CUPRINS:

1 Introducere.......................................................................................................... 2

2 Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC)..............2

3 Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)..............................3

3.1 Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul

1005/2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozon........................3

3.2 Substanţe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze

florurate cu efect de seră....................................................................................4

4 Poluanţii organici persistenţi...............................................................................5

5 Metale grele – mercur, nichel..............................................................................5

6 Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest...........................6

7 Introducerea pe piaţă a detergenţilor..................................................................6

8 Situaţia biocidelor (utilizare, import, export).......................................................9

9 Produse pentru protecţia plantelor....................................................................10

10 Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi

restricţionarea substanţelor chimice – REACH......................................................11

Aspectele cheie ale Regulamentului REACH sunt:...........................................11

11 Concluzii.......................................................................................................... 12
 SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

1 Introducere

Obiectivul principal al evaluarii riscurilor chimicalelor este furnizarea unei baze de

date credibile pentru a putea decide masurile de siguranta/securitate adecvate (managementul
riscului) în functie de utilizarile specifice.
Evaluarea riscului asigura o estimare a situatiei în care daca o substanta utilizata în
modul definit printr-un scenariu de expunere ar putea cauza efecte adverse. Aceasta cuprinde
o descriere a naturii efectelor si un calcul al probabilitatii ca acestea sa se întâmple, precum si
o apreciere privind extinderea sau amploarea lor.
Orice evaluare a riscului chimicalelor are doua componente distincte:
- o evaluare a proprietatilor intrinseci denumita evaluarea periculozitatii si
- o estimare a expunerii care depinde de modul de utilizare.
Evaluarea periculozitatii identifica proprietatile care prezinta pericol (spre ex.
sensibilizant, carcinogenic, toxic pentru mediul acvatic) si determina potenta substantei în
functie de aceste proprietati periculoase).
Evaluarea expunerii identifica situatiile care conduc la expunere si calculeaza doza
absorbita de un organism expus sau estimeaza emisia într-un compartiment particular al
mediului.
Cunostintele precise despre proprietatile intrinseci precum si despre expunerea aparuta
ca rezultat al utilizarii specifice si al distrugerii sunt o conditie esentiala indispensabila pentru
procesul de luare a deciziei privind managementul sigurantei/securitatii substantei. De
asemenea, cunostintele reale privind proprietatile intrinseci sunt importante, deoarece acestea
constituie baza pentru clasificarea chimicalelor.
Legislaţia care transpune directivele europene stabileşte obligaţiile şi condiţiile de
lasare pe piaţă a chimicalelor, elemental cheie în activitatea de gestionare fiind
responsabilitatea producătorului/importatorului.

2 Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC)

În domeniul importului şi exportului substanţelor restricţionate reglementate în

anul 2008, a intrat în vigoare Regulamentul (CE) nr. 689/2008 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 17 iunie 2008 privind exportul şi importul de produse chimice periculoase prin
care s-a abrogat Regulamentul 304/2003 privind importul şi exportul produşilor chimici
periculoşi.
Situaţia importurilor de substanţe chimice periculoase, în anul 2009, în judeţul
Prahova este prezentată în tabelul următor:
Tabelul nr. 1. Situaţia importurilor de substanţe chimice reglementate de
Procedura PIC:

Denumire Cantitate Utilizare

substanţe/produse importată specifică
(kg)
DIAZINON EC 60 % 40 720 pentru uz
Amitraz 12,5% 7 440 veterinar
Fenthion 100
Permethrin 400
2
3 Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)

Una dintre problemele majore cu care se confruntă omenirea, cu privire la mediul

înconjurator, este diminuarea drastică a stratului de ozon, nu numai la polii Pămantului, ci şi
în zone intens populate: nordul Europei, Rusia australă, sudul Franţei, nordul peninsulei
Iberice, Argentina. Echilibrul stratului de ozon este tot mai periclitat de emisiile de substanţe
de natură antropică, cum sunt hidrocarburile fluoroclorurate şi/sau bromurate, tetraclorura de
carbon, metil cloroformul, bromura de metil, substanţe având numeroase utilizări în industrie
sau agricultură.
România a ratificat Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena în
1985, Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal în
1987 şi Amendamentele la Protocol adoptate la Londra (în 1993), Copenhaga (în 2001) şi
Montreal (în 2001).
Prin Legea nr. 84 din 03.12.1993 România a devenit parte a Convenţiei de la Viena şi
a Protocolului de la Montreal.

3.1 Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul 1005/2009

privind substanţele care diminuează stratul de ozon
La nivelul judeţului Prahova au fost identificaţi 6 agenţi economici care folosesc
freoni pentru întretinerea şi reparaţia instalaţiilor frigorifice, instalaţiilor de climatizare.

Tabelul nr. 2. Situaţia cantităţilor de agenţi frigorifici utilizaţi în anul 2008

Stoc la Cantitate Stoc la
Agent
01.01.2008 utilizată 01.01.2009
frigorific
- kg - - kg - - kg -
R22 170,4 1010,40 209,8
R404 601,8 13599,00 1196,0
R410 151,6 1255,70 126,8
R134 205,4 620,38 244,3
R407 186,1 908,72 223,7
R507 0,0 20,00 0,0
R600 3,4 45,30 60,3
R409 26,6 26,60 0,0

In anul 2008 au fost inventariaţi agenţii economici care au utilizat tetraclorura de

carbon – CCl4 – solvent din categoria substanţelor care epuizează stratul de ozon. Cantităţile
de solvenţi cloruraţi utilizaţi în anul 2008 este prezentată în tabelul următor:

Tabelul nr. 3. Situaţia utilizării solvenţilor cloruraţi în anul 2008

Stoc Stoc
Cantitate
la la
Tip solvent utilizată Observaţii
01.01.2008 01.01.2009
(kg)
(kg) (kg)

3
 Rămasă în stoc din utilizări
Tetraclorura de anterioare, propusă pentru
12 33 17
carbon casare
Analize laborator

Tetracloretilena 5 979 54 299 522 curatirea suprafetelor

degresat conducte oxigen,

Tricloretilena 175 349 86
tratament termic galvanizare
Chloroform 72 416 52 Analize laborator
Hipoclorit de
649 0 649 tratament termic galvanizare
sodiu
tratament termic galvanizare,
Percloretilena 67 412 284
process nitrurare

3.2 Substanţe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze florurate

cu efect de seră

În cadrul Protocolului de la Kyoto, Uniunea Europeană şi-a luat angajamentul de a-şi

reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 8% faţă de anul de bază 1990 în perioada 2008-
2012. Efectele cu efect de seră reglementate de Protocolul de la Kyoto sunt, între altele, trei
grupe de gaze fluorurate cu efect de seră (gaze F): hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi
(PFC) şi hexafluorură de sulf (SF6).
Majoritatea acestor gaze F au un potenţial ridicat de încălzire globală (GWP). Ele sunt
utilizate în mai multe tipuri de produse şi aplicaţii, inclusiv echipamente de refrigerare, de
climatizare şi pompe de căldură, sisteme de protecţie împotriva incendiilor, spume, aerosoli,
solvenţi şi instalaţii de distribuţie de înaltă tensiune.
Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind
anumite gaze fluorurate cu efect de seră (Regulamentul privind gazele F) a intrat în vigoare în
anul 2006. Scopul regulamentului este de a reduce emisiile acestor gaze şi de a contribui la
atingerea ţintei de reducere a emisiilor Uniunii Europene şi statelor sale membre în baza
Protocolului de la Kyoto.
Utilizarea gazelor fluorurate în anumite aplicaţii:
Se interzice utilizarea SF6 (hexafluorură de sulf ) sau a preparatelor acesteia:
– la turnarea sub presiune a magneziului în cazul în care cantitatea utilizată este mai mică de
850kg pe an;
– pentru umplerea anvelopelor de autovehicule.
Introducerea pe piaţă a anumitor produse şi echipamente:
Se interzice introducerea pe piaţă a următoarelor produse şi echipamente cu excepţia
cazului în care sunt marcate cu o etichetă care respectă cerinţele Regulamentului (CE) nr.
1494/2007 al Comisiei.
sau Tabelul nr. 4.sunt
Produse / Echipamente Care conţin sau sunt
proiectate să conţină
Produse şi echipamente de refrigerare(cu HFCs, PFCs
excepţia celor din autovehicule)
Produse şi echipamente de climatizate (cu HFCs
excepţia celor din autovehicule)
Pompe de căldură HFCs

4
Sisteme de protecţie împotriva incendiilor şi HFCs
extinctoare
Instalaţii de distribuţie SF6
Containere – Cantităţile produse, importate HFCs, PFCs, SF6
sau exportate
care conţin gaze fluorurate
La nivelul judetului Prahova nu au fost identificaţi agenţi economici care utilizează
substanţe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze florurate cu efect de
seră.

4 Poluanţii organici persistenţi

Prin Legea 261 din 16 iunie 2004, România a devenit parte a Convenţiei de la
Stockholm privind poluanţii organici persistenţi.
Poluanţii organici persitenţi sunt substanţe chimice persistente în mediu, care se
bioacumulează prin lanţuri trofice şi reprezintă un risc din cauza efectelor adverse asupra
sănătăţii oamenilor şi asupra mediului înconjurător.
Aceste substanţe sunt grupate astfel:
1. Pesticide: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, heptaclor, toxafen, DDT, mirex,
hexaclorobenzen.
2. Produse chimice industriale: policlorobifenili, hexaclorobenzen.
3. Produse secundare: policlorobifenili, hexaclorobenzen, policlorodibenzodioxine,
policlorodibenzofurani.
4. La lista anterioară s-au adăugat şi policloronaftalinele, policloroparafinele, difenileterii
polibromuraţi, difenileterii policloruraţi, hexaclorociclohexan (lindan) şi hidrocarburile
aromatice policiclice.
La nivelul judeţului Prahova nu au fost inventariaţi agenţi economici care utilizează
astfel de substanţe.

5 Metale grele – mercur, nichel

In anul 2009 s-a realizat inventarul utilizatorilor de mercur şi compuşi de mecur şi al

deţinătorilor de deşeuri cu conţinut de mercur, rulate în diverse activităţi industriale, medicale
şi comerciale.

Tabelul nr. 5. Situaţia mercurului metalic la data de 01.09. 2009

Mercur total pe stoc la 01.01.2009 Mercur total pe stoc la 01.09.2009

(kg) (kg)

AMC
AMC Lampi cu Termometre Lampi cu
Termometre industriale
industriale vapori Mercur medicale vapori Mercur
medicale (kg
(kg Hg pur (kg) (kg mercur Hg pur (kg)
(kg mercur) mercur
mercur) (buc) continut) (buc)
continut)

422,31 26,04 3 678 609,16 422,30 26,01 3 425 609,16

5
 Cantitatea de deşeuri cu mercur inventariată la data de 01.09.2009 de APM Prahova
este de 49,843 kg, cantitate depozitată de agenţii economici deţinători în condiţii de siguranţă.

Tabelul nr. 6. Situaţia metalelor grele la data de 01.09.2009

Denumire Stoc la Stoc la

01.01.2009 01.09.2009
(kg) (kg)
Compuşi ai 15,37 14,94
mercurului
Nichel 862,50 2515,00
Compuşi ai 1969,10 1652,10
nichelului
Cadmiu 400,00 300,00
Compuşi ai 18,45 168,50
cadmiului
Plumb 7790,50 7790,50
Compuşi ai 16,00 30,80
plumbului

6 Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

In anul 2009 s-a realizat inventarul cantităţilor de materiale cu conţinut de azbest

existente la operatorii economici, precum şi a cantităţilor de deşeuri cu conţinut de azbest
deţinute de agenţii economici.

Tabelul nr. 7. Inventarul cantităţilor de azbest deţinute de agenţii economici la data de

01.06.2009

Denumirea construcţiei Suprafaţă Cantităţi deşeuri

(materiale cu cu azbest (kg)
azbest)
Deşeuri azbest 54 668,203
Pereţi cu azbest - mp 3 8121,44
Acoperişuri cu azbest - mp 22 2074,80
Materiale de izolaţie termică - 33 ,00
mp
Turnuri de răcire - tone 1 800,00
Conducte - km 72,9 0
Materiale cu azbest - tone 37,38

7 Introducerea pe piaţă a detergenţilor

Datorită utilizării pe scară lungă, detergenţii şi produsele de curăţat au fost încadrate în

categoria produselor chimice folosite în cantităţi mari, produse supuse unei legislaţii
specifice, ca urmare a influenţei asupra mediului cauzate şi de volumul mare de produse ce
pot ajunge în mediul înconjurator.
După apariţia primului detergent cu acţiune propie utilizarea fosfaţilor drept agenţi de
condiţionare a marcat un pas important în inbunătăţirea performanţelor detergente ale

6
produselor de spălare. In scurt timp au apărut noi agenţi de condiţionare şi surfactanţi, astfel
încât dupa cel de-al doilea razboi mondial detergenţii aveau o compoziţie complexă, destul de
apropiată de cea de astăzi.
„Detergent” reprezintă orice substanţă sau preparat care conţine săpunuri şi/sau alţi agenţi
tensioactivi destinaţi proceselor de spălare şi curăţare. Detergenţii pot fi sub forme diferite
(lichidă, pulbere, pastă, bucăti, blocuri, etc.) şi să se comercializeze pentru uz casnic, în
scopuri instituţionale sau industriale.
Legislaţia în domeniu stabileşte norme pentru realizarea liberei circulaţii a
detergenţilor şi agenţilor tensioactivi pentru detergenţi pe piaţa internă, asigurând, în acelaşi
timp, un grad înalt de protecţie a mediului şi a sănătăţii umane.
La nivelul anului 2007 au fost identificaţi 6 agenţi economici care produc detergenţi.
Cantitate de detergenţi produsă în anul 2007 a fost de 819,797 tone.

Tabelul nr. 8. Tipurile de detergenţi produşi în anul 2007

Tipuri de Cantitate Agent tensioactiv
detergenti produsă (kg) (denumire)
Liniar alchil benzen (C12) sulfonat de sodiu*, Alcooli
DERO SURF 42422 grasi C13-15 etoxilati (5EO), Alcooli grasi C12/13-15
etoxilati (7EO)
Liniar alchil benzen (C12) sulfonat de sodiu*, Alcooli
BONA 290 grasi C13-15 etoxilati (5EO), Alcooli grasi C12/13-15
etoxilati (7EO)
Liniar alchil benzen (C12) sulfonat de sodiu*, Alcooli
BIOPON 124 grasi C13-15 etoxilati (5EO), Alcooli grasi C12/13-15
etoxilati (7EO)
Liniar alchil benzen (C12) sulfonat de sodiu*, Alcooli
OMO 8222 grasi C13-15 etoxilati (5EO), Alcooli grasi C12/13-15
etoxilati (7EO)
Liniar alchil benzen (C12) sulfonat de sodiu*, Alcooli
POLLENA 413 grasi C13-15 etoxilati (5EO), Alcooli grasi C12/13-15
etoxilati (7EO)
Liniar alchil benzen (C12) sulfonat de sodiu*, Alcooli
CLAX 412 grasi C13-15 etoxilati (5EO), Alcooli grasi C12/13-15
etoxilati (7EO)
Alkali Komplex 620 Oxid de dimetil miristil amina
Foam Dry Shampoo 510 1. Lauril eter sulfat 70%; 2. Alchil poliglicozide
Glass Fin Cleaner 270 Alchil poliglicozide
Hard Surface
440 Alchil poliamono carboxilati
Cleaner
Intensive Cleaner
515 Alchil poliglicozide
Shampoo
Truck Wash Liquid
11140 Sulfonat de alfa olefin sodiu
Shampoo
Detergent lichid
27247 Sodium Laureate sulfate, Aryl Sulphonic Acid
pentru vase
Detergent lichid
1840 Liniar alchil benzen sulfonat , Alcooli grasi etoxilati
AD-HOC TEXL
Detergent pulbere
1170 Liniar alchil benzen sulfonat , Alcooli grasi etoxilati
AD-HOC TEXL

7
Detergent lichid
4525 Liniar alchil benzen sulfonat , Alcooli grasi etoxilati
AD-HOC SE101
Detartrant 180000 LES
Klar gresie 3500 LABSA
Carpetina 20500 LABSA
Azur 4000 LES
Onix 1500 Les
Granulat suprafete
254 Ufaryl DL 80; fulgi de sapun; TFM 75%
dure
Granulat manual 7560 Ufaryl DL 80; fulgi de sapun; TFM 75%
Granulat automat 14768 Ufaryl DL 80; fulgi de sapun; TFM 75%
Praf pentru curatat 670 Ufaryl DL 80; fulgi de sapun; TFM 75%
ABM 71; Laura CFD (cocamida DEA);
Sapun Lichid 74039
Lauarmidopropil betaina; lauril eter sulfat
Detergent pentru
5029 Bioterge PAS 7S; lauril eter sulfat
covoare
Detregent
23943 Bioterge PAS 7S; lauril eter sulfat
pardoseala
Detergent geamuri 6107 Bioterge PAS 7S;
Degres Max 3734 Bioterge PAS 7S;
Detartrant 6233
Detergent faianta 8260 Bioterge PAS 7S; lauril eter sulfat
Inalbitor 4218
Detergent Universal 4191 laurel eter sulfat
Detergent obiecte
5527 bioterge PAS 7S
sanitare
Detergent vase 31295 lauril eter sulfat
Detergent Ionx 1050 bioterge PAS 7S
Detergent lemn 2029
Detergent piele 365
Odorizant 2025
Detergent spumare ABM 71; Laura CFD (cocamida DEA);
4216
redusa ARRA Lauarmidopropil betaina; lauril eter sulfat
Detergent
41750 alcool gras etoxilat (Imbentin PPF)
Profesional
Sampon auto 105 Lauarmidopropil betaina; lauril eter sulfat
Solutie clatire 48

8
Gel de dus 100 Lauarmidopropil betaina; lauril eter sulfat
Detergent liteal
602
sanitax
Dezinfectant 1095
alcool gras etoxilat (Imbentin PPF); Lauarmidopropil
Clean Max 1505
betaina
Solutie parbriz 408
Silicon bord 49
Pastile odorizante 4441 fulgi de sapun TFM 75%
pasta abraziva 235 Bioterge PAS 7S
Sodium Laureate sulfate, sodium laureate 4
Detergent vase 45013
carboxylate
Detergent covoare
13217 Sodium Laureate sulfate, Litium lauril sulphate
si mochete
Solutie gresie si
48692 lauryl alcool etoxylate
faianta
Dezinfectant WC 11874,5 lauryl alcool etoxylate
Detartrant 18050 sodium cumen sulfonate; PEG 2 oleamine
Solutie geam 101689,5 Sodium Laureate sulfate
Solutie aragaz 12623,5 alchil eter acid carboxilic, alkyl polyglycol eter
Crema de curatat 3126,5 lauryl alcool etoxylate

8 Situaţia biocidelor (utilizare, import, export)

Regimul biocidelor în Uniunea Europeana este reglementat prin Directiva 98/8/CE

transpusă prin HG 956/2005 care stabileşte procedura de plasare pe piaţă a produselor
biocide. Conform acestei hotărâri autoritatea competentă este Ministerul Sănătăţii.
Singurul domeniu de utilizare a produselor biocide urmărit de catre Autoritatea de
Sănătate Publică Ploieşti este cel de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare (DDD), în care scop
permite aplicarea doar a produselor avizate de Ministerul Sănătăţii, încadrate în grupele III si
IV de toxicitate si doar de catre societati autorizate. Nu s-au înregistrat încidente cauzate de
utilizarea acestor produse.
Domeniile de utilizare sunt foarte variate cuprinzând industria textilă şi a pielăriei,
cosmetică, a materialelor de acoperire (a metalelor şi lemnului), a vopselelor, industria
alimentară, precum şi operaţiile de igienizare şi purificare a apei.
Biocidele sunt clasificate în patru grupe principale:
• grupa I - dezinfectante şi produse biocide generale utilizate pentru: igiena umană,
spaţii private şi zone de sănătate publică, igiena veterinară, industria alimentară şi de
preparare a furajelor, apa potabilă;
• grupa a II-a - conservanţi utilizaţi pentru: produsele îmbuteliate, pelicule, lemn, fibre,
piele, cauciuc şi materiale polimerizate, zidărie, instalaţii de răcire pe bază de lichide
şi a sistemelor de prelucrare, împiedicarea depunerilor de nămol, fluidele utilizate în
metalurgie;
• grupa a III-a - pesticidele utilizate pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor;

9
 • grupa a IV-a - alte produse biocide utilizate ca şi conservanţi pentru produse
alimentare sau furajere, produse antibiodermă, fluide pentru îmbălsămare şi produse
toxidermale, pentru combaterea altor vertebrate.

Evaluarea produselor biocide se face în ceea ce priveşte: efectele asupra sănătăţii

oamenilor, efectele asupra animalelor, efectele asupra mediului înconjurător, eficacitatea şi se
realizează la nivel naţional de către un Secretariat tehnic.
Responsabilităţile pentru evaluarea produselor biocide şi a produselor biocide revine:
- experţilor din cadrul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti sau al altor instituţii
competente din subordinea Ministerului Sănătăţii Publice, în ceea ce priveşte efectele asupra
sănătăţii oamenilor şi în ceea ce priveşte eficacitatea;
- experţilor din cadrul Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor
de Uz Veterinar, în ceea ce priveşte efectele asupra animalelor şi în ceea ce priveşte
eficacitatea;
- experţilor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului sau al altor instituţii
competente din subordinea Ministerului Mediului, în ceea ce priveşte efectele asupra mediului
înconjurător.

9 Produse pentru protecţia plantelor

Produsele fitosanitare sunt substanţe chimice destinate protecţiei culturilor agricole.

Regimul gestionării produselor de uz fitosanitar este reglementat prin Legea nr.
85/13.09.1995 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/20.01.1995 privind fabricarea,
comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor,
dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură.
Datorită structurii lor chimice, produsele de uz fitosanitar au efecte nedorite asupra
sănătătii oamenilor şi a mediului :
• penetrează în lanţurile trofice şi mediul înconjurator ;
• sunt mutagene, teratogene şi cancerigene;
• produc efecte secundare necunoscute cauzate de înteracţiunea dintre ele si metaboliţii
plantelor;
• distrug echilibrele naturale, pentru ca în afara organismelor dăunătoare sunt distruse şi
cele utile ;
• se reduce sau se distruge fertilitatea solului datorită efectelor secundare asupra micro-
si macroorganismelor acestuia ;
• reducerea speciilor dintr-un ecosistem ;
• remanenţa în alimente, putând dăuna sănătăţii umane.

In septembrie 2005 au fost descoperite produse de uz fitosanitar, cu termen de

valabilitate expirat, în doua locaţii: sat Mălăieşti, comuna Dumbrava şi sat Zamfira, comuna
Lipăneşti. Acestea se află depozitate în condiţii de siguranţă şi sunt monitorizate de Direcţia
pentru Agricultrură şi Dezvoltare Rurală, prin Direcţia Fitosanitară.

Tabelul nr. 9. Cantităţile de pesticide inventariate în judeţ

Deşeuri pesticide Deşeuri pesticide
identificate neidentificate Ambalaje
Pulberi Lichide (litri) Pulberi (Kg) Lichide goale
(Kg) (litri) (bucăţi)

10
719 200 1800 112 79

10 Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi

restricţionarea substanţelor chimice – REACH

Regulamentul 1907/2006 (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului din 18

decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, restricţionarea şi autorizarea substanţelor
chimice - REACH este un regulament al Uniunii Europene destinat să asigure un nivel ridicat
de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului, să gestioneze şi să controleze potenţialul risc
pentru sănătatea umană şi mediu datorat utilizării produselor chimice în Uniunea Europeană,
având în vedere libera circulaţie a substanţelor ca atare, în amestecuri sau în articole. Acest
regulament a intrat în vigoare la 1 iunie 2007 şi înlocuieste o serie de directive europene
printr-un sistem unic. Însăşi denumirea REACH este un acronim pentru trei, din cele patru
elemente cheie ale Regulamentului – înRegistrarea, Evaluarea , Autorizarea şi Restricţionarea
substanţelor CHimice.
REACH conţine prevederi pentru Producători/Fabricanţi, Importatori, Distribuitori şi
Utilizatori din aval ai substanţelor ca atare/în amestecuri sau articole.
REACH acoperă un domeniu foarte larg, aplicându-se tuturor substanţelor chimice care sunt
produse, importate, introduse pe piaţă sau utilizate în comunitatea europeană, ca atare,
în amestecuri sau în articole (dacă substanţa este destinată să fie emisă în condiţii de utilizare
normale sau care pot fi prevazute în mod rezonabil).
Regulamentul are următoarele obiective principale:
- Asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului faţă de
utilizarea produselor chimice;
- Permiterea liberei circulaţii a substanţelor, ca atare, în amestecuri sau în articole,
mentinând si îmbunătaţind totodată competitivitatea şi inovaţia industriei
chimice la nivelul UE;
- Responsabilizarea celor ce plasează substanţe chimice pe piaţă (producători şi
importatori) cu privire la întelegerea şi gestionarea riscului asociat cu utilizarea
acestora;
- Promovarea dezvoltării unor metode alternative de evaluare a pericolelor pe care
le prezintă substanţele;
- Creşterea transparenţei;
- Promovarea interzicerii testelor pe animale;
- Integrarea cu aspectele internaţionale;
- Conformarea UE cu obligaţiile internationale impuse de Organizatia Mondială a
Comerţului;

Aspectele cheie ale Regulamentului REACH sunt:

- Toate substanţele de sub incidenta REACH care sunt produse sau importate în
UE în cantitati mai mari de 1 tonă/an/producator sau importator, trebuie sa fie
preînregistrate şi înregistrate;
- Substanţele “existente” se înregistrează etapizat în functie de anumite praguri
cantitative;
- Unele substanţe vor fi supuse evaluării;
- Folosirea substanţelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită, care sunt
incluse în Anexa XIV a Regulamentului necesită autorizare pentru utilizarea
specifică;
- Producerea, importul sau utilizarea substanţelor care prezintă risc deosebit sunt
supuse restricţionării conform Anexei XVII;
- Responsibilitate mai mare pentru actorii din lanţul de distribuţie;

11
 - Responsabilitatea gestionării riscurilor în utilizarea substanţelor chimice se
transferă de la autorităţi la industrie;
- Agentia Europeana pentru Produse Chimice (ECHA), localizată în Helsinki,
gestioneaza Regulamentul în cooperare cu autorităţile competente din Statele
Membre.

Unele substanţe sunt exceptate de la aplicarea în totalitate a regulamentului REACH,

iar altele sunt exceptate de la aplicarea anumitor prevederi:
- substanţele radioactive;
- substanţele supuse controlului vamal care sunt aflate în depozitare temporară/
într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber/ în tranzit, cu condiţia ca acestea să
nu fie supuse nici unui tratament sau nici unei transformari;
- intermediarii neizolaţi;
- transportul feroviar, rutier, pe căile navigabile interioare, maritim sau aerian de
substanţe periculoase şi de substanţe periculoase în amestecuri periculoase;
- deşeurile, asa cum sunt definite in Directiva cadru deseuri 2006/12/EC
(deoarece acestea nu sunt substanţe, amestecuri sau articole în sensul articolului
3 din regulamentul REACH), făra ca substanţele recuperate din deşeuri să fie
exceptate;
- anumite substante (în cazuri speciale, când statele membre consideră că acest
lucru este necesar în interesul apararii).
REACH se va aplica majorităţii substanţelor utilizate în prezent. După aplicarea
REACH, dacă o substantă nu este înregistrată în baza REACH, aceasta nu poate fi fabricată,
importată sau furnizată pe piata UE în cantitati mai mari sau egale cu 1 tonă anual, iar o
anumită utilizare a substanţei, nu va putea continua decât dacă aceasta este exclusă în mod
specific din înregistrare. Aceasta conditie se aplica atât substantelor ca atare, cât si celor
în amestecuri sau în articole.
Înregistrarea substantelor etapizate în conformitate cu REACH va trebui efectuata în
perioada dintre 2010 si 2018, cu condiţia ca substanţele să fie preînregistrate. Dar,
producătorii şi importatorii de substanţe trebuie să decidă din timp în legatura cu înregistrarea
sau neînregistrarea substanţelor şi cu domeniile de utilizare de inclus în înregistrare.
Termenele de înregistrare a substantelor preînregistrate care beneficiază de un regim
tranzitoriu depind de cantităţi şi clasificarea acestora. Pragurile cantitative se referă la
cantitatea totală a unei substanţe produse sau importate anual de un producător sau importator
individual. Termenele sunt urmatoarele:
30 noiembrie 2010
- substanţte produse/importate în cantităţi de 1 000 tone sau peste 1 000 tone anual;
- substante CMR cunoscute (categoria 1 si 2) în cantităţi mai mari sau egale cu 1 tonă
annual;
- substanţe clasificate ca R50/53 în cantităţi mai mari sau egale cu 100 tone annual;
31 mai 2013 - pentru toate celelalte substanţe produse/importate în cantităţi mai mari sau
egale cu 100 tone anual;
31 mai 2018 - pentru toate celelalte substanţe produse/importate în cantităţi mai mari sau
egale cu 1 tonă anual;

La nivelul judeţului Prahova au fost identificaţi 27 de agenţi economici care s-au

preînregistrat la Agenţia Europeană de Chimicale.

11 Concluzii

12
 Managementul eficient al chimicalelor şi legislaţia care reglementează gestionarea lor
include:
- prioritizarea eficientă a chimicalelor în baza evaluării de risc care să ia in
considerare atât datele referitoare la pericolul pe care-l implică utilizarea unei substanţe date,
cât şi gradul de expunere al omului şi mediului la acea substanţă;
- reducerea gradului de expunere pentru om şi mediu până la limitele de siguranţă
admise;
- comunicarea eficientă care să ofere publicului date relevante şi suficiente pentru
a lua decizii în cunoştinţă de cauză;
- identificarea de metode tehnologice alternative şi economici din punct de vedere
al costului.

Toţi aceşti factori necesită un sistem de raportare eficient, care să pună la dispoziţie în
mod transparent şi util datele necesare prioritizării, evaluării reducerii graduluyi de expunere
şi comunicarea cu publicul.
Agenţii economici care produc, importă, manipulează şi/sau utilizează sub orice formă
substanţe chimice ca atare sau sub formă de produse finite au implementat sistemul de
management integrat al chimicalelor, care presupune şi o evidenţă foarte strictă a cantităţilor.
Deşeurile de chimicale deţinute de agenţii economici sunt raportate lunar către APM
Prahova, în vederea monitorizării.
Prin autorizarea agenţilor economici care desfăsoară activităţi cu impact asupra mediului,
aceştia sunt obligaţi să încheie contracte cu agenţi colectori/reciclatori în vederea unei
gestionări corespunzătoare a deşeurilor de chimicale pe care le generează.
Se poate concluziona că, în anul 2009, a existat o conştientizare mai accentuată a
problemelor generate de gestionarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, lucru
transpus în numărul mare de solicitări de informaţii şi consultanţă venite din partea agenţilor
economici, în scopul reglementării managementului substanţelor şi preparatelor chimice
periculoase.

13