ISTORIA ROMÂNILOR

I. I.

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA 1. Civilizatia si istoria daco-getilor Procesul de indo-europenizare; etnogeneza tracilor

In perioada de trecere spre epoca bronzului (2700/2500 – 2000/1900 i. Hr. ) a avut loc procesul de indo-europenizare a spatiului carpato-danubiano-pontic prin patrunderea, din stepele nord-pontice, a unor valuri successive de comunitati de pastori indo-europeni, purtatori ai ‘civilizatiei kurganelor’. Locul gintilor matriliniare a fost luat de o organizare patriarhala, ierarhica a societatii.Locuitorii au inceput sa vorbeasca o limba indo-europeana. In epoca bronzului (2000/1900 – 1200/1950 i. Hr.) din populatia indo-europeana raspandita in S-E Europei, dupa un indelungat proces de diferentiere, au luat nastere popoarele atestate de izoarele scrise antice: grecii, ilirii, tracii.Tracii au creat la noi civilizatia bronzului, ei sunt cei mai indepartati stramosi directi ai poporului nostru, raspanditi in Peninsula Balcanica si la nord de Dunare. Geneza civilizatiei geto-dace In timpul primei varste a fierului (1200/1150 – 450/400 i. Hr.) a avut loc diviziunea tracilor in doua ramuri: tracii propriu-zisi (ramura sudica) si, daco-getii (ramura nordica) Din marele neam tracic s-au diferentiat daco-getii, ca ramura nordica a tracilor, in spatiul carpatodanubiano-pontic, deci ei sunt autohtoni in acest spatiu. Aparitia proprietatii private a determinat diferentierea sociala dupa avere care a condus la stratificarea societatii si aparitia claselor sociale: tarabostes (pileati) – aristrocratia militara si sacerdotala; comati – producatorii liberi, marea masa a populatiei (agricultori, mestesugari) Daco-getii traiau organizati in triburi si uniuni de triburi conduse de sefi militari (regi). Cetatile intarite (sarmizegetusa) si mormintele priciare descoperite atesta existenta, in sec. al IV-lea i. Hr., a unor formatiuni politice in sudul Olteniei, nordul Dobrogei, nordul Moldovei.Dovezile arheologice, la care se adauga maruriile izvoarelor narrative, atesta existenta unor puternice uniuni de triburi conduse de ‘basilei’ (regi) si in secolele urmatoare: ‘rex Histrianorum’, Zalmogedikos; Oroles, Rubobostes, Limba daco-getilor Dacii si getii vorbeau aceeasi limba, afirma geograful antic Strabon. Ei au fost numiti geti in izvoarele grecesti si daci in izvoarele latine, dar ei erau unul si acelasi popor.Limba daco-getilor este un dialect al limbii traco-dace care face parte din familia limbilor indo-europene, dintr-un grup care mai cuprinde: sanscrita, persana, sciatica, limbile popoarelor baltice, limbile slave (grupul satem). Celalalt grup cuprinde greaca, latina, celtica, germana (grupul kentum).Limba traco-daca a disparut, s-au pastrat putine urme: nume de plante medicinale, nume proprii de personae, locuri, rauri (cca. 160 de cuvinte). Religia daco-getilor Daco-getii credeau in zei:

1

-

zeul suprem al cerului si al pamantului a fost Zalmoxis (sau Gebeleizis) Contacte cu alte popoare Alaturi de daco-geti, in unele regiuni au patruns, in diferite perioade: ilirii (Oltenia, sec. al VIII-lea i. Hr.),scitii (Transilvania, 600 i. Hr.),tracii sudici (Dobrogea, sec al IV-lea i. Hr.), bastarnii (Moldova mijl. sec. Al III-lea i. Hr.), celtii, creatorii culturii La Tene, in sec. al III-lea i. Hr., au patruns in Dacia (in Transilvania, Maramures, Oltenia) contribuind la dezvoltarea metalurgiei fierului, olaritului (roata olarului) si emiterea monedelor. Acestia au fost asimilati de daci. grecii, pe tarmul dobrogean an Pontului Euxin unde au intemeiat, incepand cu a doua jumatate a sec. al VII-lea i. Hr., coloniile;Histria, pe malul golfului, astazi lacul Sinoe;Tomis (Constanta);Callatis (Mangalia). Au avut loc schimburi culturale care au determinat progresul dacilor. Acestia au preluat de la greci: roata olarului; tehnici noi de metalurgie; folosirea monedei; modele de organizare politica. Izvoarele scrise despre daco-geti: Herodot, ‘Istorii’ (sec. al VI-lea i. Hr.) vorbeste despre rezistenta dacilor impotriva lui Darius la trecerea lui prin Dobrogea pentru a-i infrange pe sciti; Tucidide, ‘Razboiul Peloponesiac’ (sec. al V-lea i. Hr.) mentioneaza pe geti ca fiind aliati ai Atenei; Strabon, geograf grec; Trogus Pompeius (sec I i. Hr.) – informatii despre getii din Dobrogea din sec. al. IV-lea i. Hr. si din Transilvania si Moldova din sec. al II-lea i. Hr.; Statul dac (sec. I i. Hr. - sec. I d. Hr. ) Sec. I i. Hr. –societatea geto-daca a cunoscut un accentuat proces de structurare care a condos la aparitia statului dac, care era o monarhie militara. Burebista (82-44 i. Hr.) – primul rege dac A unit triburile geto-dace si a creat un stat puternic cu centrul la Sarmizegetusa Regia in zona Muntilor Orastie.A construit o armata puternica cu care a cucerit teritorii intinse. Limitele statului dac in timpul lui Burebista, conform geografului antic Strabo erau:in nord – Carpatii Padurosi;in vest – Dunarea mijlocie si Slovacia;in sud – Muntii Haemus (Balcani);in est – gurile Bugului si Marea Neagra. Imperiul roman constituia un pericol pentru statul dac, motiv pentru care Burebista s-a amestecat in razboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompei, ajutandu-l pe Pompei. Victoria lui Caesar a fost urmata de organizarea unei expeditii de pedepsire a lui Burebista intrerupta de moartea conducatorului roman(44 i. Hr.). La moartea lui Burebista, statul dac s-a destramat. S-au format patru, apoi cinci unitati statale: in Transilvania, in Moldova, in Maramures, in regiunea subcarpatica a Munteniei. DECEBAL (87-106 d. Hr.) A refacut unitatea statului dac care era mai putin intins decat statul lui Burebista, dar mai puternic. Statul dac condus de Decebal, cu capitala la Sarmizegetusa Regia, cuprindea Transilvania, Banat, Oltenia, centrul si sudul Moldovei.A avut mai multe confruntari cu romanii: - 87 d. Hr., armata romana condusa de gen. Cornelius Fuscus a atacat Dacia si a fost infranta la Turnu Rosu; - 88 d. Hr., o armata romana condusa de gen. Tettius Iulianus a atacat Dacia prin Banat. Decebal a incheiat pace cu Domitian si a devenit client al Romei (89 d. Hr.)

2

- 101 – 102, armata romana condusa de imparatul Traian (98 – 117) a atacat Dacia si a provocat grele infrangeri dacilor; Decebal a cedat si incheiat pacea cu romanii in conditii foarte grele pentru Dacia. - 105 – 106, Traian, dupa construirea podului peste Dunare de la Drobeta, ataca din nou Dacia pe care o cucereste in intregime sip e care o transforma in provincie romana. I. 2. Trasaturile civilizatiei in Dacia In anul 106, in urma victoriei obtinute de armata romana asupra dacilor teritoriul locuit de daci a fost divizat astfel:provincia Dacia, care cuprindea Transilvania, Banat, Oltenia, a carei populatie autohtona a fost supusa unui intens proces de romanizare;o parte a teritoriului (sudul Moldovei, Muntenia, si partea de rasarit a Olteniei) a fost anexat provinciei Moesia inca din anul 46;teritoriul locuit de dacii liberi (costobocii, carpii, dacii mari): Maramures, Crisana, nordul Moldovei. Prezenta dacilor liberi la granitele provinciei a impus aducerea unui numar mare de legiuni si construirea de fortificatii (castre). Provincia Dacia in anul 106, a fost organizata ca o provincie de rang imperial, subordonata direct imparatului, administrate de un guvernator numit ‘Legatus Augusti pro Praetore’, cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa;a fost reorganizata administrativ in 117-118 de imparatul Hadrian care a impartit Dacia in Dacia Superioara şi Dacia Inferioara: O reorganizare administrative a Daciei a fost realizata tot de imparatul Hadrian, care in 121-122 a impartit provincial Dacia in: Dacia Superior; Dacia Inferior; Dacia Porolissensis, 271 – a avut loc retragerea aureliana, cand imparatul Aurelian a retras armata si administratia romana din Dacia, stabilind granite Imperiului Roman pe linia Dunarii. Pe teritoriul Daciei a ramas o populatie daco-romana care in conditiile marilor migratii, in urma procesului de etnogeneza, a dat nastere poporului roman si limbii romane. Elemente ale civilizatiei romane in Dacia limba latina – a fost introdusa in Dacia prin intermediul soldatilor romani si colonistilor adusi din peninsula Balcanica. Limba Latina folosita in administratie, armata, in relatiile de schimb, in justitie a fost preluata de autohtoni; cultura materiala – (ceramica, uneltele, obiectele de podoaba), de calitate superioara, s-a raspandit in Dacia. Activitatea economica, edilitara, administrativa s-a intensificat. Orasele s-au dezvoltat prin constructii de strazi, edificii, terme, apeducte, monumente, a fost construita o retea de drumuri; cultura spirituala – credintele si obiceiurile romane au fost adoptate de daco-geti sau autohtonii au practicat in continuare cultul divinitatilor proprii, dar sub nume romane. I. 3. Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei

Etnogeneza romaneasca – procesul de formare a poporului roman. O data cu poporul roman s-a format si limba romana. Locul: la nord si sud de Dunare, spatiul carpato-danubiano-pontic Durata: sec. I i. Hr. – sec. VIII d. Hr. Etnogeneza romaneasca s-a realizat prin simbioza a doua elemente: componenta dacica; componenta romana Romanizarea: este un proces complex specific lumii romane in cadrul careia elementele civilizatiei romane (cultura materiala si spirituala, limba latina) patrund in toate compartimentele vietii unei provincii astfel incat duce la inlocuirea limbii vorbite cu limba latina si la insusirea unui nou mod de viata de catre

3

Un rol importan in raspnadirea crestinismului in spatiul carpato-danubiano-pontic l-au avut misionarii. si dupa interzicerea cultelor pagane de catre imparatul bizantin Teodosius I (379-395). ceramica geto-daca. cuprinzand si teritoriile locuite de dacii liberi. I i. Romanizarea si etapele romanizarii: 1. VIII) (armata si administratia romana) in contextul marilor migratii – romanizarea a continuat si dupa parasirea Daciei de catre romani prin intermediul romanilor ramasi in Dacia dar si datorita legaturilor cu lumea romana de la sud de Dunare care au favorizat si raspandirea crestinismului. Etapa preliminara (sec. prin care Constantin cel Mare acorda libertate religioasa crestinilor din Imperiu. politica. In acest sens stau marturie numeroase dovezi descoperite in spatiul carpato-dunarean.) – romanizarea a avut o intensitate redusa. • Limba Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana Dupa retragerea aureliana (275) teritoriul Daciei a continuat sa fie locuit de o populatie romanizata (dacoromanii). • Veteranii. Etapa romanizarii dupa parasirea Daciei de catre romani (275-sec. II d. prin scimburile culturale ale geto-dacilor cu populatia romanizata din peninsula Balcanica care au influentat arhitectura. Intreg spatiul carpato-dunarean a nentinut contactele cu Imperiul Roman si dupa retragerea aureliana. Intreg spatiul locuit de populatia daco-romana cunoaste o intensificare a raspandirii crestinismului mai ales dupa Edictul de la Milan (313). Din simbioza dacilor cu romanii au rezultat daco-romanii. • Viata culturala.. Dovezi arheologice: Dovezi numismatice: Dovezi epigrafice: Dovezi lingvistice: Crestinismul – factor al romanizarii Crestinismul a patruns in Dacia inca din timpul stapanirii romane. Tot din limba latina au fost 4 . persecutiile imparatilor romani impotriva crestinilor fiind consemnate in incriptii descoperite in mai multe asezari din Dobrogea. • Colonistii. Etapa romanizarii propriu-zise (106-275) – romanizarea a capatat un caracter organizat prin interventia statului roman pentru organizarea provinciei Dacia si a cuprins toate sferele societatii (economica. Hr. sociala.autohtoni. etc. Factorii romanizarii: • Administratia • Armata. 3. in timpul imparatului Constantin cel Mare (306-337) si in timpul imparatului Justinian (527565) stapanirea imperiului extinzandu-se la nord de Dunare. • Urbanizarea. – sec. • Viata economica • Justitia. Procesul de romanizare s-a desfasurat in intreg spatiul locuit de daco-geti. 2. s-a realizat fara interventia statului roman. Dumnezeu vine de la latinescul ‘Domine Deus’. • Viata religioasa. culturala). Hr. Principalele cuvinte crestine din limba romana sunt de origine latina: ‘biserica’ vine de la latinescul ‘basilica’ in timp ce crestinii occidentali folosesc pentru biserica termenul ‘ecclesia’. S-a realizat prin factorii romanizarii.

spaniola. slavii ramasi aici fiind asimilati de autohtoni. 20% din vocabular. Principalele populatii migratoare : Gotii. • adstratul lingvistic slav: cca. occidental al crestinismului romanesc. Componentele limbii romane: • substratul lingvistic traco-dacic: cca. Influentele lingvistice slave nu au putut schimba caracterul latin al limbii romane. germana). Influenta migratorilor a fost redusa. preot. • stratul lingvistic latin: 60% din vocabularul limbii romane. transformarea treptata a limbii latine vorbite intr-o limba romanica de factura orientala. 160 de cuvinte cu derivatele lor (10% din lexicul romanesc). vestul sau sudul Europei trecand si peste teritoriul locuit de daco-romani. Pe teritoriul Daciei a ramas un numar mic de migratori care au fost asimilati de populatia romanizata. ele limitandu-se doar la imbogatirea vocabularului. Gepizii. cum sunt si limbile franceza. IX-XIII 5 . Poporul roman s-a format din simbioza a doua componente etnice: dacii si romanii in teritoriul delimitat de Carpati. 2. migratorii in drumul lor spre centrul. numita romana comuna (straromana sau protoromana). Autohtoni si migratori Dupa retragerea romana. pe parcursul a catorva secole. Poporul roman a locuit permanent teritoriul de la nord de Dunare. altele din epoca moderna (franceza. a avut loc desavarsirea etnogenezei romanesti. Influenta elementelor slave a fost nesemnificativa. al VIII-lea. din limba romana formandu-se patru dialecte: dialectul daco-roman. vulgara (vorbita). dialectul aroman. Moldova. contactele cu autohtonii rezumandu-se la plata unui tribut din partea autohtonilor. Limba romana s-a format paralel cu poporul roman. componentele limbii romane Dupa anul 275. Avarii. Primele migratii au avut loc in sec. unele din epoca medievala (maghiara. Marea Neagra si Balcani. Acest lucru dovedeste vechimea dar si caracterul latin. 4. in spatiul carpato-dunarean. dialectul meglenoroman. Limba romana s-a format in doua etape: 1. La acestea s-au adaugat imprumuturile din alte limbi. Acestia au folosit latina populara. la nordul Dunarii. I. Procesul de formare a poporului roman si a limbii romane s-a incheiat in sec. inger. Hunii. Dunare. preluarea limbii latine de catre daco-geti. italiana. botez etc. dialectul istroroman. in grupuri. ci a dus la imbogatirea vocabularului Migrarea masiva a slavilor la sudul Dunarii (602) a divizat romanitatea nord-dunareana de cea suddunareana. este o limba neolatina. iar populatia daco-romana s-a extins dincolo de granitele provinciei ceea ce a condus la uniformizarea culturii romanice in intreg spatiul carpato-danubiano-pontic. Dobrogea Societatea romaneasca in sec. ultimile trei la sud de Dunare.Aceasta migratie a facut sa creasca ponderea elementului romanic la nord de Dunare. Constituirea statelor medievale Transilvania.preluate si cuvintele: cruce. italiana. Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia). unde limba romana a avut o evolutie diferita. Mai intai. pe teritoriul fostei provincii romane s-au asezat dacii liberi. crestin. turca). Slavii. Bulgarii Formarea poporului roman si a limbii romane. portugheza. nu a schimbat caracterul latin al limbii romane. IV. populatia daco-romana ramasa in Dacia a cunoscut valuri succesive de populatii migratoare.

Obstile satesti s-au grupat in uniuni de obsti (‘autonomii populare’). al XIII-lea: TRANSILVANIA ‘Cronica lui Anonimus’ vorbeste despre existenta la jum. cu centrul la Balgrad (Alba Iulia). in stanga Oltului. Conform acestor descoperiri. IX-XIII (peste 1500). cu centrul la Morisena. cu centrul la Cuvin. al IX-lea. Codrii Hertei. a doua voievodate romanesti. in nordul Olteniei. in Banat (intre Mures si Cris). literatura bizantina. a trei formatiuni politice romanesti: Voievodatul lui Menumorut. sec. Codrii Orheiului. ‘Cronica notarului anonim al regelui Bela al IV-lea. Voievodatul lui Seneslau. etc. Voievodatul lui Glad. in Banat. cu centrul la Biharea. situat in Crisana. despre tara ‘romanilor’. in sudul Olteniei. Cronica turca ‘Oguzname’.Primele mentiuni despre romani au aparut in izvoare medievale din sec. Codrii Cosminului. conduse de cnezi sau juzi). despre primele formatiuni politice prestatale din Transilvania. ocoale. Voievodatul lui Gelu. al IX-lea. campuri.Despre societatea romaneasca in sec. MOLDOVA Existenta unor stucturi politice romanesti la rasarit de Carpati este confirmata de izvoarele narative ale vremii (‘Oguzname’.‘Legenda sfantului Gerard’ aminteste despre existenta unor formatiuni politice romanesti in Transilvania. IX-XIII vorbesc o serie de izvoare scrise ale caror informatii sunt completate de descoperirile arheologice. la jum. Voievodatul lui Litovoi. in centrul Transilvaniei. ce purtau diferite denumiri: codri. Cercetarile arheologice au scos la suprafata un numar foarte mare de asezari din sec. ‘Gesta Hungarorum’ (‘Faptele ungurilor’).Acestea au stat la baza formarii cnezatelor si voievodatelor ca structuri politice prestatale Structuri politice romanesti din sec. Cnezatul lui Ioan. al IX-lea – sec. romanii erau organizati in obsti satesti teritoriale (comunitati umane ce-si desfasurau activitatea pe un anumit teritoriu pe care il aveau in stapanire. Voievodatul lui Gyla. DOBROGEA 6 .redactata in sec. Izvoare scrise ce contin informatii despre romani: Tratatul militar bizantin ‘Strategikon’. Cnezatul lui Farcas. cronici rusesti. VII-VIII. ‘Legenda Sfantului Gerard’ mentioneaza existenta. economice. din 1247. in Podisul Transilvaniei. Codrii Lapusnei. documente din cancelaria germana si papala Tara Sipenitului. al XI-lea. Din aceste izvoare aflam despre organizarea interna si legaturile politice. religioase cu Bizantul. organizarea lor. TARA ROMANEASCA ‘Diploma cavalerilor ioaniti’. Campul lui Dragos.etc. ce au opus rezistenta expansiunii maghiarilor spre rasarit: Voievodatul lui Ahtum. intre Olt si Jiu. mentioneaza existenta a cinci formatiuni politice prestatale romanesti la sud de Carpati: Tara Severinului. tari. in estul Banatului si vestul Olteniei. cu centrul la Dabaca. sec.

al X-lea. Muntenia si teritorii de la nordul gurilor Dunarii (Basarabia) . . al XIV-lea. Incercarea unui urmas al lui Litovoi. O inscriptie din 943. de unigicare a acestor formatiuni prestatale si de iesire de sub suzeranitate maghiara. al XI-lea. aminteste de un jupan Dimitrie. 2. conducatorul unei formatiuni politice formate in jurul fortificatiei de la Mircea Voda.incercarea de unificare a formatiunilor politice prestatale romanesti dintre Carpati si Dunare a pornit din stanga Oltului. XI: dupa crearea regatului Ungariei prin incoronarea lui Stefan I ca ‘rege apostolic’ si crestinarea ungurilor in rit catolic a inceput cucerirea organizata a Transilvaniei. a fost luat prizonier. in 1277. stapanea nord-estul Dobrogei si avea resedinta la Preslav. sec. ‘Alexiada’. unificarea politica a cnezatelor si voievodatelor romanesti de catre Basarab I Intemeietorul (1310-1352) 1324 – recunoasterea stapanirii lui Basarab asupra teritoriului ce cuprindea Banatul Severinului. Ca raspuns. primul comitat creat a fost Bihor (1111). au fost colonizati secui. a sec. Formarea voievodatului Transilvaniei A avut loc in doua etape: 1. iar fratele lui. XI-XII: – organizarea treptata a teritoriului cucerit prin crearea comitatelor. Ana Comnena vorbeste despre existenta. – dupa incercarea esuata a regalitatii maghiare de a impune propriul model de organizare politica – pricipatul (primul pricipe al Transilvaniei. stapnea nord-vestul Dobrogei si avea resedinta la Vicina. in a doua jum. Barbat. 2. la 1094.Tot Ana Comnena mentioneaza. In opera sa. unitati administrativteritoriale aflate sub autoritatea regelui Ungariei. . a trei conducatori locali:Tatos. cavaleri ai ordinelor cavaleresti (teutoni si ioaniti): Formarea statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia) A cunoscut trei etape: 1. Oltenia. condusa de un voievod numit de rege – organizarea politica a Transilvaniei a fost insotita si de organizarea religioasa prin infiintarea episcopatelor catolice. voievod din dreapta Oltului. Pudila. in 1272-1275. 7 . Intr-o diploma din anul 1230 a tarului bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) este mentionata Tara Cavarnei situata intre Mangalia si Varna. o expeditie militara in urma careia voievodul roman a fost ucis. stapanea sudul Dobrogei si avea resedinta la Dristor. – sec.Invazia mongola din 1241 a oprit expansiunea maghiara la sud de Carpati si a permis afirmarea cnezatelor si voievodatelor romanesti amintite in ‘Diploma Cavalerilor Ioaniti’. sasi. regele maghiar Ladislau IV a organizat. – pentru intarirea stapanirii maghiare in Transilvania. pe fondul crizei politice a regatului maghiar si slabirii dominatiei tatare asupra teritoriilor romanesti la inceputul sec. un alt fruntas al vlahilor. descoperita la Mircea Voda.Satza. IX-XI: aparitia formatiunilor politice prestatale romanesti mentionate de sursele maghiare si atestate si de descoperirile arheologice: – sec.Existenta unor structuri politice romanesti intre Dunara si Marea Neagra este atestata inca din sec. de catre Carol Robert de Anjou. a fost mentionat in documente din anul 1111). X: inaintarea ungurilor asezati in Campia Panonica in Transilvania s-a lovit de rezistenta romanilor de aici organizati in voievodate (mentionate in Gesta Hungarorum). Mercurius. a sec. a doua jum. de la voievodatul lui Seneslau. a avut loc organizarea politica a Transilvaniei ca voievodat (institutie specific romaneasca) cu o larga autonomie in cardul regatului maghiar. prin infrangerea voievozilor formatiunilor politice romanesti din centrul Transilvaniei si Banat.Sestlav.

fapt consemnat de cronicile din sec. nemultumiti de politica maghiarilor in Transilvania. pana la sfarsitul sec. 1388 – Ivanco. Judecatoresti. a fost ucis. Petru Musat (1347-1391). al XVI-lea. Radu I (1377-1384). La inceput acesta era vasal Bizantului. Rascoala a fost urmata de ‘descalecatul’ acestuia in Moldova. Biserica si domnia A. a unei marci de aparare in nord-vestul Moldovei cu centrul la Baia. Desavarsirea teritoriala prin incorporarea Tarii de Jos (sudul Moldovei). aveau atributii politice. TEST II. 8 . Stefan I (1394-1399). pusa sub conducerea voievodului maramuresean Dragos. fiind numit ‘despot’. au trecut la sud de Carpati. Formarea Dobrogei Nucleul statului a fost ‘Tara Cavarnei’ mentionata intr-o diploma a lui Ioan Asan al II-lea la 1230. 3.9-12 noiembrie 1330 – batalia de la Posada si infrangerea lui Carol Robert de Anjou. Dan I (1384-1386). Roman I (1391-1394). . si consolidarea instutionala a statului medieval Moldova care s-au realizat sub urmasii lui Bogdan: Latcu (1365-1374). 3. 1346 – in fruntea statului se afla Balica care s-a amestecat in razboiul civil de la Constantinopol. administrative si judecatoresti. – consolidarea statului prin cearea institutiilor interne si afirmarea ca stat medieval de sine statator in timpul urmasilor lui Basarab I: Nicolae Alexandru (1352-1364). . fratele lui Balica. structura ce s-a suprapus peste structurile romanesti din zona. Tara Romaneasca si Moldova – biserica si domnia au fost principalele institutii ale statelor medievale romanesti. Treptat a devenit autonom fata de imperiu si a unificat ‘tarile’ dintre Dunare si mare intemeind Dobrogea. Vladislav Vlaicu (1364-1377). –rascoala romanilor din Maramures sub conducerea voievodului Bogdan ce stapanea un cnezat format din 22 de sate. unde i-a alungat pe urmasii lui Dragos. 2. probabil.1359 – a avut loc ‘descalecatul’ lui Bogdan in Moldova. aflat pe valea Izei. Militare. contributia adusa la intemeierea Tarii Romanesti de catre voievozii romani din Transilvania care. Organizarea institutionala: o Domnia: institutia centrala reprezentata de domnul tarii care avea urmatoarele atributii: Administrative. CIVILIZATIA ROMANEASCA IN CONTEXT EUROPEAN 1. II. XVII-XVIII si cunoscut ca ‘descalecatul lui Negru Voda din Fagaras’.Ludovic de Anjou a castigat independenta Moldovei. cu resedinta la Cuhea. 1353 – crearea de catre regalitatea maghiara. Mircea cel Batran a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca. cucerirea independentei noului stat fata de regalitatea maghiara. urmatorul conducator al Dobrogei. a urmat la conducerea statului in Dobrogea. o Sfatul Domnesc alcatuit din dregatori. 1347 – Dobrotici. Aceasta marca este considerata Moldova Mica si era vasala regelui Ungariei. fiul lui Dobrotici. in contextul luptelor cu tatarii. Legislative. a participat alaturi de Mircea cel Batran la luptele cu turcii si. Intemeierea statului medieval Moldova A cunoscut trei etape: 1.

notari. cu o larga autonomie in cadrul regatului maghiar. Putna. o Adunarea tarii – se intrunea periodic. Mitropolitii si episcopii erau numiti de catre domn.Banul Olteniei in Tara Romaneasca si Portarul Sucevei in Moldova eu cele mai importante dregatorii.Odata cu organizarea bisericii au fost ctitorite o serie de biserici si manastiri: Neamt. comiti. Postelnicul. Organizarea bisericeasca Tara Romaneasca:  1359 – infiintarea mitropoliei Tarii Romanesti la Curtea de Arges.1471 – a fost infiintata Episcopia de Radauti.participa la scaunul de judecata al domnului. Clucerul. Cozia. • Congregatia generala: adunari reprezentative compuse din reprezentantii nobilimii maghiare. Voronet. patriarhii urmau sa fie numiti de catre patriarhul ortodox din Constantinopol. patriciatului sasesc. B. legislative. fruntasilor secuilor. Paharnicul. Dealu. reunea reprezentanti ai starilor privilegiate ( o Biserica – institutie importanta a statelor medievale romanest. 9 . etc. Era dependenta de Patriarhia din Constantinopol. Logofatul. Atributiile vicevoievodului: rol consultativ indeplinea functii publice sau la curtea suveranului conducea Transilvania in lipsa voievodului atributii uneori administrative. Tismana. clerului catolic. Moldova: 1401 – a fost infiintata Mitropolia Moldovei la Suceava.1597 – a fost infiintata Episcopia de Husi. loctiitor al domnului in caz de vacanta a tronului. Romanii erau in majoritate aserviti si nu aveau dreptul de a participa la aceste adunari.Vornicul. Organizarea administrativ-teritoriala Tara Romaneasca: ‘judete’. 1370 – a fost infiintata Mitropolia Severinului. in general oamenilor liberi. i-a sprijinit pe domnitorii romani.1404 – a fost infiintata Episcopia Romanului.judecatoreŞTI -militare (comandant militar) . el il incorona pe seful statului. Atributii: . Slugerul. intaiul sfetnic al domnului. Stolnicul. judecatoresti. o Mitropolitul – al doilea demnitar in stat era cea mai importanta figura a Sfatului Domnesc. ‘judeti’ cu functii administrative. Transilvania Transilvania.administrative (guvernator) • Sfatul voievodului: Vicevoievodul. Organizare institutionala: o Voievodul: prerogative limitate (nu era singurul stapanitor). Vistierul. capitala tarii. Spatarul. Moldovita. conduse de un ‘staroste’ sau ‘parcalab’(in cazul tinuturilor ce aveau in cadrul lor si cetati).Au fost ridicate manastiri precum: Vodita. judecatoresti. Moldova: ‘tinuturi’. etc.1503 – au fost infiintate Episcopia Ramnicului si Episcopia Buzaului. pana la 1541 – Voievodatul vasal regelui Ungariei.Era numit si revocat de rege. Comisul. conduse de reprezentanti ai domnului.

Mircea cel Batran (1368-1418) – Tara Romaneasca 1388 – 1389. ce se conduceau dupa dreptul lor stravechi. 1396 – cruciada antiotomana de la Nicopole. 1389.Episcopia Oradiei. isi aveau originea in fostele organizatii autohtone ale romanilor. hotara in chestiunile de interes general. in Banat.Episcopia Cenadului. sustinandu-l mai intai pe Musa. Politica externa a voievozilor romani 1.Asezamintele religioase romanesti din Transilvania se aflau sub jurisdictia episcopilor ortodocsi de la sud si rasarit de Carpati. • Dieta: compusa din 150 de membri. patriciatul sasesc.Transilvania – Principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman (1541-1688) Organizare institutionala: • Principele: era denumit de Dieta si confirmat de Sultan. 7 martie – Brasov. Wladislav Jagello. 10 . impotriva Ungariei. in Fagaras. Petru I (1374-1391). organizata de Sigismund de Luxemburg cu participarea lui Mircea cel Batran si a cavalerilor occidentali (in special a celor burgunzi): 1402-1413 – s-a amestecat in luptele pentru tron in Imperiul Otoman. Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei: • Comitate maghiare conduse de comiti. sau Hunedoara. 1417 – a platit tribut Portii in schimbul protectiei acordate de sultan si recunoasterii de catre acesta a independentei Tarii Romanesti. apoi pe Mustafa. tratatul de alianta cu regele Poloniei. • Districte sasesti: doua (Brasov si Bistrita). iarna – Mircea cel Batran a participat cu un corp de oaste la batalia de la Kossovopolje (Campia Mierlei) impotriva turcilor si a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca. • Scaune secuiesti organizate cu scopuri militare in partea rasariteana a Transilvaniei. II. • Districtele romanesti: numite initial tari (terra). Formata din reprezentantii natiunilor privilegiate (maghiari. conditionat de apartenenta la una dintre religiile recepte (catolica. 1389 – a incheiat alianta cu domnul Moldovei. calvina. dar amandoi au pierdut in fata lui Mahomed. in numar de sapte. secui). • Scaune sasesti: sapte la numar. 10 decembrie – la Radom s-a incheiat. se intrunea de doua ori pe an. cel mai important fiind scaunul Sibiului. erau situate in regiunile de granita. Un district romanesc cuprindea un numar de cnezate si voievodate locale. iar dupa organizarea mitropoliilor din Tara Romaneasca si Moldova au intrat sub jurisdictia acestor mitropolii. impotriva turcilor. 2. tratat de alianta cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg. XV intr-o organizatie teritoriala si politica autonoma (scoasa de sub jurisdictia voievodului) numita Universitatea Sasilor. Tara Fagarasului (Scorei). Tara Barsei (Scheii Brasovului). Organizarea bisericeasca: • Biserica catolica subordonata arhiepiscopiei de Calocea. luterana. prin mijlocirea domnului Moldovei. cuprindea trei episcopii: o Episcopia Transilvaniei. sasi. • Sfatul Principelui: format din 12 membri alesi din randul natiunilor privilegiate (cate 4 din fiecare): nobilii maghiari. Scaunele sasesti si cele doua districte s-au organizat in sec. fruntasii secuilor. 10 octombrie – batalia de la Rovine incheiata cu infrangerea armatei otomane condusa de Baiazid Ilderim (Fulgerul). 1395. cu resedinta la Alba-Iulia. 1394. Densus) etc. • Biserica ortodoxa era reprezentata de o serie de biserici si manastiri romanesti din Maramures (Cuhea). Hunedoara (Strei. unitariana).

pentru a sprijini Polonia impotriva cavalerilor teutoni care au fost invinsi. Stefan a zdrobit hoardele tatarilor ce au invedat Moldova. pentru a opri ofensiva Ungariei in Moldova. recunoscand suzeranitatea acestuia. Alexandru cel Bun (1400-1432) – Moldova 1402. 1442. 1442.2. 3. impotriva cavalerilor teutoni. 1446-1453 – guvernator al Ungariei. urmariti de Iancu de Hunedoara au fost infranti langa Sibiu. 25 mai – la Roman. in schimbul juramantului de vasalitate si cedari Hotinului. Cazimir al IV-lea. despotul sarb Brancovici si oastea Tarii Romanesti: 1444. iarna – a atacat punctele fortificate turcesti de la sudul Dunarii. 1422 – domnitorul moldovean a trimis un corp de oaste la Marienburg. expansiunea Imperiului Otoman spre Centrul Europei. a renuntat la pacea cu turcii. 22 martie – turcii in retragere. 1469. 2 septembrie – victoria impotriva turcilor pe raul Ialomita. 1462 – incheierea unei reglementari (capitulatie) intre sultan si Radu cel Frumos (noul domn) care consemna cresterea tributului de catre Poarta dar si pastrarea independentei Tarii Romanesti. 12 martie – Alexandru cel Bun a incheiat o intelegere cu regele Poloniei. 1467) – Tara Romaneasca Confruntarile cu Imperiul Otoman: 1459 – a refuzat plata tributului. 1411. iulie – Pacea de la Seghedin pe 10 ani. 16 iunie – ‘Atacul de noapte’ de langa Targoviste asupra taberei turcesti incheiat cu retragerea armatei turcesti condusa de Mahomed al II-lea. 4. 1442. 14 decembrie 1467 – la Baia. 21-22 iulie – la Belgrad. pentru 75 de ani. Iancu de Hunedoara – Transilvania 1441-1456 – Voievod al Transilvaniei. intre Rahova si Chilia. 1420 – Alexandru cel Bun a respins primul atac turcesc asupra Moldovei. Matei Corvin. 26 ianuarie 1465 – a atacat si cucerit cetatea Chilia. a fost cucerit Giurgiul. 1461-1462. 1412. trupele maghiare au suferit o infrangere zdrobitoare din partea ostilor moldovene. vara – la Lipnic. 5. Alexandru a reinnoit tratatul cu regele Poloniei.la Overchelauti. Vlad Tepes (1456-1462. 1444 – ‘Cruciada de la Varna’: 1445. aceasta actiune a condus la deteriorarea relatiilor cu Ungaria. Stefan cel Mare (1457-1504) – Moldova 4 aprilie 1459 v. la insistentele Papei. 1443 – ‘Campania cea lunga’ la care au participat Ungaria. 1461 – alianta cu regele Ungariei. august – Campania de la Dunare: a provocat infrangeri grave turcilor. indreptat impotriva Ungariei. ocupata de unguri. 18 martie – incursiune turceasca in Transilvania. incheiata de sultanul Murad al II-lea cu regele Ungariei. Stefan cel Mare a fost recunoscut domn de catre regele Poloniei. 1462. Vladislav I. 1410 – domnul Moldovei a trimis la Grünwald trupe in sprijinul regelui Poloniei. A fost oprita. 15 martie – la Lublau. victoria lui Iancu de Hunedoara. Ungaria si Polonia au semnat un tratat care punea in pericol existenta Moldovei. protejarea acesteia de catre sultan. 11 . Poarta respecta suveranitatea statului roman. Iancu a fost infrant la Santimbru. la Chilia si Cetatea Alba. 1456.

datorita instabilitatii politice in interior (a crescut influenta boierilor in alegerea domnilor) si expansiunii turcilor care au transformat centrul ungariei in Pasalâcul de la Buda si Transilvania in Principat autonom supus Portii Otomane (1541). care a promis sprijin impotriva turcilor. Mihai a primit sprijin de la imparat pentru reluarea luptelor in Transilvania si ocuparea Tarii Romanesti. Ianuarie 1597 – a reluat plata trbutului catre turci in schimbul pacii si a recunoasterii sale de catre sultan ca domn al Tarii Romanesti. 26 octombrie 1497 – la Codrii Cosminului. Statul Papal. Ferrara si Toscana). 18 septembrie 1600 – la Miraslau. Mihai a fost infrant de polonezi si a devenit domn in Tara Romaneasca.interventia Poloniei si preluarea tronului Moldovei de catre Ieremia Movila. Mihai Viteazul (1593-1601) – Tara Romaneasca 1593 – a aderat la Liga Crestina creata de imparatul Rudolf al II-lea din care faceau parte Spania. Unirea Principatelor 18/28 octombrie 1599 – batalia de la Selimbar incheiata cu infrangerea lui Andrei Bathory. Serpatesti. 15 septembrie 1485 – la Colomeea. Simion Movila. 12 . 6. Primavara 1600 – campania impotriva lui Ieremia Movila si ocuparea Moldovei. iar sultanul a recunoscut independenta Moldovei. Martie 1601 – la Praga. tratat de alianta cu Rudolf al II-lea care i-a promis lui Mihai sprijin financiar in schimbul recunoasterii suzeranitatii imparatului asupra Tarii Romanesti. Principatul Transilvaniei si Moldova. turcii au fost infranti dar Mihai a fost obligat sa se retraga si sa astepte sprijinul aliatilor. 20 mai 1595 – tratat de alianta cu Sigismund Bathory pe care l-a recunoscut ca suzeran in schimbul sprijinului impotriva turcilor. 13/23 august 1595 – lupta de la Calugareni. moldovenii au fost infranti. 30 mai/9 iunie 1598 – Targoviste. etc. . Mihai a fost infrant de nobilii maghiari ajutati de generalul Basta. XVI – s-a instaurat treptat regimul dominatiei otomane (dominatie care s-a manifestat in plan politic. armata poloneza a fost infranta de cea moldoveana. Decembrie 1594-Ianuarie 1595 – campanie impotriva Imperiului Otoman: ostile reunite ale celor trei Tari Romanesti i-au infrant pe turci la Giurgiu. rupand astfel relatiile cu Polonia. Sec. Martie 1598 – pace cu turcii care au recunoscut independenta Tarii Romanesti. 1 noiembrie 1599 – intrarea lui Mihai in Alba Iulia si recunoasterea sa ca principe al Transilvaniei de catre Dieta. ducatele italiene (Mantua. 1487 – tratat cu turcii. 26 iulie 1476 – Valea Alba (Razboieni).s-a realizat unirea politica a celor trei tari romanesti care aveau acum un singur domn: Mihai Viteazul. dar si in plan economic) asupra Tarilor Romane.1473 – a refuzat plata tributului. Rusciuc. 10 ianuarie 1475 – batalia de la Vaslui (Podu Inalt) incheiata cu victoria moldovenilor. 12 iulie 1499 – tratatul Moldovei cu Polonia prin care inceta vasalitatea Moldovei fata de regele polon. 1489 – tratat de alianta cu Matei Corvin si a primit de la regele Ungariei Ciceul si Cetatea de Balta drept posesiuni. tratat de vasalitate cu regele Poloniei Cazimir IV. Silistra. 9 august 1484 – turcii au cucerit si Cetatea Alba. dar au reusit sa-I alunge pe turci din Moldova si infrangerea s-a transformat in victorie. tratat semnat de boieri. . a reluat plata tributului. 14 iulie 1484 – turcii au cucerit Chilia.Targoviste. Venetia. Un tratat asemanator a incheiat si cu principele Transilvaniei si Stefan Razvan (Moldova). .

Regimul habsburgic in Transilvania 1691. PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE III. Economia fiind subordonata Portii otomane. Rivalitatea dintre Marile Puteri.Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri. teritoriul principatelor romane era considerat parte integranta a Imperiului Otoman. 1699. 4 decembrie – a fost emisa Diploma Leopoldina. Primul domnitor fanariot a fost Nicolae Mavrocordat. Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova: 1711 – inceputul regimului fanariot in Moldova. teritoriale. acest lucru contribuind la dezvoltarea culturii si a limbii romane. mai intai in Moldova.. sasi). administrative si judiciare. in 18 puncte erau stabilite organizarea Transilvaniei si statutul sau in cadrul Imperiului Habsburgic. calvina. materiale. astfel: . al XVIII-lea – apare ‘Problema Orientala’ sau ‘Criza Orientala’ determinata de tendinta Austriei. ce detinusera functii importante in ierarhia Imperiului. cu mari pierderi umane.comandantul armatei era austriac.Transilvania devenea provincie a Imperiului Habsburgic. care era numit de imparat). Tarile Romane nu aveau dreptul sa intretina o armata proprie.erau mentinute vechile privilegii ale sasilor si secuilor. oficiale: catolica. religia ortodoxa nu era acceptata. Mihai l-a invins pe Sigismund Bathory. dar aceasta avea atributii limitate (nu mai avea dreptul de a alege guvernatorul. act ce a jucat rol de constitutie. Tarile Romane nu aveau dreptul la o politica externa proprie. . 26 ianuarie – Pacea de la Karlowitz – Imperiul Otoman a renuntat la pretentiile de suzeranitate asupra Transilvaniei. Criza orientala. Sec. TEST III. . a determinat izbucnirea a sase razboaie ruso-austro-turce care se vor desfasura pe teritoriul Tarilor Romane. 1716 – inceputul regimului fanariot in Tara Romaneasca.nu existau decat 4 religii recepte (recunoscute. luterana si unitariana). romanii erau considerati tolerati in Transilvania si nu aveau dreptul sa participe la viata politica a tarii. . 13 .3/13 august 1601 – la Guraslau. cu ajutorul lui Basta. la care se adauga lupta pentru eliberare de sub dominatia otomana dusa de popoarele balcanice. au crescut obligatiile catre turci si s-a mentinut monopolul acestora asupra economiei.se mentinea sistemul ‘celor trei natiuni privilegiate’ (unguri. . 1. Trasaturile regimului fanariot: domnitorii erau numiti de sultan dintre grecii din carteirul Fanar al Constantinopolului. guvernata in numele imparatului de un guvernator ajutat de un guberniu cu atributii politice. Rusiei si Prusiei de a anexa teritorii ale Imperiului Otoman aflat in criza.se mentinea Dieta Transilvaniei. secui. prin urmare parti din teritoriu puteau fi instrainate in functie de interesele Portii. 9/19 august 1601 – Mihai Viteazul a fost asasinat de imperiali pe Campia Turzii. in relatiile cu alte tari interesele acestora fiind reprezentate de sultan. la emanciparea romanilor din Transilvania. apoi si in Tara Romaneasca. principele Transilvaniei. 1692-1701 – a fost organizata Biserica Greco-Catolica prin unirea unei parti a romanilor ortodocsi cu Biserica Catolica.

condusa de Alexandru Ipsilanti. Austria. Razboaiele ruso-austro-turce. Tara Romaneasca si Moldova Boierii pamanteni din Tara Romaneasca si Moldova si-au manifestat opozitia fata de regimul fanariot prin actiuni care urmareau atragerea atentiei Marilor Puteri asupra problemelor din Tarile Romane. document elaborat in 1791 de catre reprezentantii Scolii Ardelene: Scoala Ardeleana. Banat si Bucovina si de Rusia si de Imperiul Otoman in Tara Romaneasca si Moldova.. III.. Revolutia romaneasca condusa de Tudor Vladimirescu s-a desfasurat in stransa legatura cu miscarea de eliberare a Greciei de sub stapanirea otomana. Transilvania Ioan Inochentie Micu Klein (1692-1768). respectarea prevederilor ‘Capitulatiilor’. Constiinta nationala si emancipare politica Miscarea de emancipare nationala a romanilor din: A. Revolutia din 1848-1849 Cauze: • dominatia straina asupra Principatelor Romane. Razboiul ruso-austro-turc din 1736-1739.revigorarea demersurilor boierilor pamanteni. • lipsa de drepturi politice si nationale pentru romanii din Imperiul Habsburgic. Razboiul ruso-turc din 1806-1812. ‘Razboiul ruso-austro-turc din 1787-1791/1792. Razboiul austro-turc din 1716-1718. • mentinerea vechilor relatii de tip feudal. pe langa Marile Puteri. Aceste revendicari erau: respectarea drepturilor politice ale romanilor.Razboiul ruso-turc din 1828-1829. B. Revolutia de la 1821 Revolutia din Tara Romaneasca se inscrie intr-o miscare mai ampla. Razboiul ruso-turc din 1710-1711. organizata de societatea secreta Eteria. 2. regimul politic autoritar al domnilor regulamentari. Rascoala condusa de Horea.Conflictele dintre Marile Puteri (Rusia. desfasurata pe plan european.ocupatia trupelor otomane timp de doi ani. In acest scop ei au redactat o serie de memorii care contineau revendicarile romanilor din Principate. pentru a obtine independenta Tarilor Romane. Consecinte: inlaturarea regimului fanariot. revenirea la domniile pamantene. Closca si Crisan (1784) Supplex Libellus Valachorum. curent cultural reprezentat de un grup de intelectuali romani din Transilvania care au considerat ca lupta pentru emanciparea romanilor poate fi dusa cu mai mult succes pe taramul culturii. independenta sau autonomia Tarilor Romane. • starea de inapoiere economica in care se aflau Principatele Romane. de eliberare sociala si nationala. Razboiul ruso-turc din 1768-1774. Consecinte: 14 . inlocuirea suzeranitatii Imperiului Otoman cu protectoratul colectiv al Marilor Puteri. dominatie exercitata de Imperiul Habsburgic in Transilvania. Au fost introduse in Tara Romaneasca si Moldova Regulamentele Organice. Turcia) desfasurate pe teritoriul Tarilor Romane.

• chiar daca a fost infranta. a lui Alexandru Ioan Cuza. o Sudul Basarabiei revenea Moldovei. • 1857. Marile Puteri fiind astfel puse in fata faptului implinit si constranse sa recunoasca Unirea Principatelor Romane intr-un singur stat. IV. o guvern care sa reprezinte interesele tarii. Anglia. 7/19 august 1858. Prusia. o autonomia statului roman. Domnia si reformel lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) • 15 . • 13/25 februarie-18/30 martie 1856. o Convocarea in Tarile Romane a unor Adunari ad-hoc reprezentative care sa-si exprime pozitia cu privire la unire si la revizuirea Regulamentelor Organice. • strangerea legaturilor dintre romanii din cele trei parti romanesti in vederea intensificarii luptei pentru independenta si unitate nationala. Regatul Sardiniei. Rusia si Turcia) prin care se hotara: o Principatele Romane erau scoase de sub protectoratul Rusiei si puse sub garantia colectiva a Marilor Puteri. CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE IV. Austria. a fost adoptata Conventia de la Paris ce stabilea statutul international al Principatelor si organizarea interna a acestora: Dubla alegere a lui Cuza: • 5 ianuarie 1859 Adunarea Electiva a Moldovei a ales ca Domn al acesteia pe Alexandru Ioan Cuza.1. • 24 ianuarie 1859 Adunarea Electiva de la Bucuresti a ales pe domn al Tarii Romanesti tot pe Alexandru Ioan Cuza. a fost convocata adunarea ad-hoc in Moldova si Tara Romaneasca. Razboiul Crimeei care s-a incheiat cu infrangerea Rusiei. • adunarile ad-hoc formate in reprezentanti ai tuturor categoriilor sociale au adoptat rezolutii asemanatoare in ambele tari care cuprindeau: o unirea Principatelor intr-un stat numit Romania. in Moldova si Tara Romaneasca.Alegerea ca domnitor. a insemnat unirea Tarilor Romane. o print strain dintr-o familie domnitoare a Europei. revolutia de la 1848 a constituit un pas inainte pe drumul fauririi natiunii romane moderne. la Congresul de la Paris s-a semnat Tratatul de Pace de catre Marile Puteri europene (Franta. Constituirea si consolidarea statului roman modern (1859-1881) Unirea Principatelor Romane • 1853-1856.

Guvernul conservator condus de Barbu Catargiu era ostil infaptuirii unor reforme care ar fi subminat baza materiala si puterea marilor propietari de pamant. Parlamentul: .potrivit acestei constitutii.1859-1862: in prima parte a domniei. liberal. b) puterea legislativa era reprezentata de Domn si de Parlament.a fost conceputa dupa modelul constitutiei belgiene din 1831.numele oficial al tarii era Romania. 16 . . La 8 iunie 1862. 1862-1866: este perioada marilor reforme.avea rol de a initia si sanctiona legile.a fost prima constitutie romaneasca. . condus de Mihail Kogalniceanu (11 octombrie1863-26 ianuarie 1865) Legi : Legea pentru secularizarea averilor manastiresti. . . dubla alegere insemnand incalcarea Conventiei de la Paris. Legea privind autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane. Legea Rurala. formata din Lascar Catargiu. Cuza a luat masuri pentru desavarsirea unirii in plan administrativ si legislativ si a intreprins o serie de demersuri pentru recunoasterea unirii de catre Marile Puteri.. in urma careia Cuza a fost silit sa abdice si sa urmeze calea exilului. Codul Civil prevedea obligatia casatoriei si a divortului civil. cu scopul inlaturarii domnitorului. Constitutia din 1866 . Barbu Catargiu. condus de un prim-ministru.format din doua camere (Adunarea Deputatilor si Senatul). Guvernul. . a fost asasinat in imprejurari ramase neelucidate.10/22 mai 1866 – Carol I a depus juramantul de credinta. . Printul strain. Nicolae Golescu. Domnul: . . Codul de Procedura Penala . S-a format un nou guvern.Constitutia consfintea drepturile si libertatile cetatenesti si avea la baza principiul separarii puterilor in stat: a) puterea executiva era reprezentata de domn. Constitutia din 1866 .drept de veto.11/23 februarie 1866 – a fost organizata o lovitura de stat. impreuna cu guvernul. care era acceptat de Parlament.era ales prin vot cenzitar. Conducerea a fost preluata de o locotenenta domneasca. Romania devenea o monarhie constitutionala ereditara. . . col. Proiectul de lege rurala propus de acesta nu imbunatatea situatia taranilor. Legea instructiunii publice. adoptarea Statutului Dezvoltator al Conventiei de la Paris Legii Electorale. si un guvern condus de Ion Ghica.29 aprilie/10 mai 1866 – Adunarea Constituanta a votat o proclamatie care exprima vointa romanilor de a fi condusi de principele Carol I din dinastia de HohenzollernSigmaringen.discuta si aproba bugetul. .29 iunie/11 iulie 1866 – adoptarea Constitutiei prin care Romania devenea monarhie contitutionala. primul ministru.sanctionarea si promulgarea legilor. Nicolae Haralambie. Politica autoritara a lui Cuza a determinat formarea ‘monstruasei coalitii’ care grupa pe liberali si conservatori.

a presei. in care.1867 – s-a format imperiul dualist Austro-Ungar. 4 aprilie 1877 – la Bucuresti s-a incheiat Conventia Romano-Rusa care reglementa trecerea armatelor rusesti pe teritoriul Romaniei cu respectarea integritatii teritoriale a statului roman. a institutiilor acestuia. au urmat alte doua telegrame (9 august si 19 august 1877). . . Frantei.Constitutie consacra drepturile si libertatile cetatenesti (dreptul la propietate. a votat legi favorabile romanilor: . 1863-1864 – Dieta de la Sibiu. 19 iulie 1877 – o prima telegrama a Marelui Duce Nicolae cerea regelui Carol I interventia armatei romane la sud de Dunare in sprijinul armatei rusesti. au avut loc rascoale antiotomane in BosniaHertegovina. Rusia respingea cooperarea militara a Romaniei la acest razboi. prin care romanii protestau impotriva restrictiilor impuse. Monarhia B. armata rusa a suferit pierderi foarte mari.independenta Romaniei in schimbul acordarii cetateniei romane tuturor supusilor fara deosebire de religie. Rusiei. Turciei care stabileau: . Principalele institutii ale statului modern roman A. 17 . alegatorii fiind impartiti in patru colegii. 9 noiembrie 1877 – trupele romane si ruse au cucerit Rahova. mai 1868 – Pronunciamentul de la Blaj redactat de George Baritiu. 9 mai 1877 – proclamarea independentei de stat a Romaniei.cedarea judetelor din sudul Basarabiei de catre Romania care primea in schimb Dobrogea. Parlamentul Cucerirea independentei de stat a Romaniei 1875-1876 – redeschiderea Chestiunii Orientale. . iulie 1877 – esecul trupelor rusesti la Plevna. a constiintei. Angliei. egalitatea in fata legilor). 1892 – Memorandumul. Guvernul C. 1862 – limba maghiara a devenit limba oficiala in Transilvania printr-o lege a invatamantului.A fost adoptata o noua lege electorala care mentinea sistemul de vot censitar. aintrunirilor. Transilvania a fost anexata la Ungaria.1876 – Serbia si Muntenegru au declarat razboi Portii Otomane. romanii si-au pierdut aproape toate drepturile castigate in ceea ce priveste folosirea limbii nationale si a religiei ortodoxe. dupa avere. Romanii din afara granitelor Transilvania 1847 – limba germana a devenit limba oficiala. semnat de membrii Partidului National Roman din Transilvania si alte personalitati romanesti. Italiei.b) puterea judecatoreasca era reprezentata de Tribunale si Curti de Justitie. libertatea cuvantului. Delta Dunarii si Insula Serpilor. 4 martie 1849 – adoptarea unei Constitutii Imperiale prin care Transilvania depindea direct de Viena. Bulgaria. in absenta Romaniei. stabilea: 1 iunie 1878-1 iulie 1878 – a avut loc Congresul de la Berlin cu participarea Germaniei. a fost respins de catre imparatul Franz Iosef I si inaintat Guvernului de la Budapesta. 19 februarie 1878 – Tratatul de la San Stefano semnat intre Rusia si Turcia. AustroUngariei. pentru prima data intrau si romani. pe cheltuiala proprie.28 noiembrie 1877 – capitularea Plevnei.

limba romana a continuat sa fie folosita in administratie. Initial. Anglia. romanii si-au pastrat limba si obiceiurile. 1871 – Basarabia a devenit gubernie a Imperiului Rus. 1878 – Congresul de la Berlin: Rusia a recapatat sudul Basarabiei. 1915-1916 – tratative ale Romaniei cu Antanta privind intrarea Romaniei in razboi. 1. Procesul de deznationalizare a romanilor s-a amplificat. Bucovina s-a desprins de Galitia si a devenit Ducat Autonom. TEST DE EVALUARE V. UNITATE SI DIVERSITATE IN ROMANIA MARE V. care a ramas sub stapanirea Rusiei. Franta. Basarabia a fost anexata de Imperiul Rus. cu o catedra de limba romana. Basarabia 1812 – prin Tratatul de Pace de la Bucuresti. In ajunul primului razboi mondial. 1875 – a fost infiintata Universitatea din Cernauti. 23 noiembrie-6 decembrie 1916 – armatele Puterilor Centrale au ocupat Bucurestiul si doua treimi din teritoriul Romaniei a intrat sub ocupatie militara. 4 august 1916 – Trata de alianta incheiat intre Romania. octombrie-noiembrie 1916 – au avut loc luptele de la Valea Jiului si Valea Oltului. Gheorghe). in Basarabia s-a dezvoltat un curent de renastere nationala. condusi de feldmaresalul von Mackensen. Rusia.1905 – P. armata romana a ramas pentru a organiza apararea Bucurestiului.N. frontul armatei romane a cedat. Bucovina 1775 – Anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic cu acordul Portii Otomane. Campania din 1916: 14 august 1916 – Romania a declarat razboi Austro-Ungariei. Campania din 1917: 18 . Italia (Antanta). Frontul s-a stabilizat pe linia Oituz-Siret-Dunare (Bratul Sf. Primul razboi mondial (1914-1918) 1914-1916 – perioada neutralitatii Romaniei 21 iulie 1914 – Consiliul de Coroana din Sinaia a hotarat neutralitatea tarii cu toate ca avea un tratat de alianta incheiat cu Tripla Alianta. Tezaurul Romaniei a fost depus la Moscova. din Transilvania a parasit pasivismul in favoarea activismului politic deschizand astfel lupta pentru drepturile romanilor si emanciparea lor de sub dominatie straina. 24 august 1916 – la Turtcaia a avut loc infrangerea armatei romane de catre germani si bulgari.R. biserica si scoala. 1905 – s-a constituit Partidul National Roman. 27 septembrie 1914 – moartea regelui Carol I. Totusi. a fost intensificata politica de deznationalizare a romanilor. Bolgrad). au fost introduse legile rusesti. rege al romaniei a devenit Ferdinand. a fost pastrata administratia romaneasca. 4 martie 1849 – prin Constitutia Imperiala. Ismail. in Moldova. In restul Basarabiei. 1856 – Tratatul de Pace de la Paris: Moldova a recapatat trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. sfarsitul lunii noiembrie 1916 – autoritatile romane s-au retras la Iasi.

18 octombrie 1918 – Declaratia de independenta a fost citita in Parlamentul de la Budapesta de deputatul Alexandru Vaida-Voievod. 24 aprilie/7 mai 1918 – Tratatul de Pace de la Buftea-Bucuresti. D. care a impus conditii grele Romaniei: Sfarsitul razboiului: Vara 1918 – succese militare ale Antantei. Bucovina Octombrie 1918 – infiintarea Consiliului National Roman la Cernauti – organ reprezentativ. 1918 – dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar. 28 octombrie/10 noiembrie 1918 – Romania a reintrat in razboi alaturi de Antanta. Romania a ramas izolata pe frontul de est. 9/22 aprilie 1918 – regele Ferdinand I a ratificat unirea Basarabiei cu Romania. 2. Iulie-august 1917 – romanii. Marasesti si Oituz octombrie 1917 – victoria revolutiei bolsevice a determinat iesirea Rusiei din razboi. 21 octombrie/3 noiembrie – capitularea Austro-Ungariei. 18 februarie/3 martie 1918 – S-a incheiat Pacea de la Brest-Litovsk intre Rusia Sovietica si Puterile Centrale. au respins atacurile germane la Marasti. 19 . sprijiniti de rusi. V. 2 decembrie 1917 – Sfatul Tarii a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca.Iarna 1917 – armata romana s-a refacut cu sprijinul Antantei. 18/31 decembrie 1918 – regele Ferdinand I a ratificat unirea Bucovinei cu Romania. presedinte al acestuia a fost ales Ion Inculet. 21 noiembrie 1917 – Sfatul Tarii si-a deschis lucrarile. 15/28 noiembrie 1918 – Congresul General al Bucovinei a adoptat Declaratia prin care se hotara unirea Bucovinei cu Regatul Romaniei. cu Puterile Centrale. ianuarie 1918 – interventia trupelor romane in Basarabia impotriva bolsevicilor la cererea Sfatului Tarii. 27 martie/9 aprilie 1917 – Sfatul Tarii a proclamat unirea Basarabiei cu Romania. 20 octombrie 1917 – Congresul ostasilor moldoveni din Chisinau a declarat autonomia Basarabiei – s-a constituit Sfatul Tarii ca organ reprezentativ. 24 ianuarie/6 februarie 1918 – Sfatul Tarii a declarat independenta R. Constituirea Romaniei Mari Basarabia 1917 – revolutia bolsevica din Rusia – dezmembrarea Imperiului Rus. Moldova. 29 octombrie/11 noiembrie 1918 – Germania a semnat armistitiu cu Antanta ceea ce a insemnat sfarsitul primului raboi mondial. Transilvania 3/16 octombrie 1918 – imparatul Carol I de Habsburg a lansat apelul ‘Catre popoarele mele credincioase’ pentru federalizarea imperiului – fara sanse. s-a restabilit ordinea. Presedintele Consiliului National Roman si prezident la Congresul General al Bucovinei era omul politic Iancu Flondor.

000 de transilvaneni. alaturi de leul romanesc. Legea invatamantului care prevedea organizarea unitara a invatamantului. Mandatele ramase erau impartite intre partidele care depaseau pragul electoral de 2%. El a parasit Parisul si a demisionat din functia de sef al guvernului roman. 3.au participat 1228 deputati alesi si 100. 20 . realizarea unor reforme democratice precum cea agrara si electorala. 23 iunie 1924. Bratianu sa protesteze.a fost adoptata Rezolutia de Unire (prezentata de Vasile Goldiş) act juridic national 11/24 decembrie 1918 – regele Ferdinand I a sanctionat Actul Unirii.caracterul statului national unitar roman. 26 iulie 1924. Legea privind organizarea armatei. Dorinta Marilor Puteri de a se amesteca in problemele interne ale statului roman sub pretenta apararii dreptului minoritatilor l-au determinat pe Ion I. a cerut ca Romania sa fie tratata ca aliata a Antantei in razboi si ca unirea provinciilor istorice cu Romania este rezultatul dorintei populatiei din aceste provincii cerand astfel recunoasterea internationala a unirii. fara a recunoastea suveranitatea politica. 10 august 1920 –Tratatul de la Sèvres cu Turcia. proportional cu voturile castigate. C. 27 martie 1926. 4 iunie 1920 – Tratatul de la Trianon cu Ungaria. Romania a fost reprezentata la Paris de o delegatie condusa de primul-ministru Ion I. in Sala Oglinzilor de la Versailles. cu scopul de a elabora tratatele de pace cu statele invinse in primul razboi mondial: Tratatele de pace semnate la Paris: 28 iunie 1919 – s-a incheiat Tratatul de la Versailles cu Germania urmat de alte tratate speciale: 10 septembrie 1919 – Tratatul de la Saint-Germain cu Austria. V. 27 noiembrie 1919 – Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria. a fost adoptata Constitutia care prevedea reorganizarea si consolidarea statului national. Unificare politica si administrativa Dupa Marea Unire din 1918. iar plasa era impartita in comune rurale si urbane conduse de primari alesi. 1920. Conferinta de Pace de la Paris – Versailles 18 ianuarie 1918 – s-au deschis lucrarile Conferintei de pace de la Paris. s-a realizat unificarea monetara.18/31 octombrie 1918 – s-a format Consiliul National Roman Central (CNRC) la Budapesta 13/27 noiembrie 1918 – tratative cu reprezentantii guvernului maghiar care au acceptat doar autonomia administrativa. Teritoiul tarii a fost impartiti in judete. pentru a scoate din circulatie celelalte monede care circulau pe teritoriul tarii. C. obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar. au fost luate masuri pentru integrarea provinciilor romanesti care s-au unit cu tara. Legea unificarii administrativ-teritoriale prevedea organizarea administrativa unitara a teritoriului Romaniei si integrarea teritoriilor unite cu tara. Constitutia din 1923 – prevederi: . 18 noiembrie/1 decembrie 1918 – Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia: . Pop de Băseşti (presedinte al Partidului National Roman in perioada 1902-1918). 14 iunie 1925. conduse de prefecti. Bratianu care in sedinta din 1 februarie 1919.a fost prezidata de Gh. pentru realizarea unificarii administrative si politice. martie 1923. Legea pentru definitivarea reformei agrare. 17 iulie 1921. viza redimensionarea loturilor taranesti. Legea electorala potrivit careia partidul care castiga 40% din totalul voturilor primea 70% din mandate.

• garantarea propietatii. germani – 4.000 km2 la 295. VI. • libertatea intrunirilor.-greva de la Lupeni din august 1929. 1934-1938 – maxima dezvoltare economica. 2. • egalitatea in fata legii. CULTURA VI. STAT. maghiari – 7. -‘Porti deschise’ – Partidul National Taranesc.9%.- - separarea puterilor in stat: • puterea executiva – exercitata de rege impreuna cu guvernul: • puterea legislativa – detinuta de Parlamentul bicameral.9%. SOCIETATE. -Evolutia economica – marcata de urmatoarele etape: 1919-1923 – refacere economica. VI.-greva ceferistilor si petrolistilor din februarie 1932. tigani – 1%. 1.049 km2. • puterea judecatoreasca – detinuta de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Reformele au schimbat vechile structuri sociale: • Economia a luat avant in timpul guvernarilor liberale: -1922-1928: crestere economica. 1924-1928 – ascensiune economica. Regimul politic din Romania intre 1918-1938 Monarhia: 1914-1927 – rege al Romaniei ai fost Ferdinand: 21 .1%.-greva generala din octombrie 1920. • Conflicte sociale: -greva tipografilor din decembrie 1918. • Politici economice: -‘Prin noi insine’ – Partidul National Liberal. suprafata Romaniei a crescut de la 137. 1929-1933 – criza economica. evrei – 4%.9% -urbana – 20. -1934-1937: dezvoltare maxima. libertati si drepturi cetatenesti: • libertatea presei. avea dreptul de a controla activitatea guvernului. • Societatea: -1930 – Populatia rurala 78. Structuri economice si sociale Teritorial. • invatamant primar obligatoriu. • vot universal. format din Adunarea Deputatilor si Senat.1% Minoritati nationale: romani – 71.

C. a avut pe lider Corneliu Zelea Codreanu. Partide de stanga: . Bratianu. Duca (1930-1933. Acest partid a dominat scena politica romaneasca mai ales in perioada 1918-1928 (decada bratienista). Print mostenitor a devenit Mihai. Au aparut partide ale minoritatilor: Partidul Maghiar.-prestigiul monarhiei a crescut datorita prezentei suveranilor pe front in primul razboi mondial. era printul mostenitor al Romaniei. asasinat).Partidul Social-Democrat din Romania – s-a format la 7 mai 1927 si a avut la lideri pe George Grigorovici si Constantin Titel-Petrescu. motiv pentru care prerogativele regale erau exercitate de o regenta formata din Principele Nicolae de Hohenzollern. o Legiunea Arhanghelului Mihail – infiintata la 24 iunie 1927. Ion Mihalache (1933-1937). Partide de dreapta: . I. -1926-1930: criza dinastica determinata de renuntarea la tron a lui Carol. Carol al II-lea a devenit rege al Romaniei iar criza dinastica s-a incheiat. Bratianu (19331947). -in 1927 a murit regele Ferdinand. Vintila Bratianu (1927-1930). iar in 1926 a renuntat la prerogativele de print mostenitor. ca suverani ai Romaniei Mari. Acest partid a fost condus de Iuliu Maniu (1926-1933). C. 1927-1930 – Rege al Romaniei a devenit Mihai care era minor. In 1925 a ramas cu Elena Lupescu in Anglia. -15 octombrie 1922 – Regele Ferdinand si Regina Maria au fost incoronati la Alba Iulia. Gheorghe Buzdugan – Presedintele Inaltei Curti de Casatie. infaptuirii reformei agrare. • de stanga: 22 . cand s-a aflat la guvernare. 8 iunie 1930 – restauratia carlista.Partidul National Taranesc – s-a format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Taranesc condus de Ion Mihalache condus cu Partidul National din Transilvania condus de Iuliu Maniu. G. C. Partidele extremiste: • de dreapta: o Liga Apararii National Crestine – a fost infiintata la 24 martie 1923 de prof. Liderul partidului.Partidul Poporului (Liga Poporului) – fondat la 1 aprilie 1918 de Alexandru Averescu. Partidele politice In general viata politica a fost dominata de PNL si PNŢ. Miron Cristea – Patriarhul Romaniei. Bratianu (1909-1927). -printul Carol al II-lea. desavarstirii unirii. Partidul Evreiesc. a avut o influenta foarte mare asupra regelui Ferdinand. Unele partide au fuzionat: Partidul Taranesc si Partidul National au format Partidul National Taranesc (1926). Partidul National Liberal – a fost condus de I. Partidul German. Pana in anul 1938 acesta a intreprins actiuni pentru discreditarea partidelor politice si instaurarea unui regim de dictatura personala in anul 1938. C. Dinu I. fiica regelui Greciei. revenirea lui Carol in tara. Ion I. In 1930 a fost creata Garda de Fier. Cuza. A. fiul lui Carol. I. Iuliu Maniu (19371947). A scazut prestigiul monarhiei. casatorit cu Elena.

s-a constituit un nou guvern de ‘uniune nationala’ condus de patriarhul Miron Cristea. dictatura lui Carol al II-lea s-a prabusit datorita pierderilor teritoriale suferite de Romania in 1940:  28 iunie 1940 – URSS a rapit Basarabia. Bucovina si Tinutul Herta.30 martie1938. 3. VI. Liberalismul: doctrina PNL a sustnut faurirea unei economii capitaliste prin forte proprii. 4. fascismul. a fost adoptata o noua Constitutie potrivit careia regelui ii reveneau atat puterea executiva.11 februarie 1938. . Activitatea parlamentara si guvernamentala Politica in perioada interbelica a fost dominata de lupta intre democratie si autoritarism: . Romania era obligata sa cedeze nordvestul Transilvaniei catre Ungaria. Parlamentul avand doar un rol decorativ. Romania in al II-lea razboi mondial I. . taranimea trebuia sa conduca societatea. La alegerile parlamentare din 1937. cat si cea legislativa.  30 august 1940 – prin Dictatul de la Viena. Stefan Foris. protejarea bogatiilor tarii. Perioada 6 septembrie 1940-23 august 1944 Ion Antonescu – seful statului . Guvernarile PNŢ din perioada 1929-1933 au coincis cu marea criza economica si au vizat reducerea efectelor crizei economice. taranismul. PNL a guvernat intre 1922-1928 si 1937-1938. In 1924. legionarii au ocupat locul al III-lea cu 15. Partidul Comunist a fost scos in afara legii. s-a format la 8 mai 1921. Avea ca lideri pe Gheorghe Cristescu. .58% din voturi.optiuni democratice: liberalismul.  7 septembrie 1940 – s-a semnat Tratatul de la Craiova care prevedea cedarea Cadrilaterului in favoarea Bulgariei. . limitarea patrunderii capitalismului strain. rolul predominant trebuia sa apartina burgheziei.o Partidul Comunist Roman.14 septembrie 1940 – Romania s-a proclamat stat national legionar. Taranismul: doctrina PNŢ a sustinut ca baza economica a tarii este propietatea taraneasca. au fost dizolvate partidele politice. . instrument al intereselor Uniunii Sovietice. Pierderile teritoriale din 1940 Carol al II-lea (1930-1940) a incercat sa instaureze un regim de dictatura personala: . . Sfarsitul regimului parlamentar. . politica ‘prin noi insine’ viza protejarea burgheziei romanesti. perioade de stabilitate politica alternand cu cele de instabilitate: Dupa 1930 a avut loc o ascensiune a extremismului de dreapta care a reusit sa castige tot mai multi adepti.septembrie 1940. a sustinut politica ‘portilor deschise’ capitalului strain.6 septembrie 1940 – Carol al II-lea a abdicat in favoarea fiului sau Mihai I.4 septembrie 1940 – Ion Antonescu a fost numit sef de guvern.27 februarie 1938.optiuni autoritare: comunismul. 23 . VI.au fost introduse cenzura si starea de asediu. Intre 1918-1938 s-au succedat 24 de guverne.

10 iunie 1944.23 august 1944 – Ion Antonescu. . Moscova – Stalin si Churchill au impartit zona Balcanica. SUA. Hitler a facut presiuni asupra lui I. Puterile Aliate (Anglia. venirea lui Ion Antonescu la putere a orientat Romania spre Germania. . . a fost arestat impreuna cu membrii guvernului. Romania s-a alaturat Germaniei pentru a recupera teritoriile rapite de URSS in 1940. ‘greva regala’ declansata de rege ca protest impotriva guvernului Groza.9 octombrie 1944. Perioada 23 august 1944.20 august 1945-8 ianuarie 1946. . Ion Antonescu a ordonat trecerea Nistrului pentru distrugerea totala a bolsevismului: 16 octombrie 1941 – a fost cucerita Odessa. . Armata Rosie sovietica a trecut la contraofensiva invadand N. Partidul Social-Democrat si Partidul Comunist Roman au format Blocul National Democrat care urmarea inlaturarea lui Antonescu si scoaterea Romaniei din razboi. . s-a sfarsit prin introducerea in guvern a doi reprezentanti PNL si PNT. Antonescu nu a acceptat conditiile impuse de sovietici.30 decembrie 1947 .23 martie 1945 – s-a infaptuit reforma agrara pentru atragerea taranilor (din 1949 s-a declansat campania de colectivizare). Anglia. pana la 26 iulie 1941 au fost eliberate teritoriile rapite de URSS.Reprezentantii occidentali acreditati la Bucuresti n-au sprijinit fortele democrate si pe regele Mihai. in aprilie 1944. 22 august 1941 – Ion Antonescu a devenit maresal. a participat la batalia Stalingradului. Conform acestei intelegeri influenta sovietica in Romania era de 90%. Regele avea atributii decorative. URSS) au solicitat capitularea neconditionata a Romaniei. armata romana a participat la luptele din Crimeea. Partidul National Taranesc.II. .23 august 1944. Antonescu pentru continuarea razboiului dincolo de Nistru. 23 noiembrie 1940 – Romania a aderat la Pactul Tripartit. Iuliu Maniu a purtat si el tratative pentru o pace separata. I. 22 iunie 1941 – Germania a atacat URSS.6 martie 1945-30 decembrie 1947 – guvernul Petru Groza – inceputurile comunismului. Antonescu s-au purtat tratative secrete pentru incheierea pacii cu Natiunile Unite. 24 . Ion Antonescu a instaurat dictatura militara. Moldovei cu aprobarea lui I.12 septembrie 1944 – delegatia romana la Moscova a semnat Conventia de armistitiu cu Natiunile Unite. Partidul National Liberal. chemat la palat de regele Mihai. URSS. ora 22:00 – a fost citita ‘Proclamatia regelui catre tara’ prin care se anunta iesirea Romaniei din alianta cu Germania si alaturarea de Natiunile Unite (SUA. . Franta). Romania a redevenit monarhie constitutionala.

-uri.Romania a fost proclamata Republica. apoi cincinale. bancare.000 de tarani au fost inchisi in inchisorile comuniste. VII. pentru controlul economiei. sovietizarea economiei romanesti.). pentru construirea si sustinerea de colosi industriali (Combinatul Siderurgic de la Galati). 30 decembrie 1947 – Abdicarea fortata a regelui Mihai. procesul de colectivizare incheindu-se in 1962. etc. a fost creat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER).P. inventarul agricol 25 . etatizarea bancilor. TEST DE EVALUARE VII. Politica de industrializare fortata a economiei romaniei s-a dovedit a fi falimentara.Colectivizarea agriculturii s-a realizat prin deposedarea fortata a taranilor de pamant. a intregului popor. In cadrul procesului de colectivizare.C. Economia romaneasca a suferit mutatii profunde prin desfiintarea relatiilor capitaliste si subminarea bazei sociale a acesteia. partidele politice au fost interzise si opozitia lichidata.PCR a ramas partid politic unic. Casa Poporului. 2. si agricultura a fost subordonata statului comunist.C.Iulie 1953. miniere. insotita de terorizarea celor ce se impotriveau. siderurgica. 20 decembrie 1956 – etatizarea Bancii Nationale. Contradictiile industrializarii 11 iunie 1948 – a fost adoptata Legea pentru nationalizarea intreprinderilor industriale. mai intai anuale (1949-1950). organism economic constituit din toate statele din blocul comunist.Prin subordonarea agriculturii statul putea sa impuna tipurile de culturi ce urmau a fi cultivate si preturile produselor agricole. ostila Planului Valev ce prevedea includerea tarii intr-un complex agricol ce cuprindea si teritoriii din Uniunea Sovietica si Bulgaria. si Gospodarii Agricole de Stat (G. Colectivizarea si impactul ei asupra statului romanesc Paralel cu industria. 1. deportari. prin confiscarea averilor si arestari.A. cooperativizarea agriculturii au fost actiuni menite sa subordoneze intreaga economie nationala statului comunist.A.Au fost create Gospodarii Agricole Colective (G. care trebuia desfiintata. au fost infiintate primele G. care avea ca scop subordonarea si controlarea economiei statelor membre de catre URSS. burghezia.Industrializarea s-a accentuat dupa anul 1946.Nationalizarea intreprinderilor. 96% din suprafata arabila a tarii a fost inclusa in gospodariile agricole. chimica.Economia romaneasca a fost orientata spre industrializare. s-a detasat de Moscova. Transfagarasanul. purtandu-se o lupta acerba cu chiaburimea (tarani instariti).S. etc. dezvoltandu-se in special industria grea: constructoare de masini. munca ineficienta.Ignorandu-se legea cererii si ofertei. s-a procedat la centralizarea economica si introducerea planurilor.- Comunistii au trecut la un nou val de arestari. de asigurari si de transport care urmarea distrugerea propietatii private si constituirea proprietatii comuniste.).A. primul plan aplicat intre anii 1951-1955.A. concepute dupa model sovietic.A. ECONOMIA SI SOCIETATEA IN PERIOADA COMUNISTA VII. Productivitatea agricola scazuta.Industrializarea fortata s-a realizat cu investitii uriase.Ianuarie 1949. cand Romania.). pentru realizarea unor proiecte marete cum ar fi Canalul Dunare-Marea Neagra. etc. Peste 80. devenite in 1966 Cooperative Agricole de Productie (C.). devenite mai tarziu Intreprinderi Agricole de Stat (I.S.

Partidele politice au fost desfiintate. In cultura s-a incercat modificarea culturii nationale si a fost adoptat modelul sovietic ‘proletcultist’: 24 septembrie 1952 – a fost adoptata a doua constitutie comunista.folosit. • 14 mai 1955 – Romania a semnat ‘Tratatul de prietenie. Ion Mihalache. 13 aprilie 1948 – a fost adoptata Constitutia Republicii Populare Romane. comunista. la Sighet. • Romania a respins ‘Planul Valev’ care urmarea sa faca din Romania si Bulgaria o zona agricola in interiorul URSS. Lucretiu Patrascanu fiind lichidat in 1954. In armata romana au intrat ofiteri sovietici ce supravegheau activitatea militarilor romani de cariera. cu prilejul Conferintei tarilor comuniste de la Varsovia. un bloc politico-militar al statelor comuniste. A fost creat Consiliul de Stat ca organ suprem. sub tutela URSS. 1. Gheorghiu Dej. consfintea rolul conducator al partidului comunist. • Romania a inceput sa se detaseze de URSS. Aiud. La Pitesti au fost ‘reeducati’ elevii si studentii. instrument de mentinere a acestor state in sfera de influenta sovietica. Gheorghiu Dej.Fostii demnitari au fost inchisi. Politica externa: • 25 ianuarie 1949 – Romania a intrat in CAER. aflat sub controlul M.A. Prezidiul Marii Adunari Nationale a fost desfiintat. DOMINATIA IDEOLOGICA SI REPRESIUNEA POLITICA VIII. La Canalul Dunare-Marea Neagra au fost inchisi 80. Presedinte a Consiliului a devenit Gh.N. S-a creat astfel. Regimul politic. Gherla. multi murind din cauza conditiilor inumane. Regimul lui Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965) 30 decembrie 1947 – Proclamarea Republicii Populare Romane (stat totalitar). • iunie 1958 – trupele sovietice s-au retras din Romania. in frunte cu Gh. 26 . Ramnicu Sarat. Pitesti. In numele luptei de clasa impotriva burgheziei au murit Iuliu Maniu. prin desfiintarea Politiei si Jandarmeriei. Ana Pauker si Vasil Luca.. VII. au fost torturati sau trimisi spre exterminare la Canalul Dunare-Marea Neagra. Radu Roseti.000 de oameni. februarie 1948 – s-a infiintat Partidul Muncitoresc Roman prin unificarea PCR si PSD. monopolul ideologic si ‘productia culturala’ 1. judecati ca ‘dusmani ai poporului’ si exterminati in lagare de munca si inchisori. cooperare si asistenta mutuala’. alaturi de celelalte state comuniste. • 22 ianuarie 1949 – a luat nastere Militia ‘populara’. dezinteresul taranilor si migrarea acestora la oras au avut ca efect agravarea problemelor economiei romanesti. Lucian Blaga. comunistii s-au sprijinit pe politia politica (securitatea): • 30 august 1948 – a fost infiintata Securitatea.Gh. Gheorghiu Dej si-a inlaturat toti rivalii. dupa modelul celei sovietice din 1936: Pentru impunerea noului regim politic.

F. • sistemul ‘rotirii cadrelor’. • si-a consolidat pozitia politica. Nivelul de trai a scazut. Au avut loc manifestari de protest: • Fenomenul disidentei – intelectuali precum Doina Cornea.Criza petrolului. Paul Goma. 1989 – in Europa au cazut regimurile comuniste. 1965-1989) Regimul politic in evolutie cunoaste patru perioade: a) Perioada 1965-1974.Introducerea cartelelor si ratiilor alimentare. 27 . • 22 decembrie 1989 – cuplul dictatorial Ceausescu a fugit din Bucuresti.Seceta de 1983. • 21 august 1968 – intr-un miting. miscarea de la Brasov. Romania a refuzat interventia militara si a castigat simpatia occidentului. fiind adeptul ‘socialismului dinastic’.Sistematizarea satelor. a condamnat interventia militara in Cehoslovacia a statelor semnatare ale Pactului de la Varsovia.Criza alimentara determinata de plata datoriilor in alimente si infometarea populatiei. Gerald Ford (1975). greva minerilor din Valea Jiului. a lansat ‘tezele din iulie’ in care se pronunta pentru orientarea nationalista. • 6 iulie 1971.2. • Ceausescu nu a renuntat la putere – Congresul al XIV-lea al PCR l-a reales in functia de Secretar General. c) Perioada 1980-1987 Au aparut semnele crizei economice determinata de: • Dezvoltarea fortata a industriei. Regimul national comunist (Nicolae Ceausescu. b) Perioada 1974-1980 • 1974 – Nicolae Ceausescu a devenit Presedinte al Republicii Socialiste Romania. au criticat cultul personalitatii si politica lui Ceausescu.Lipsa de valuta. asimilarea functiei administrative cu cea din partid. au fost reluate relatiile cu R. Au fost redactate scrisori de protesc citite la postul de radio ‘Europa Libera’. i-a permis sa creeze un grup de sustinatori si sa controleze absolut orice manifestare rivala. • 1-9 iunie 1971. Germania. Vlad Georgescu. Au fost prinsi si arestati la Targoviste. liberalizare: martie 1974 – MAN l-a ales pe Nicolae Ceausescu presedintele Republicii Socialiste Romania.Decizia de a achita datoria externa de 11 miliarde de dolari. relativa destindere. Richard Nixon (1969).Construirea de complexe industriale ce consumau multa energie. • Propunerile lui Gorbaciov de democratizare si restructurare (Perestroika) au fost respinse de Ceausescu. la Bucuresti. Ana Blandiana.Greve si demonstratii: august 1977. iar la 15 noiembrie 1987. d) Perioada 1987-1989 • Criza regimului s-a adancit. a plasat in posturi cheie rudele si membrii familiei. Dinu C. Au fost luate masuri care au accentuat starea de nemultumire: • Demolarea unor biserici. Giurgescu. a vizitat China si Coreea de Nord. • a fost vizitat de lideri occidentali: Charles de Gaulle (1968). Mircea Dinescu. • 1967. • cultul personalitatii a fost sprijinit cu ajutorul unei vaste ofensive ideologice si propagandiste.

Dupa moartea lui Stalin.000 au primit domiciliu obligatoriu.Taranii chiaburi arestati. sau supusi exterminarii la Canalul Dunare-Marea Neagra. Arad. victime ale colectivizarii. legionari. criza regimului comunist de mai tarziu. Securitatea si presiunea politica Impunerea regimului politic comunist a determinat reactii puternice din partea romanilor din toate categoriile sociale. legionari. 3. formate din fosti membri taranisti si liberali. iar in 1962 inchisorile politice au fost deschise fiind eliberati un numar de 4. Bihor si in 1958-1959 in Olt. Vlad Georgescu. etc. Arad. apoi.000 de muncitori. Teleorman. au cazut victime regimului de represiune aproximativ jumatate de milion de oameni:Peste 400. IX. inarmate. Fostii lideri politici si oameni de cultura au fost inchisi la Sighet. Institutiile statului de drept Decembrie 1989. R. in Gorj. sovietizarea tarii. Vrancea. 28 . VIII. Gherla. Intre 198-1958. Context si consecinte • Cauza principala a caderii lui Ceausescu a fost esecul economic al regimului politic totalitar. • 1989 – in Europa au cazut guvernele comuniste din Polonia. STATUL SI SOCIETATEA CIVILA DUPA 1989 IX. din august 1977 si miscarea de la Brasov. fascisti.Peste 50. ocupatia sovietica. In perioada 1948-1964. bancherilor. fosti ofiteri de armata.• s-a format Frontul Salvarii Nationale.Disidenta – prin care un numar mare de intelectuali precum Paul Goma. Ana Blandiana. intelectuali. 1.Greve si demonstratii – greva minerilor din Valea Jiului. arestati. represiunea a scazut in intensitate. la care au participat peste 20. Desfiintarea propietatii private pentru constituirea propietatii statului comunist. menite sa-i dicrediteze si sa-i extermine in inchisori. Mircea Dinescu. 2.Rascoale declansate – in perioada colectivizarii: in iarna 1949-1950. au determinat reactii in randul taranilor. au fost arestati 60. Ungaria. au determinat aparitia miscarii de rezistenta anticomunista.000 de oameni calificat ca tradatori. tarani. Acestia au redactat scrisori. Ei au fost anchetati.000 fiind inchisi. In aceasta perioada represiunea a luat forme din cele mai violente. unele dintre ele fiind citite la posturile de radio ‘Vocea Americii’ si ‘Europa Libera’. etc. Ialomita.000 de familii au fost deportate in Baragan. Blgaria si Cehoslovacia. desfiintarea propietatii private. si-au manifestat opozitia fata de politica comunista. au fost in numar de 80. Suceava. Rezistenta anticomunista a imbracat diferite forme: Rezistenta armata – organizata intre 19491956 in Muntii Carpati prin constituirea unei grupari (10-40 de persoane).. etc. Rezidenta pasiva – mascata prin calitatea de membru de partid. VIII. din 15 noiembrie 1987.. Ramnicu Sarat. burgheziei mari si mici. memorii. etc. Germana. Forme de rezistenta anticomunista Impunerea regimului politic comunist.D. dizolvarea partidelor politice au fost insotite de actiuni indreptate impotriva liderilor politici ai vremii.Peste 100. consilieri sovietici au fost trimisi in Romania cu scopul supravegherii si coordonarii activitatii acestora. etatizarea bancilor si colectivizarea agriculturii. lagare de munca.660 detinuti politici. in 1953.000. nationalizarea intreprinderilor. expulzati peste granita.Intre 1948-1953. intelectualilor. Mihai Botez. conform statisticilor. Desfiintarea regimului politic democratic cu institutiile sale.

• Puterea legislativa este detinuta de un Parlament bicameral: Senatul si Camera Deputatilor. Cluj. direct. 9 februarie 1990 – conducerea a fost preluata de Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN). • 13 decembrie 1991 – a fost adoptata Constitutia: Caracteristicile statului: • Romania este stat national. • Mai 1990 – alegeri parlamentare. 22 decembrie 1989 – conducerea a fost preluata de Frontul Salvarii Nationale (FSN). etc. • In Romania s-a trecut la pluralism politic si economia de piata. etc. Numeste primul-mnistru si Guvernul. • Constitutia garanteaza libertatea constiintei. organizarea administrativ teritoriala. • Puterea executiva apartine unui guvern condus de un prim-ministru propus de presedinte si aprobat de Parlament. secret. Presedintele Ales prin vot universal. 25 decembrie 1989 – cuplul Ceausescu a fost executat. Institutiile statului de drept: 1. Arad. ca organ reprezentativ al acestora. Manifestatii anticomuniste in Piata Universitatii – Bucuresti. • A doua mineriada a inlaturat guvernul Petre Roman. • • • • • • 2.In plan extern s-a incercat integrarea in NATO si UE. egal. • Principala atributie este aceea de a adopta legi. organizarea armatei. Sibiu. Reprezinta statul si este garantul independentei nationale. al unitatii si integritatii teritoriale. in Europa comunismul s-a prabusit. acorda amnistitii si gratieri. • Iunie 1990 – prima mineriada a pus capat fenomenului ‘Piata Universitatii’. aprobarea programului guvernului. libertatea individuala. dreptul de propietate. direct. indivizibil. secret. • Functia suprema in stat este detinuta de presedintele Romaniei. revolutia anticomunista a fost violenta: au murit 1104 oameni. castigate de FSN. Revenirea la democratie • 1990 – cadrul geopolitic s-a schimbat. ales prin vot universal. dreptul la asociere. • Alte atributii: adoptarea bugetului. • Parlamentarii trebuie sa apere interesele cetatenilor. pe o perioada de 4 ani. independent. unitar.• • • • • s-au produs confruntari intre demonstranti si autoritati in orasele Brasov. Confera decoratii. suveran. URSS s-a dezmembrat. stabilirea sistemului taxelor si impozitelor. 29 . pe o perioada de 4 ani. invatamant de stat gratuit. direct si secret pe o perioada de 4 ani.. Este mediator intre puterile statului. Vegheaza la respectarea constitutiei. • Forma de guvernamant este Republica. Parlamentul • Format din Camera Deputatilor si Senat alese prin vot universal.

Autoritatea judecatoreasca Vegheaza la respectarea legilor. ministri. Guvernul Se ocupa de punerea in aplicare a legilor. Poate emite hotarari de guvern si ordonante. Acrediteaza reprezentantii diplomatici ai tarii la propunerea guvernului. Incheierea de tratate internationale si supunerea acestora spre ratificarea Parlamentului. Primul-ministru este propus de presedinte si are sarcina de a cere Parlamentului votul de incredere dupa prezentarea componentei guvernului si a programului de guvernare. amiral. ministri secretari de stat. administratia publica are urmatoarele atributii: organizarea ministerelor. 4.• • • • • • • • • • • • • Conduce Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. 5. Acorda gradele de general. administratia publica este realizata de primarii si consilii locale. etc. maresal. La nivel central. a armatei. Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. • • • 30 . a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. avand libertatea sa foloseasca si mijloace coercitive. Reprezentata prin tribunale si prin Curtea Suprema de Justitie. Are sarcina de a conduce administratia publica. Administratia publica Este structurata la nivel central si local. guvernul desemneaza cate un prefect pentru conducerea serviciilor publice. La nivel local. Este alcatuit din primul-ministru. In fiecare judet si in municipiul Bucuresti. 3.