P. 1
CURS istoria rom pt listare

CURS istoria rom pt listare

|Views: 263|Likes:
Published by Toma Raluca-Marieta

More info:

Published by: Toma Raluca-Marieta on Mar 10, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/13/2012

pdf

text

original

ISTORIA ROMÂNILOR

I. I.

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA 1. Civilizatia si istoria daco-getilor Procesul de indo-europenizare; etnogeneza tracilor

In perioada de trecere spre epoca bronzului (2700/2500 – 2000/1900 i. Hr. ) a avut loc procesul de indo-europenizare a spatiului carpato-danubiano-pontic prin patrunderea, din stepele nord-pontice, a unor valuri successive de comunitati de pastori indo-europeni, purtatori ai ‘civilizatiei kurganelor’. Locul gintilor matriliniare a fost luat de o organizare patriarhala, ierarhica a societatii.Locuitorii au inceput sa vorbeasca o limba indo-europeana. In epoca bronzului (2000/1900 – 1200/1950 i. Hr.) din populatia indo-europeana raspandita in S-E Europei, dupa un indelungat proces de diferentiere, au luat nastere popoarele atestate de izoarele scrise antice: grecii, ilirii, tracii.Tracii au creat la noi civilizatia bronzului, ei sunt cei mai indepartati stramosi directi ai poporului nostru, raspanditi in Peninsula Balcanica si la nord de Dunare. Geneza civilizatiei geto-dace In timpul primei varste a fierului (1200/1150 – 450/400 i. Hr.) a avut loc diviziunea tracilor in doua ramuri: tracii propriu-zisi (ramura sudica) si, daco-getii (ramura nordica) Din marele neam tracic s-au diferentiat daco-getii, ca ramura nordica a tracilor, in spatiul carpatodanubiano-pontic, deci ei sunt autohtoni in acest spatiu. Aparitia proprietatii private a determinat diferentierea sociala dupa avere care a condus la stratificarea societatii si aparitia claselor sociale: tarabostes (pileati) – aristrocratia militara si sacerdotala; comati – producatorii liberi, marea masa a populatiei (agricultori, mestesugari) Daco-getii traiau organizati in triburi si uniuni de triburi conduse de sefi militari (regi). Cetatile intarite (sarmizegetusa) si mormintele priciare descoperite atesta existenta, in sec. al IV-lea i. Hr., a unor formatiuni politice in sudul Olteniei, nordul Dobrogei, nordul Moldovei.Dovezile arheologice, la care se adauga maruriile izvoarelor narrative, atesta existenta unor puternice uniuni de triburi conduse de ‘basilei’ (regi) si in secolele urmatoare: ‘rex Histrianorum’, Zalmogedikos; Oroles, Rubobostes, Limba daco-getilor Dacii si getii vorbeau aceeasi limba, afirma geograful antic Strabon. Ei au fost numiti geti in izvoarele grecesti si daci in izvoarele latine, dar ei erau unul si acelasi popor.Limba daco-getilor este un dialect al limbii traco-dace care face parte din familia limbilor indo-europene, dintr-un grup care mai cuprinde: sanscrita, persana, sciatica, limbile popoarelor baltice, limbile slave (grupul satem). Celalalt grup cuprinde greaca, latina, celtica, germana (grupul kentum).Limba traco-daca a disparut, s-au pastrat putine urme: nume de plante medicinale, nume proprii de personae, locuri, rauri (cca. 160 de cuvinte). Religia daco-getilor Daco-getii credeau in zei:

1

-

zeul suprem al cerului si al pamantului a fost Zalmoxis (sau Gebeleizis) Contacte cu alte popoare Alaturi de daco-geti, in unele regiuni au patruns, in diferite perioade: ilirii (Oltenia, sec. al VIII-lea i. Hr.),scitii (Transilvania, 600 i. Hr.),tracii sudici (Dobrogea, sec al IV-lea i. Hr.), bastarnii (Moldova mijl. sec. Al III-lea i. Hr.), celtii, creatorii culturii La Tene, in sec. al III-lea i. Hr., au patruns in Dacia (in Transilvania, Maramures, Oltenia) contribuind la dezvoltarea metalurgiei fierului, olaritului (roata olarului) si emiterea monedelor. Acestia au fost asimilati de daci. grecii, pe tarmul dobrogean an Pontului Euxin unde au intemeiat, incepand cu a doua jumatate a sec. al VII-lea i. Hr., coloniile;Histria, pe malul golfului, astazi lacul Sinoe;Tomis (Constanta);Callatis (Mangalia). Au avut loc schimburi culturale care au determinat progresul dacilor. Acestia au preluat de la greci: roata olarului; tehnici noi de metalurgie; folosirea monedei; modele de organizare politica. Izvoarele scrise despre daco-geti: Herodot, ‘Istorii’ (sec. al VI-lea i. Hr.) vorbeste despre rezistenta dacilor impotriva lui Darius la trecerea lui prin Dobrogea pentru a-i infrange pe sciti; Tucidide, ‘Razboiul Peloponesiac’ (sec. al V-lea i. Hr.) mentioneaza pe geti ca fiind aliati ai Atenei; Strabon, geograf grec; Trogus Pompeius (sec I i. Hr.) – informatii despre getii din Dobrogea din sec. al. IV-lea i. Hr. si din Transilvania si Moldova din sec. al II-lea i. Hr.; Statul dac (sec. I i. Hr. - sec. I d. Hr. ) Sec. I i. Hr. –societatea geto-daca a cunoscut un accentuat proces de structurare care a condos la aparitia statului dac, care era o monarhie militara. Burebista (82-44 i. Hr.) – primul rege dac A unit triburile geto-dace si a creat un stat puternic cu centrul la Sarmizegetusa Regia in zona Muntilor Orastie.A construit o armata puternica cu care a cucerit teritorii intinse. Limitele statului dac in timpul lui Burebista, conform geografului antic Strabo erau:in nord – Carpatii Padurosi;in vest – Dunarea mijlocie si Slovacia;in sud – Muntii Haemus (Balcani);in est – gurile Bugului si Marea Neagra. Imperiul roman constituia un pericol pentru statul dac, motiv pentru care Burebista s-a amestecat in razboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompei, ajutandu-l pe Pompei. Victoria lui Caesar a fost urmata de organizarea unei expeditii de pedepsire a lui Burebista intrerupta de moartea conducatorului roman(44 i. Hr.). La moartea lui Burebista, statul dac s-a destramat. S-au format patru, apoi cinci unitati statale: in Transilvania, in Moldova, in Maramures, in regiunea subcarpatica a Munteniei. DECEBAL (87-106 d. Hr.) A refacut unitatea statului dac care era mai putin intins decat statul lui Burebista, dar mai puternic. Statul dac condus de Decebal, cu capitala la Sarmizegetusa Regia, cuprindea Transilvania, Banat, Oltenia, centrul si sudul Moldovei.A avut mai multe confruntari cu romanii: - 87 d. Hr., armata romana condusa de gen. Cornelius Fuscus a atacat Dacia si a fost infranta la Turnu Rosu; - 88 d. Hr., o armata romana condusa de gen. Tettius Iulianus a atacat Dacia prin Banat. Decebal a incheiat pace cu Domitian si a devenit client al Romei (89 d. Hr.)

2

- 101 – 102, armata romana condusa de imparatul Traian (98 – 117) a atacat Dacia si a provocat grele infrangeri dacilor; Decebal a cedat si incheiat pacea cu romanii in conditii foarte grele pentru Dacia. - 105 – 106, Traian, dupa construirea podului peste Dunare de la Drobeta, ataca din nou Dacia pe care o cucereste in intregime sip e care o transforma in provincie romana. I. 2. Trasaturile civilizatiei in Dacia In anul 106, in urma victoriei obtinute de armata romana asupra dacilor teritoriul locuit de daci a fost divizat astfel:provincia Dacia, care cuprindea Transilvania, Banat, Oltenia, a carei populatie autohtona a fost supusa unui intens proces de romanizare;o parte a teritoriului (sudul Moldovei, Muntenia, si partea de rasarit a Olteniei) a fost anexat provinciei Moesia inca din anul 46;teritoriul locuit de dacii liberi (costobocii, carpii, dacii mari): Maramures, Crisana, nordul Moldovei. Prezenta dacilor liberi la granitele provinciei a impus aducerea unui numar mare de legiuni si construirea de fortificatii (castre). Provincia Dacia in anul 106, a fost organizata ca o provincie de rang imperial, subordonata direct imparatului, administrate de un guvernator numit ‘Legatus Augusti pro Praetore’, cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa;a fost reorganizata administrativ in 117-118 de imparatul Hadrian care a impartit Dacia in Dacia Superioara şi Dacia Inferioara: O reorganizare administrative a Daciei a fost realizata tot de imparatul Hadrian, care in 121-122 a impartit provincial Dacia in: Dacia Superior; Dacia Inferior; Dacia Porolissensis, 271 – a avut loc retragerea aureliana, cand imparatul Aurelian a retras armata si administratia romana din Dacia, stabilind granite Imperiului Roman pe linia Dunarii. Pe teritoriul Daciei a ramas o populatie daco-romana care in conditiile marilor migratii, in urma procesului de etnogeneza, a dat nastere poporului roman si limbii romane. Elemente ale civilizatiei romane in Dacia limba latina – a fost introdusa in Dacia prin intermediul soldatilor romani si colonistilor adusi din peninsula Balcanica. Limba Latina folosita in administratie, armata, in relatiile de schimb, in justitie a fost preluata de autohtoni; cultura materiala – (ceramica, uneltele, obiectele de podoaba), de calitate superioara, s-a raspandit in Dacia. Activitatea economica, edilitara, administrativa s-a intensificat. Orasele s-au dezvoltat prin constructii de strazi, edificii, terme, apeducte, monumente, a fost construita o retea de drumuri; cultura spirituala – credintele si obiceiurile romane au fost adoptate de daco-geti sau autohtonii au practicat in continuare cultul divinitatilor proprii, dar sub nume romane. I. 3. Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei

Etnogeneza romaneasca – procesul de formare a poporului roman. O data cu poporul roman s-a format si limba romana. Locul: la nord si sud de Dunare, spatiul carpato-danubiano-pontic Durata: sec. I i. Hr. – sec. VIII d. Hr. Etnogeneza romaneasca s-a realizat prin simbioza a doua elemente: componenta dacica; componenta romana Romanizarea: este un proces complex specific lumii romane in cadrul careia elementele civilizatiei romane (cultura materiala si spirituala, limba latina) patrund in toate compartimentele vietii unei provincii astfel incat duce la inlocuirea limbii vorbite cu limba latina si la insusirea unui nou mod de viata de catre

3

ceramica geto-daca. persecutiile imparatilor romani impotriva crestinilor fiind consemnate in incriptii descoperite in mai multe asezari din Dobrogea. cuprinzand si teritoriile locuite de dacii liberi. In acest sens stau marturie numeroase dovezi descoperite in spatiul carpato-dunarean. • Colonistii. Un rol importan in raspnadirea crestinismului in spatiul carpato-danubiano-pontic l-au avut misionarii. prin care Constantin cel Mare acorda libertate religioasa crestinilor din Imperiu. S-a realizat prin factorii romanizarii. s-a realizat fara interventia statului roman. sociala. • Veteranii. Factorii romanizarii: • Administratia • Armata. • Urbanizarea. • Viata religioasa. Etapa romanizarii dupa parasirea Daciei de catre romani (275-sec. • Limba Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana Dupa retragerea aureliana (275) teritoriul Daciei a continuat sa fie locuit de o populatie romanizata (dacoromanii). VIII) (armata si administratia romana) in contextul marilor migratii – romanizarea a continuat si dupa parasirea Daciei de catre romani prin intermediul romanilor ramasi in Dacia dar si datorita legaturilor cu lumea romana de la sud de Dunare care au favorizat si raspandirea crestinismului. Etapa romanizarii propriu-zise (106-275) – romanizarea a capatat un caracter organizat prin interventia statului roman pentru organizarea provinciei Dacia si a cuprins toate sferele societatii (economica. Intreg spatiul locuit de populatia daco-romana cunoaste o intensificare a raspandirii crestinismului mai ales dupa Edictul de la Milan (313). Hr. prin scimburile culturale ale geto-dacilor cu populatia romanizata din peninsula Balcanica care au influentat arhitectura. Tot din limba latina au fost 4 . Hr.autohtoni. culturala). si dupa interzicerea cultelor pagane de catre imparatul bizantin Teodosius I (379-395). etc. II d.. Principalele cuvinte crestine din limba romana sunt de origine latina: ‘biserica’ vine de la latinescul ‘basilica’ in timp ce crestinii occidentali folosesc pentru biserica termenul ‘ecclesia’. Romanizarea si etapele romanizarii: 1. • Viata economica • Justitia.) – romanizarea a avut o intensitate redusa. Dovezi arheologice: Dovezi numismatice: Dovezi epigrafice: Dovezi lingvistice: Crestinismul – factor al romanizarii Crestinismul a patruns in Dacia inca din timpul stapanirii romane. 3. • Viata culturala. politica. – sec. Din simbioza dacilor cu romanii au rezultat daco-romanii. in timpul imparatului Constantin cel Mare (306-337) si in timpul imparatului Justinian (527565) stapanirea imperiului extinzandu-se la nord de Dunare. Intreg spatiul carpato-dunarean a nentinut contactele cu Imperiul Roman si dupa retragerea aureliana. Procesul de romanizare s-a desfasurat in intreg spatiul locuit de daco-geti. Dumnezeu vine de la latinescul ‘Domine Deus’. Etapa preliminara (sec. 2. I i.

Bulgarii Formarea poporului roman si a limbii romane. Componentele limbii romane: • substratul lingvistic traco-dacic: cca. crestin.Aceasta migratie a facut sa creasca ponderea elementului romanic la nord de Dunare. Influentele lingvistice slave nu au putut schimba caracterul latin al limbii romane. • stratul lingvistic latin: 60% din vocabularul limbii romane. Slavii. Avarii. Primele migratii au avut loc in sec. Moldova. 20% din vocabular. Acest lucru dovedeste vechimea dar si caracterul latin. Poporul roman s-a format din simbioza a doua componente etnice: dacii si romanii in teritoriul delimitat de Carpati. italiana. dialectul aroman. numita romana comuna (straromana sau protoromana). este o limba neolatina. I. spaniola. Mai intai. portugheza. slavii ramasi aici fiind asimilati de autohtoni. pe parcursul a catorva secole. Hunii. 160 de cuvinte cu derivatele lor (10% din lexicul romanesc). Gepizii. Constituirea statelor medievale Transilvania. preot. Principalele populatii migratoare : Gotii. dialectul meglenoroman. Dunare. transformarea treptata a limbii latine vorbite intr-o limba romanica de factura orientala. altele din epoca moderna (franceza. turca). unde limba romana a avut o evolutie diferita. Procesul de formare a poporului roman si a limbii romane s-a incheiat in sec. in grupuri. Acestia au folosit latina populara. • adstratul lingvistic slav: cca. al VIII-lea. La acestea s-au adaugat imprumuturile din alte limbi. migratorii in drumul lor spre centrul. 4. Limba romana s-a format in doua etape: 1. contactele cu autohtonii rezumandu-se la plata unui tribut din partea autohtonilor. din limba romana formandu-se patru dialecte: dialectul daco-roman. nu a schimbat caracterul latin al limbii romane. IV. Marea Neagra si Balcani. Poporul roman a locuit permanent teritoriul de la nord de Dunare. ci a dus la imbogatirea vocabularului Migrarea masiva a slavilor la sudul Dunarii (602) a divizat romanitatea nord-dunareana de cea suddunareana. pe teritoriul fostei provincii romane s-au asezat dacii liberi. dialectul istroroman. in spatiul carpato-dunarean. populatia daco-romana ramasa in Dacia a cunoscut valuri succesive de populatii migratoare. Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia). germana). cum sunt si limbile franceza. preluarea limbii latine de catre daco-geti. botez etc. Dobrogea Societatea romaneasca in sec. Autohtoni si migratori Dupa retragerea romana. ultimile trei la sud de Dunare. vestul sau sudul Europei trecand si peste teritoriul locuit de daco-romani. 2. Influenta migratorilor a fost redusa. Influenta elementelor slave a fost nesemnificativa. componentele limbii romane Dupa anul 275. unele din epoca medievala (maghiara. ele limitandu-se doar la imbogatirea vocabularului. inger. IX-XIII 5 . Pe teritoriul Daciei a ramas un numar mic de migratori care au fost asimilati de populatia romanizata. vulgara (vorbita). italiana. a avut loc desavarsirea etnogenezei romanesti. iar populatia daco-romana s-a extins dincolo de granitele provinciei ceea ce a condus la uniformizarea culturii romanice in intreg spatiul carpato-danubiano-pontic. occidental al crestinismului romanesc. la nordul Dunarii. Limba romana s-a format paralel cu poporul roman.preluate si cuvintele: cruce.

‘Cronica notarului anonim al regelui Bela al IV-lea. ce au opus rezistenta expansiunii maghiarilor spre rasarit: Voievodatul lui Ahtum. din 1247. in sudul Olteniei. al IX-lea. in Podisul Transilvaniei. MOLDOVA Existenta unor stucturi politice romanesti la rasarit de Carpati este confirmata de izvoarele narative ale vremii (‘Oguzname’. Cronica turca ‘Oguzname’. mentioneaza existenta a cinci formatiuni politice prestatale romanesti la sud de Carpati: Tara Severinului. TARA ROMANEASCA ‘Diploma cavalerilor ioaniti’.‘Legenda sfantului Gerard’ aminteste despre existenta unor formatiuni politice romanesti in Transilvania. Cnezatul lui Ioan. ce purtau diferite denumiri: codri. Din aceste izvoare aflam despre organizarea interna si legaturile politice. despre tara ‘romanilor’. ocoale. religioase cu Bizantul. in estul Banatului si vestul Olteniei. cu centrul la Cuvin. tari. DOBROGEA 6 . cu centrul la Morisena. literatura bizantina.Primele mentiuni despre romani au aparut in izvoare medievale din sec. VII-VIII. Codrii Hertei. intre Olt si Jiu. IX-XIII vorbesc o serie de izvoare scrise ale caror informatii sunt completate de descoperirile arheologice.Despre societatea romaneasca in sec. documente din cancelaria germana si papala Tara Sipenitului. Codrii Cosminului. Cercetarile arheologice au scos la suprafata un numar foarte mare de asezari din sec. economice. Voievodatul lui Glad. Voievodatul lui Litovoi.Acestea au stat la baza formarii cnezatelor si voievodatelor ca structuri politice prestatale Structuri politice romanesti din sec. Codrii Lapusnei. romanii erau organizati in obsti satesti teritoriale (comunitati umane ce-si desfasurau activitatea pe un anumit teritoriu pe care il aveau in stapanire. despre primele formatiuni politice prestatale din Transilvania. sec. cronici rusesti. conduse de cnezi sau juzi). al XIII-lea: TRANSILVANIA ‘Cronica lui Anonimus’ vorbeste despre existenta la jum. Codrii Orheiului. al XI-lea. cu centrul la Dabaca. Voievodatul lui Gyla. campuri. in stanga Oltului. la jum. al IX-lea.redactata in sec. organizarea lor. a doua voievodate romanesti. Cnezatul lui Farcas. Obstile satesti s-au grupat in uniuni de obsti (‘autonomii populare’). Voievodatul lui Seneslau. ‘Legenda Sfantului Gerard’ mentioneaza existenta. Conform acestor descoperiri. ‘Gesta Hungarorum’ (‘Faptele ungurilor’). sec.etc. a trei formatiuni politice romanesti: Voievodatul lui Menumorut. Campul lui Dragos. situat in Crisana. cu centrul la Balgrad (Alba Iulia). Izvoare scrise ce contin informatii despre romani: Tratatul militar bizantin ‘Strategikon’. etc. IX-XIII (peste 1500). al IX-lea – sec. in nordul Olteniei. in centrul Transilvaniei. cu centrul la Biharea. Voievodatul lui Gelu. in Banat (intre Mures si Cris). in Banat.

de unigicare a acestor formatiuni prestatale si de iesire de sub suzeranitate maghiara. – pentru intarirea stapanirii maghiare in Transilvania. XI-XII: – organizarea treptata a teritoriului cucerit prin crearea comitatelor. – dupa incercarea esuata a regalitatii maghiare de a impune propriul model de organizare politica – pricipatul (primul pricipe al Transilvaniei. Ca raspuns. Barbat. conducatorul unei formatiuni politice formate in jurul fortificatiei de la Mircea Voda. stapanea nord-estul Dobrogei si avea resedinta la Preslav. a sec. la 1094. Mercurius. a avut loc organizarea politica a Transilvaniei ca voievodat (institutie specific romaneasca) cu o larga autonomie in cardul regatului maghiar. a fost mentionat in documente din anul 1111). 7 .Existenta unor structuri politice romanesti intre Dunara si Marea Neagra este atestata inca din sec. Oltenia. a fost luat prizonier. ‘Alexiada’. Ana Comnena vorbeste despre existenta. in a doua jum. . in 1272-1275. IX-XI: aparitia formatiunilor politice prestatale romanesti mentionate de sursele maghiare si atestate si de descoperirile arheologice: – sec. au fost colonizati secui. a doua jum. prin infrangerea voievozilor formatiunilor politice romanesti din centrul Transilvaniei si Banat. pe fondul crizei politice a regatului maghiar si slabirii dominatiei tatare asupra teritoriilor romanesti la inceputul sec. iar fratele lui. Muntenia si teritorii de la nordul gurilor Dunarii (Basarabia) . voievod din dreapta Oltului. in 1277. regele maghiar Ladislau IV a organizat. In opera sa. primul comitat creat a fost Bihor (1111). al XIV-lea. Incercarea unui urmas al lui Litovoi. XI: dupa crearea regatului Ungariei prin incoronarea lui Stefan I ca ‘rege apostolic’ si crestinarea ungurilor in rit catolic a inceput cucerirea organizata a Transilvaniei. a sec. al XI-lea. aminteste de un jupan Dimitrie. condusa de un voievod numit de rege – organizarea politica a Transilvaniei a fost insotita si de organizarea religioasa prin infiintarea episcopatelor catolice. de la voievodatul lui Seneslau. . 2. o expeditie militara in urma careia voievodul roman a fost ucis. un alt fruntas al vlahilor. – sec. X: inaintarea ungurilor asezati in Campia Panonica in Transilvania s-a lovit de rezistenta romanilor de aici organizati in voievodate (mentionate in Gesta Hungarorum).Invazia mongola din 1241 a oprit expansiunea maghiara la sud de Carpati si a permis afirmarea cnezatelor si voievodatelor romanesti amintite in ‘Diploma Cavalerilor Ioaniti’. sasi. al X-lea. descoperita la Mircea Voda.Sestlav.Satza. stapnea nord-vestul Dobrogei si avea resedinta la Vicina. Pudila. a trei conducatori locali:Tatos. 2. O inscriptie din 943. unificarea politica a cnezatelor si voievodatelor romanesti de catre Basarab I Intemeietorul (1310-1352) 1324 – recunoasterea stapanirii lui Basarab asupra teritoriului ce cuprindea Banatul Severinului. de catre Carol Robert de Anjou. sec. Intr-o diploma din anul 1230 a tarului bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) este mentionata Tara Cavarnei situata intre Mangalia si Varna.Tot Ana Comnena mentioneaza. cavaleri ai ordinelor cavaleresti (teutoni si ioaniti): Formarea statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia) A cunoscut trei etape: 1. unitati administrativteritoriale aflate sub autoritatea regelui Ungariei. stapanea sudul Dobrogei si avea resedinta la Dristor. Formarea voievodatului Transilvaniei A avut loc in doua etape: 1.incercarea de unificare a formatiunilor politice prestatale romanesti dintre Carpati si Dunare a pornit din stanga Oltului.

fiind numit ‘despot’. cu resedinta la Cuhea.1359 – a avut loc ‘descalecatul’ lui Bogdan in Moldova. Judecatoresti. . Biserica si domnia A. probabil. pusa sub conducerea voievodului maramuresean Dragos. Rascoala a fost urmata de ‘descalecatul’ acestuia in Moldova. 8 . Desavarsirea teritoriala prin incorporarea Tarii de Jos (sudul Moldovei). La inceput acesta era vasal Bizantului. o Sfatul Domnesc alcatuit din dregatori. contributia adusa la intemeierea Tarii Romanesti de catre voievozii romani din Transilvania care. II. Radu I (1377-1384). pana la sfarsitul sec. cucerirea independentei noului stat fata de regalitatea maghiara. . urmatorul conducator al Dobrogei. in contextul luptelor cu tatarii. Tara Romaneasca si Moldova – biserica si domnia au fost principalele institutii ale statelor medievale romanesti. a fost ucis. a participat alaturi de Mircea cel Batran la luptele cu turcii si. –rascoala romanilor din Maramures sub conducerea voievodului Bogdan ce stapanea un cnezat format din 22 de sate. unde i-a alungat pe urmasii lui Dragos. fiul lui Dobrotici. Militare. 1347 – Dobrotici. Intemeierea statului medieval Moldova A cunoscut trei etape: 1. fapt consemnat de cronicile din sec. 2.9-12 noiembrie 1330 – batalia de la Posada si infrangerea lui Carol Robert de Anjou. Petru Musat (1347-1391). a unei marci de aparare in nord-vestul Moldovei cu centrul la Baia. nemultumiti de politica maghiarilor in Transilvania. fratele lui Balica. Organizarea institutionala: o Domnia: institutia centrala reprezentata de domnul tarii care avea urmatoarele atributii: Administrative. 1346 – in fruntea statului se afla Balica care s-a amestecat in razboiul civil de la Constantinopol. – consolidarea statului prin cearea institutiilor interne si afirmarea ca stat medieval de sine statator in timpul urmasilor lui Basarab I: Nicolae Alexandru (1352-1364). aflat pe valea Izei. Stefan I (1394-1399). si consolidarea instutionala a statului medieval Moldova care s-au realizat sub urmasii lui Bogdan: Latcu (1365-1374). Treptat a devenit autonom fata de imperiu si a unificat ‘tarile’ dintre Dunare si mare intemeind Dobrogea.Ludovic de Anjou a castigat independenta Moldovei. Formarea Dobrogei Nucleul statului a fost ‘Tara Cavarnei’ mentionata intr-o diploma a lui Ioan Asan al II-lea la 1230. Roman I (1391-1394). XVII-XVIII si cunoscut ca ‘descalecatul lui Negru Voda din Fagaras’. al XVI-lea. CIVILIZATIA ROMANEASCA IN CONTEXT EUROPEAN 1. au trecut la sud de Carpati. 1388 – Ivanco. 3. 1353 – crearea de catre regalitatea maghiara. structura ce s-a suprapus peste structurile romanesti din zona. a urmat la conducerea statului in Dobrogea. TEST II. Aceasta marca este considerata Moldova Mica si era vasala regelui Ungariei. 3. Dan I (1384-1386). aveau atributii politice. administrative si judecatoresti. Vladislav Vlaicu (1364-1377). Mircea cel Batran a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca. Legislative.

Mitropolitii si episcopii erau numiti de catre domn. Moldova: ‘tinuturi’. ‘judeti’ cu functii administrative. Putna.participa la scaunul de judecata al domnului. 1370 – a fost infiintata Mitropolia Severinului. Paharnicul.1471 – a fost infiintata Episcopia de Radauti. Organizare institutionala: o Voievodul: prerogative limitate (nu era singurul stapanitor).1503 – au fost infiintate Episcopia Ramnicului si Episcopia Buzaului. reunea reprezentanti ai starilor privilegiate ( o Biserica – institutie importanta a statelor medievale romanest.administrative (guvernator) • Sfatul voievodului: Vicevoievodul. Dealu. capitala tarii. patriarhii urmau sa fie numiti de catre patriarhul ortodox din Constantinopol. Atributiile vicevoievodului: rol consultativ indeplinea functii publice sau la curtea suveranului conducea Transilvania in lipsa voievodului atributii uneori administrative.judecatoreŞTI -militare (comandant militar) . notari. clerului catolic. Slugerul. conduse de reprezentanti ai domnului. fruntasilor secuilor.Banul Olteniei in Tara Romaneasca si Portarul Sucevei in Moldova eu cele mai importante dregatorii. Moldovita.Odata cu organizarea bisericii au fost ctitorite o serie de biserici si manastiri: Neamt. el il incorona pe seful statului. 9 .1597 – a fost infiintata Episcopia de Husi. Clucerul. Atributii: . pana la 1541 – Voievodatul vasal regelui Ungariei. comiti. Vistierul. o Mitropolitul – al doilea demnitar in stat era cea mai importanta figura a Sfatului Domnesc. Logofatul. etc. legislative. Postelnicul. Organizarea administrativ-teritoriala Tara Romaneasca: ‘judete’.Au fost ridicate manastiri precum: Vodita. • Congregatia generala: adunari reprezentative compuse din reprezentantii nobilimii maghiare. Cozia. o Adunarea tarii – se intrunea periodic. Voronet. Comisul. Organizarea bisericeasca Tara Romaneasca:  1359 – infiintarea mitropoliei Tarii Romanesti la Curtea de Arges. cu o larga autonomie in cadrul regatului maghiar. Stolnicul. Era dependenta de Patriarhia din Constantinopol. conduse de un ‘staroste’ sau ‘parcalab’(in cazul tinuturilor ce aveau in cadrul lor si cetati). Romanii erau in majoritate aserviti si nu aveau dreptul de a participa la aceste adunari. B. loctiitor al domnului in caz de vacanta a tronului.1404 – a fost infiintata Episcopia Romanului. in general oamenilor liberi. i-a sprijinit pe domnitorii romani. judecatoresti. Moldova: 1401 – a fost infiintata Mitropolia Moldovei la Suceava. etc. judecatoresti.Era numit si revocat de rege. intaiul sfetnic al domnului. Tismana. Transilvania Transilvania. Spatarul.Vornicul. patriciatului sasesc.

Wladislav Jagello. iarna – Mircea cel Batran a participat cu un corp de oaste la batalia de la Kossovopolje (Campia Mierlei) impotriva turcilor si a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca. Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei: • Comitate maghiare conduse de comiti. calvina. XV intr-o organizatie teritoriala si politica autonoma (scoasa de sub jurisdictia voievodului) numita Universitatea Sasilor. 2. luterana. • Districte sasesti: doua (Brasov si Bistrita). in Fagaras. hotara in chestiunile de interes general. sustinandu-l mai intai pe Musa. cel mai important fiind scaunul Sibiului. • Biserica ortodoxa era reprezentata de o serie de biserici si manastiri romanesti din Maramures (Cuhea). Formata din reprezentantii natiunilor privilegiate (maghiari.Transilvania – Principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman (1541-1688) Organizare institutionala: • Principele: era denumit de Dieta si confirmat de Sultan. 1395. Mircea cel Batran (1368-1418) – Tara Romaneasca 1388 – 1389. isi aveau originea in fostele organizatii autohtone ale romanilor. • Scaune secuiesti organizate cu scopuri militare in partea rasariteana a Transilvaniei. 1394. cuprindea trei episcopii: o Episcopia Transilvaniei. cu resedinta la Alba-Iulia. Politica externa a voievozilor romani 1. conditionat de apartenenta la una dintre religiile recepte (catolica. 10 octombrie – batalia de la Rovine incheiata cu infrangerea armatei otomane condusa de Baiazid Ilderim (Fulgerul). II. Tara Fagarasului (Scorei). Densus) etc. unitariana). fruntasii secuilor. erau situate in regiunile de granita. dar amandoi au pierdut in fata lui Mahomed. Hunedoara (Strei. 1396 – cruciada antiotomana de la Nicopole. organizata de Sigismund de Luxemburg cu participarea lui Mircea cel Batran si a cavalerilor occidentali (in special a celor burgunzi): 1402-1413 – s-a amestecat in luptele pentru tron in Imperiul Otoman. 1389. tratat de alianta cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg. Un district romanesc cuprindea un numar de cnezate si voievodate locale. 1389 – a incheiat alianta cu domnul Moldovei. • Districtele romanesti: numite initial tari (terra). iar dupa organizarea mitropoliilor din Tara Romaneasca si Moldova au intrat sub jurisdictia acestor mitropolii. patriciatul sasesc. • Scaune sasesti: sapte la numar. Organizarea bisericeasca: • Biserica catolica subordonata arhiepiscopiei de Calocea. 10 decembrie – la Radom s-a incheiat. 1417 – a platit tribut Portii in schimbul protectiei acordate de sultan si recunoasterii de catre acesta a independentei Tarii Romanesti. sau Hunedoara. • Dieta: compusa din 150 de membri. 10 . se intrunea de doua ori pe an. in numar de sapte.Asezamintele religioase romanesti din Transilvania se aflau sub jurisdictia episcopilor ortodocsi de la sud si rasarit de Carpati. 7 martie – Brasov. impotriva turcilor. ce se conduceau dupa dreptul lor stravechi. Scaunele sasesti si cele doua districte s-au organizat in sec. Petru I (1374-1391). in Banat. tratatul de alianta cu regele Poloniei. Tara Barsei (Scheii Brasovului). impotriva Ungariei. prin mijlocirea domnului Moldovei. apoi pe Mustafa. • Sfatul Principelui: format din 12 membri alesi din randul natiunilor privilegiate (cate 4 din fiecare): nobilii maghiari.Episcopia Oradiei.Episcopia Cenadului. secui). sasi.

Stefan cel Mare (1457-1504) – Moldova 4 aprilie 1459 v. 1410 – domnul Moldovei a trimis la Grünwald trupe in sprijinul regelui Poloniei. indreptat impotriva Ungariei. Cazimir al IV-lea. recunoscand suzeranitatea acestuia. 1461-1462. pentru a opri ofensiva Ungariei in Moldova. 21-22 iulie – la Belgrad. a fost cucerit Giurgiul. 1462. trupele maghiare au suferit o infrangere zdrobitoare din partea ostilor moldovene. incheiata de sultanul Murad al II-lea cu regele Ungariei. in schimbul juramantului de vasalitate si cedari Hotinului. 3. Poarta respecta suveranitatea statului roman. despotul sarb Brancovici si oastea Tarii Romanesti: 1444. 12 martie – Alexandru cel Bun a incheiat o intelegere cu regele Poloniei. 1443 – ‘Campania cea lunga’ la care au participat Ungaria. 25 mai – la Roman. Vlad Tepes (1456-1462.2. 4. 1456. 1467) – Tara Romaneasca Confruntarile cu Imperiul Otoman: 1459 – a refuzat plata tributului. 1469. 1462 – incheierea unei reglementari (capitulatie) intre sultan si Radu cel Frumos (noul domn) care consemna cresterea tributului de catre Poarta dar si pastrarea independentei Tarii Romanesti. A fost oprita. victoria lui Iancu de Hunedoara. 5. 22 martie – turcii in retragere. 1461 – alianta cu regele Ungariei. Ungaria si Polonia au semnat un tratat care punea in pericol existenta Moldovei. 26 ianuarie 1465 – a atacat si cucerit cetatea Chilia. 1422 – domnitorul moldovean a trimis un corp de oaste la Marienburg. la Chilia si Cetatea Alba. Iancu a fost infrant la Santimbru. Iancu de Hunedoara – Transilvania 1441-1456 – Voievod al Transilvaniei. a renuntat la pacea cu turcii. Matei Corvin.la Overchelauti. 1411. iarna – a atacat punctele fortificate turcesti de la sudul Dunarii. 11 . august – Campania de la Dunare: a provocat infrangeri grave turcilor. 1442. iulie – Pacea de la Seghedin pe 10 ani. Alexandru cel Bun (1400-1432) – Moldova 1402. pentru 75 de ani. 1420 – Alexandru cel Bun a respins primul atac turcesc asupra Moldovei. Vladislav I. 1446-1453 – guvernator al Ungariei. 16 iunie – ‘Atacul de noapte’ de langa Targoviste asupra taberei turcesti incheiat cu retragerea armatei turcesti condusa de Mahomed al II-lea. 14 decembrie 1467 – la Baia. expansiunea Imperiului Otoman spre Centrul Europei. Alexandru a reinnoit tratatul cu regele Poloniei. vara – la Lipnic. 1442. impotriva cavalerilor teutoni. aceasta actiune a condus la deteriorarea relatiilor cu Ungaria. Stefan cel Mare a fost recunoscut domn de catre regele Poloniei. 1412. Stefan a zdrobit hoardele tatarilor ce au invedat Moldova. urmariti de Iancu de Hunedoara au fost infranti langa Sibiu. pentru a sprijini Polonia impotriva cavalerilor teutoni care au fost invinsi. ocupata de unguri. protejarea acesteia de catre sultan. 2 septembrie – victoria impotriva turcilor pe raul Ialomita. intre Rahova si Chilia. 1444 – ‘Cruciada de la Varna’: 1445. la insistentele Papei. 18 martie – incursiune turceasca in Transilvania. 1442. 15 martie – la Lublau.

Mihai a fost infrant de polonezi si a devenit domn in Tara Romaneasca. a reluat plata tributului. 12 iulie 1499 – tratatul Moldovei cu Polonia prin care inceta vasalitatea Moldovei fata de regele polon. 1 noiembrie 1599 – intrarea lui Mihai in Alba Iulia si recunoasterea sa ca principe al Transilvaniei de catre Dieta. Decembrie 1594-Ianuarie 1595 – campanie impotriva Imperiului Otoman: ostile reunite ale celor trei Tari Romanesti i-au infrant pe turci la Giurgiu. 20 mai 1595 – tratat de alianta cu Sigismund Bathory pe care l-a recunoscut ca suzeran in schimbul sprijinului impotriva turcilor. 15 septembrie 1485 – la Colomeea. . Mihai a fost infrant de nobilii maghiari ajutati de generalul Basta. 10 ianuarie 1475 – batalia de la Vaslui (Podu Inalt) incheiata cu victoria moldovenilor.Targoviste. dar si in plan economic) asupra Tarilor Romane. 26 iulie 1476 – Valea Alba (Razboieni). Principatul Transilvaniei si Moldova. Statul Papal.s-a realizat unirea politica a celor trei tari romanesti care aveau acum un singur domn: Mihai Viteazul. 30 mai/9 iunie 1598 – Targoviste. 26 octombrie 1497 – la Codrii Cosminului. tratat de vasalitate cu regele Poloniei Cazimir IV. 13/23 august 1595 – lupta de la Calugareni. moldovenii au fost infranti. Un tratat asemanator a incheiat si cu principele Transilvaniei si Stefan Razvan (Moldova). armata poloneza a fost infranta de cea moldoveana.interventia Poloniei si preluarea tronului Moldovei de catre Ieremia Movila. 18 septembrie 1600 – la Miraslau. care a promis sprijin impotriva turcilor. tratat de alianta cu Rudolf al II-lea care i-a promis lui Mihai sprijin financiar in schimbul recunoasterii suzeranitatii imparatului asupra Tarii Romanesti. Ferrara si Toscana). 6. Rusciuc. Silistra. Mihai Viteazul (1593-1601) – Tara Romaneasca 1593 – a aderat la Liga Crestina creata de imparatul Rudolf al II-lea din care faceau parte Spania. iar sultanul a recunoscut independenta Moldovei. datorita instabilitatii politice in interior (a crescut influenta boierilor in alegerea domnilor) si expansiunii turcilor care au transformat centrul ungariei in Pasalâcul de la Buda si Transilvania in Principat autonom supus Portii Otomane (1541). 14 iulie 1484 – turcii au cucerit Chilia. Simion Movila. Martie 1598 – pace cu turcii care au recunoscut independenta Tarii Romanesti. rupand astfel relatiile cu Polonia. Venetia. Sec. . 9 august 1484 – turcii au cucerit si Cetatea Alba. 1489 – tratat de alianta cu Matei Corvin si a primit de la regele Ungariei Ciceul si Cetatea de Balta drept posesiuni. XVI – s-a instaurat treptat regimul dominatiei otomane (dominatie care s-a manifestat in plan politic. Mihai a primit sprijin de la imparat pentru reluarea luptelor in Transilvania si ocuparea Tarii Romanesti. 12 . dar au reusit sa-I alunge pe turci din Moldova si infrangerea s-a transformat in victorie. Ianuarie 1597 – a reluat plata trbutului catre turci in schimbul pacii si a recunoasterii sale de catre sultan ca domn al Tarii Romanesti. tratat semnat de boieri. Serpatesti. turcii au fost infranti dar Mihai a fost obligat sa se retraga si sa astepte sprijinul aliatilor. . ducatele italiene (Mantua. 1487 – tratat cu turcii.1473 – a refuzat plata tributului. Unirea Principatelor 18/28 octombrie 1599 – batalia de la Selimbar incheiata cu infrangerea lui Andrei Bathory. etc. Martie 1601 – la Praga. Primavara 1600 – campania impotriva lui Ieremia Movila si ocuparea Moldovei.

Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova: 1711 – inceputul regimului fanariot in Moldova. Primul domnitor fanariot a fost Nicolae Mavrocordat.Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri. ce detinusera functii importante in ierarhia Imperiului.. sasi). Rivalitatea dintre Marile Puteri. principele Transilvaniei. in 18 puncte erau stabilite organizarea Transilvaniei si statutul sau in cadrul Imperiului Habsburgic. 1. prin urmare parti din teritoriu puteau fi instrainate in functie de interesele Portii. calvina. mai intai in Moldova. acest lucru contribuind la dezvoltarea culturii si a limbii romane.comandantul armatei era austriac. astfel: . Mihai l-a invins pe Sigismund Bathory. Regimul habsburgic in Transilvania 1691. materiale. 26 ianuarie – Pacea de la Karlowitz – Imperiul Otoman a renuntat la pretentiile de suzeranitate asupra Transilvaniei. Tarile Romane nu aveau dreptul la o politica externa proprie. TEST III.nu existau decat 4 religii recepte (recunoscute. dar aceasta avea atributii limitate (nu mai avea dreptul de a alege guvernatorul.se mentinea Dieta Transilvaniei. . Trasaturile regimului fanariot: domnitorii erau numiti de sultan dintre grecii din carteirul Fanar al Constantinopolului.Transilvania devenea provincie a Imperiului Habsburgic. teritoriul principatelor romane era considerat parte integranta a Imperiului Otoman. Economia fiind subordonata Portii otomane. care era numit de imparat).se mentinea sistemul ‘celor trei natiuni privilegiate’ (unguri. PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE III. au crescut obligatiile catre turci si s-a mentinut monopolul acestora asupra economiei. 4 decembrie – a fost emisa Diploma Leopoldina. cu ajutorul lui Basta. Tarile Romane nu aveau dreptul sa intretina o armata proprie. la care se adauga lupta pentru eliberare de sub dominatia otomana dusa de popoarele balcanice. al XVIII-lea – apare ‘Problema Orientala’ sau ‘Criza Orientala’ determinata de tendinta Austriei. Sec. act ce a jucat rol de constitutie. 1692-1701 – a fost organizata Biserica Greco-Catolica prin unirea unei parti a romanilor ortodocsi cu Biserica Catolica. 1699. administrative si judiciare. guvernata in numele imparatului de un guvernator ajutat de un guberniu cu atributii politice. teritoriale.erau mentinute vechile privilegii ale sasilor si secuilor. in relatiile cu alte tari interesele acestora fiind reprezentate de sultan. Rusiei si Prusiei de a anexa teritorii ale Imperiului Otoman aflat in criza. 9/19 august 1601 – Mihai Viteazul a fost asasinat de imperiali pe Campia Turzii. . . la emanciparea romanilor din Transilvania. 13 . 1716 – inceputul regimului fanariot in Tara Romaneasca. religia ortodoxa nu era acceptata. romanii erau considerati tolerati in Transilvania si nu aveau dreptul sa participe la viata politica a tarii. luterana si unitariana). a determinat izbucnirea a sase razboaie ruso-austro-turce care se vor desfasura pe teritoriul Tarilor Romane. apoi si in Tara Romaneasca.3/13 august 1601 – la Guraslau. Criza orientala. cu mari pierderi umane. oficiale: catolica. secui. .

ocupatia trupelor otomane timp de doi ani. pentru a obtine independenta Tarilor Romane. Razboiul austro-turc din 1716-1718. desfasurata pe plan european. Razboiul ruso-turc din 1710-1711. Consecinte: inlaturarea regimului fanariot. revenirea la domniile pamantene. Banat si Bucovina si de Rusia si de Imperiul Otoman in Tara Romaneasca si Moldova. curent cultural reprezentat de un grup de intelectuali romani din Transilvania care au considerat ca lupta pentru emanciparea romanilor poate fi dusa cu mai mult succes pe taramul culturii. Consecinte: 14 . • lipsa de drepturi politice si nationale pentru romanii din Imperiul Habsburgic.revigorarea demersurilor boierilor pamanteni. ‘Razboiul ruso-austro-turc din 1787-1791/1792. dominatie exercitata de Imperiul Habsburgic in Transilvania. In acest scop ei au redactat o serie de memorii care contineau revendicarile romanilor din Principate.Conflictele dintre Marile Puteri (Rusia. Razboiul ruso-turc din 1768-1774. Turcia) desfasurate pe teritoriul Tarilor Romane. de eliberare sociala si nationala. Revolutia din 1848-1849 Cauze: • dominatia straina asupra Principatelor Romane. Revolutia romaneasca condusa de Tudor Vladimirescu s-a desfasurat in stransa legatura cu miscarea de eliberare a Greciei de sub stapanirea otomana. condusa de Alexandru Ipsilanti. independenta sau autonomia Tarilor Romane. Aceste revendicari erau: respectarea drepturilor politice ale romanilor. • mentinerea vechilor relatii de tip feudal. pe langa Marile Puteri. • starea de inapoiere economica in care se aflau Principatele Romane. Razboiul ruso-austro-turc din 1736-1739. B. Razboiul ruso-turc din 1806-1812. organizata de societatea secreta Eteria... Austria. Revolutia de la 1821 Revolutia din Tara Romaneasca se inscrie intr-o miscare mai ampla. Rascoala condusa de Horea. inlocuirea suzeranitatii Imperiului Otoman cu protectoratul colectiv al Marilor Puteri. regimul politic autoritar al domnilor regulamentari. respectarea prevederilor ‘Capitulatiilor’. Transilvania Ioan Inochentie Micu Klein (1692-1768).Razboiul ruso-turc din 1828-1829. Closca si Crisan (1784) Supplex Libellus Valachorum. Tara Romaneasca si Moldova Boierii pamanteni din Tara Romaneasca si Moldova si-au manifestat opozitia fata de regimul fanariot prin actiuni care urmareau atragerea atentiei Marilor Puteri asupra problemelor din Tarile Romane. document elaborat in 1791 de catre reprezentantii Scolii Ardelene: Scoala Ardeleana. Constiinta nationala si emancipare politica Miscarea de emancipare nationala a romanilor din: A. Au fost introduse in Tara Romaneasca si Moldova Regulamentele Organice. III. 2. Razboaiele ruso-austro-turce.

• chiar daca a fost infranta. Prusia. revolutia de la 1848 a constituit un pas inainte pe drumul fauririi natiunii romane moderne. a insemnat unirea Tarilor Romane. Domnia si reformel lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) • 15 . o guvern care sa reprezinte interesele tarii. Austria. Marile Puteri fiind astfel puse in fata faptului implinit si constranse sa recunoasca Unirea Principatelor Romane intr-un singur stat. o Convocarea in Tarile Romane a unor Adunari ad-hoc reprezentative care sa-si exprime pozitia cu privire la unire si la revizuirea Regulamentelor Organice. • 13/25 februarie-18/30 martie 1856. o autonomia statului roman. Anglia. o Sudul Basarabiei revenea Moldovei. Razboiul Crimeei care s-a incheiat cu infrangerea Rusiei. a fost convocata adunarea ad-hoc in Moldova si Tara Romaneasca. la Congresul de la Paris s-a semnat Tratatul de Pace de catre Marile Puteri europene (Franta. Constituirea si consolidarea statului roman modern (1859-1881) Unirea Principatelor Romane • 1853-1856. Rusia si Turcia) prin care se hotara: o Principatele Romane erau scoase de sub protectoratul Rusiei si puse sub garantia colectiva a Marilor Puteri. • strangerea legaturilor dintre romanii din cele trei parti romanesti in vederea intensificarii luptei pentru independenta si unitate nationala. o print strain dintr-o familie domnitoare a Europei. • 24 ianuarie 1859 Adunarea Electiva de la Bucuresti a ales pe domn al Tarii Romanesti tot pe Alexandru Ioan Cuza.Alegerea ca domnitor. in Moldova si Tara Romaneasca. a lui Alexandru Ioan Cuza. • adunarile ad-hoc formate in reprezentanti ai tuturor categoriilor sociale au adoptat rezolutii asemanatoare in ambele tari care cuprindeau: o unirea Principatelor intr-un stat numit Romania. a fost adoptata Conventia de la Paris ce stabilea statutul international al Principatelor si organizarea interna a acestora: Dubla alegere a lui Cuza: • 5 ianuarie 1859 Adunarea Electiva a Moldovei a ales ca Domn al acesteia pe Alexandru Ioan Cuza. • 1857. 7/19 august 1858. CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE IV.1. IV. Regatul Sardiniei.

format din doua camere (Adunarea Deputatilor si Senatul).11/23 februarie 1866 – a fost organizata o lovitura de stat. condus de un prim-ministru. condus de Mihail Kogalniceanu (11 octombrie1863-26 ianuarie 1865) Legi : Legea pentru secularizarea averilor manastiresti. 16 . col. Legea instructiunii publice. dubla alegere insemnand incalcarea Conventiei de la Paris.discuta si aproba bugetul. Proiectul de lege rurala propus de acesta nu imbunatatea situatia taranilor. . Codul de Procedura Penala . Parlamentul: .. Legea privind autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane.era ales prin vot cenzitar. . S-a format un nou guvern. Printul strain. Domnul: .a fost prima constitutie romaneasca. . si un guvern condus de Ion Ghica. Barbu Catargiu. Nicolae Haralambie. Constitutia din 1866 . adoptarea Statutului Dezvoltator al Conventiei de la Paris Legii Electorale.a fost conceputa dupa modelul constitutiei belgiene din 1831.Constitutia consfintea drepturile si libertatile cetatenesti si avea la baza principiul separarii puterilor in stat: a) puterea executiva era reprezentata de domn. . a fost asasinat in imprejurari ramase neelucidate. Constitutia din 1866 . . . Guvernul. formata din Lascar Catargiu. Romania devenea o monarhie constitutionala ereditara.drept de veto.sanctionarea si promulgarea legilor. in urma careia Cuza a fost silit sa abdice si sa urmeze calea exilului. Guvernul conservator condus de Barbu Catargiu era ostil infaptuirii unor reforme care ar fi subminat baza materiala si puterea marilor propietari de pamant. 1862-1866: este perioada marilor reforme. cu scopul inlaturarii domnitorului. . liberal.numele oficial al tarii era Romania. Codul Civil prevedea obligatia casatoriei si a divortului civil. primul ministru. Nicolae Golescu.10/22 mai 1866 – Carol I a depus juramantul de credinta. La 8 iunie 1862. .29 aprilie/10 mai 1866 – Adunarea Constituanta a votat o proclamatie care exprima vointa romanilor de a fi condusi de principele Carol I din dinastia de HohenzollernSigmaringen. Politica autoritara a lui Cuza a determinat formarea ‘monstruasei coalitii’ care grupa pe liberali si conservatori. Conducerea a fost preluata de o locotenenta domneasca.avea rol de a initia si sanctiona legile. Legea Rurala.29 iunie/11 iulie 1866 – adoptarea Constitutiei prin care Romania devenea monarhie contitutionala. Cuza a luat masuri pentru desavarsirea unirii in plan administrativ si legislativ si a intreprins o serie de demersuri pentru recunoasterea unirii de catre Marile Puteri. b) puterea legislativa era reprezentata de Domn si de Parlament.potrivit acestei constitutii. impreuna cu guvernul.1859-1862: in prima parte a domniei. care era acceptat de Parlament. . .

prin care romanii protestau impotriva restrictiilor impuse. Delta Dunarii si Insula Serpilor. alegatorii fiind impartiti in patru colegii.1867 – s-a format imperiul dualist Austro-Ungar. . aintrunirilor. 1862 – limba maghiara a devenit limba oficiala in Transilvania printr-o lege a invatamantului.cedarea judetelor din sudul Basarabiei de catre Romania care primea in schimb Dobrogea. a votat legi favorabile romanilor: . Frantei. 1892 – Memorandumul. romanii si-au pierdut aproape toate drepturile castigate in ceea ce priveste folosirea limbii nationale si a religiei ortodoxe. Rusiei.28 noiembrie 1877 – capitularea Plevnei. in absenta Romaniei.Constitutie consacra drepturile si libertatile cetatenesti (dreptul la propietate. Turciei care stabileau: . . Guvernul C.1876 – Serbia si Muntenegru au declarat razboi Portii Otomane. au urmat alte doua telegrame (9 august si 19 august 1877). 1863-1864 – Dieta de la Sibiu. 19 iulie 1877 – o prima telegrama a Marelui Duce Nicolae cerea regelui Carol I interventia armatei romane la sud de Dunare in sprijinul armatei rusesti. 19 februarie 1878 – Tratatul de la San Stefano semnat intre Rusia si Turcia. a institutiilor acestuia. dupa avere. libertatea cuvantului. Angliei. 9 noiembrie 1877 – trupele romane si ruse au cucerit Rahova. armata rusa a suferit pierderi foarte mari. pe cheltuiala proprie. 17 . Parlamentul Cucerirea independentei de stat a Romaniei 1875-1876 – redeschiderea Chestiunii Orientale. 4 martie 1849 – adoptarea unei Constitutii Imperiale prin care Transilvania depindea direct de Viena. Monarhia B. au avut loc rascoale antiotomane in BosniaHertegovina. a constiintei. stabilea: 1 iunie 1878-1 iulie 1878 – a avut loc Congresul de la Berlin cu participarea Germaniei. semnat de membrii Partidului National Roman din Transilvania si alte personalitati romanesti. egalitatea in fata legilor). Rusia respingea cooperarea militara a Romaniei la acest razboi. . Italiei.independenta Romaniei in schimbul acordarii cetateniei romane tuturor supusilor fara deosebire de religie. Transilvania a fost anexata la Ungaria. pentru prima data intrau si romani. a fost respins de catre imparatul Franz Iosef I si inaintat Guvernului de la Budapesta. 9 mai 1877 – proclamarea independentei de stat a Romaniei.A fost adoptata o noua lege electorala care mentinea sistemul de vot censitar.b) puterea judecatoreasca era reprezentata de Tribunale si Curti de Justitie. AustroUngariei. Romanii din afara granitelor Transilvania 1847 – limba germana a devenit limba oficiala. iulie 1877 – esecul trupelor rusesti la Plevna. 4 aprilie 1877 – la Bucuresti s-a incheiat Conventia Romano-Rusa care reglementa trecerea armatelor rusesti pe teritoriul Romaniei cu respectarea integritatii teritoriale a statului roman. in care. mai 1868 – Pronunciamentul de la Blaj redactat de George Baritiu. Principalele institutii ale statului modern roman A. a presei. Bulgaria.

4 august 1916 – Trata de alianta incheiat intre Romania. au fost introduse legile rusesti. Basarabia 1812 – prin Tratatul de Pace de la Bucuresti. limba romana a continuat sa fie folosita in administratie. 23 noiembrie-6 decembrie 1916 – armatele Puterilor Centrale au ocupat Bucurestiul si doua treimi din teritoriul Romaniei a intrat sub ocupatie militara. 24 august 1916 – la Turtcaia a avut loc infrangerea armatei romane de catre germani si bulgari. 1875 – a fost infiintata Universitatea din Cernauti. Bucovina 1775 – Anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic cu acordul Portii Otomane. In restul Basarabiei. Bucovina s-a desprins de Galitia si a devenit Ducat Autonom. frontul armatei romane a cedat. Totusi. Italia (Antanta). 27 septembrie 1914 – moartea regelui Carol I. condusi de feldmaresalul von Mackensen.1905 – P. Initial. In ajunul primului razboi mondial. armata romana a ramas pentru a organiza apararea Bucurestiului. UNITATE SI DIVERSITATE IN ROMANIA MARE V. din Transilvania a parasit pasivismul in favoarea activismului politic deschizand astfel lupta pentru drepturile romanilor si emanciparea lor de sub dominatie straina. in Basarabia s-a dezvoltat un curent de renastere nationala. care a ramas sub stapanirea Rusiei. TEST DE EVALUARE V.R. Gheorghe).N. Tezaurul Romaniei a fost depus la Moscova. cu o catedra de limba romana. 1905 – s-a constituit Partidul National Roman. Campania din 1916: 14 august 1916 – Romania a declarat razboi Austro-Ungariei. 1878 – Congresul de la Berlin: Rusia a recapatat sudul Basarabiei. a fost intensificata politica de deznationalizare a romanilor. Bolgrad). octombrie-noiembrie 1916 – au avut loc luptele de la Valea Jiului si Valea Oltului. rege al romaniei a devenit Ferdinand. a fost pastrata administratia romaneasca. Frontul s-a stabilizat pe linia Oituz-Siret-Dunare (Bratul Sf. sfarsitul lunii noiembrie 1916 – autoritatile romane s-au retras la Iasi. Franta. Ismail. 1915-1916 – tratative ale Romaniei cu Antanta privind intrarea Romaniei in razboi. 1856 – Tratatul de Pace de la Paris: Moldova a recapatat trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. in Moldova. Campania din 1917: 18 . Rusia. romanii si-au pastrat limba si obiceiurile. 1871 – Basarabia a devenit gubernie a Imperiului Rus. 1. Primul razboi mondial (1914-1918) 1914-1916 – perioada neutralitatii Romaniei 21 iulie 1914 – Consiliul de Coroana din Sinaia a hotarat neutralitatea tarii cu toate ca avea un tratat de alianta incheiat cu Tripla Alianta. Basarabia a fost anexata de Imperiul Rus. 4 martie 1849 – prin Constitutia Imperiala. biserica si scoala. Anglia. Procesul de deznationalizare a romanilor s-a amplificat.

29 octombrie/11 noiembrie 1918 – Germania a semnat armistitiu cu Antanta ceea ce a insemnat sfarsitul primului raboi mondial. sprijiniti de rusi. 2. care a impus conditii grele Romaniei: Sfarsitul razboiului: Vara 1918 – succese militare ale Antantei. Constituirea Romaniei Mari Basarabia 1917 – revolutia bolsevica din Rusia – dezmembrarea Imperiului Rus. 21 noiembrie 1917 – Sfatul Tarii si-a deschis lucrarile. 21 octombrie/3 noiembrie – capitularea Austro-Ungariei. 19 . au respins atacurile germane la Marasti. Marasesti si Oituz octombrie 1917 – victoria revolutiei bolsevice a determinat iesirea Rusiei din razboi. ianuarie 1918 – interventia trupelor romane in Basarabia impotriva bolsevicilor la cererea Sfatului Tarii. 24 ianuarie/6 februarie 1918 – Sfatul Tarii a declarat independenta R. Transilvania 3/16 octombrie 1918 – imparatul Carol I de Habsburg a lansat apelul ‘Catre popoarele mele credincioase’ pentru federalizarea imperiului – fara sanse. 18 octombrie 1918 – Declaratia de independenta a fost citita in Parlamentul de la Budapesta de deputatul Alexandru Vaida-Voievod. 18 februarie/3 martie 1918 – S-a incheiat Pacea de la Brest-Litovsk intre Rusia Sovietica si Puterile Centrale. V. 28 octombrie/10 noiembrie 1918 – Romania a reintrat in razboi alaturi de Antanta. cu Puterile Centrale. 18/31 decembrie 1918 – regele Ferdinand I a ratificat unirea Bucovinei cu Romania. s-a restabilit ordinea. 2 decembrie 1917 – Sfatul Tarii a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca. Presedintele Consiliului National Roman si prezident la Congresul General al Bucovinei era omul politic Iancu Flondor. Bucovina Octombrie 1918 – infiintarea Consiliului National Roman la Cernauti – organ reprezentativ. 15/28 noiembrie 1918 – Congresul General al Bucovinei a adoptat Declaratia prin care se hotara unirea Bucovinei cu Regatul Romaniei. 1918 – dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar. Moldova. 9/22 aprilie 1918 – regele Ferdinand I a ratificat unirea Basarabiei cu Romania. Iulie-august 1917 – romanii.Iarna 1917 – armata romana s-a refacut cu sprijinul Antantei. presedinte al acestuia a fost ales Ion Inculet. 20 octombrie 1917 – Congresul ostasilor moldoveni din Chisinau a declarat autonomia Basarabiei – s-a constituit Sfatul Tarii ca organ reprezentativ. Romania a ramas izolata pe frontul de est. 27 martie/9 aprilie 1917 – Sfatul Tarii a proclamat unirea Basarabiei cu Romania. 24 aprilie/7 mai 1918 – Tratatul de Pace de la Buftea-Bucuresti. D.

Bratianu sa protesteze. a fost adoptata Constitutia care prevedea reorganizarea si consolidarea statului national. Teritoiul tarii a fost impartiti in judete. Romania a fost reprezentata la Paris de o delegatie condusa de primul-ministru Ion I. 18 noiembrie/1 decembrie 1918 – Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia: . El a parasit Parisul si a demisionat din functia de sef al guvernului roman. Unificare politica si administrativa Dupa Marea Unire din 1918. Dorinta Marilor Puteri de a se amesteca in problemele interne ale statului roman sub pretenta apararii dreptului minoritatilor l-au determinat pe Ion I. 27 noiembrie 1919 – Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria. 4 iunie 1920 – Tratatul de la Trianon cu Ungaria.a fost adoptata Rezolutia de Unire (prezentata de Vasile Goldiş) act juridic national 11/24 decembrie 1918 – regele Ferdinand I a sanctionat Actul Unirii. au fost luate masuri pentru integrarea provinciilor romanesti care s-au unit cu tara. cu scopul de a elabora tratatele de pace cu statele invinse in primul razboi mondial: Tratatele de pace semnate la Paris: 28 iunie 1919 – s-a incheiat Tratatul de la Versailles cu Germania urmat de alte tratate speciale: 10 septembrie 1919 – Tratatul de la Saint-Germain cu Austria. martie 1923. Legea electorala potrivit careia partidul care castiga 40% din totalul voturilor primea 70% din mandate. proportional cu voturile castigate. Conferinta de Pace de la Paris – Versailles 18 ianuarie 1918 – s-au deschis lucrarile Conferintei de pace de la Paris. s-a realizat unificarea monetara.au participat 1228 deputati alesi si 100. 10 august 1920 –Tratatul de la Sèvres cu Turcia. C. Legea privind organizarea armatei. alaturi de leul romanesc. 3. 17 iulie 1921. 26 iulie 1924. C. fara a recunoastea suveranitatea politica.a fost prezidata de Gh. pentru a scoate din circulatie celelalte monede care circulau pe teritoriul tarii. Legea invatamantului care prevedea organizarea unitara a invatamantului.18/31 octombrie 1918 – s-a format Consiliul National Roman Central (CNRC) la Budapesta 13/27 noiembrie 1918 – tratative cu reprezentantii guvernului maghiar care au acceptat doar autonomia administrativa. realizarea unor reforme democratice precum cea agrara si electorala. conduse de prefecti. 27 martie 1926. 1920.caracterul statului national unitar roman. Pop de Băseşti (presedinte al Partidului National Roman in perioada 1902-1918). iar plasa era impartita in comune rurale si urbane conduse de primari alesi. in Sala Oglinzilor de la Versailles. Mandatele ramase erau impartite intre partidele care depaseau pragul electoral de 2%. 14 iunie 1925. pentru realizarea unificarii administrative si politice.000 de transilvaneni. a cerut ca Romania sa fie tratata ca aliata a Antantei in razboi si ca unirea provinciilor istorice cu Romania este rezultatul dorintei populatiei din aceste provincii cerand astfel recunoasterea internationala a unirii. Legea pentru definitivarea reformei agrare. Bratianu care in sedinta din 1 februarie 1919. viza redimensionarea loturilor taranesti. Constitutia din 1923 – prevederi: . Legea unificarii administrativ-teritoriale prevedea organizarea administrativa unitara a teritoriului Romaniei si integrarea teritoriilor unite cu tara. 20 . obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar. V. 23 iunie 1924.

9%. suprafata Romaniei a crescut de la 137. 1929-1933 – criza economica.1%. • vot universal. evrei – 4%. 1.9%. • puterea judecatoreasca – detinuta de Inalta Curte de Casatie si Justitie.-greva ceferistilor si petrolistilor din februarie 1932. Reformele au schimbat vechile structuri sociale: • Economia a luat avant in timpul guvernarilor liberale: -1922-1928: crestere economica. avea dreptul de a controla activitatea guvernului. -‘Porti deschise’ – Partidul National Taranesc.1% Minoritati nationale: romani – 71. • libertatea intrunirilor. 1934-1938 – maxima dezvoltare economica. • Politici economice: -‘Prin noi insine’ – Partidul National Liberal.-greva de la Lupeni din august 1929. Structuri economice si sociale Teritorial. format din Adunarea Deputatilor si Senat.- - separarea puterilor in stat: • puterea executiva – exercitata de rege impreuna cu guvernul: • puterea legislativa – detinuta de Parlamentul bicameral. Regimul politic din Romania intre 1918-1938 Monarhia: 1914-1927 – rege al Romaniei ai fost Ferdinand: 21 . SOCIETATE. -1934-1937: dezvoltare maxima. CULTURA VI.-greva generala din octombrie 1920. libertati si drepturi cetatenesti: • libertatea presei. maghiari – 7.9% -urbana – 20. • egalitatea in fata legii. VI.049 km2. germani – 4. • Societatea: -1930 – Populatia rurala 78.000 km2 la 295. 1924-1928 – ascensiune economica. -Evolutia economica – marcata de urmatoarele etape: 1919-1923 – refacere economica. STAT. • garantarea propietatii. • invatamant primar obligatoriu. tigani – 1%. 2. • Conflicte sociale: -greva tipografilor din decembrie 1918. VI.

Partidul Poporului (Liga Poporului) – fondat la 1 aprilie 1918 de Alexandru Averescu. Print mostenitor a devenit Mihai. revenirea lui Carol in tara. 8 iunie 1930 – restauratia carlista. Dinu I. I. cand s-a aflat la guvernare. Bratianu (1909-1927). Ion Mihalache (1933-1937). ca suverani ai Romaniei Mari. Pana in anul 1938 acesta a intreprins actiuni pentru discreditarea partidelor politice si instaurarea unui regim de dictatura personala in anul 1938. Bratianu.Partidul Social-Democrat din Romania – s-a format la 7 mai 1927 si a avut la lideri pe George Grigorovici si Constantin Titel-Petrescu. Au aparut partide ale minoritatilor: Partidul Maghiar. fiul lui Carol. Partidele politice In general viata politica a fost dominata de PNL si PNŢ. In 1925 a ramas cu Elena Lupescu in Anglia. C. Miron Cristea – Patriarhul Romaniei. -1926-1930: criza dinastica determinata de renuntarea la tron a lui Carol. G. o Legiunea Arhanghelului Mihail – infiintata la 24 iunie 1927. Liderul partidului. In 1930 a fost creata Garda de Fier. a avut pe lider Corneliu Zelea Codreanu. fiica regelui Greciei. Duca (1930-1933.-prestigiul monarhiei a crescut datorita prezentei suveranilor pe front in primul razboi mondial. Partidul National Liberal – a fost condus de I. Vintila Bratianu (1927-1930). C.Partidul National Taranesc – s-a format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Taranesc condus de Ion Mihalache condus cu Partidul National din Transilvania condus de Iuliu Maniu. infaptuirii reformei agrare. Carol al II-lea a devenit rege al Romaniei iar criza dinastica s-a incheiat. • de stanga: 22 . a avut o influenta foarte mare asupra regelui Ferdinand. C. Bratianu (19331947). iar in 1926 a renuntat la prerogativele de print mostenitor. Ion I. Partidele extremiste: • de dreapta: o Liga Apararii National Crestine – a fost infiintata la 24 martie 1923 de prof. casatorit cu Elena. Acest partid a dominat scena politica romaneasca mai ales in perioada 1918-1928 (decada bratienista). Cuza. -in 1927 a murit regele Ferdinand. A scazut prestigiul monarhiei. -printul Carol al II-lea. Gheorghe Buzdugan – Presedintele Inaltei Curti de Casatie. Partide de dreapta: . I. A. Partidul Evreiesc. -15 octombrie 1922 – Regele Ferdinand si Regina Maria au fost incoronati la Alba Iulia. era printul mostenitor al Romaniei. Iuliu Maniu (19371947). motiv pentru care prerogativele regale erau exercitate de o regenta formata din Principele Nicolae de Hohenzollern. Partidul German. desavarstirii unirii. asasinat). Acest partid a fost condus de Iuliu Maniu (1926-1933). Unele partide au fuzionat: Partidul Taranesc si Partidul National au format Partidul National Taranesc (1926). 1927-1930 – Rege al Romaniei a devenit Mihai care era minor. Partide de stanga: . C.

a fost adoptata o noua Constitutie potrivit careia regelui ii reveneau atat puterea executiva. a sustinut politica ‘portilor deschise’ capitalului strain. . Activitatea parlamentara si guvernamentala Politica in perioada interbelica a fost dominata de lupta intre democratie si autoritarism: .optiuni autoritare: comunismul.o Partidul Comunist Roman. Bucovina si Tinutul Herta. Parlamentul avand doar un rol decorativ.30 martie1938. Perioada 6 septembrie 1940-23 august 1944 Ion Antonescu – seful statului . taranismul. . VI. 3. Avea ca lideri pe Gheorghe Cristescu. In 1924.septembrie 1940. .  30 august 1940 – prin Dictatul de la Viena.au fost introduse cenzura si starea de asediu. Partidul Comunist a fost scos in afara legii. dictatura lui Carol al II-lea s-a prabusit datorita pierderilor teritoriale suferite de Romania in 1940:  28 iunie 1940 – URSS a rapit Basarabia. taranimea trebuia sa conduca societatea. Stefan Foris. politica ‘prin noi insine’ viza protejarea burgheziei romanesti. La alegerile parlamentare din 1937.6 septembrie 1940 – Carol al II-lea a abdicat in favoarea fiului sau Mihai I. limitarea patrunderii capitalismului strain. Sfarsitul regimului parlamentar. Guvernarile PNŢ din perioada 1929-1933 au coincis cu marea criza economica si au vizat reducerea efectelor crizei economice.  7 septembrie 1940 – s-a semnat Tratatul de la Craiova care prevedea cedarea Cadrilaterului in favoarea Bulgariei. protejarea bogatiilor tarii. legionarii au ocupat locul al III-lea cu 15.58% din voturi. . fascismul. rolul predominant trebuia sa apartina burgheziei.11 februarie 1938. . Intre 1918-1938 s-au succedat 24 de guverne. cat si cea legislativa.14 septembrie 1940 – Romania s-a proclamat stat national legionar. au fost dizolvate partidele politice. PNL a guvernat intre 1922-1928 si 1937-1938. VI. Taranismul: doctrina PNŢ a sustinut ca baza economica a tarii este propietatea taraneasca.27 februarie 1938. Romania in al II-lea razboi mondial I. Liberalismul: doctrina PNL a sustnut faurirea unei economii capitaliste prin forte proprii. s-a format la 8 mai 1921. 4.optiuni democratice: liberalismul.4 septembrie 1940 – Ion Antonescu a fost numit sef de guvern. Romania era obligata sa cedeze nordvestul Transilvaniei catre Ungaria. s-a constituit un nou guvern de ‘uniune nationala’ condus de patriarhul Miron Cristea. perioade de stabilitate politica alternand cu cele de instabilitate: Dupa 1930 a avut loc o ascensiune a extremismului de dreapta care a reusit sa castige tot mai multi adepti. . . instrument al intereselor Uniunii Sovietice. 23 . Pierderile teritoriale din 1940 Carol al II-lea (1930-1940) a incercat sa instaureze un regim de dictatura personala: .

Antonescu nu a acceptat conditiile impuse de sovietici. . Partidul National Liberal. ora 22:00 – a fost citita ‘Proclamatia regelui catre tara’ prin care se anunta iesirea Romaniei din alianta cu Germania si alaturarea de Natiunile Unite (SUA. Partidul Social-Democrat si Partidul Comunist Roman au format Blocul National Democrat care urmarea inlaturarea lui Antonescu si scoaterea Romaniei din razboi. .23 martie 1945 – s-a infaptuit reforma agrara pentru atragerea taranilor (din 1949 s-a declansat campania de colectivizare). . I. Ion Antonescu a instaurat dictatura militara. . Antonescu pentru continuarea razboiului dincolo de Nistru. Puterile Aliate (Anglia. Partidul National Taranesc. . Franta). a participat la batalia Stalingradului. Romania a redevenit monarhie constitutionala. 23 noiembrie 1940 – Romania a aderat la Pactul Tripartit. Conform acestei intelegeri influenta sovietica in Romania era de 90%. in aprilie 1944. Moldovei cu aprobarea lui I.12 septembrie 1944 – delegatia romana la Moscova a semnat Conventia de armistitiu cu Natiunile Unite. Iuliu Maniu a purtat si el tratative pentru o pace separata. Hitler a facut presiuni asupra lui I.II. URSS. Anglia.6 martie 1945-30 decembrie 1947 – guvernul Petru Groza – inceputurile comunismului. chemat la palat de regele Mihai. URSS) au solicitat capitularea neconditionata a Romaniei. a fost arestat impreuna cu membrii guvernului. pana la 26 iulie 1941 au fost eliberate teritoriile rapite de URSS. .23 august 1944 – Ion Antonescu. . venirea lui Ion Antonescu la putere a orientat Romania spre Germania.23 august 1944.20 august 1945-8 ianuarie 1946.9 octombrie 1944. SUA. 22 iunie 1941 – Germania a atacat URSS. s-a sfarsit prin introducerea in guvern a doi reprezentanti PNL si PNT.30 decembrie 1947 . Romania s-a alaturat Germaniei pentru a recupera teritoriile rapite de URSS in 1940. Armata Rosie sovietica a trecut la contraofensiva invadand N.10 iunie 1944. 24 . ‘greva regala’ declansata de rege ca protest impotriva guvernului Groza. . Moscova – Stalin si Churchill au impartit zona Balcanica. Antonescu s-au purtat tratative secrete pentru incheierea pacii cu Natiunile Unite. Regele avea atributii decorative. Perioada 23 august 1944. 22 august 1941 – Ion Antonescu a devenit maresal.Reprezentantii occidentali acreditati la Bucuresti n-au sprijinit fortele democrate si pe regele Mihai. armata romana a participat la luptele din Crimeea. Ion Antonescu a ordonat trecerea Nistrului pentru distrugerea totala a bolsevismului: 16 octombrie 1941 – a fost cucerita Odessa.

ECONOMIA SI SOCIETATEA IN PERIOADA COMUNISTA VII.000 de tarani au fost inchisi in inchisorile comuniste. devenite in 1966 Cooperative Agricole de Productie (C. devenite mai tarziu Intreprinderi Agricole de Stat (I. de asigurari si de transport care urmarea distrugerea propietatii private si constituirea proprietatii comuniste. 30 decembrie 1947 – Abdicarea fortata a regelui Mihai.A. concepute dupa model sovietic.).Romania a fost proclamata Republica.).A. pentru construirea si sustinerea de colosi industriali (Combinatul Siderurgic de la Galati). apoi cincinale. cooperativizarea agriculturii au fost actiuni menite sa subordoneze intreaga economie nationala statului comunist. cand Romania. s-a detasat de Moscova. pentru controlul economiei. pentru realizarea unor proiecte marete cum ar fi Canalul Dunare-Marea Neagra.). In cadrul procesului de colectivizare. Casa Poporului.S.PCR a ramas partid politic unic. Economia romaneasca a suferit mutatii profunde prin desfiintarea relatiilor capitaliste si subminarea bazei sociale a acesteia. siderurgica. a fost creat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). miniere. 96% din suprafata arabila a tarii a fost inclusa in gospodariile agricole. partidele politice au fost interzise si opozitia lichidata. au fost infiintate primele G.A.Industrializarea s-a accentuat dupa anul 1946.Nationalizarea intreprinderilor. Contradictiile industrializarii 11 iunie 1948 – a fost adoptata Legea pentru nationalizarea intreprinderilor industriale. s-a procedat la centralizarea economica si introducerea planurilor. Transfagarasanul. etc. a intregului popor. procesul de colectivizare incheindu-se in 1962. 1.A. care avea ca scop subordonarea si controlarea economiei statelor membre de catre URSS. VII. organism economic constituit din toate statele din blocul comunist. Peste 80. prin confiscarea averilor si arestari. bancare.A. si Gospodarii Agricole de Stat (G. Colectivizarea si impactul ei asupra statului romanesc Paralel cu industria. primul plan aplicat intre anii 1951-1955. deportari. purtandu-se o lupta acerba cu chiaburimea (tarani instariti). chimica.-uri.Colectivizarea agriculturii s-a realizat prin deposedarea fortata a taranilor de pamant. etc.Au fost create Gospodarii Agricole Colective (G. sovietizarea economiei romanesti. TEST DE EVALUARE VII. inventarul agricol 25 .Industrializarea fortata s-a realizat cu investitii uriase.S. etatizarea bancilor. Productivitatea agricola scazuta. si agricultura a fost subordonata statului comunist.Iulie 1953. care trebuia desfiintata. burghezia.Ignorandu-se legea cererii si ofertei.- Comunistii au trecut la un nou val de arestari.C. 20 decembrie 1956 – etatizarea Bancii Nationale. mai intai anuale (1949-1950). etc.Prin subordonarea agriculturii statul putea sa impuna tipurile de culturi ce urmau a fi cultivate si preturile produselor agricole. ostila Planului Valev ce prevedea includerea tarii intr-un complex agricol ce cuprindea si teritoriii din Uniunea Sovietica si Bulgaria.). dezvoltandu-se in special industria grea: constructoare de masini. munca ineficienta.Ianuarie 1949. Politica de industrializare fortata a economiei romaniei s-a dovedit a fi falimentara.P. 2.C.Economia romaneasca a fost orientata spre industrializare. insotita de terorizarea celor ce se impotriveau.

Gheorghiu Dej. 26 . Gheorghiu Dej. In cultura s-a incercat modificarea culturii nationale si a fost adoptat modelul sovietic ‘proletcultist’: 24 septembrie 1952 – a fost adoptata a doua constitutie comunista. La Canalul Dunare-Marea Neagra au fost inchisi 80. Radu Roseti. Aiud.000 de oameni. la Sighet. La Pitesti au fost ‘reeducati’ elevii si studentii. • 22 ianuarie 1949 – a luat nastere Militia ‘populara’. Regimul lui Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965) 30 decembrie 1947 – Proclamarea Republicii Populare Romane (stat totalitar). Ramnicu Sarat.Gh.N. consfintea rolul conducator al partidului comunist. A fost creat Consiliul de Stat ca organ suprem. sub tutela URSS. prin desfiintarea Politiei si Jandarmeriei. in frunte cu Gh. In armata romana au intrat ofiteri sovietici ce supravegheau activitatea militarilor romani de cariera. comunista. • Romania a inceput sa se detaseze de URSS. Lucretiu Patrascanu fiind lichidat in 1954. instrument de mentinere a acestor state in sfera de influenta sovietica.A.. Regimul politic. alaturi de celelalte state comuniste.Fostii demnitari au fost inchisi. Gheorghiu Dej si-a inlaturat toti rivalii. cooperare si asistenta mutuala’. Gherla. • Romania a respins ‘Planul Valev’ care urmarea sa faca din Romania si Bulgaria o zona agricola in interiorul URSS. Prezidiul Marii Adunari Nationale a fost desfiintat. Ion Mihalache.folosit. Pitesti. VII. judecati ca ‘dusmani ai poporului’ si exterminati in lagare de munca si inchisori. S-a creat astfel. cu prilejul Conferintei tarilor comuniste de la Varsovia. 1. Ana Pauker si Vasil Luca. • 14 mai 1955 – Romania a semnat ‘Tratatul de prietenie. dezinteresul taranilor si migrarea acestora la oras au avut ca efect agravarea problemelor economiei romanesti. februarie 1948 – s-a infiintat Partidul Muncitoresc Roman prin unificarea PCR si PSD. multi murind din cauza conditiilor inumane. In numele luptei de clasa impotriva burgheziei au murit Iuliu Maniu. aflat sub controlul M. Presedinte a Consiliului a devenit Gh. dupa modelul celei sovietice din 1936: Pentru impunerea noului regim politic. DOMINATIA IDEOLOGICA SI REPRESIUNEA POLITICA VIII. • iunie 1958 – trupele sovietice s-au retras din Romania. au fost torturati sau trimisi spre exterminare la Canalul Dunare-Marea Neagra. monopolul ideologic si ‘productia culturala’ 1. 13 aprilie 1948 – a fost adoptata Constitutia Republicii Populare Romane. comunistii s-au sprijinit pe politia politica (securitatea): • 30 august 1948 – a fost infiintata Securitatea. Partidele politice au fost desfiintate. un bloc politico-militar al statelor comuniste. Lucian Blaga. Politica externa: • 25 ianuarie 1949 – Romania a intrat in CAER.

• cultul personalitatii a fost sprijinit cu ajutorul unei vaste ofensive ideologice si propagandiste. Germania. Richard Nixon (1969). • sistemul ‘rotirii cadrelor’. miscarea de la Brasov. • 22 decembrie 1989 – cuplul dictatorial Ceausescu a fugit din Bucuresti.Decizia de a achita datoria externa de 11 miliarde de dolari. i-a permis sa creeze un grup de sustinatori si sa controleze absolut orice manifestare rivala. a lansat ‘tezele din iulie’ in care se pronunta pentru orientarea nationalista. Ana Blandiana. Vlad Georgescu. Mircea Dinescu.Construirea de complexe industriale ce consumau multa energie. Au fost luate masuri care au accentuat starea de nemultumire: • Demolarea unor biserici. asimilarea functiei administrative cu cea din partid. • a fost vizitat de lideri occidentali: Charles de Gaulle (1968). relativa destindere. • Ceausescu nu a renuntat la putere – Congresul al XIV-lea al PCR l-a reales in functia de Secretar General. a vizitat China si Coreea de Nord.2. Au fost redactate scrisori de protesc citite la postul de radio ‘Europa Libera’. Romania a refuzat interventia militara si a castigat simpatia occidentului. • 21 august 1968 – intr-un miting.Criza alimentara determinata de plata datoriilor in alimente si infometarea populatiei. Paul Goma. a plasat in posturi cheie rudele si membrii familiei. la Bucuresti.Seceta de 1983. Giurgescu.Introducerea cartelelor si ratiilor alimentare. fiind adeptul ‘socialismului dinastic’. iar la 15 noiembrie 1987. 27 . Gerald Ford (1975). Nivelul de trai a scazut. Au avut loc manifestari de protest: • Fenomenul disidentei – intelectuali precum Doina Cornea. a condamnat interventia militara in Cehoslovacia a statelor semnatare ale Pactului de la Varsovia. • Propunerile lui Gorbaciov de democratizare si restructurare (Perestroika) au fost respinse de Ceausescu. d) Perioada 1987-1989 • Criza regimului s-a adancit.Greve si demonstratii: august 1977. greva minerilor din Valea Jiului. • 6 iulie 1971. b) Perioada 1974-1980 • 1974 – Nicolae Ceausescu a devenit Presedinte al Republicii Socialiste Romania.Lipsa de valuta.Criza petrolului.F. liberalizare: martie 1974 – MAN l-a ales pe Nicolae Ceausescu presedintele Republicii Socialiste Romania. 1965-1989) Regimul politic in evolutie cunoaste patru perioade: a) Perioada 1965-1974. 1989 – in Europa au cazut regimurile comuniste. • si-a consolidat pozitia politica.Sistematizarea satelor. • 1967. Dinu C. au fost reluate relatiile cu R. Au fost prinsi si arestati la Targoviste. Regimul national comunist (Nicolae Ceausescu. au criticat cultul personalitatii si politica lui Ceausescu. • 1-9 iunie 1971. c) Perioada 1980-1987 Au aparut semnele crizei economice determinata de: • Dezvoltarea fortata a industriei.

au determinat reactii in randul taranilor. Ramnicu Sarat. formate din fosti membri taranisti si liberali. etc. Dupa moartea lui Stalin. iar in 1962 inchisorile politice au fost deschise fiind eliberati un numar de 4. sau supusi exterminarii la Canalul Dunare-Marea Neagra. • 1989 – in Europa au cazut guvernele comuniste din Polonia. criza regimului comunist de mai tarziu. nationalizarea intreprinderilor. etc. Suceava.• s-a format Frontul Salvarii Nationale. consilieri sovietici au fost trimisi in Romania cu scopul supravegherii si coordonarii activitatii acestora. legionari. fascisti. Context si consecinte • Cauza principala a caderii lui Ceausescu a fost esecul economic al regimului politic totalitar. Acestia au redactat scrisori. Teleorman. Forme de rezistenta anticomunista Impunerea regimului politic comunist. in Gorj. etatizarea bancilor si colectivizarea agriculturii. Vrancea. unele dintre ele fiind citite la posturile de radio ‘Vocea Americii’ si ‘Europa Libera’. Ana Blandiana. Arad. dizolvarea partidelor politice au fost insotite de actiuni indreptate impotriva liderilor politici ai vremii. ocupatia sovietica. au fost arestati 60.Peste 50. victime ale colectivizarii. etc. intelectualilor. etc. Blgaria si Cehoslovacia.000 de familii au fost deportate in Baragan. desfiintarea propietatii private.000 de muncitori. conform statisticilor..D. Desfiintarea propietatii private pentru constituirea propietatii statului comunist. intelectuali. memorii. In perioada 1948-1964. VIII. bancherilor.Greve si demonstratii – greva minerilor din Valea Jiului. IX. burgheziei mari si mici. apoi. in 1953. fosti ofiteri de armata. expulzati peste granita.000. Bihor si in 1958-1959 in Olt. Desfiintarea regimului politic democratic cu institutiile sale.Intre 1948-1953. au fost in numar de 80.000 fiind inchisi. Fostii lideri politici si oameni de cultura au fost inchisi la Sighet. Ei au fost anchetati. Germana. si-au manifestat opozitia fata de politica comunista.. Vlad Georgescu. tarani. arestati.000 de oameni calificat ca tradatori. lagare de munca. au determinat aparitia miscarii de rezistenta anticomunista. Institutiile statului de drept Decembrie 1989. legionari.Disidenta – prin care un numar mare de intelectuali precum Paul Goma.Peste 100.Rascoale declansate – in perioada colectivizarii: in iarna 1949-1950. Securitatea si presiunea politica Impunerea regimului politic comunist a determinat reactii puternice din partea romanilor din toate categoriile sociale. Mihai Botez.660 detinuti politici.000 au primit domiciliu obligatoriu. menite sa-i dicrediteze si sa-i extermine in inchisori. la care au participat peste 20. Arad.Taranii chiaburi arestati. inarmate. In aceasta perioada represiunea a luat forme din cele mai violente. Gherla. 28 . 1. Ungaria. din august 1977 si miscarea de la Brasov. R. Rezidenta pasiva – mascata prin calitatea de membru de partid. din 15 noiembrie 1987. VIII. represiunea a scazut in intensitate. STATUL SI SOCIETATEA CIVILA DUPA 1989 IX. 2. Mircea Dinescu. 3. sovietizarea tarii. au cazut victime regimului de represiune aproximativ jumatate de milion de oameni:Peste 400. Rezistenta anticomunista a imbracat diferite forme: Rezistenta armata – organizata intre 19491956 in Muntii Carpati prin constituirea unei grupari (10-40 de persoane). Intre 198-1958. Ialomita.

Numeste primul-mnistru si Guvernul. Arad. URSS s-a dezmembrat. acorda amnistitii si gratieri. ca organ reprezentativ al acestora. egal. organizarea administrativ teritoriala. • Constitutia garanteaza libertatea constiintei. etc. Confera decoratii. dreptul de propietate. • Forma de guvernamant este Republica. 25 decembrie 1989 – cuplul Ceausescu a fost executat.• • • • • s-au produs confruntari intre demonstranti si autoritati in orasele Brasov. independent. suveran. stabilirea sistemului taxelor si impozitelor. Reprezinta statul si este garantul independentei nationale. • Principala atributie este aceea de a adopta legi. libertatea individuala. in Europa comunismul s-a prabusit. • • • • • • 2. direct. Parlamentul • Format din Camera Deputatilor si Senat alese prin vot universal. dreptul la asociere. Cluj. 29 . Vegheaza la respectarea constitutiei. direct. • Puterea legislativa este detinuta de un Parlament bicameral: Senatul si Camera Deputatilor. Sibiu. al unitatii si integritatii teritoriale. • Functia suprema in stat este detinuta de presedintele Romaniei. secret. Este mediator intre puterile statului.In plan extern s-a incercat integrarea in NATO si UE.. • Alte atributii: adoptarea bugetului. Manifestatii anticomuniste in Piata Universitatii – Bucuresti. Institutiile statului de drept: 1. • A doua mineriada a inlaturat guvernul Petre Roman. • Parlamentarii trebuie sa apere interesele cetatenilor. indivizibil. invatamant de stat gratuit. 9 februarie 1990 – conducerea a fost preluata de Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN). etc. Presedintele Ales prin vot universal. • Iunie 1990 – prima mineriada a pus capat fenomenului ‘Piata Universitatii’. • Mai 1990 – alegeri parlamentare. • Puterea executiva apartine unui guvern condus de un prim-ministru propus de presedinte si aprobat de Parlament. secret. ales prin vot universal. Revenirea la democratie • 1990 – cadrul geopolitic s-a schimbat. aprobarea programului guvernului. 22 decembrie 1989 – conducerea a fost preluata de Frontul Salvarii Nationale (FSN). pe o perioada de 4 ani. revolutia anticomunista a fost violenta: au murit 1104 oameni. organizarea armatei. unitar. • 13 decembrie 1991 – a fost adoptata Constitutia: Caracteristicile statului: • Romania este stat national. direct si secret pe o perioada de 4 ani. • In Romania s-a trecut la pluralism politic si economia de piata. castigate de FSN. pe o perioada de 4 ani.

a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Acorda gradele de general. La nivel central. In fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Incheierea de tratate internationale si supunerea acestora spre ratificarea Parlamentului. avand libertatea sa foloseasca si mijloace coercitive. 4. 3.• • • • • • • • • • • • • Conduce Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. • • • 30 . a armatei. amiral. Are sarcina de a conduce administratia publica. Primul-ministru este propus de presedinte si are sarcina de a cere Parlamentului votul de incredere dupa prezentarea componentei guvernului si a programului de guvernare. La nivel local. Guvernul Se ocupa de punerea in aplicare a legilor. Reprezentata prin tribunale si prin Curtea Suprema de Justitie. ministri secretari de stat. maresal. etc. Autoritatea judecatoreasca Vegheaza la respectarea legilor. Administratia publica Este structurata la nivel central si local. Acrediteaza reprezentantii diplomatici ai tarii la propunerea guvernului. guvernul desemneaza cate un prefect pentru conducerea serviciilor publice. ministri. Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. administratia publica este realizata de primarii si consilii locale. administratia publica are urmatoarele atributii: organizarea ministerelor. Poate emite hotarari de guvern si ordonante. 5. Este alcatuit din primul-ministru.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->