ISTORIA ROMÂNILOR

I. I.

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA 1. Civilizatia si istoria daco-getilor Procesul de indo-europenizare; etnogeneza tracilor

In perioada de trecere spre epoca bronzului (2700/2500 – 2000/1900 i. Hr. ) a avut loc procesul de indo-europenizare a spatiului carpato-danubiano-pontic prin patrunderea, din stepele nord-pontice, a unor valuri successive de comunitati de pastori indo-europeni, purtatori ai ‘civilizatiei kurganelor’. Locul gintilor matriliniare a fost luat de o organizare patriarhala, ierarhica a societatii.Locuitorii au inceput sa vorbeasca o limba indo-europeana. In epoca bronzului (2000/1900 – 1200/1950 i. Hr.) din populatia indo-europeana raspandita in S-E Europei, dupa un indelungat proces de diferentiere, au luat nastere popoarele atestate de izoarele scrise antice: grecii, ilirii, tracii.Tracii au creat la noi civilizatia bronzului, ei sunt cei mai indepartati stramosi directi ai poporului nostru, raspanditi in Peninsula Balcanica si la nord de Dunare. Geneza civilizatiei geto-dace In timpul primei varste a fierului (1200/1150 – 450/400 i. Hr.) a avut loc diviziunea tracilor in doua ramuri: tracii propriu-zisi (ramura sudica) si, daco-getii (ramura nordica) Din marele neam tracic s-au diferentiat daco-getii, ca ramura nordica a tracilor, in spatiul carpatodanubiano-pontic, deci ei sunt autohtoni in acest spatiu. Aparitia proprietatii private a determinat diferentierea sociala dupa avere care a condus la stratificarea societatii si aparitia claselor sociale: tarabostes (pileati) – aristrocratia militara si sacerdotala; comati – producatorii liberi, marea masa a populatiei (agricultori, mestesugari) Daco-getii traiau organizati in triburi si uniuni de triburi conduse de sefi militari (regi). Cetatile intarite (sarmizegetusa) si mormintele priciare descoperite atesta existenta, in sec. al IV-lea i. Hr., a unor formatiuni politice in sudul Olteniei, nordul Dobrogei, nordul Moldovei.Dovezile arheologice, la care se adauga maruriile izvoarelor narrative, atesta existenta unor puternice uniuni de triburi conduse de ‘basilei’ (regi) si in secolele urmatoare: ‘rex Histrianorum’, Zalmogedikos; Oroles, Rubobostes, Limba daco-getilor Dacii si getii vorbeau aceeasi limba, afirma geograful antic Strabon. Ei au fost numiti geti in izvoarele grecesti si daci in izvoarele latine, dar ei erau unul si acelasi popor.Limba daco-getilor este un dialect al limbii traco-dace care face parte din familia limbilor indo-europene, dintr-un grup care mai cuprinde: sanscrita, persana, sciatica, limbile popoarelor baltice, limbile slave (grupul satem). Celalalt grup cuprinde greaca, latina, celtica, germana (grupul kentum).Limba traco-daca a disparut, s-au pastrat putine urme: nume de plante medicinale, nume proprii de personae, locuri, rauri (cca. 160 de cuvinte). Religia daco-getilor Daco-getii credeau in zei:

1

-

zeul suprem al cerului si al pamantului a fost Zalmoxis (sau Gebeleizis) Contacte cu alte popoare Alaturi de daco-geti, in unele regiuni au patruns, in diferite perioade: ilirii (Oltenia, sec. al VIII-lea i. Hr.),scitii (Transilvania, 600 i. Hr.),tracii sudici (Dobrogea, sec al IV-lea i. Hr.), bastarnii (Moldova mijl. sec. Al III-lea i. Hr.), celtii, creatorii culturii La Tene, in sec. al III-lea i. Hr., au patruns in Dacia (in Transilvania, Maramures, Oltenia) contribuind la dezvoltarea metalurgiei fierului, olaritului (roata olarului) si emiterea monedelor. Acestia au fost asimilati de daci. grecii, pe tarmul dobrogean an Pontului Euxin unde au intemeiat, incepand cu a doua jumatate a sec. al VII-lea i. Hr., coloniile;Histria, pe malul golfului, astazi lacul Sinoe;Tomis (Constanta);Callatis (Mangalia). Au avut loc schimburi culturale care au determinat progresul dacilor. Acestia au preluat de la greci: roata olarului; tehnici noi de metalurgie; folosirea monedei; modele de organizare politica. Izvoarele scrise despre daco-geti: Herodot, ‘Istorii’ (sec. al VI-lea i. Hr.) vorbeste despre rezistenta dacilor impotriva lui Darius la trecerea lui prin Dobrogea pentru a-i infrange pe sciti; Tucidide, ‘Razboiul Peloponesiac’ (sec. al V-lea i. Hr.) mentioneaza pe geti ca fiind aliati ai Atenei; Strabon, geograf grec; Trogus Pompeius (sec I i. Hr.) – informatii despre getii din Dobrogea din sec. al. IV-lea i. Hr. si din Transilvania si Moldova din sec. al II-lea i. Hr.; Statul dac (sec. I i. Hr. - sec. I d. Hr. ) Sec. I i. Hr. –societatea geto-daca a cunoscut un accentuat proces de structurare care a condos la aparitia statului dac, care era o monarhie militara. Burebista (82-44 i. Hr.) – primul rege dac A unit triburile geto-dace si a creat un stat puternic cu centrul la Sarmizegetusa Regia in zona Muntilor Orastie.A construit o armata puternica cu care a cucerit teritorii intinse. Limitele statului dac in timpul lui Burebista, conform geografului antic Strabo erau:in nord – Carpatii Padurosi;in vest – Dunarea mijlocie si Slovacia;in sud – Muntii Haemus (Balcani);in est – gurile Bugului si Marea Neagra. Imperiul roman constituia un pericol pentru statul dac, motiv pentru care Burebista s-a amestecat in razboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompei, ajutandu-l pe Pompei. Victoria lui Caesar a fost urmata de organizarea unei expeditii de pedepsire a lui Burebista intrerupta de moartea conducatorului roman(44 i. Hr.). La moartea lui Burebista, statul dac s-a destramat. S-au format patru, apoi cinci unitati statale: in Transilvania, in Moldova, in Maramures, in regiunea subcarpatica a Munteniei. DECEBAL (87-106 d. Hr.) A refacut unitatea statului dac care era mai putin intins decat statul lui Burebista, dar mai puternic. Statul dac condus de Decebal, cu capitala la Sarmizegetusa Regia, cuprindea Transilvania, Banat, Oltenia, centrul si sudul Moldovei.A avut mai multe confruntari cu romanii: - 87 d. Hr., armata romana condusa de gen. Cornelius Fuscus a atacat Dacia si a fost infranta la Turnu Rosu; - 88 d. Hr., o armata romana condusa de gen. Tettius Iulianus a atacat Dacia prin Banat. Decebal a incheiat pace cu Domitian si a devenit client al Romei (89 d. Hr.)

2

- 101 – 102, armata romana condusa de imparatul Traian (98 – 117) a atacat Dacia si a provocat grele infrangeri dacilor; Decebal a cedat si incheiat pacea cu romanii in conditii foarte grele pentru Dacia. - 105 – 106, Traian, dupa construirea podului peste Dunare de la Drobeta, ataca din nou Dacia pe care o cucereste in intregime sip e care o transforma in provincie romana. I. 2. Trasaturile civilizatiei in Dacia In anul 106, in urma victoriei obtinute de armata romana asupra dacilor teritoriul locuit de daci a fost divizat astfel:provincia Dacia, care cuprindea Transilvania, Banat, Oltenia, a carei populatie autohtona a fost supusa unui intens proces de romanizare;o parte a teritoriului (sudul Moldovei, Muntenia, si partea de rasarit a Olteniei) a fost anexat provinciei Moesia inca din anul 46;teritoriul locuit de dacii liberi (costobocii, carpii, dacii mari): Maramures, Crisana, nordul Moldovei. Prezenta dacilor liberi la granitele provinciei a impus aducerea unui numar mare de legiuni si construirea de fortificatii (castre). Provincia Dacia in anul 106, a fost organizata ca o provincie de rang imperial, subordonata direct imparatului, administrate de un guvernator numit ‘Legatus Augusti pro Praetore’, cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa;a fost reorganizata administrativ in 117-118 de imparatul Hadrian care a impartit Dacia in Dacia Superioara şi Dacia Inferioara: O reorganizare administrative a Daciei a fost realizata tot de imparatul Hadrian, care in 121-122 a impartit provincial Dacia in: Dacia Superior; Dacia Inferior; Dacia Porolissensis, 271 – a avut loc retragerea aureliana, cand imparatul Aurelian a retras armata si administratia romana din Dacia, stabilind granite Imperiului Roman pe linia Dunarii. Pe teritoriul Daciei a ramas o populatie daco-romana care in conditiile marilor migratii, in urma procesului de etnogeneza, a dat nastere poporului roman si limbii romane. Elemente ale civilizatiei romane in Dacia limba latina – a fost introdusa in Dacia prin intermediul soldatilor romani si colonistilor adusi din peninsula Balcanica. Limba Latina folosita in administratie, armata, in relatiile de schimb, in justitie a fost preluata de autohtoni; cultura materiala – (ceramica, uneltele, obiectele de podoaba), de calitate superioara, s-a raspandit in Dacia. Activitatea economica, edilitara, administrativa s-a intensificat. Orasele s-au dezvoltat prin constructii de strazi, edificii, terme, apeducte, monumente, a fost construita o retea de drumuri; cultura spirituala – credintele si obiceiurile romane au fost adoptate de daco-geti sau autohtonii au practicat in continuare cultul divinitatilor proprii, dar sub nume romane. I. 3. Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei

Etnogeneza romaneasca – procesul de formare a poporului roman. O data cu poporul roman s-a format si limba romana. Locul: la nord si sud de Dunare, spatiul carpato-danubiano-pontic Durata: sec. I i. Hr. – sec. VIII d. Hr. Etnogeneza romaneasca s-a realizat prin simbioza a doua elemente: componenta dacica; componenta romana Romanizarea: este un proces complex specific lumii romane in cadrul careia elementele civilizatiei romane (cultura materiala si spirituala, limba latina) patrund in toate compartimentele vietii unei provincii astfel incat duce la inlocuirea limbii vorbite cu limba latina si la insusirea unui nou mod de viata de catre

3

Romanizarea si etapele romanizarii: 1. • Viata religioasa. Factorii romanizarii: • Administratia • Armata. Intreg spatiul carpato-dunarean a nentinut contactele cu Imperiul Roman si dupa retragerea aureliana. Din simbioza dacilor cu romanii au rezultat daco-romanii. prin scimburile culturale ale geto-dacilor cu populatia romanizata din peninsula Balcanica care au influentat arhitectura. Hr. persecutiile imparatilor romani impotriva crestinilor fiind consemnate in incriptii descoperite in mai multe asezari din Dobrogea. culturala). Dovezi arheologice: Dovezi numismatice: Dovezi epigrafice: Dovezi lingvistice: Crestinismul – factor al romanizarii Crestinismul a patruns in Dacia inca din timpul stapanirii romane. Principalele cuvinte crestine din limba romana sunt de origine latina: ‘biserica’ vine de la latinescul ‘basilica’ in timp ce crestinii occidentali folosesc pentru biserica termenul ‘ecclesia’. In acest sens stau marturie numeroase dovezi descoperite in spatiul carpato-dunarean. Dumnezeu vine de la latinescul ‘Domine Deus’. sociala. Etapa romanizarii propriu-zise (106-275) – romanizarea a capatat un caracter organizat prin interventia statului roman pentru organizarea provinciei Dacia si a cuprins toate sferele societatii (economica. Un rol importan in raspnadirea crestinismului in spatiul carpato-danubiano-pontic l-au avut misionarii. 2. Intreg spatiul locuit de populatia daco-romana cunoaste o intensificare a raspandirii crestinismului mai ales dupa Edictul de la Milan (313). Etapa preliminara (sec. I i. Hr. • Viata economica • Justitia. • Urbanizarea. politica. 3. II d. Procesul de romanizare s-a desfasurat in intreg spatiul locuit de daco-geti. etc. • Colonistii. • Limba Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana Dupa retragerea aureliana (275) teritoriul Daciei a continuat sa fie locuit de o populatie romanizata (dacoromanii). s-a realizat fara interventia statului roman. • Viata culturala.) – romanizarea a avut o intensitate redusa. Etapa romanizarii dupa parasirea Daciei de catre romani (275-sec. prin care Constantin cel Mare acorda libertate religioasa crestinilor din Imperiu. si dupa interzicerea cultelor pagane de catre imparatul bizantin Teodosius I (379-395).. S-a realizat prin factorii romanizarii. cuprinzand si teritoriile locuite de dacii liberi. ceramica geto-daca. in timpul imparatului Constantin cel Mare (306-337) si in timpul imparatului Justinian (527565) stapanirea imperiului extinzandu-se la nord de Dunare. VIII) (armata si administratia romana) in contextul marilor migratii – romanizarea a continuat si dupa parasirea Daciei de catre romani prin intermediul romanilor ramasi in Dacia dar si datorita legaturilor cu lumea romana de la sud de Dunare care au favorizat si raspandirea crestinismului. – sec. • Veteranii.autohtoni. Tot din limba latina au fost 4 .

pe teritoriul fostei provincii romane s-au asezat dacii liberi. botez etc. Influenta migratorilor a fost redusa. occidental al crestinismului romanesc. Moldova.Aceasta migratie a facut sa creasca ponderea elementului romanic la nord de Dunare. Limba romana s-a format paralel cu poporul roman. cum sunt si limbile franceza. 2. • adstratul lingvistic slav: cca. dialectul istroroman. nu a schimbat caracterul latin al limbii romane. Hunii. Dunare. unde limba romana a avut o evolutie diferita. vulgara (vorbita). germana). contactele cu autohtonii rezumandu-se la plata unui tribut din partea autohtonilor. unele din epoca medievala (maghiara. 4. Constituirea statelor medievale Transilvania. Acestia au folosit latina populara. ultimile trei la sud de Dunare. • stratul lingvistic latin: 60% din vocabularul limbii romane. pe parcursul a catorva secole. Influenta elementelor slave a fost nesemnificativa. ci a dus la imbogatirea vocabularului Migrarea masiva a slavilor la sudul Dunarii (602) a divizat romanitatea nord-dunareana de cea suddunareana. componentele limbii romane Dupa anul 275. inger. IV. Poporul roman s-a format din simbioza a doua componente etnice: dacii si romanii in teritoriul delimitat de Carpati. Marea Neagra si Balcani. ele limitandu-se doar la imbogatirea vocabularului. migratorii in drumul lor spre centrul. a avut loc desavarsirea etnogenezei romanesti. turca). Influentele lingvistice slave nu au putut schimba caracterul latin al limbii romane. Mai intai. Limba romana s-a format in doua etape: 1. iar populatia daco-romana s-a extins dincolo de granitele provinciei ceea ce a condus la uniformizarea culturii romanice in intreg spatiul carpato-danubiano-pontic. La acestea s-au adaugat imprumuturile din alte limbi. IX-XIII 5 . I. italiana. este o limba neolatina. populatia daco-romana ramasa in Dacia a cunoscut valuri succesive de populatii migratoare. Gepizii. Slavii. Pe teritoriul Daciei a ramas un numar mic de migratori care au fost asimilati de populatia romanizata. preluarea limbii latine de catre daco-geti. in grupuri. Avarii. Componentele limbii romane: • substratul lingvistic traco-dacic: cca. preot. Bulgarii Formarea poporului roman si a limbii romane. altele din epoca moderna (franceza. slavii ramasi aici fiind asimilati de autohtoni. spaniola. Principalele populatii migratoare : Gotii. Acest lucru dovedeste vechimea dar si caracterul latin. Procesul de formare a poporului roman si a limbii romane s-a incheiat in sec. Dobrogea Societatea romaneasca in sec. transformarea treptata a limbii latine vorbite intr-o limba romanica de factura orientala. Poporul roman a locuit permanent teritoriul de la nord de Dunare. din limba romana formandu-se patru dialecte: dialectul daco-roman. 160 de cuvinte cu derivatele lor (10% din lexicul romanesc). Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia). Autohtoni si migratori Dupa retragerea romana. al VIII-lea. vestul sau sudul Europei trecand si peste teritoriul locuit de daco-romani. italiana. dialectul aroman. 20% din vocabular. dialectul meglenoroman. numita romana comuna (straromana sau protoromana).preluate si cuvintele: cruce. in spatiul carpato-dunarean. Primele migratii au avut loc in sec. crestin. portugheza. la nordul Dunarii.

sec. Din aceste izvoare aflam despre organizarea interna si legaturile politice. la jum.Primele mentiuni despre romani au aparut in izvoare medievale din sec. organizarea lor. din 1247.etc. Voievodatul lui Gyla. literatura bizantina. documente din cancelaria germana si papala Tara Sipenitului.Acestea au stat la baza formarii cnezatelor si voievodatelor ca structuri politice prestatale Structuri politice romanesti din sec. al IX-lea. despre tara ‘romanilor’. ce purtau diferite denumiri: codri. al IX-lea. tari.redactata in sec. Obstile satesti s-au grupat in uniuni de obsti (‘autonomii populare’). a trei formatiuni politice romanesti: Voievodatul lui Menumorut. ‘Gesta Hungarorum’ (‘Faptele ungurilor’). Conform acestor descoperiri. Voievodatul lui Glad. sec. cu centrul la Dabaca. TARA ROMANEASCA ‘Diploma cavalerilor ioaniti’. al XIII-lea: TRANSILVANIA ‘Cronica lui Anonimus’ vorbeste despre existenta la jum. a doua voievodate romanesti. ce au opus rezistenta expansiunii maghiarilor spre rasarit: Voievodatul lui Ahtum. Campul lui Dragos. Codrii Cosminului. Voievodatul lui Litovoi. cronici rusesti. Voievodatul lui Gelu. Voievodatul lui Seneslau. romanii erau organizati in obsti satesti teritoriale (comunitati umane ce-si desfasurau activitatea pe un anumit teritoriu pe care il aveau in stapanire. despre primele formatiuni politice prestatale din Transilvania. in stanga Oltului. in Banat (intre Mures si Cris). Cnezatul lui Farcas. cu centrul la Balgrad (Alba Iulia). VII-VIII. campuri. MOLDOVA Existenta unor stucturi politice romanesti la rasarit de Carpati este confirmata de izvoarele narative ale vremii (‘Oguzname’. intre Olt si Jiu. cu centrul la Cuvin. cu centrul la Morisena. IX-XIII vorbesc o serie de izvoare scrise ale caror informatii sunt completate de descoperirile arheologice.Despre societatea romaneasca in sec. al IX-lea – sec. ‘Cronica notarului anonim al regelui Bela al IV-lea. ‘Legenda Sfantului Gerard’ mentioneaza existenta. cu centrul la Biharea. etc. in centrul Transilvaniei. in sudul Olteniei. Cnezatul lui Ioan. Cercetarile arheologice au scos la suprafata un numar foarte mare de asezari din sec.‘Legenda sfantului Gerard’ aminteste despre existenta unor formatiuni politice romanesti in Transilvania. Codrii Hertei. Codrii Lapusnei. Codrii Orheiului. ocoale. religioase cu Bizantul. situat in Crisana. conduse de cnezi sau juzi). in Podisul Transilvaniei. in estul Banatului si vestul Olteniei. Izvoare scrise ce contin informatii despre romani: Tratatul militar bizantin ‘Strategikon’. in nordul Olteniei. IX-XIII (peste 1500). DOBROGEA 6 . mentioneaza existenta a cinci formatiuni politice prestatale romanesti la sud de Carpati: Tara Severinului. economice. in Banat. al XI-lea. Cronica turca ‘Oguzname’.

Oltenia. in 1272-1275. iar fratele lui. in a doua jum. a fost luat prizonier. unitati administrativteritoriale aflate sub autoritatea regelui Ungariei.incercarea de unificare a formatiunilor politice prestatale romanesti dintre Carpati si Dunare a pornit din stanga Oltului. In opera sa. O inscriptie din 943. . 7 . descoperita la Mircea Voda. pe fondul crizei politice a regatului maghiar si slabirii dominatiei tatare asupra teritoriilor romanesti la inceputul sec. stapnea nord-vestul Dobrogei si avea resedinta la Vicina. XI: dupa crearea regatului Ungariei prin incoronarea lui Stefan I ca ‘rege apostolic’ si crestinarea ungurilor in rit catolic a inceput cucerirea organizata a Transilvaniei. o expeditie militara in urma careia voievodul roman a fost ucis. stapanea nord-estul Dobrogei si avea resedinta la Preslav. Pudila. a sec. sasi. 2. al X-lea. a doua jum. regele maghiar Ladislau IV a organizat. Formarea voievodatului Transilvaniei A avut loc in doua etape: 1. XI-XII: – organizarea treptata a teritoriului cucerit prin crearea comitatelor. primul comitat creat a fost Bihor (1111). de unigicare a acestor formatiuni prestatale si de iesire de sub suzeranitate maghiara. al XIV-lea. condusa de un voievod numit de rege – organizarea politica a Transilvaniei a fost insotita si de organizarea religioasa prin infiintarea episcopatelor catolice. la 1094.Existenta unor structuri politice romanesti intre Dunara si Marea Neagra este atestata inca din sec.Invazia mongola din 1241 a oprit expansiunea maghiara la sud de Carpati si a permis afirmarea cnezatelor si voievodatelor romanesti amintite in ‘Diploma Cavalerilor Ioaniti’. a sec. Barbat. – dupa incercarea esuata a regalitatii maghiare de a impune propriul model de organizare politica – pricipatul (primul pricipe al Transilvaniei. prin infrangerea voievozilor formatiunilor politice romanesti din centrul Transilvaniei si Banat. Incercarea unui urmas al lui Litovoi. X: inaintarea ungurilor asezati in Campia Panonica in Transilvania s-a lovit de rezistenta romanilor de aici organizati in voievodate (mentionate in Gesta Hungarorum). Mercurius. Ca raspuns. in 1277. aminteste de un jupan Dimitrie. stapanea sudul Dobrogei si avea resedinta la Dristor. – sec. de catre Carol Robert de Anjou. al XI-lea. conducatorul unei formatiuni politice formate in jurul fortificatiei de la Mircea Voda. 2. unificarea politica a cnezatelor si voievodatelor romanesti de catre Basarab I Intemeietorul (1310-1352) 1324 – recunoasterea stapanirii lui Basarab asupra teritoriului ce cuprindea Banatul Severinului. sec. a avut loc organizarea politica a Transilvaniei ca voievodat (institutie specific romaneasca) cu o larga autonomie in cardul regatului maghiar. Ana Comnena vorbeste despre existenta. voievod din dreapta Oltului. – pentru intarirea stapanirii maghiare in Transilvania.Sestlav. de la voievodatul lui Seneslau. a trei conducatori locali:Tatos.Tot Ana Comnena mentioneaza. . ‘Alexiada’. un alt fruntas al vlahilor. cavaleri ai ordinelor cavaleresti (teutoni si ioaniti): Formarea statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia) A cunoscut trei etape: 1. IX-XI: aparitia formatiunilor politice prestatale romanesti mentionate de sursele maghiare si atestate si de descoperirile arheologice: – sec. a fost mentionat in documente din anul 1111). Muntenia si teritorii de la nordul gurilor Dunarii (Basarabia) . au fost colonizati secui.Satza. Intr-o diploma din anul 1230 a tarului bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) este mentionata Tara Cavarnei situata intre Mangalia si Varna.

contributia adusa la intemeierea Tarii Romanesti de catre voievozii romani din Transilvania care. aveau atributii politice. –rascoala romanilor din Maramures sub conducerea voievodului Bogdan ce stapanea un cnezat format din 22 de sate. II. o Sfatul Domnesc alcatuit din dregatori. aflat pe valea Izei. Mircea cel Batran a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca. 1388 – Ivanco. nemultumiti de politica maghiarilor in Transilvania. a participat alaturi de Mircea cel Batran la luptele cu turcii si.1359 – a avut loc ‘descalecatul’ lui Bogdan in Moldova. CIVILIZATIA ROMANEASCA IN CONTEXT EUROPEAN 1. fiul lui Dobrotici. Aceasta marca este considerata Moldova Mica si era vasala regelui Ungariei. unde i-a alungat pe urmasii lui Dragos. fapt consemnat de cronicile din sec. Militare. Rascoala a fost urmata de ‘descalecatul’ acestuia in Moldova. Formarea Dobrogei Nucleul statului a fost ‘Tara Cavarnei’ mentionata intr-o diploma a lui Ioan Asan al II-lea la 1230. al XVI-lea. Roman I (1391-1394). pusa sub conducerea voievodului maramuresean Dragos. administrative si judecatoresti. Biserica si domnia A. 1353 – crearea de catre regalitatea maghiara. 1347 – Dobrotici. 3. au trecut la sud de Carpati. fiind numit ‘despot’. si consolidarea instutionala a statului medieval Moldova care s-au realizat sub urmasii lui Bogdan: Latcu (1365-1374). Treptat a devenit autonom fata de imperiu si a unificat ‘tarile’ dintre Dunare si mare intemeind Dobrogea. cucerirea independentei noului stat fata de regalitatea maghiara. Petru Musat (1347-1391). – consolidarea statului prin cearea institutiilor interne si afirmarea ca stat medieval de sine statator in timpul urmasilor lui Basarab I: Nicolae Alexandru (1352-1364). Organizarea institutionala: o Domnia: institutia centrala reprezentata de domnul tarii care avea urmatoarele atributii: Administrative. TEST II. Intemeierea statului medieval Moldova A cunoscut trei etape: 1.9-12 noiembrie 1330 – batalia de la Posada si infrangerea lui Carol Robert de Anjou. 3. La inceput acesta era vasal Bizantului. Desavarsirea teritoriala prin incorporarea Tarii de Jos (sudul Moldovei). Tara Romaneasca si Moldova – biserica si domnia au fost principalele institutii ale statelor medievale romanesti. 1346 – in fruntea statului se afla Balica care s-a amestecat in razboiul civil de la Constantinopol. . a fost ucis. fratele lui Balica. cu resedinta la Cuhea. Dan I (1384-1386). Legislative. Radu I (1377-1384). probabil. pana la sfarsitul sec. . Vladislav Vlaicu (1364-1377). urmatorul conducator al Dobrogei.Ludovic de Anjou a castigat independenta Moldovei. XVII-XVIII si cunoscut ca ‘descalecatul lui Negru Voda din Fagaras’. a unei marci de aparare in nord-vestul Moldovei cu centrul la Baia. Judecatoresti. Stefan I (1394-1399). in contextul luptelor cu tatarii. structura ce s-a suprapus peste structurile romanesti din zona. 2. a urmat la conducerea statului in Dobrogea. 8 .

Slugerul. Logofatul. i-a sprijinit pe domnitorii romani. Dealu. Mitropolitii si episcopii erau numiti de catre domn. Organizarea administrativ-teritoriala Tara Romaneasca: ‘judete’.1597 – a fost infiintata Episcopia de Husi. Era dependenta de Patriarhia din Constantinopol. Comisul. Transilvania Transilvania.1471 – a fost infiintata Episcopia de Radauti. pana la 1541 – Voievodatul vasal regelui Ungariei. intaiul sfetnic al domnului. 9 . Moldova: ‘tinuturi’. patriciatului sasesc. comiti. Clucerul. Tismana. ‘judeti’ cu functii administrative.Era numit si revocat de rege. Moldova: 1401 – a fost infiintata Mitropolia Moldovei la Suceava.Odata cu organizarea bisericii au fost ctitorite o serie de biserici si manastiri: Neamt.participa la scaunul de judecata al domnului. etc. Postelnicul. in general oamenilor liberi. capitala tarii. Spatarul.administrative (guvernator) • Sfatul voievodului: Vicevoievodul. legislative. judecatoresti. • Congregatia generala: adunari reprezentative compuse din reprezentantii nobilimii maghiare. Putna. Cozia. Stolnicul. etc. Atributiile vicevoievodului: rol consultativ indeplinea functii publice sau la curtea suveranului conducea Transilvania in lipsa voievodului atributii uneori administrative. B. Organizarea bisericeasca Tara Romaneasca:  1359 – infiintarea mitropoliei Tarii Romanesti la Curtea de Arges.Au fost ridicate manastiri precum: Vodita. judecatoresti. o Mitropolitul – al doilea demnitar in stat era cea mai importanta figura a Sfatului Domnesc. Paharnicul.Banul Olteniei in Tara Romaneasca si Portarul Sucevei in Moldova eu cele mai importante dregatorii. loctiitor al domnului in caz de vacanta a tronului. conduse de reprezentanti ai domnului. Voronet. conduse de un ‘staroste’ sau ‘parcalab’(in cazul tinuturilor ce aveau in cadrul lor si cetati). Organizare institutionala: o Voievodul: prerogative limitate (nu era singurul stapanitor). 1370 – a fost infiintata Mitropolia Severinului. reunea reprezentanti ai starilor privilegiate ( o Biserica – institutie importanta a statelor medievale romanest.judecatoreŞTI -militare (comandant militar) . patriarhii urmau sa fie numiti de catre patriarhul ortodox din Constantinopol. clerului catolic.Vornicul. Moldovita. Atributii: . Vistierul. fruntasilor secuilor. notari. o Adunarea tarii – se intrunea periodic. Romanii erau in majoritate aserviti si nu aveau dreptul de a participa la aceste adunari. cu o larga autonomie in cadrul regatului maghiar.1503 – au fost infiintate Episcopia Ramnicului si Episcopia Buzaului.1404 – a fost infiintata Episcopia Romanului. el il incorona pe seful statului.

10 octombrie – batalia de la Rovine incheiata cu infrangerea armatei otomane condusa de Baiazid Ilderim (Fulgerul). 1395. 1396 – cruciada antiotomana de la Nicopole. 1389. Hunedoara (Strei. calvina. Organizarea bisericeasca: • Biserica catolica subordonata arhiepiscopiei de Calocea. 1389 – a incheiat alianta cu domnul Moldovei. Tara Barsei (Scheii Brasovului). 1394. cel mai important fiind scaunul Sibiului. prin mijlocirea domnului Moldovei. secui). 2. • Dieta: compusa din 150 de membri. Scaunele sasesti si cele doua districte s-au organizat in sec. ce se conduceau dupa dreptul lor stravechi. 10 . luterana. impotriva turcilor.Asezamintele religioase romanesti din Transilvania se aflau sub jurisdictia episcopilor ortodocsi de la sud si rasarit de Carpati. • Scaune sasesti: sapte la numar. • Districte sasesti: doua (Brasov si Bistrita). Tara Fagarasului (Scorei). in Banat. organizata de Sigismund de Luxemburg cu participarea lui Mircea cel Batran si a cavalerilor occidentali (in special a celor burgunzi): 1402-1413 – s-a amestecat in luptele pentru tron in Imperiul Otoman. Densus) etc. hotara in chestiunile de interes general. • Sfatul Principelui: format din 12 membri alesi din randul natiunilor privilegiate (cate 4 din fiecare): nobilii maghiari. tratatul de alianta cu regele Poloniei. II. Mircea cel Batran (1368-1418) – Tara Romaneasca 1388 – 1389. apoi pe Mustafa. dar amandoi au pierdut in fata lui Mahomed.Episcopia Oradiei. fruntasii secuilor. iarna – Mircea cel Batran a participat cu un corp de oaste la batalia de la Kossovopolje (Campia Mierlei) impotriva turcilor si a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca. Wladislav Jagello. conditionat de apartenenta la una dintre religiile recepte (catolica. XV intr-o organizatie teritoriala si politica autonoma (scoasa de sub jurisdictia voievodului) numita Universitatea Sasilor. cuprindea trei episcopii: o Episcopia Transilvaniei.Episcopia Cenadului. 1417 – a platit tribut Portii in schimbul protectiei acordate de sultan si recunoasterii de catre acesta a independentei Tarii Romanesti. erau situate in regiunile de granita. se intrunea de doua ori pe an. Formata din reprezentantii natiunilor privilegiate (maghiari. cu resedinta la Alba-Iulia. Politica externa a voievozilor romani 1. in Fagaras.Transilvania – Principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman (1541-1688) Organizare institutionala: • Principele: era denumit de Dieta si confirmat de Sultan. impotriva Ungariei. tratat de alianta cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg. iar dupa organizarea mitropoliilor din Tara Romaneasca si Moldova au intrat sub jurisdictia acestor mitropolii. Un district romanesc cuprindea un numar de cnezate si voievodate locale. • Districtele romanesti: numite initial tari (terra). patriciatul sasesc. • Scaune secuiesti organizate cu scopuri militare in partea rasariteana a Transilvaniei. unitariana). 10 decembrie – la Radom s-a incheiat. sustinandu-l mai intai pe Musa. sau Hunedoara. Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei: • Comitate maghiare conduse de comiti. Petru I (1374-1391). isi aveau originea in fostele organizatii autohtone ale romanilor. in numar de sapte. • Biserica ortodoxa era reprezentata de o serie de biserici si manastiri romanesti din Maramures (Cuhea). sasi. 7 martie – Brasov.

Stefan cel Mare a fost recunoscut domn de catre regele Poloniei. 1456. Vladislav I. Cazimir al IV-lea. 1420 – Alexandru cel Bun a respins primul atac turcesc asupra Moldovei. 1442. 26 ianuarie 1465 – a atacat si cucerit cetatea Chilia. pentru a sprijini Polonia impotriva cavalerilor teutoni care au fost invinsi. 1443 – ‘Campania cea lunga’ la care au participat Ungaria. a fost cucerit Giurgiul. 5. recunoscand suzeranitatea acestuia. iarna – a atacat punctele fortificate turcesti de la sudul Dunarii. a renuntat la pacea cu turcii. Ungaria si Polonia au semnat un tratat care punea in pericol existenta Moldovei. 1467) – Tara Romaneasca Confruntarile cu Imperiul Otoman: 1459 – a refuzat plata tributului.la Overchelauti.2. 1469. iulie – Pacea de la Seghedin pe 10 ani. 1461 – alianta cu regele Ungariei. incheiata de sultanul Murad al II-lea cu regele Ungariei. 1462 – incheierea unei reglementari (capitulatie) intre sultan si Radu cel Frumos (noul domn) care consemna cresterea tributului de catre Poarta dar si pastrarea independentei Tarii Romanesti. Alexandru cel Bun (1400-1432) – Moldova 1402. impotriva cavalerilor teutoni. Stefan a zdrobit hoardele tatarilor ce au invedat Moldova. pentru 75 de ani. Stefan cel Mare (1457-1504) – Moldova 4 aprilie 1459 v. la insistentele Papei. 1461-1462. in schimbul juramantului de vasalitate si cedari Hotinului. Alexandru a reinnoit tratatul cu regele Poloniei. 12 martie – Alexandru cel Bun a incheiat o intelegere cu regele Poloniei. 18 martie – incursiune turceasca in Transilvania. expansiunea Imperiului Otoman spre Centrul Europei. 11 . protejarea acesteia de catre sultan. 1442. indreptat impotriva Ungariei. 25 mai – la Roman. 16 iunie – ‘Atacul de noapte’ de langa Targoviste asupra taberei turcesti incheiat cu retragerea armatei turcesti condusa de Mahomed al II-lea. la Chilia si Cetatea Alba. Poarta respecta suveranitatea statului roman. 1446-1453 – guvernator al Ungariei. 14 decembrie 1467 – la Baia. 1444 – ‘Cruciada de la Varna’: 1445. Iancu a fost infrant la Santimbru. august – Campania de la Dunare: a provocat infrangeri grave turcilor. A fost oprita. 21-22 iulie – la Belgrad. despotul sarb Brancovici si oastea Tarii Romanesti: 1444. 1412. vara – la Lipnic. Iancu de Hunedoara – Transilvania 1441-1456 – Voievod al Transilvaniei. urmariti de Iancu de Hunedoara au fost infranti langa Sibiu. 22 martie – turcii in retragere. pentru a opri ofensiva Ungariei in Moldova. 3. 2 septembrie – victoria impotriva turcilor pe raul Ialomita. Matei Corvin. 4. 1462. 1411. 1442. 15 martie – la Lublau. 1410 – domnul Moldovei a trimis la Grünwald trupe in sprijinul regelui Poloniei. Vlad Tepes (1456-1462. victoria lui Iancu de Hunedoara. intre Rahova si Chilia. trupele maghiare au suferit o infrangere zdrobitoare din partea ostilor moldovene. ocupata de unguri. 1422 – domnitorul moldovean a trimis un corp de oaste la Marienburg. aceasta actiune a condus la deteriorarea relatiilor cu Ungaria.

9 august 1484 – turcii au cucerit si Cetatea Alba. Ianuarie 1597 – a reluat plata trbutului catre turci in schimbul pacii si a recunoasterii sale de catre sultan ca domn al Tarii Romanesti.1473 – a refuzat plata tributului. Decembrie 1594-Ianuarie 1595 – campanie impotriva Imperiului Otoman: ostile reunite ale celor trei Tari Romanesti i-au infrant pe turci la Giurgiu. turcii au fost infranti dar Mihai a fost obligat sa se retraga si sa astepte sprijinul aliatilor. Mihai Viteazul (1593-1601) – Tara Romaneasca 1593 – a aderat la Liga Crestina creata de imparatul Rudolf al II-lea din care faceau parte Spania. 18 septembrie 1600 – la Miraslau.Targoviste. . Simion Movila. 12 iulie 1499 – tratatul Moldovei cu Polonia prin care inceta vasalitatea Moldovei fata de regele polon. 14 iulie 1484 – turcii au cucerit Chilia.s-a realizat unirea politica a celor trei tari romanesti care aveau acum un singur domn: Mihai Viteazul. tratat de vasalitate cu regele Poloniei Cazimir IV. 1 noiembrie 1599 – intrarea lui Mihai in Alba Iulia si recunoasterea sa ca principe al Transilvaniei de catre Dieta. 26 octombrie 1497 – la Codrii Cosminului. datorita instabilitatii politice in interior (a crescut influenta boierilor in alegerea domnilor) si expansiunii turcilor care au transformat centrul ungariei in Pasalâcul de la Buda si Transilvania in Principat autonom supus Portii Otomane (1541). Unirea Principatelor 18/28 octombrie 1599 – batalia de la Selimbar incheiata cu infrangerea lui Andrei Bathory. ducatele italiene (Mantua. . 26 iulie 1476 – Valea Alba (Razboieni). 1487 – tratat cu turcii. dar au reusit sa-I alunge pe turci din Moldova si infrangerea s-a transformat in victorie. 6. Serpatesti.interventia Poloniei si preluarea tronului Moldovei de catre Ieremia Movila. Primavara 1600 – campania impotriva lui Ieremia Movila si ocuparea Moldovei. Rusciuc. tratat de alianta cu Rudolf al II-lea care i-a promis lui Mihai sprijin financiar in schimbul recunoasterii suzeranitatii imparatului asupra Tarii Romanesti. Un tratat asemanator a incheiat si cu principele Transilvaniei si Stefan Razvan (Moldova). etc. dar si in plan economic) asupra Tarilor Romane. XVI – s-a instaurat treptat regimul dominatiei otomane (dominatie care s-a manifestat in plan politic. Martie 1601 – la Praga. 20 mai 1595 – tratat de alianta cu Sigismund Bathory pe care l-a recunoscut ca suzeran in schimbul sprijinului impotriva turcilor. Principatul Transilvaniei si Moldova. Ferrara si Toscana). care a promis sprijin impotriva turcilor. 12 . 1489 – tratat de alianta cu Matei Corvin si a primit de la regele Ungariei Ciceul si Cetatea de Balta drept posesiuni. a reluat plata tributului. 13/23 august 1595 – lupta de la Calugareni. armata poloneza a fost infranta de cea moldoveana. 30 mai/9 iunie 1598 – Targoviste. iar sultanul a recunoscut independenta Moldovei. tratat semnat de boieri. . Sec. Statul Papal. 15 septembrie 1485 – la Colomeea. Martie 1598 – pace cu turcii care au recunoscut independenta Tarii Romanesti. Mihai a primit sprijin de la imparat pentru reluarea luptelor in Transilvania si ocuparea Tarii Romanesti. Silistra. Mihai a fost infrant de nobilii maghiari ajutati de generalul Basta. Venetia. moldovenii au fost infranti. rupand astfel relatiile cu Polonia. Mihai a fost infrant de polonezi si a devenit domn in Tara Romaneasca. 10 ianuarie 1475 – batalia de la Vaslui (Podu Inalt) incheiata cu victoria moldovenilor.

al XVIII-lea – apare ‘Problema Orientala’ sau ‘Criza Orientala’ determinata de tendinta Austriei. la emanciparea romanilor din Transilvania. 1692-1701 – a fost organizata Biserica Greco-Catolica prin unirea unei parti a romanilor ortodocsi cu Biserica Catolica. principele Transilvaniei. guvernata in numele imparatului de un guvernator ajutat de un guberniu cu atributii politice. Trasaturile regimului fanariot: domnitorii erau numiti de sultan dintre grecii din carteirul Fanar al Constantinopolului. dar aceasta avea atributii limitate (nu mai avea dreptul de a alege guvernatorul. 4 decembrie – a fost emisa Diploma Leopoldina. secui.Transilvania devenea provincie a Imperiului Habsburgic. Economia fiind subordonata Portii otomane. Rusiei si Prusiei de a anexa teritorii ale Imperiului Otoman aflat in criza. in 18 puncte erau stabilite organizarea Transilvaniei si statutul sau in cadrul Imperiului Habsburgic. au crescut obligatiile catre turci si s-a mentinut monopolul acestora asupra economiei. Mihai l-a invins pe Sigismund Bathory. 1.se mentinea sistemul ‘celor trei natiuni privilegiate’ (unguri. .erau mentinute vechile privilegii ale sasilor si secuilor. . Tarile Romane nu aveau dreptul sa intretina o armata proprie. TEST III. . Criza orientala. . Regimul habsburgic in Transilvania 1691. luterana si unitariana). sasi). teritoriale. cu mari pierderi umane. 13 . religia ortodoxa nu era acceptata. care era numit de imparat). la care se adauga lupta pentru eliberare de sub dominatia otomana dusa de popoarele balcanice. act ce a jucat rol de constitutie. astfel: . materiale. Primul domnitor fanariot a fost Nicolae Mavrocordat. 1716 – inceputul regimului fanariot in Tara Romaneasca. administrative si judiciare. calvina. 9/19 august 1601 – Mihai Viteazul a fost asasinat de imperiali pe Campia Turzii.3/13 august 1601 – la Guraslau. PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE III. Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova: 1711 – inceputul regimului fanariot in Moldova. 26 ianuarie – Pacea de la Karlowitz – Imperiul Otoman a renuntat la pretentiile de suzeranitate asupra Transilvaniei. oficiale: catolica. a determinat izbucnirea a sase razboaie ruso-austro-turce care se vor desfasura pe teritoriul Tarilor Romane.se mentinea Dieta Transilvaniei.Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri.. acest lucru contribuind la dezvoltarea culturii si a limbii romane. in relatiile cu alte tari interesele acestora fiind reprezentate de sultan. prin urmare parti din teritoriu puteau fi instrainate in functie de interesele Portii. Tarile Romane nu aveau dreptul la o politica externa proprie. teritoriul principatelor romane era considerat parte integranta a Imperiului Otoman. romanii erau considerati tolerati in Transilvania si nu aveau dreptul sa participe la viata politica a tarii. ce detinusera functii importante in ierarhia Imperiului. Rivalitatea dintre Marile Puteri. Sec. mai intai in Moldova. cu ajutorul lui Basta. 1699.comandantul armatei era austriac.nu existau decat 4 religii recepte (recunoscute. apoi si in Tara Romaneasca.

Razboiul austro-turc din 1716-1718. de eliberare sociala si nationala. pentru a obtine independenta Tarilor Romane.Conflictele dintre Marile Puteri (Rusia. organizata de societatea secreta Eteria. Razboaiele ruso-austro-turce. pe langa Marile Puteri. Revolutia de la 1821 Revolutia din Tara Romaneasca se inscrie intr-o miscare mai ampla. Au fost introduse in Tara Romaneasca si Moldova Regulamentele Organice. In acest scop ei au redactat o serie de memorii care contineau revendicarile romanilor din Principate. B.. desfasurata pe plan european. Transilvania Ioan Inochentie Micu Klein (1692-1768). 2. Consecinte: 14 . Aceste revendicari erau: respectarea drepturilor politice ale romanilor.Razboiul ruso-turc din 1828-1829. Tara Romaneasca si Moldova Boierii pamanteni din Tara Romaneasca si Moldova si-au manifestat opozitia fata de regimul fanariot prin actiuni care urmareau atragerea atentiei Marilor Puteri asupra problemelor din Tarile Romane. regimul politic autoritar al domnilor regulamentari. respectarea prevederilor ‘Capitulatiilor’. Revolutia din 1848-1849 Cauze: • dominatia straina asupra Principatelor Romane. Revolutia romaneasca condusa de Tudor Vladimirescu s-a desfasurat in stransa legatura cu miscarea de eliberare a Greciei de sub stapanirea otomana. Banat si Bucovina si de Rusia si de Imperiul Otoman in Tara Romaneasca si Moldova. Razboiul ruso-turc din 1806-1812. Turcia) desfasurate pe teritoriul Tarilor Romane. Rascoala condusa de Horea.revigorarea demersurilor boierilor pamanteni. Closca si Crisan (1784) Supplex Libellus Valachorum.ocupatia trupelor otomane timp de doi ani. • mentinerea vechilor relatii de tip feudal. • lipsa de drepturi politice si nationale pentru romanii din Imperiul Habsburgic. Razboiul ruso-turc din 1710-1711. curent cultural reprezentat de un grup de intelectuali romani din Transilvania care au considerat ca lupta pentru emanciparea romanilor poate fi dusa cu mai mult succes pe taramul culturii. Consecinte: inlaturarea regimului fanariot. independenta sau autonomia Tarilor Romane. inlocuirea suzeranitatii Imperiului Otoman cu protectoratul colectiv al Marilor Puteri. revenirea la domniile pamantene.. III. document elaborat in 1791 de catre reprezentantii Scolii Ardelene: Scoala Ardeleana. Austria. dominatie exercitata de Imperiul Habsburgic in Transilvania. condusa de Alexandru Ipsilanti. ‘Razboiul ruso-austro-turc din 1787-1791/1792. Razboiul ruso-austro-turc din 1736-1739. • starea de inapoiere economica in care se aflau Principatele Romane. Constiinta nationala si emancipare politica Miscarea de emancipare nationala a romanilor din: A. Razboiul ruso-turc din 1768-1774.

o Convocarea in Tarile Romane a unor Adunari ad-hoc reprezentative care sa-si exprime pozitia cu privire la unire si la revizuirea Regulamentelor Organice. • 24 ianuarie 1859 Adunarea Electiva de la Bucuresti a ales pe domn al Tarii Romanesti tot pe Alexandru Ioan Cuza. revolutia de la 1848 a constituit un pas inainte pe drumul fauririi natiunii romane moderne. a lui Alexandru Ioan Cuza. o print strain dintr-o familie domnitoare a Europei. Domnia si reformel lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) • 15 . la Congresul de la Paris s-a semnat Tratatul de Pace de catre Marile Puteri europene (Franta. o Sudul Basarabiei revenea Moldovei. o autonomia statului roman. Austria. CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE IV. • 1857. • 13/25 februarie-18/30 martie 1856. Anglia. IV. 7/19 august 1858. Marile Puteri fiind astfel puse in fata faptului implinit si constranse sa recunoasca Unirea Principatelor Romane intr-un singur stat. Regatul Sardiniei. a insemnat unirea Tarilor Romane. in Moldova si Tara Romaneasca. a fost convocata adunarea ad-hoc in Moldova si Tara Romaneasca. o guvern care sa reprezinte interesele tarii. Constituirea si consolidarea statului roman modern (1859-1881) Unirea Principatelor Romane • 1853-1856. Razboiul Crimeei care s-a incheiat cu infrangerea Rusiei. Prusia.Alegerea ca domnitor.• chiar daca a fost infranta. a fost adoptata Conventia de la Paris ce stabilea statutul international al Principatelor si organizarea interna a acestora: Dubla alegere a lui Cuza: • 5 ianuarie 1859 Adunarea Electiva a Moldovei a ales ca Domn al acesteia pe Alexandru Ioan Cuza. • adunarile ad-hoc formate in reprezentanti ai tuturor categoriilor sociale au adoptat rezolutii asemanatoare in ambele tari care cuprindeau: o unirea Principatelor intr-un stat numit Romania. Rusia si Turcia) prin care se hotara: o Principatele Romane erau scoase de sub protectoratul Rusiei si puse sub garantia colectiva a Marilor Puteri.1. • strangerea legaturilor dintre romanii din cele trei parti romanesti in vederea intensificarii luptei pentru independenta si unitate nationala.

Legea instructiunii publice. cu scopul inlaturarii domnitorului. a fost asasinat in imprejurari ramase neelucidate. .10/22 mai 1866 – Carol I a depus juramantul de credinta. formata din Lascar Catargiu. Printul strain. adoptarea Statutului Dezvoltator al Conventiei de la Paris Legii Electorale. Parlamentul: . Nicolae Golescu. care era acceptat de Parlament. . 1862-1866: este perioada marilor reforme. Constitutia din 1866 .discuta si aproba bugetul. . 16 . liberal. impreuna cu guvernul. Barbu Catargiu. dubla alegere insemnand incalcarea Conventiei de la Paris.Constitutia consfintea drepturile si libertatile cetatenesti si avea la baza principiul separarii puterilor in stat: a) puterea executiva era reprezentata de domn. in urma careia Cuza a fost silit sa abdice si sa urmeze calea exilului. Codul Civil prevedea obligatia casatoriei si a divortului civil. Nicolae Haralambie.numele oficial al tarii era Romania. Romania devenea o monarhie constitutionala ereditara.sanctionarea si promulgarea legilor.a fost conceputa dupa modelul constitutiei belgiene din 1831.avea rol de a initia si sanctiona legile.29 iunie/11 iulie 1866 – adoptarea Constitutiei prin care Romania devenea monarhie contitutionala. col. . La 8 iunie 1862. Constitutia din 1866 .1859-1862: in prima parte a domniei.potrivit acestei constitutii. .drept de veto. condus de un prim-ministru. S-a format un nou guvern.29 aprilie/10 mai 1866 – Adunarea Constituanta a votat o proclamatie care exprima vointa romanilor de a fi condusi de principele Carol I din dinastia de HohenzollernSigmaringen. si un guvern condus de Ion Ghica. b) puterea legislativa era reprezentata de Domn si de Parlament. primul ministru.format din doua camere (Adunarea Deputatilor si Senatul). Guvernul. Codul de Procedura Penala . .11/23 februarie 1866 – a fost organizata o lovitura de stat. Proiectul de lege rurala propus de acesta nu imbunatatea situatia taranilor. . Legea privind autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane. Guvernul conservator condus de Barbu Catargiu era ostil infaptuirii unor reforme care ar fi subminat baza materiala si puterea marilor propietari de pamant. . condus de Mihail Kogalniceanu (11 octombrie1863-26 ianuarie 1865) Legi : Legea pentru secularizarea averilor manastiresti.era ales prin vot cenzitar. . Conducerea a fost preluata de o locotenenta domneasca. Legea Rurala. Politica autoritara a lui Cuza a determinat formarea ‘monstruasei coalitii’ care grupa pe liberali si conservatori. . Cuza a luat masuri pentru desavarsirea unirii in plan administrativ si legislativ si a intreprins o serie de demersuri pentru recunoasterea unirii de catre Marile Puteri.a fost prima constitutie romaneasca.. Domnul: .

19 februarie 1878 – Tratatul de la San Stefano semnat intre Rusia si Turcia. a votat legi favorabile romanilor: . Parlamentul Cucerirea independentei de stat a Romaniei 1875-1876 – redeschiderea Chestiunii Orientale. prin care romanii protestau impotriva restrictiilor impuse. iulie 1877 – esecul trupelor rusesti la Plevna. egalitatea in fata legilor).A fost adoptata o noua lege electorala care mentinea sistemul de vot censitar. Guvernul C. 1892 – Memorandumul. in care. Delta Dunarii si Insula Serpilor.Constitutie consacra drepturile si libertatile cetatenesti (dreptul la propietate. romanii si-au pierdut aproape toate drepturile castigate in ceea ce priveste folosirea limbii nationale si a religiei ortodoxe. pe cheltuiala proprie. AustroUngariei. semnat de membrii Partidului National Roman din Transilvania si alte personalitati romanesti.1867 – s-a format imperiul dualist Austro-Ungar.independenta Romaniei in schimbul acordarii cetateniei romane tuturor supusilor fara deosebire de religie. a fost respins de catre imparatul Franz Iosef I si inaintat Guvernului de la Budapesta. 9 mai 1877 – proclamarea independentei de stat a Romaniei. Italiei. Monarhia B.b) puterea judecatoreasca era reprezentata de Tribunale si Curti de Justitie. Angliei. mai 1868 – Pronunciamentul de la Blaj redactat de George Baritiu. a presei. Romanii din afara granitelor Transilvania 1847 – limba germana a devenit limba oficiala.28 noiembrie 1877 – capitularea Plevnei. armata rusa a suferit pierderi foarte mari. 1862 – limba maghiara a devenit limba oficiala in Transilvania printr-o lege a invatamantului. in absenta Romaniei. Frantei. Transilvania a fost anexata la Ungaria. 4 martie 1849 – adoptarea unei Constitutii Imperiale prin care Transilvania depindea direct de Viena. 1863-1864 – Dieta de la Sibiu. . au urmat alte doua telegrame (9 august si 19 august 1877). . alegatorii fiind impartiti in patru colegii. au avut loc rascoale antiotomane in BosniaHertegovina. 9 noiembrie 1877 – trupele romane si ruse au cucerit Rahova.1876 – Serbia si Muntenegru au declarat razboi Portii Otomane. dupa avere. 19 iulie 1877 – o prima telegrama a Marelui Duce Nicolae cerea regelui Carol I interventia armatei romane la sud de Dunare in sprijinul armatei rusesti. Principalele institutii ale statului modern roman A. Turciei care stabileau: . a institutiilor acestuia. .cedarea judetelor din sudul Basarabiei de catre Romania care primea in schimb Dobrogea. pentru prima data intrau si romani. aintrunirilor. 4 aprilie 1877 – la Bucuresti s-a incheiat Conventia Romano-Rusa care reglementa trecerea armatelor rusesti pe teritoriul Romaniei cu respectarea integritatii teritoriale a statului roman. stabilea: 1 iunie 1878-1 iulie 1878 – a avut loc Congresul de la Berlin cu participarea Germaniei. 17 . Bulgaria. Rusia respingea cooperarea militara a Romaniei la acest razboi. libertatea cuvantului. Rusiei. a constiintei.

1856 – Tratatul de Pace de la Paris: Moldova a recapatat trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. Basarabia a fost anexata de Imperiul Rus.1905 – P. Franta. Italia (Antanta). Anglia. a fost pastrata administratia romaneasca. Bucovina s-a desprins de Galitia si a devenit Ducat Autonom. In ajunul primului razboi mondial. care a ramas sub stapanirea Rusiei. Tezaurul Romaniei a fost depus la Moscova. 1878 – Congresul de la Berlin: Rusia a recapatat sudul Basarabiei. Basarabia 1812 – prin Tratatul de Pace de la Bucuresti. octombrie-noiembrie 1916 – au avut loc luptele de la Valea Jiului si Valea Oltului. Procesul de deznationalizare a romanilor s-a amplificat. Rusia.N. frontul armatei romane a cedat. TEST DE EVALUARE V. 4 august 1916 – Trata de alianta incheiat intre Romania. In restul Basarabiei. Gheorghe). Bucovina 1775 – Anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic cu acordul Portii Otomane. 1915-1916 – tratative ale Romaniei cu Antanta privind intrarea Romaniei in razboi. 1. 1875 – a fost infiintata Universitatea din Cernauti. Primul razboi mondial (1914-1918) 1914-1916 – perioada neutralitatii Romaniei 21 iulie 1914 – Consiliul de Coroana din Sinaia a hotarat neutralitatea tarii cu toate ca avea un tratat de alianta incheiat cu Tripla Alianta. au fost introduse legile rusesti. armata romana a ramas pentru a organiza apararea Bucurestiului. UNITATE SI DIVERSITATE IN ROMANIA MARE V. Totusi. a fost intensificata politica de deznationalizare a romanilor. biserica si scoala. sfarsitul lunii noiembrie 1916 – autoritatile romane s-au retras la Iasi. romanii si-au pastrat limba si obiceiurile. in Moldova. Frontul s-a stabilizat pe linia Oituz-Siret-Dunare (Bratul Sf. 27 septembrie 1914 – moartea regelui Carol I. Initial.R. limba romana a continuat sa fie folosita in administratie. 1905 – s-a constituit Partidul National Roman. Ismail. cu o catedra de limba romana. 1871 – Basarabia a devenit gubernie a Imperiului Rus. 23 noiembrie-6 decembrie 1916 – armatele Puterilor Centrale au ocupat Bucurestiul si doua treimi din teritoriul Romaniei a intrat sub ocupatie militara. Campania din 1916: 14 august 1916 – Romania a declarat razboi Austro-Ungariei. rege al romaniei a devenit Ferdinand. din Transilvania a parasit pasivismul in favoarea activismului politic deschizand astfel lupta pentru drepturile romanilor si emanciparea lor de sub dominatie straina. in Basarabia s-a dezvoltat un curent de renastere nationala. condusi de feldmaresalul von Mackensen. Bolgrad). 24 august 1916 – la Turtcaia a avut loc infrangerea armatei romane de catre germani si bulgari. 4 martie 1849 – prin Constitutia Imperiala. Campania din 1917: 18 .

9/22 aprilie 1918 – regele Ferdinand I a ratificat unirea Basarabiei cu Romania. care a impus conditii grele Romaniei: Sfarsitul razboiului: Vara 1918 – succese militare ale Antantei. ianuarie 1918 – interventia trupelor romane in Basarabia impotriva bolsevicilor la cererea Sfatului Tarii. 18 februarie/3 martie 1918 – S-a incheiat Pacea de la Brest-Litovsk intre Rusia Sovietica si Puterile Centrale. Romania a ramas izolata pe frontul de est. Bucovina Octombrie 1918 – infiintarea Consiliului National Roman la Cernauti – organ reprezentativ. 28 octombrie/10 noiembrie 1918 – Romania a reintrat in razboi alaturi de Antanta. cu Puterile Centrale. presedinte al acestuia a fost ales Ion Inculet. 18/31 decembrie 1918 – regele Ferdinand I a ratificat unirea Bucovinei cu Romania. Transilvania 3/16 octombrie 1918 – imparatul Carol I de Habsburg a lansat apelul ‘Catre popoarele mele credincioase’ pentru federalizarea imperiului – fara sanse. 21 octombrie/3 noiembrie – capitularea Austro-Ungariei. 15/28 noiembrie 1918 – Congresul General al Bucovinei a adoptat Declaratia prin care se hotara unirea Bucovinei cu Regatul Romaniei. 24 aprilie/7 mai 1918 – Tratatul de Pace de la Buftea-Bucuresti. Iulie-august 1917 – romanii. 24 ianuarie/6 februarie 1918 – Sfatul Tarii a declarat independenta R. 18 octombrie 1918 – Declaratia de independenta a fost citita in Parlamentul de la Budapesta de deputatul Alexandru Vaida-Voievod. au respins atacurile germane la Marasti. 27 martie/9 aprilie 1917 – Sfatul Tarii a proclamat unirea Basarabiei cu Romania. s-a restabilit ordinea. sprijiniti de rusi. 19 . 2 decembrie 1917 – Sfatul Tarii a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca. 20 octombrie 1917 – Congresul ostasilor moldoveni din Chisinau a declarat autonomia Basarabiei – s-a constituit Sfatul Tarii ca organ reprezentativ. Moldova.Iarna 1917 – armata romana s-a refacut cu sprijinul Antantei. D. Constituirea Romaniei Mari Basarabia 1917 – revolutia bolsevica din Rusia – dezmembrarea Imperiului Rus. Presedintele Consiliului National Roman si prezident la Congresul General al Bucovinei era omul politic Iancu Flondor. V. Marasesti si Oituz octombrie 1917 – victoria revolutiei bolsevice a determinat iesirea Rusiei din razboi. 2. 29 octombrie/11 noiembrie 1918 – Germania a semnat armistitiu cu Antanta ceea ce a insemnat sfarsitul primului raboi mondial. 21 noiembrie 1917 – Sfatul Tarii si-a deschis lucrarile. 1918 – dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar.

martie 1923. Bratianu sa protesteze. Legea privind organizarea armatei. 18 noiembrie/1 decembrie 1918 – Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia: . Unificare politica si administrativa Dupa Marea Unire din 1918. alaturi de leul romanesc. cu scopul de a elabora tratatele de pace cu statele invinse in primul razboi mondial: Tratatele de pace semnate la Paris: 28 iunie 1919 – s-a incheiat Tratatul de la Versailles cu Germania urmat de alte tratate speciale: 10 septembrie 1919 – Tratatul de la Saint-Germain cu Austria. V. obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar. pentru realizarea unificarii administrative si politice. 20 . Dorinta Marilor Puteri de a se amesteca in problemele interne ale statului roman sub pretenta apararii dreptului minoritatilor l-au determinat pe Ion I. Legea invatamantului care prevedea organizarea unitara a invatamantului. Legea electorala potrivit careia partidul care castiga 40% din totalul voturilor primea 70% din mandate. in Sala Oglinzilor de la Versailles. Romania a fost reprezentata la Paris de o delegatie condusa de primul-ministru Ion I. Legea unificarii administrativ-teritoriale prevedea organizarea administrativa unitara a teritoriului Romaniei si integrarea teritoriilor unite cu tara. Pop de Băseşti (presedinte al Partidului National Roman in perioada 1902-1918).a fost adoptata Rezolutia de Unire (prezentata de Vasile Goldiş) act juridic national 11/24 decembrie 1918 – regele Ferdinand I a sanctionat Actul Unirii. C. proportional cu voturile castigate. 27 noiembrie 1919 – Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria. Conferinta de Pace de la Paris – Versailles 18 ianuarie 1918 – s-au deschis lucrarile Conferintei de pace de la Paris.caracterul statului national unitar roman. 17 iulie 1921. 10 august 1920 –Tratatul de la Sèvres cu Turcia. Bratianu care in sedinta din 1 februarie 1919. 27 martie 1926. Constitutia din 1923 – prevederi: . 1920. 23 iunie 1924. s-a realizat unificarea monetara. 26 iulie 1924. 14 iunie 1925. Mandatele ramase erau impartite intre partidele care depaseau pragul electoral de 2%. au fost luate masuri pentru integrarea provinciilor romanesti care s-au unit cu tara. 4 iunie 1920 – Tratatul de la Trianon cu Ungaria. viza redimensionarea loturilor taranesti.a fost prezidata de Gh.000 de transilvaneni. Legea pentru definitivarea reformei agrare.18/31 octombrie 1918 – s-a format Consiliul National Roman Central (CNRC) la Budapesta 13/27 noiembrie 1918 – tratative cu reprezentantii guvernului maghiar care au acceptat doar autonomia administrativa. Teritoiul tarii a fost impartiti in judete. iar plasa era impartita in comune rurale si urbane conduse de primari alesi. El a parasit Parisul si a demisionat din functia de sef al guvernului roman. 3. C. a cerut ca Romania sa fie tratata ca aliata a Antantei in razboi si ca unirea provinciilor istorice cu Romania este rezultatul dorintei populatiei din aceste provincii cerand astfel recunoasterea internationala a unirii. pentru a scoate din circulatie celelalte monede care circulau pe teritoriul tarii. conduse de prefecti. a fost adoptata Constitutia care prevedea reorganizarea si consolidarea statului national. fara a recunoastea suveranitatea politica. realizarea unor reforme democratice precum cea agrara si electorala.au participat 1228 deputati alesi si 100.

1% Minoritati nationale: romani – 71. suprafata Romaniei a crescut de la 137.9% -urbana – 20. • Societatea: -1930 – Populatia rurala 78. STAT.000 km2 la 295. evrei – 4%. VI. • vot universal. libertati si drepturi cetatenesti: • libertatea presei.9%.-greva de la Lupeni din august 1929. -‘Porti deschise’ – Partidul National Taranesc. • garantarea propietatii. format din Adunarea Deputatilor si Senat. -1934-1937: dezvoltare maxima. Regimul politic din Romania intre 1918-1938 Monarhia: 1914-1927 – rege al Romaniei ai fost Ferdinand: 21 . VI. avea dreptul de a controla activitatea guvernului.9%. -Evolutia economica – marcata de urmatoarele etape: 1919-1923 – refacere economica. 1924-1928 – ascensiune economica. SOCIETATE. • Conflicte sociale: -greva tipografilor din decembrie 1918. 1929-1933 – criza economica. Reformele au schimbat vechile structuri sociale: • Economia a luat avant in timpul guvernarilor liberale: -1922-1928: crestere economica.1%. 1. CULTURA VI. Structuri economice si sociale Teritorial.049 km2. 2. 1934-1938 – maxima dezvoltare economica.- - separarea puterilor in stat: • puterea executiva – exercitata de rege impreuna cu guvernul: • puterea legislativa – detinuta de Parlamentul bicameral. • invatamant primar obligatoriu. germani – 4. maghiari – 7. tigani – 1%.-greva ceferistilor si petrolistilor din februarie 1932. • egalitatea in fata legii. • libertatea intrunirilor.-greva generala din octombrie 1920. • Politici economice: -‘Prin noi insine’ – Partidul National Liberal. • puterea judecatoreasca – detinuta de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

desavarstirii unirii. -1926-1930: criza dinastica determinata de renuntarea la tron a lui Carol. I.Partidul National Taranesc – s-a format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Taranesc condus de Ion Mihalache condus cu Partidul National din Transilvania condus de Iuliu Maniu. • de stanga: 22 . Cuza. Bratianu (19331947). Partidele extremiste: • de dreapta: o Liga Apararii National Crestine – a fost infiintata la 24 martie 1923 de prof. a avut o influenta foarte mare asupra regelui Ferdinand. fiul lui Carol. Unele partide au fuzionat: Partidul Taranesc si Partidul National au format Partidul National Taranesc (1926). casatorit cu Elena. C.-prestigiul monarhiei a crescut datorita prezentei suveranilor pe front in primul razboi mondial. Bratianu. Pana in anul 1938 acesta a intreprins actiuni pentru discreditarea partidelor politice si instaurarea unui regim de dictatura personala in anul 1938. motiv pentru care prerogativele regale erau exercitate de o regenta formata din Principele Nicolae de Hohenzollern. I. asasinat). 1927-1930 – Rege al Romaniei a devenit Mihai care era minor. -in 1927 a murit regele Ferdinand. Au aparut partide ale minoritatilor: Partidul Maghiar. Dinu I. Gheorghe Buzdugan – Presedintele Inaltei Curti de Casatie. cand s-a aflat la guvernare. o Legiunea Arhanghelului Mihail – infiintata la 24 iunie 1927. G. C. Bratianu (1909-1927). Partidul National Liberal – a fost condus de I. Carol al II-lea a devenit rege al Romaniei iar criza dinastica s-a incheiat. ca suverani ai Romaniei Mari. In 1930 a fost creata Garda de Fier. Iuliu Maniu (19371947). -15 octombrie 1922 – Regele Ferdinand si Regina Maria au fost incoronati la Alba Iulia. Duca (1930-1933. infaptuirii reformei agrare. Partide de dreapta: .Partidul Social-Democrat din Romania – s-a format la 7 mai 1927 si a avut la lideri pe George Grigorovici si Constantin Titel-Petrescu. C. A scazut prestigiul monarhiei. 8 iunie 1930 – restauratia carlista. Acest partid a dominat scena politica romaneasca mai ales in perioada 1918-1928 (decada bratienista). -printul Carol al II-lea. Partidele politice In general viata politica a fost dominata de PNL si PNŢ. a avut pe lider Corneliu Zelea Codreanu. Ion Mihalache (1933-1937). Vintila Bratianu (1927-1930). C. A. Miron Cristea – Patriarhul Romaniei.Partidul Poporului (Liga Poporului) – fondat la 1 aprilie 1918 de Alexandru Averescu. In 1925 a ramas cu Elena Lupescu in Anglia. Ion I. revenirea lui Carol in tara. Liderul partidului. fiica regelui Greciei. Partidul German. era printul mostenitor al Romaniei. Print mostenitor a devenit Mihai. Partide de stanga: . Acest partid a fost condus de Iuliu Maniu (1926-1933). iar in 1926 a renuntat la prerogativele de print mostenitor. Partidul Evreiesc.

. perioade de stabilitate politica alternand cu cele de instabilitate: Dupa 1930 a avut loc o ascensiune a extremismului de dreapta care a reusit sa castige tot mai multi adepti. Taranismul: doctrina PNŢ a sustinut ca baza economica a tarii este propietatea taraneasca. . limitarea patrunderii capitalismului strain. Liberalismul: doctrina PNL a sustnut faurirea unei economii capitaliste prin forte proprii. taranismul. rolul predominant trebuia sa apartina burgheziei.septembrie 1940. . dictatura lui Carol al II-lea s-a prabusit datorita pierderilor teritoriale suferite de Romania in 1940:  28 iunie 1940 – URSS a rapit Basarabia.optiuni autoritare: comunismul. . cat si cea legislativa. a fost adoptata o noua Constitutie potrivit careia regelui ii reveneau atat puterea executiva. a sustinut politica ‘portilor deschise’ capitalului strain. instrument al intereselor Uniunii Sovietice. . taranimea trebuia sa conduca societatea. Sfarsitul regimului parlamentar. 23 . Pierderile teritoriale din 1940 Carol al II-lea (1930-1940) a incercat sa instaureze un regim de dictatura personala: .14 septembrie 1940 – Romania s-a proclamat stat national legionar. Parlamentul avand doar un rol decorativ. . Perioada 6 septembrie 1940-23 august 1944 Ion Antonescu – seful statului . s-a format la 8 mai 1921. politica ‘prin noi insine’ viza protejarea burgheziei romanesti. Partidul Comunist a fost scos in afara legii.30 martie1938. s-a constituit un nou guvern de ‘uniune nationala’ condus de patriarhul Miron Cristea.4 septembrie 1940 – Ion Antonescu a fost numit sef de guvern. Activitatea parlamentara si guvernamentala Politica in perioada interbelica a fost dominata de lupta intre democratie si autoritarism: . au fost dizolvate partidele politice. . legionarii au ocupat locul al III-lea cu 15. Guvernarile PNŢ din perioada 1929-1933 au coincis cu marea criza economica si au vizat reducerea efectelor crizei economice.optiuni democratice: liberalismul. In 1924. PNL a guvernat intre 1922-1928 si 1937-1938. Stefan Foris.27 februarie 1938. Intre 1918-1938 s-au succedat 24 de guverne.11 februarie 1938. VI. 4. protejarea bogatiilor tarii.58% din voturi. 3.6 septembrie 1940 – Carol al II-lea a abdicat in favoarea fiului sau Mihai I.  30 august 1940 – prin Dictatul de la Viena.au fost introduse cenzura si starea de asediu. Romania in al II-lea razboi mondial I.  7 septembrie 1940 – s-a semnat Tratatul de la Craiova care prevedea cedarea Cadrilaterului in favoarea Bulgariei. Romania era obligata sa cedeze nordvestul Transilvaniei catre Ungaria.o Partidul Comunist Roman. Avea ca lideri pe Gheorghe Cristescu. Bucovina si Tinutul Herta. VI. fascismul. La alegerile parlamentare din 1937.

a fost arestat impreuna cu membrii guvernului.Reprezentantii occidentali acreditati la Bucuresti n-au sprijinit fortele democrate si pe regele Mihai. . Antonescu pentru continuarea razboiului dincolo de Nistru.II.10 iunie 1944.9 octombrie 1944. armata romana a participat la luptele din Crimeea. Moscova – Stalin si Churchill au impartit zona Balcanica. URSS) au solicitat capitularea neconditionata a Romaniei. Partidul National Taranesc. Franta). .30 decembrie 1947 . . s-a sfarsit prin introducerea in guvern a doi reprezentanti PNL si PNT. Romania s-a alaturat Germaniei pentru a recupera teritoriile rapite de URSS in 1940. 23 noiembrie 1940 – Romania a aderat la Pactul Tripartit.12 septembrie 1944 – delegatia romana la Moscova a semnat Conventia de armistitiu cu Natiunile Unite. Anglia. .23 august 1944 – Ion Antonescu. . ora 22:00 – a fost citita ‘Proclamatia regelui catre tara’ prin care se anunta iesirea Romaniei din alianta cu Germania si alaturarea de Natiunile Unite (SUA. Hitler a facut presiuni asupra lui I. a participat la batalia Stalingradului. Antonescu nu a acceptat conditiile impuse de sovietici. pana la 26 iulie 1941 au fost eliberate teritoriile rapite de URSS. Puterile Aliate (Anglia. 22 august 1941 – Ion Antonescu a devenit maresal. Romania a redevenit monarhie constitutionala. SUA. venirea lui Ion Antonescu la putere a orientat Romania spre Germania. Antonescu s-au purtat tratative secrete pentru incheierea pacii cu Natiunile Unite.23 martie 1945 – s-a infaptuit reforma agrara pentru atragerea taranilor (din 1949 s-a declansat campania de colectivizare). .23 august 1944.20 august 1945-8 ianuarie 1946. Perioada 23 august 1944. 24 . I. . Iuliu Maniu a purtat si el tratative pentru o pace separata. Partidul National Liberal. ‘greva regala’ declansata de rege ca protest impotriva guvernului Groza. Partidul Social-Democrat si Partidul Comunist Roman au format Blocul National Democrat care urmarea inlaturarea lui Antonescu si scoaterea Romaniei din razboi. . Moldovei cu aprobarea lui I. Regele avea atributii decorative.6 martie 1945-30 decembrie 1947 – guvernul Petru Groza – inceputurile comunismului. in aprilie 1944. chemat la palat de regele Mihai. Ion Antonescu a ordonat trecerea Nistrului pentru distrugerea totala a bolsevismului: 16 octombrie 1941 – a fost cucerita Odessa. 22 iunie 1941 – Germania a atacat URSS. URSS. Conform acestei intelegeri influenta sovietica in Romania era de 90%. Ion Antonescu a instaurat dictatura militara. Armata Rosie sovietica a trecut la contraofensiva invadand N.

pentru realizarea unor proiecte marete cum ar fi Canalul Dunare-Marea Neagra.A.S. siderurgica.PCR a ramas partid politic unic.P.Industrializarea s-a accentuat dupa anul 1946. care trebuia desfiintata. deportari. pentru controlul economiei.Nationalizarea intreprinderilor.000 de tarani au fost inchisi in inchisorile comuniste. inventarul agricol 25 . si agricultura a fost subordonata statului comunist.-uri. Politica de industrializare fortata a economiei romaniei s-a dovedit a fi falimentara. devenite in 1966 Cooperative Agricole de Productie (C.C. devenite mai tarziu Intreprinderi Agricole de Stat (I. prin confiscarea averilor si arestari.).Au fost create Gospodarii Agricole Colective (G. burghezia. cand Romania. 30 decembrie 1947 – Abdicarea fortata a regelui Mihai.A. concepute dupa model sovietic. Colectivizarea si impactul ei asupra statului romanesc Paralel cu industria. etc.Industrializarea fortata s-a realizat cu investitii uriase.Iulie 1953. etc. munca ineficienta.Ianuarie 1949. purtandu-se o lupta acerba cu chiaburimea (tarani instariti). insotita de terorizarea celor ce se impotriveau. Economia romaneasca a suferit mutatii profunde prin desfiintarea relatiilor capitaliste si subminarea bazei sociale a acesteia. pentru construirea si sustinerea de colosi industriali (Combinatul Siderurgic de la Galati). procesul de colectivizare incheindu-se in 1962.S. 20 decembrie 1956 – etatizarea Bancii Nationale. apoi cincinale.- Comunistii au trecut la un nou val de arestari. dezvoltandu-se in special industria grea: constructoare de masini. Peste 80.Colectivizarea agriculturii s-a realizat prin deposedarea fortata a taranilor de pamant. ostila Planului Valev ce prevedea includerea tarii intr-un complex agricol ce cuprindea si teritoriii din Uniunea Sovietica si Bulgaria.Ignorandu-se legea cererii si ofertei. care avea ca scop subordonarea si controlarea economiei statelor membre de catre URSS. organism economic constituit din toate statele din blocul comunist. chimica. Contradictiile industrializarii 11 iunie 1948 – a fost adoptata Legea pentru nationalizarea intreprinderilor industriale. de asigurari si de transport care urmarea distrugerea propietatii private si constituirea proprietatii comuniste. TEST DE EVALUARE VII.).A. etatizarea bancilor. si Gospodarii Agricole de Stat (G.Economia romaneasca a fost orientata spre industrializare. a intregului popor. Transfagarasanul. In cadrul procesului de colectivizare. a fost creat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). sovietizarea economiei romanesti. mai intai anuale (1949-1950). s-a procedat la centralizarea economica si introducerea planurilor. au fost infiintate primele G.). etc. Casa Poporului.). VII. Productivitatea agricola scazuta. partidele politice au fost interzise si opozitia lichidata. 96% din suprafata arabila a tarii a fost inclusa in gospodariile agricole. miniere. 1.Romania a fost proclamata Republica.A. ECONOMIA SI SOCIETATEA IN PERIOADA COMUNISTA VII. 2.C. primul plan aplicat intre anii 1951-1955.Prin subordonarea agriculturii statul putea sa impuna tipurile de culturi ce urmau a fi cultivate si preturile produselor agricole.A. bancare. cooperativizarea agriculturii au fost actiuni menite sa subordoneze intreaga economie nationala statului comunist. s-a detasat de Moscova.

folosit.000 de oameni. Politica externa: • 25 ianuarie 1949 – Romania a intrat in CAER. A fost creat Consiliul de Stat ca organ suprem. Gheorghiu Dej. In cultura s-a incercat modificarea culturii nationale si a fost adoptat modelul sovietic ‘proletcultist’: 24 septembrie 1952 – a fost adoptata a doua constitutie comunista. sub tutela URSS. consfintea rolul conducator al partidului comunist. Prezidiul Marii Adunari Nationale a fost desfiintat.. 1. la Sighet. In armata romana au intrat ofiteri sovietici ce supravegheau activitatea militarilor romani de cariera.Fostii demnitari au fost inchisi. Gheorghiu Dej. • 14 mai 1955 – Romania a semnat ‘Tratatul de prietenie. La Pitesti au fost ‘reeducati’ elevii si studentii. Gheorghiu Dej si-a inlaturat toti rivalii. 13 aprilie 1948 – a fost adoptata Constitutia Republicii Populare Romane.N. Lucretiu Patrascanu fiind lichidat in 1954. Presedinte a Consiliului a devenit Gh. alaturi de celelalte state comuniste. au fost torturati sau trimisi spre exterminare la Canalul Dunare-Marea Neagra.Gh. cooperare si asistenta mutuala’. Lucian Blaga. comunistii s-au sprijinit pe politia politica (securitatea): • 30 august 1948 – a fost infiintata Securitatea. • iunie 1958 – trupele sovietice s-au retras din Romania. judecati ca ‘dusmani ai poporului’ si exterminati in lagare de munca si inchisori. monopolul ideologic si ‘productia culturala’ 1. 26 . Aiud. Ion Mihalache. Gherla. cu prilejul Conferintei tarilor comuniste de la Varsovia. Radu Roseti. In numele luptei de clasa impotriva burgheziei au murit Iuliu Maniu.A. un bloc politico-militar al statelor comuniste. La Canalul Dunare-Marea Neagra au fost inchisi 80. in frunte cu Gh. comunista. • Romania a inceput sa se detaseze de URSS. februarie 1948 – s-a infiintat Partidul Muncitoresc Roman prin unificarea PCR si PSD. dezinteresul taranilor si migrarea acestora la oras au avut ca efect agravarea problemelor economiei romanesti. Ana Pauker si Vasil Luca. instrument de mentinere a acestor state in sfera de influenta sovietica. S-a creat astfel. prin desfiintarea Politiei si Jandarmeriei. • Romania a respins ‘Planul Valev’ care urmarea sa faca din Romania si Bulgaria o zona agricola in interiorul URSS. Regimul lui Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965) 30 decembrie 1947 – Proclamarea Republicii Populare Romane (stat totalitar). Regimul politic. VII. multi murind din cauza conditiilor inumane. DOMINATIA IDEOLOGICA SI REPRESIUNEA POLITICA VIII. Ramnicu Sarat. Partidele politice au fost desfiintate. aflat sub controlul M. • 22 ianuarie 1949 – a luat nastere Militia ‘populara’. dupa modelul celei sovietice din 1936: Pentru impunerea noului regim politic. Pitesti.

1989 – in Europa au cazut regimurile comuniste. Au fost luate masuri care au accentuat starea de nemultumire: • Demolarea unor biserici.2.Greve si demonstratii: august 1977. d) Perioada 1987-1989 • Criza regimului s-a adancit. Vlad Georgescu. • 21 august 1968 – intr-un miting. Au fost prinsi si arestati la Targoviste. miscarea de la Brasov. Richard Nixon (1969). • Propunerile lui Gorbaciov de democratizare si restructurare (Perestroika) au fost respinse de Ceausescu. au fost reluate relatiile cu R.Decizia de a achita datoria externa de 11 miliarde de dolari. a condamnat interventia militara in Cehoslovacia a statelor semnatare ale Pactului de la Varsovia. • 1-9 iunie 1971.Introducerea cartelelor si ratiilor alimentare.Construirea de complexe industriale ce consumau multa energie. asimilarea functiei administrative cu cea din partid. • si-a consolidat pozitia politica. • a fost vizitat de lideri occidentali: Charles de Gaulle (1968).Seceta de 1983. Paul Goma. la Bucuresti. 1965-1989) Regimul politic in evolutie cunoaste patru perioade: a) Perioada 1965-1974. i-a permis sa creeze un grup de sustinatori si sa controleze absolut orice manifestare rivala. Mircea Dinescu. a vizitat China si Coreea de Nord. • 22 decembrie 1989 – cuplul dictatorial Ceausescu a fugit din Bucuresti. iar la 15 noiembrie 1987. relativa destindere. fiind adeptul ‘socialismului dinastic’.F. Au avut loc manifestari de protest: • Fenomenul disidentei – intelectuali precum Doina Cornea. c) Perioada 1980-1987 Au aparut semnele crizei economice determinata de: • Dezvoltarea fortata a industriei. Au fost redactate scrisori de protesc citite la postul de radio ‘Europa Libera’. b) Perioada 1974-1980 • 1974 – Nicolae Ceausescu a devenit Presedinte al Republicii Socialiste Romania. • Ceausescu nu a renuntat la putere – Congresul al XIV-lea al PCR l-a reales in functia de Secretar General.Criza alimentara determinata de plata datoriilor in alimente si infometarea populatiei. Romania a refuzat interventia militara si a castigat simpatia occidentului. • 1967. greva minerilor din Valea Jiului. a plasat in posturi cheie rudele si membrii familiei. Nivelul de trai a scazut. a lansat ‘tezele din iulie’ in care se pronunta pentru orientarea nationalista. Ana Blandiana. Giurgescu. 27 . • cultul personalitatii a fost sprijinit cu ajutorul unei vaste ofensive ideologice si propagandiste. • 6 iulie 1971. Gerald Ford (1975).Sistematizarea satelor. • sistemul ‘rotirii cadrelor’. Germania. Regimul national comunist (Nicolae Ceausescu.Lipsa de valuta.Criza petrolului. Dinu C. au criticat cultul personalitatii si politica lui Ceausescu. liberalizare: martie 1974 – MAN l-a ales pe Nicolae Ceausescu presedintele Republicii Socialiste Romania.

Disidenta – prin care un numar mare de intelectuali precum Paul Goma.Peste 100. apoi. arestati. au determinat aparitia miscarii de rezistenta anticomunista. sau supusi exterminarii la Canalul Dunare-Marea Neagra. inarmate. Gherla. Suceava. • 1989 – in Europa au cazut guvernele comuniste din Polonia. etc. VIII. legionari. etc. IX.000 de muncitori.000 fiind inchisi. VIII. Acestia au redactat scrisori. Intre 198-1958. nationalizarea intreprinderilor. Mircea Dinescu. Ramnicu Sarat. la care au participat peste 20. Teleorman. Vlad Georgescu. au fost arestati 60. Arad. Rezistenta anticomunista a imbracat diferite forme: Rezistenta armata – organizata intre 19491956 in Muntii Carpati prin constituirea unei grupari (10-40 de persoane). burgheziei mari si mici. represiunea a scazut in intensitate. 2. etc. bancherilor. si-au manifestat opozitia fata de politica comunista. Bihor si in 1958-1959 in Olt. Germana. STATUL SI SOCIETATEA CIVILA DUPA 1989 IX. Fostii lideri politici si oameni de cultura au fost inchisi la Sighet.Peste 50. din august 1977 si miscarea de la Brasov. iar in 1962 inchisorile politice au fost deschise fiind eliberati un numar de 4. menite sa-i dicrediteze si sa-i extermine in inchisori. in Gorj. lagare de munca. au determinat reactii in randul taranilor. memorii.000 au primit domiciliu obligatoriu. Securitatea si presiunea politica Impunerea regimului politic comunist a determinat reactii puternice din partea romanilor din toate categoriile sociale. R.Rascoale declansate – in perioada colectivizarii: in iarna 1949-1950. in 1953. Forme de rezistenta anticomunista Impunerea regimului politic comunist. Ungaria.• s-a format Frontul Salvarii Nationale. dizolvarea partidelor politice au fost insotite de actiuni indreptate impotriva liderilor politici ai vremii. legionari.. Rezidenta pasiva – mascata prin calitatea de membru de partid. Arad. formate din fosti membri taranisti si liberali. intelectualilor. desfiintarea propietatii private. etc. Desfiintarea propietatii private pentru constituirea propietatii statului comunist. etatizarea bancilor si colectivizarea agriculturii. 3.000 de oameni calificat ca tradatori. Mihai Botez. Context si consecinte • Cauza principala a caderii lui Ceausescu a fost esecul economic al regimului politic totalitar.000 de familii au fost deportate in Baragan. unele dintre ele fiind citite la posturile de radio ‘Vocea Americii’ si ‘Europa Libera’. Ana Blandiana. tarani. au cazut victime regimului de represiune aproximativ jumatate de milion de oameni:Peste 400.Taranii chiaburi arestati. fosti ofiteri de armata. fascisti.Intre 1948-1953. Blgaria si Cehoslovacia. din 15 noiembrie 1987.660 detinuti politici. consilieri sovietici au fost trimisi in Romania cu scopul supravegherii si coordonarii activitatii acestora. Dupa moartea lui Stalin. criza regimului comunist de mai tarziu. Vrancea.. intelectuali. Institutiile statului de drept Decembrie 1989. sovietizarea tarii. In perioada 1948-1964. In aceasta perioada represiunea a luat forme din cele mai violente. 28 .Greve si demonstratii – greva minerilor din Valea Jiului.000. ocupatia sovietica. 1. Ialomita. victime ale colectivizarii.D. Ei au fost anchetati. au fost in numar de 80. expulzati peste granita. conform statisticilor. Desfiintarea regimului politic democratic cu institutiile sale.

• 13 decembrie 1991 – a fost adoptata Constitutia: Caracteristicile statului: • Romania este stat national. direct. • A doua mineriada a inlaturat guvernul Petre Roman. organizarea administrativ teritoriala. aprobarea programului guvernului. • Constitutia garanteaza libertatea constiintei. • Puterea executiva apartine unui guvern condus de un prim-ministru propus de presedinte si aprobat de Parlament. URSS s-a dezmembrat. Institutiile statului de drept: 1. • Puterea legislativa este detinuta de un Parlament bicameral: Senatul si Camera Deputatilor. Sibiu. 9 februarie 1990 – conducerea a fost preluata de Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN). organizarea armatei. • Functia suprema in stat este detinuta de presedintele Romaniei. 29 . unitar. Reprezinta statul si este garantul independentei nationale. indivizibil. acorda amnistitii si gratieri. • Parlamentarii trebuie sa apere interesele cetatenilor.In plan extern s-a incercat integrarea in NATO si UE.. Parlamentul • Format din Camera Deputatilor si Senat alese prin vot universal. libertatea individuala. ca organ reprezentativ al acestora. Arad. in Europa comunismul s-a prabusit. ales prin vot universal. • Alte atributii: adoptarea bugetului. invatamant de stat gratuit. dreptul de propietate. Manifestatii anticomuniste in Piata Universitatii – Bucuresti. • Forma de guvernamant este Republica. Numeste primul-mnistru si Guvernul. direct. 25 decembrie 1989 – cuplul Ceausescu a fost executat. al unitatii si integritatii teritoriale. • Mai 1990 – alegeri parlamentare. revolutia anticomunista a fost violenta: au murit 1104 oameni. Cluj. stabilirea sistemului taxelor si impozitelor. 22 decembrie 1989 – conducerea a fost preluata de Frontul Salvarii Nationale (FSN). Presedintele Ales prin vot universal. independent. • Principala atributie este aceea de a adopta legi. dreptul la asociere. pe o perioada de 4 ani. secret. Confera decoratii. etc.• • • • • s-au produs confruntari intre demonstranti si autoritati in orasele Brasov. secret. egal. Vegheaza la respectarea constitutiei. direct si secret pe o perioada de 4 ani. Este mediator intre puterile statului. castigate de FSN. • In Romania s-a trecut la pluralism politic si economia de piata. • • • • • • 2. etc. Revenirea la democratie • 1990 – cadrul geopolitic s-a schimbat. suveran. • Iunie 1990 – prima mineriada a pus capat fenomenului ‘Piata Universitatii’. pe o perioada de 4 ani.

Este alcatuit din primul-ministru. administratia publica este realizata de primarii si consilii locale. In fiecare judet si in municipiul Bucuresti. 4. Guvernul Se ocupa de punerea in aplicare a legilor. Acrediteaza reprezentantii diplomatici ai tarii la propunerea guvernului. Are sarcina de a conduce administratia publica. maresal.• • • • • • • • • • • • • Conduce Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. a armatei. Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Administratia publica Este structurata la nivel central si local. guvernul desemneaza cate un prefect pentru conducerea serviciilor publice. amiral. La nivel central. avand libertatea sa foloseasca si mijloace coercitive. Incheierea de tratate internationale si supunerea acestora spre ratificarea Parlamentului. La nivel local. • • • 30 . Primul-ministru este propus de presedinte si are sarcina de a cere Parlamentului votul de incredere dupa prezentarea componentei guvernului si a programului de guvernare. Autoritatea judecatoreasca Vegheaza la respectarea legilor. Acorda gradele de general. ministri. ministri secretari de stat. 3. a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Poate emite hotarari de guvern si ordonante. etc. 5. Reprezentata prin tribunale si prin Curtea Suprema de Justitie. administratia publica are urmatoarele atributii: organizarea ministerelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful