ISTORIA ROMÂNILOR

I. I.

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA 1. Civilizatia si istoria daco-getilor Procesul de indo-europenizare; etnogeneza tracilor

In perioada de trecere spre epoca bronzului (2700/2500 – 2000/1900 i. Hr. ) a avut loc procesul de indo-europenizare a spatiului carpato-danubiano-pontic prin patrunderea, din stepele nord-pontice, a unor valuri successive de comunitati de pastori indo-europeni, purtatori ai ‘civilizatiei kurganelor’. Locul gintilor matriliniare a fost luat de o organizare patriarhala, ierarhica a societatii.Locuitorii au inceput sa vorbeasca o limba indo-europeana. In epoca bronzului (2000/1900 – 1200/1950 i. Hr.) din populatia indo-europeana raspandita in S-E Europei, dupa un indelungat proces de diferentiere, au luat nastere popoarele atestate de izoarele scrise antice: grecii, ilirii, tracii.Tracii au creat la noi civilizatia bronzului, ei sunt cei mai indepartati stramosi directi ai poporului nostru, raspanditi in Peninsula Balcanica si la nord de Dunare. Geneza civilizatiei geto-dace In timpul primei varste a fierului (1200/1150 – 450/400 i. Hr.) a avut loc diviziunea tracilor in doua ramuri: tracii propriu-zisi (ramura sudica) si, daco-getii (ramura nordica) Din marele neam tracic s-au diferentiat daco-getii, ca ramura nordica a tracilor, in spatiul carpatodanubiano-pontic, deci ei sunt autohtoni in acest spatiu. Aparitia proprietatii private a determinat diferentierea sociala dupa avere care a condus la stratificarea societatii si aparitia claselor sociale: tarabostes (pileati) – aristrocratia militara si sacerdotala; comati – producatorii liberi, marea masa a populatiei (agricultori, mestesugari) Daco-getii traiau organizati in triburi si uniuni de triburi conduse de sefi militari (regi). Cetatile intarite (sarmizegetusa) si mormintele priciare descoperite atesta existenta, in sec. al IV-lea i. Hr., a unor formatiuni politice in sudul Olteniei, nordul Dobrogei, nordul Moldovei.Dovezile arheologice, la care se adauga maruriile izvoarelor narrative, atesta existenta unor puternice uniuni de triburi conduse de ‘basilei’ (regi) si in secolele urmatoare: ‘rex Histrianorum’, Zalmogedikos; Oroles, Rubobostes, Limba daco-getilor Dacii si getii vorbeau aceeasi limba, afirma geograful antic Strabon. Ei au fost numiti geti in izvoarele grecesti si daci in izvoarele latine, dar ei erau unul si acelasi popor.Limba daco-getilor este un dialect al limbii traco-dace care face parte din familia limbilor indo-europene, dintr-un grup care mai cuprinde: sanscrita, persana, sciatica, limbile popoarelor baltice, limbile slave (grupul satem). Celalalt grup cuprinde greaca, latina, celtica, germana (grupul kentum).Limba traco-daca a disparut, s-au pastrat putine urme: nume de plante medicinale, nume proprii de personae, locuri, rauri (cca. 160 de cuvinte). Religia daco-getilor Daco-getii credeau in zei:

1

-

zeul suprem al cerului si al pamantului a fost Zalmoxis (sau Gebeleizis) Contacte cu alte popoare Alaturi de daco-geti, in unele regiuni au patruns, in diferite perioade: ilirii (Oltenia, sec. al VIII-lea i. Hr.),scitii (Transilvania, 600 i. Hr.),tracii sudici (Dobrogea, sec al IV-lea i. Hr.), bastarnii (Moldova mijl. sec. Al III-lea i. Hr.), celtii, creatorii culturii La Tene, in sec. al III-lea i. Hr., au patruns in Dacia (in Transilvania, Maramures, Oltenia) contribuind la dezvoltarea metalurgiei fierului, olaritului (roata olarului) si emiterea monedelor. Acestia au fost asimilati de daci. grecii, pe tarmul dobrogean an Pontului Euxin unde au intemeiat, incepand cu a doua jumatate a sec. al VII-lea i. Hr., coloniile;Histria, pe malul golfului, astazi lacul Sinoe;Tomis (Constanta);Callatis (Mangalia). Au avut loc schimburi culturale care au determinat progresul dacilor. Acestia au preluat de la greci: roata olarului; tehnici noi de metalurgie; folosirea monedei; modele de organizare politica. Izvoarele scrise despre daco-geti: Herodot, ‘Istorii’ (sec. al VI-lea i. Hr.) vorbeste despre rezistenta dacilor impotriva lui Darius la trecerea lui prin Dobrogea pentru a-i infrange pe sciti; Tucidide, ‘Razboiul Peloponesiac’ (sec. al V-lea i. Hr.) mentioneaza pe geti ca fiind aliati ai Atenei; Strabon, geograf grec; Trogus Pompeius (sec I i. Hr.) – informatii despre getii din Dobrogea din sec. al. IV-lea i. Hr. si din Transilvania si Moldova din sec. al II-lea i. Hr.; Statul dac (sec. I i. Hr. - sec. I d. Hr. ) Sec. I i. Hr. –societatea geto-daca a cunoscut un accentuat proces de structurare care a condos la aparitia statului dac, care era o monarhie militara. Burebista (82-44 i. Hr.) – primul rege dac A unit triburile geto-dace si a creat un stat puternic cu centrul la Sarmizegetusa Regia in zona Muntilor Orastie.A construit o armata puternica cu care a cucerit teritorii intinse. Limitele statului dac in timpul lui Burebista, conform geografului antic Strabo erau:in nord – Carpatii Padurosi;in vest – Dunarea mijlocie si Slovacia;in sud – Muntii Haemus (Balcani);in est – gurile Bugului si Marea Neagra. Imperiul roman constituia un pericol pentru statul dac, motiv pentru care Burebista s-a amestecat in razboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompei, ajutandu-l pe Pompei. Victoria lui Caesar a fost urmata de organizarea unei expeditii de pedepsire a lui Burebista intrerupta de moartea conducatorului roman(44 i. Hr.). La moartea lui Burebista, statul dac s-a destramat. S-au format patru, apoi cinci unitati statale: in Transilvania, in Moldova, in Maramures, in regiunea subcarpatica a Munteniei. DECEBAL (87-106 d. Hr.) A refacut unitatea statului dac care era mai putin intins decat statul lui Burebista, dar mai puternic. Statul dac condus de Decebal, cu capitala la Sarmizegetusa Regia, cuprindea Transilvania, Banat, Oltenia, centrul si sudul Moldovei.A avut mai multe confruntari cu romanii: - 87 d. Hr., armata romana condusa de gen. Cornelius Fuscus a atacat Dacia si a fost infranta la Turnu Rosu; - 88 d. Hr., o armata romana condusa de gen. Tettius Iulianus a atacat Dacia prin Banat. Decebal a incheiat pace cu Domitian si a devenit client al Romei (89 d. Hr.)

2

- 101 – 102, armata romana condusa de imparatul Traian (98 – 117) a atacat Dacia si a provocat grele infrangeri dacilor; Decebal a cedat si incheiat pacea cu romanii in conditii foarte grele pentru Dacia. - 105 – 106, Traian, dupa construirea podului peste Dunare de la Drobeta, ataca din nou Dacia pe care o cucereste in intregime sip e care o transforma in provincie romana. I. 2. Trasaturile civilizatiei in Dacia In anul 106, in urma victoriei obtinute de armata romana asupra dacilor teritoriul locuit de daci a fost divizat astfel:provincia Dacia, care cuprindea Transilvania, Banat, Oltenia, a carei populatie autohtona a fost supusa unui intens proces de romanizare;o parte a teritoriului (sudul Moldovei, Muntenia, si partea de rasarit a Olteniei) a fost anexat provinciei Moesia inca din anul 46;teritoriul locuit de dacii liberi (costobocii, carpii, dacii mari): Maramures, Crisana, nordul Moldovei. Prezenta dacilor liberi la granitele provinciei a impus aducerea unui numar mare de legiuni si construirea de fortificatii (castre). Provincia Dacia in anul 106, a fost organizata ca o provincie de rang imperial, subordonata direct imparatului, administrate de un guvernator numit ‘Legatus Augusti pro Praetore’, cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa;a fost reorganizata administrativ in 117-118 de imparatul Hadrian care a impartit Dacia in Dacia Superioara şi Dacia Inferioara: O reorganizare administrative a Daciei a fost realizata tot de imparatul Hadrian, care in 121-122 a impartit provincial Dacia in: Dacia Superior; Dacia Inferior; Dacia Porolissensis, 271 – a avut loc retragerea aureliana, cand imparatul Aurelian a retras armata si administratia romana din Dacia, stabilind granite Imperiului Roman pe linia Dunarii. Pe teritoriul Daciei a ramas o populatie daco-romana care in conditiile marilor migratii, in urma procesului de etnogeneza, a dat nastere poporului roman si limbii romane. Elemente ale civilizatiei romane in Dacia limba latina – a fost introdusa in Dacia prin intermediul soldatilor romani si colonistilor adusi din peninsula Balcanica. Limba Latina folosita in administratie, armata, in relatiile de schimb, in justitie a fost preluata de autohtoni; cultura materiala – (ceramica, uneltele, obiectele de podoaba), de calitate superioara, s-a raspandit in Dacia. Activitatea economica, edilitara, administrativa s-a intensificat. Orasele s-au dezvoltat prin constructii de strazi, edificii, terme, apeducte, monumente, a fost construita o retea de drumuri; cultura spirituala – credintele si obiceiurile romane au fost adoptate de daco-geti sau autohtonii au practicat in continuare cultul divinitatilor proprii, dar sub nume romane. I. 3. Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei

Etnogeneza romaneasca – procesul de formare a poporului roman. O data cu poporul roman s-a format si limba romana. Locul: la nord si sud de Dunare, spatiul carpato-danubiano-pontic Durata: sec. I i. Hr. – sec. VIII d. Hr. Etnogeneza romaneasca s-a realizat prin simbioza a doua elemente: componenta dacica; componenta romana Romanizarea: este un proces complex specific lumii romane in cadrul careia elementele civilizatiei romane (cultura materiala si spirituala, limba latina) patrund in toate compartimentele vietii unei provincii astfel incat duce la inlocuirea limbii vorbite cu limba latina si la insusirea unui nou mod de viata de catre

3

2. Factorii romanizarii: • Administratia • Armata. – sec. etc. si dupa interzicerea cultelor pagane de catre imparatul bizantin Teodosius I (379-395). Dovezi arheologice: Dovezi numismatice: Dovezi epigrafice: Dovezi lingvistice: Crestinismul – factor al romanizarii Crestinismul a patruns in Dacia inca din timpul stapanirii romane. Etapa romanizarii propriu-zise (106-275) – romanizarea a capatat un caracter organizat prin interventia statului roman pentru organizarea provinciei Dacia si a cuprins toate sferele societatii (economica. VIII) (armata si administratia romana) in contextul marilor migratii – romanizarea a continuat si dupa parasirea Daciei de catre romani prin intermediul romanilor ramasi in Dacia dar si datorita legaturilor cu lumea romana de la sud de Dunare care au favorizat si raspandirea crestinismului. Tot din limba latina au fost 4 . • Limba Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana Dupa retragerea aureliana (275) teritoriul Daciei a continuat sa fie locuit de o populatie romanizata (dacoromanii). cuprinzand si teritoriile locuite de dacii liberi. • Veteranii. Intreg spatiul locuit de populatia daco-romana cunoaste o intensificare a raspandirii crestinismului mai ales dupa Edictul de la Milan (313). 3. • Viata culturala. • Colonistii. • Viata economica • Justitia. S-a realizat prin factorii romanizarii. Principalele cuvinte crestine din limba romana sunt de origine latina: ‘biserica’ vine de la latinescul ‘basilica’ in timp ce crestinii occidentali folosesc pentru biserica termenul ‘ecclesia’. II d. s-a realizat fara interventia statului roman. Din simbioza dacilor cu romanii au rezultat daco-romanii. • Viata religioasa. Procesul de romanizare s-a desfasurat in intreg spatiul locuit de daco-geti. prin care Constantin cel Mare acorda libertate religioasa crestinilor din Imperiu. I i. Hr. Dumnezeu vine de la latinescul ‘Domine Deus’.) – romanizarea a avut o intensitate redusa. • Urbanizarea..autohtoni. sociala. Intreg spatiul carpato-dunarean a nentinut contactele cu Imperiul Roman si dupa retragerea aureliana. in timpul imparatului Constantin cel Mare (306-337) si in timpul imparatului Justinian (527565) stapanirea imperiului extinzandu-se la nord de Dunare. Etapa preliminara (sec. In acest sens stau marturie numeroase dovezi descoperite in spatiul carpato-dunarean. Romanizarea si etapele romanizarii: 1. culturala). prin scimburile culturale ale geto-dacilor cu populatia romanizata din peninsula Balcanica care au influentat arhitectura. Un rol importan in raspnadirea crestinismului in spatiul carpato-danubiano-pontic l-au avut misionarii. politica. Etapa romanizarii dupa parasirea Daciei de catre romani (275-sec. Hr. persecutiile imparatilor romani impotriva crestinilor fiind consemnate in incriptii descoperite in mai multe asezari din Dobrogea. ceramica geto-daca.

ci a dus la imbogatirea vocabularului Migrarea masiva a slavilor la sudul Dunarii (602) a divizat romanitatea nord-dunareana de cea suddunareana. Mai intai. dialectul meglenoroman. Hunii. preluarea limbii latine de catre daco-geti. turca). vulgara (vorbita). al VIII-lea. Componentele limbii romane: • substratul lingvistic traco-dacic: cca. spaniola. La acestea s-au adaugat imprumuturile din alte limbi. Bulgarii Formarea poporului roman si a limbii romane. Slavii.Aceasta migratie a facut sa creasca ponderea elementului romanic la nord de Dunare. componentele limbii romane Dupa anul 275. germana). crestin. Procesul de formare a poporului roman si a limbii romane s-a incheiat in sec. este o limba neolatina. unele din epoca medievala (maghiara. 2. slavii ramasi aici fiind asimilati de autohtoni. iar populatia daco-romana s-a extins dincolo de granitele provinciei ceea ce a condus la uniformizarea culturii romanice in intreg spatiul carpato-danubiano-pontic. Poporul roman a locuit permanent teritoriul de la nord de Dunare. din limba romana formandu-se patru dialecte: dialectul daco-roman. altele din epoca moderna (franceza. Limba romana s-a format in doua etape: 1. italiana. dialectul istroroman. in spatiul carpato-dunarean. in grupuri. Poporul roman s-a format din simbioza a doua componente etnice: dacii si romanii in teritoriul delimitat de Carpati. Dunare. ultimile trei la sud de Dunare. Influenta migratorilor a fost redusa. Constituirea statelor medievale Transilvania. inger. preot. nu a schimbat caracterul latin al limbii romane. Acest lucru dovedeste vechimea dar si caracterul latin. portugheza. Gepizii. populatia daco-romana ramasa in Dacia a cunoscut valuri succesive de populatii migratoare. la nordul Dunarii. Limba romana s-a format paralel cu poporul roman. Pe teritoriul Daciei a ramas un numar mic de migratori care au fost asimilati de populatia romanizata. a avut loc desavarsirea etnogenezei romanesti. pe teritoriul fostei provincii romane s-au asezat dacii liberi. I. 20% din vocabular. Marea Neagra si Balcani. 4. Primele migratii au avut loc in sec. cum sunt si limbile franceza. Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia). ele limitandu-se doar la imbogatirea vocabularului. transformarea treptata a limbii latine vorbite intr-o limba romanica de factura orientala. unde limba romana a avut o evolutie diferita. occidental al crestinismului romanesc. 160 de cuvinte cu derivatele lor (10% din lexicul romanesc). migratorii in drumul lor spre centrul. Influenta elementelor slave a fost nesemnificativa. pe parcursul a catorva secole. Influentele lingvistice slave nu au putut schimba caracterul latin al limbii romane. Acestia au folosit latina populara. botez etc. italiana. contactele cu autohtonii rezumandu-se la plata unui tribut din partea autohtonilor. dialectul aroman. • stratul lingvistic latin: 60% din vocabularul limbii romane. • adstratul lingvistic slav: cca. Dobrogea Societatea romaneasca in sec. Principalele populatii migratoare : Gotii. Avarii. IV. vestul sau sudul Europei trecand si peste teritoriul locuit de daco-romani. numita romana comuna (straromana sau protoromana). IX-XIII 5 .preluate si cuvintele: cruce. Moldova. Autohtoni si migratori Dupa retragerea romana.

al XIII-lea: TRANSILVANIA ‘Cronica lui Anonimus’ vorbeste despre existenta la jum. ocoale. romanii erau organizati in obsti satesti teritoriale (comunitati umane ce-si desfasurau activitatea pe un anumit teritoriu pe care il aveau in stapanire. conduse de cnezi sau juzi).Primele mentiuni despre romani au aparut in izvoare medievale din sec. Obstile satesti s-au grupat in uniuni de obsti (‘autonomii populare’). in estul Banatului si vestul Olteniei. VII-VIII. cu centrul la Morisena. in nordul Olteniei. despre primele formatiuni politice prestatale din Transilvania. in Banat. in Banat (intre Mures si Cris).Acestea au stat la baza formarii cnezatelor si voievodatelor ca structuri politice prestatale Structuri politice romanesti din sec. Voievodatul lui Gyla. in stanga Oltului. religioase cu Bizantul. MOLDOVA Existenta unor stucturi politice romanesti la rasarit de Carpati este confirmata de izvoarele narative ale vremii (‘Oguzname’. sec. Voievodatul lui Litovoi.redactata in sec. cu centrul la Cuvin. sec. cu centrul la Balgrad (Alba Iulia). Izvoare scrise ce contin informatii despre romani: Tratatul militar bizantin ‘Strategikon’. a trei formatiuni politice romanesti: Voievodatul lui Menumorut. economice. IX-XIII vorbesc o serie de izvoare scrise ale caror informatii sunt completate de descoperirile arheologice. cronici rusesti. organizarea lor. Campul lui Dragos. in sudul Olteniei. al IX-lea. Codrii Lapusnei. campuri. al IX-lea – sec. etc. din 1247. DOBROGEA 6 . Voievodatul lui Seneslau. Cercetarile arheologice au scos la suprafata un numar foarte mare de asezari din sec. a doua voievodate romanesti. ‘Gesta Hungarorum’ (‘Faptele ungurilor’). situat in Crisana. ce au opus rezistenta expansiunii maghiarilor spre rasarit: Voievodatul lui Ahtum. Voievodatul lui Glad. al IX-lea. Din aceste izvoare aflam despre organizarea interna si legaturile politice.Despre societatea romaneasca in sec.etc. Codrii Hertei. Cnezatul lui Ioan. intre Olt si Jiu. ce purtau diferite denumiri: codri. Cnezatul lui Farcas. Voievodatul lui Gelu. Codrii Cosminului. ‘Cronica notarului anonim al regelui Bela al IV-lea. al XI-lea. mentioneaza existenta a cinci formatiuni politice prestatale romanesti la sud de Carpati: Tara Severinului. IX-XIII (peste 1500). despre tara ‘romanilor’. tari. TARA ROMANEASCA ‘Diploma cavalerilor ioaniti’. in centrul Transilvaniei. documente din cancelaria germana si papala Tara Sipenitului. cu centrul la Dabaca. in Podisul Transilvaniei. ‘Legenda Sfantului Gerard’ mentioneaza existenta. Conform acestor descoperiri. la jum. literatura bizantina.‘Legenda sfantului Gerard’ aminteste despre existenta unor formatiuni politice romanesti in Transilvania. Codrii Orheiului. Cronica turca ‘Oguzname’. cu centrul la Biharea.

7 . Barbat. stapanea sudul Dobrogei si avea resedinta la Dristor. a avut loc organizarea politica a Transilvaniei ca voievodat (institutie specific romaneasca) cu o larga autonomie in cardul regatului maghiar. XI: dupa crearea regatului Ungariei prin incoronarea lui Stefan I ca ‘rege apostolic’ si crestinarea ungurilor in rit catolic a inceput cucerirea organizata a Transilvaniei. a fost luat prizonier. ‘Alexiada’. de unigicare a acestor formatiuni prestatale si de iesire de sub suzeranitate maghiara.Sestlav. al XI-lea.Satza. .incercarea de unificare a formatiunilor politice prestatale romanesti dintre Carpati si Dunare a pornit din stanga Oltului. primul comitat creat a fost Bihor (1111). . In opera sa. conducatorul unei formatiuni politice formate in jurul fortificatiei de la Mircea Voda. unificarea politica a cnezatelor si voievodatelor romanesti de catre Basarab I Intemeietorul (1310-1352) 1324 – recunoasterea stapanirii lui Basarab asupra teritoriului ce cuprindea Banatul Severinului. a doua jum. prin infrangerea voievozilor formatiunilor politice romanesti din centrul Transilvaniei si Banat. al XIV-lea. la 1094. Formarea voievodatului Transilvaniei A avut loc in doua etape: 1. a trei conducatori locali:Tatos. O inscriptie din 943. de la voievodatul lui Seneslau. 2. cavaleri ai ordinelor cavaleresti (teutoni si ioaniti): Formarea statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia) A cunoscut trei etape: 1. Oltenia. 2. iar fratele lui. in 1277. Muntenia si teritorii de la nordul gurilor Dunarii (Basarabia) .Tot Ana Comnena mentioneaza. de catre Carol Robert de Anjou. a sec. X: inaintarea ungurilor asezati in Campia Panonica in Transilvania s-a lovit de rezistenta romanilor de aici organizati in voievodate (mentionate in Gesta Hungarorum). Intr-o diploma din anul 1230 a tarului bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) este mentionata Tara Cavarnei situata intre Mangalia si Varna. Pudila. au fost colonizati secui. Ana Comnena vorbeste despre existenta. aminteste de un jupan Dimitrie. a sec. stapanea nord-estul Dobrogei si avea resedinta la Preslav. Mercurius. condusa de un voievod numit de rege – organizarea politica a Transilvaniei a fost insotita si de organizarea religioasa prin infiintarea episcopatelor catolice. descoperita la Mircea Voda. regele maghiar Ladislau IV a organizat. Ca raspuns.Invazia mongola din 1241 a oprit expansiunea maghiara la sud de Carpati si a permis afirmarea cnezatelor si voievodatelor romanesti amintite in ‘Diploma Cavalerilor Ioaniti’. a fost mentionat in documente din anul 1111). unitati administrativteritoriale aflate sub autoritatea regelui Ungariei. un alt fruntas al vlahilor. Incercarea unui urmas al lui Litovoi. in 1272-1275. – dupa incercarea esuata a regalitatii maghiare de a impune propriul model de organizare politica – pricipatul (primul pricipe al Transilvaniei. in a doua jum. pe fondul crizei politice a regatului maghiar si slabirii dominatiei tatare asupra teritoriilor romanesti la inceputul sec. sec. stapnea nord-vestul Dobrogei si avea resedinta la Vicina. XI-XII: – organizarea treptata a teritoriului cucerit prin crearea comitatelor. IX-XI: aparitia formatiunilor politice prestatale romanesti mentionate de sursele maghiare si atestate si de descoperirile arheologice: – sec. – pentru intarirea stapanirii maghiare in Transilvania.Existenta unor structuri politice romanesti intre Dunara si Marea Neagra este atestata inca din sec. o expeditie militara in urma careia voievodul roman a fost ucis. al X-lea. voievod din dreapta Oltului. – sec. sasi.

2. II. 3. Vladislav Vlaicu (1364-1377). aflat pe valea Izei. Treptat a devenit autonom fata de imperiu si a unificat ‘tarile’ dintre Dunare si mare intemeind Dobrogea. unde i-a alungat pe urmasii lui Dragos. – consolidarea statului prin cearea institutiilor interne si afirmarea ca stat medieval de sine statator in timpul urmasilor lui Basarab I: Nicolae Alexandru (1352-1364). XVII-XVIII si cunoscut ca ‘descalecatul lui Negru Voda din Fagaras’. pusa sub conducerea voievodului maramuresean Dragos. 1353 – crearea de catre regalitatea maghiara. Petru Musat (1347-1391). Roman I (1391-1394). 8 . contributia adusa la intemeierea Tarii Romanesti de catre voievozii romani din Transilvania care. Mircea cel Batran a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca. 1347 – Dobrotici. . CIVILIZATIA ROMANEASCA IN CONTEXT EUROPEAN 1. urmatorul conducator al Dobrogei. structura ce s-a suprapus peste structurile romanesti din zona. . al XVI-lea. Militare. Organizarea institutionala: o Domnia: institutia centrala reprezentata de domnul tarii care avea urmatoarele atributii: Administrative. 3. fapt consemnat de cronicile din sec. a urmat la conducerea statului in Dobrogea. fiul lui Dobrotici. –rascoala romanilor din Maramures sub conducerea voievodului Bogdan ce stapanea un cnezat format din 22 de sate. Intemeierea statului medieval Moldova A cunoscut trei etape: 1. a unei marci de aparare in nord-vestul Moldovei cu centrul la Baia. au trecut la sud de Carpati. Desavarsirea teritoriala prin incorporarea Tarii de Jos (sudul Moldovei). aveau atributii politice.9-12 noiembrie 1330 – batalia de la Posada si infrangerea lui Carol Robert de Anjou. cu resedinta la Cuhea. Biserica si domnia A. Stefan I (1394-1399). pana la sfarsitul sec. fratele lui Balica. TEST II. Rascoala a fost urmata de ‘descalecatul’ acestuia in Moldova. Radu I (1377-1384). Formarea Dobrogei Nucleul statului a fost ‘Tara Cavarnei’ mentionata intr-o diploma a lui Ioan Asan al II-lea la 1230.1359 – a avut loc ‘descalecatul’ lui Bogdan in Moldova. La inceput acesta era vasal Bizantului. Judecatoresti. probabil. fiind numit ‘despot’. 1346 – in fruntea statului se afla Balica care s-a amestecat in razboiul civil de la Constantinopol. administrative si judecatoresti. nemultumiti de politica maghiarilor in Transilvania. Dan I (1384-1386). Aceasta marca este considerata Moldova Mica si era vasala regelui Ungariei. o Sfatul Domnesc alcatuit din dregatori.Ludovic de Anjou a castigat independenta Moldovei. 1388 – Ivanco. in contextul luptelor cu tatarii. a participat alaturi de Mircea cel Batran la luptele cu turcii si. Legislative. cucerirea independentei noului stat fata de regalitatea maghiara. a fost ucis. si consolidarea instutionala a statului medieval Moldova care s-au realizat sub urmasii lui Bogdan: Latcu (1365-1374). Tara Romaneasca si Moldova – biserica si domnia au fost principalele institutii ale statelor medievale romanesti.

1503 – au fost infiintate Episcopia Ramnicului si Episcopia Buzaului. o Mitropolitul – al doilea demnitar in stat era cea mai importanta figura a Sfatului Domnesc. B.1471 – a fost infiintata Episcopia de Radauti.Vornicul. Paharnicul. Organizare institutionala: o Voievodul: prerogative limitate (nu era singurul stapanitor). Atributiile vicevoievodului: rol consultativ indeplinea functii publice sau la curtea suveranului conducea Transilvania in lipsa voievodului atributii uneori administrative. Clucerul. clerului catolic. Transilvania Transilvania. Postelnicul. reunea reprezentanti ai starilor privilegiate ( o Biserica – institutie importanta a statelor medievale romanest. Romanii erau in majoritate aserviti si nu aveau dreptul de a participa la aceste adunari. judecatoresti. ‘judeti’ cu functii administrative. Tismana.Au fost ridicate manastiri precum: Vodita. Slugerul. intaiul sfetnic al domnului. 9 . Putna. Cozia. Comisul. pana la 1541 – Voievodatul vasal regelui Ungariei. conduse de un ‘staroste’ sau ‘parcalab’(in cazul tinuturilor ce aveau in cadrul lor si cetati).participa la scaunul de judecata al domnului. Stolnicul. patriciatului sasesc. notari. Organizarea administrativ-teritoriala Tara Romaneasca: ‘judete’. Mitropolitii si episcopii erau numiti de catre domn. in general oamenilor liberi. 1370 – a fost infiintata Mitropolia Severinului.Era numit si revocat de rege.1404 – a fost infiintata Episcopia Romanului.1597 – a fost infiintata Episcopia de Husi. Moldova: 1401 – a fost infiintata Mitropolia Moldovei la Suceava. Dealu. el il incorona pe seful statului. Moldova: ‘tinuturi’. Organizarea bisericeasca Tara Romaneasca:  1359 – infiintarea mitropoliei Tarii Romanesti la Curtea de Arges. etc. cu o larga autonomie in cadrul regatului maghiar.Odata cu organizarea bisericii au fost ctitorite o serie de biserici si manastiri: Neamt. Vistierul. Atributii: . loctiitor al domnului in caz de vacanta a tronului. Logofatul. i-a sprijinit pe domnitorii romani. o Adunarea tarii – se intrunea periodic. Era dependenta de Patriarhia din Constantinopol. judecatoresti. capitala tarii. etc. • Congregatia generala: adunari reprezentative compuse din reprezentantii nobilimii maghiare.Banul Olteniei in Tara Romaneasca si Portarul Sucevei in Moldova eu cele mai importante dregatorii. Spatarul. patriarhii urmau sa fie numiti de catre patriarhul ortodox din Constantinopol.administrative (guvernator) • Sfatul voievodului: Vicevoievodul.judecatoreŞTI -militare (comandant militar) . comiti. fruntasilor secuilor. Moldovita. conduse de reprezentanti ai domnului. Voronet. legislative.

Un district romanesc cuprindea un numar de cnezate si voievodate locale. tratatul de alianta cu regele Poloniei. cuprindea trei episcopii: o Episcopia Transilvaniei. dar amandoi au pierdut in fata lui Mahomed. iar dupa organizarea mitropoliilor din Tara Romaneasca si Moldova au intrat sub jurisdictia acestor mitropolii.Episcopia Cenadului. • Districtele romanesti: numite initial tari (terra). 1389 – a incheiat alianta cu domnul Moldovei. 1395.Asezamintele religioase romanesti din Transilvania se aflau sub jurisdictia episcopilor ortodocsi de la sud si rasarit de Carpati. fruntasii secuilor. ce se conduceau dupa dreptul lor stravechi. prin mijlocirea domnului Moldovei. patriciatul sasesc. secui). unitariana). 1417 – a platit tribut Portii in schimbul protectiei acordate de sultan si recunoasterii de catre acesta a independentei Tarii Romanesti. iarna – Mircea cel Batran a participat cu un corp de oaste la batalia de la Kossovopolje (Campia Mierlei) impotriva turcilor si a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca. 10 octombrie – batalia de la Rovine incheiata cu infrangerea armatei otomane condusa de Baiazid Ilderim (Fulgerul). 2. 10 . conditionat de apartenenta la una dintre religiile recepte (catolica. luterana. sustinandu-l mai intai pe Musa. Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei: • Comitate maghiare conduse de comiti. XV intr-o organizatie teritoriala si politica autonoma (scoasa de sub jurisdictia voievodului) numita Universitatea Sasilor. Hunedoara (Strei. Organizarea bisericeasca: • Biserica catolica subordonata arhiepiscopiei de Calocea. • Scaune sasesti: sapte la numar. • Districte sasesti: doua (Brasov si Bistrita). II. Scaunele sasesti si cele doua districte s-au organizat in sec. • Biserica ortodoxa era reprezentata de o serie de biserici si manastiri romanesti din Maramures (Cuhea). cu resedinta la Alba-Iulia. hotara in chestiunile de interes general.Episcopia Oradiei. tratat de alianta cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg. apoi pe Mustafa.Transilvania – Principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman (1541-1688) Organizare institutionala: • Principele: era denumit de Dieta si confirmat de Sultan. Wladislav Jagello. sau Hunedoara. impotriva turcilor. • Sfatul Principelui: format din 12 membri alesi din randul natiunilor privilegiate (cate 4 din fiecare): nobilii maghiari. Politica externa a voievozilor romani 1. Tara Barsei (Scheii Brasovului). erau situate in regiunile de granita. 10 decembrie – la Radom s-a incheiat. 1389. Tara Fagarasului (Scorei). 1394. organizata de Sigismund de Luxemburg cu participarea lui Mircea cel Batran si a cavalerilor occidentali (in special a celor burgunzi): 1402-1413 – s-a amestecat in luptele pentru tron in Imperiul Otoman. in Banat. se intrunea de doua ori pe an. in numar de sapte. impotriva Ungariei. Petru I (1374-1391). Mircea cel Batran (1368-1418) – Tara Romaneasca 1388 – 1389. sasi. in Fagaras. Densus) etc. calvina. • Dieta: compusa din 150 de membri. cel mai important fiind scaunul Sibiului. Formata din reprezentantii natiunilor privilegiate (maghiari. • Scaune secuiesti organizate cu scopuri militare in partea rasariteana a Transilvaniei. 7 martie – Brasov. 1396 – cruciada antiotomana de la Nicopole. isi aveau originea in fostele organizatii autohtone ale romanilor.

26 ianuarie 1465 – a atacat si cucerit cetatea Chilia. 1462. despotul sarb Brancovici si oastea Tarii Romanesti: 1444. Iancu a fost infrant la Santimbru. 11 . la insistentele Papei. Iancu de Hunedoara – Transilvania 1441-1456 – Voievod al Transilvaniei. a fost cucerit Giurgiul. incheiata de sultanul Murad al II-lea cu regele Ungariei. august – Campania de la Dunare: a provocat infrangeri grave turcilor. indreptat impotriva Ungariei. 25 mai – la Roman. recunoscand suzeranitatea acestuia. ocupata de unguri. 1462 – incheierea unei reglementari (capitulatie) intre sultan si Radu cel Frumos (noul domn) care consemna cresterea tributului de catre Poarta dar si pastrarea independentei Tarii Romanesti. 18 martie – incursiune turceasca in Transilvania. protejarea acesteia de catre sultan. 1420 – Alexandru cel Bun a respins primul atac turcesc asupra Moldovei. 4. Stefan cel Mare (1457-1504) – Moldova 4 aprilie 1459 v. 1444 – ‘Cruciada de la Varna’: 1445. Poarta respecta suveranitatea statului roman. Vlad Tepes (1456-1462. 1456. 22 martie – turcii in retragere. 1412. Alexandru cel Bun (1400-1432) – Moldova 1402. 1442. impotriva cavalerilor teutoni. 16 iunie – ‘Atacul de noapte’ de langa Targoviste asupra taberei turcesti incheiat cu retragerea armatei turcesti condusa de Mahomed al II-lea. la Chilia si Cetatea Alba. iulie – Pacea de la Seghedin pe 10 ani. Vladislav I. 1411. 1410 – domnul Moldovei a trimis la Grünwald trupe in sprijinul regelui Poloniei. Cazimir al IV-lea. 1461 – alianta cu regele Ungariei. 1443 – ‘Campania cea lunga’ la care au participat Ungaria. 1442. vara – la Lipnic. intre Rahova si Chilia. a renuntat la pacea cu turcii. 12 martie – Alexandru cel Bun a incheiat o intelegere cu regele Poloniei.2.la Overchelauti. victoria lui Iancu de Hunedoara. in schimbul juramantului de vasalitate si cedari Hotinului. pentru a sprijini Polonia impotriva cavalerilor teutoni care au fost invinsi. trupele maghiare au suferit o infrangere zdrobitoare din partea ostilor moldovene. Stefan cel Mare a fost recunoscut domn de catre regele Poloniei. 14 decembrie 1467 – la Baia. 1442. 1461-1462. iarna – a atacat punctele fortificate turcesti de la sudul Dunarii. Matei Corvin. aceasta actiune a condus la deteriorarea relatiilor cu Ungaria. pentru 75 de ani. A fost oprita. Ungaria si Polonia au semnat un tratat care punea in pericol existenta Moldovei. urmariti de Iancu de Hunedoara au fost infranti langa Sibiu. 2 septembrie – victoria impotriva turcilor pe raul Ialomita. 3. expansiunea Imperiului Otoman spre Centrul Europei. 1422 – domnitorul moldovean a trimis un corp de oaste la Marienburg. 1467) – Tara Romaneasca Confruntarile cu Imperiul Otoman: 1459 – a refuzat plata tributului. 1446-1453 – guvernator al Ungariei. 21-22 iulie – la Belgrad. 5. pentru a opri ofensiva Ungariei in Moldova. Alexandru a reinnoit tratatul cu regele Poloniei. 1469. Stefan a zdrobit hoardele tatarilor ce au invedat Moldova. 15 martie – la Lublau.

Mihai a fost infrant de polonezi si a devenit domn in Tara Romaneasca. 14 iulie 1484 – turcii au cucerit Chilia. iar sultanul a recunoscut independenta Moldovei. 1489 – tratat de alianta cu Matei Corvin si a primit de la regele Ungariei Ciceul si Cetatea de Balta drept posesiuni. Serpatesti. ducatele italiene (Mantua. 26 octombrie 1497 – la Codrii Cosminului. Martie 1601 – la Praga. datorita instabilitatii politice in interior (a crescut influenta boierilor in alegerea domnilor) si expansiunii turcilor care au transformat centrul ungariei in Pasalâcul de la Buda si Transilvania in Principat autonom supus Portii Otomane (1541). moldovenii au fost infranti. tratat de alianta cu Rudolf al II-lea care i-a promis lui Mihai sprijin financiar in schimbul recunoasterii suzeranitatii imparatului asupra Tarii Romanesti.1473 – a refuzat plata tributului. armata poloneza a fost infranta de cea moldoveana. . Sec. 12 . . Mihai a fost infrant de nobilii maghiari ajutati de generalul Basta. tratat de vasalitate cu regele Poloniei Cazimir IV. Martie 1598 – pace cu turcii care au recunoscut independenta Tarii Romanesti. 20 mai 1595 – tratat de alianta cu Sigismund Bathory pe care l-a recunoscut ca suzeran in schimbul sprijinului impotriva turcilor. Statul Papal. rupand astfel relatiile cu Polonia. turcii au fost infranti dar Mihai a fost obligat sa se retraga si sa astepte sprijinul aliatilor. Decembrie 1594-Ianuarie 1595 – campanie impotriva Imperiului Otoman: ostile reunite ale celor trei Tari Romanesti i-au infrant pe turci la Giurgiu. Rusciuc. care a promis sprijin impotriva turcilor. Mihai Viteazul (1593-1601) – Tara Romaneasca 1593 – a aderat la Liga Crestina creata de imparatul Rudolf al II-lea din care faceau parte Spania. a reluat plata tributului. 12 iulie 1499 – tratatul Moldovei cu Polonia prin care inceta vasalitatea Moldovei fata de regele polon. 30 mai/9 iunie 1598 – Targoviste. etc. 1 noiembrie 1599 – intrarea lui Mihai in Alba Iulia si recunoasterea sa ca principe al Transilvaniei de catre Dieta. Ferrara si Toscana). 26 iulie 1476 – Valea Alba (Razboieni). Silistra. Primavara 1600 – campania impotriva lui Ieremia Movila si ocuparea Moldovei. Principatul Transilvaniei si Moldova. 13/23 august 1595 – lupta de la Calugareni. 15 septembrie 1485 – la Colomeea.Targoviste.interventia Poloniei si preluarea tronului Moldovei de catre Ieremia Movila. Un tratat asemanator a incheiat si cu principele Transilvaniei si Stefan Razvan (Moldova). tratat semnat de boieri. XVI – s-a instaurat treptat regimul dominatiei otomane (dominatie care s-a manifestat in plan politic. . Simion Movila. 10 ianuarie 1475 – batalia de la Vaslui (Podu Inalt) incheiata cu victoria moldovenilor. Mihai a primit sprijin de la imparat pentru reluarea luptelor in Transilvania si ocuparea Tarii Romanesti. 18 septembrie 1600 – la Miraslau. dar si in plan economic) asupra Tarilor Romane. Unirea Principatelor 18/28 octombrie 1599 – batalia de la Selimbar incheiata cu infrangerea lui Andrei Bathory. dar au reusit sa-I alunge pe turci din Moldova si infrangerea s-a transformat in victorie.s-a realizat unirea politica a celor trei tari romanesti care aveau acum un singur domn: Mihai Viteazul. Ianuarie 1597 – a reluat plata trbutului catre turci in schimbul pacii si a recunoasterii sale de catre sultan ca domn al Tarii Romanesti. 1487 – tratat cu turcii. 6. Venetia. 9 august 1484 – turcii au cucerit si Cetatea Alba.

guvernata in numele imparatului de un guvernator ajutat de un guberniu cu atributii politice. acest lucru contribuind la dezvoltarea culturii si a limbii romane. apoi si in Tara Romaneasca. Tarile Romane nu aveau dreptul sa intretina o armata proprie. Rusiei si Prusiei de a anexa teritorii ale Imperiului Otoman aflat in criza.nu existau decat 4 religii recepte (recunoscute. ce detinusera functii importante in ierarhia Imperiului. cu mari pierderi umane. in 18 puncte erau stabilite organizarea Transilvaniei si statutul sau in cadrul Imperiului Habsburgic.Transilvania devenea provincie a Imperiului Habsburgic. a determinat izbucnirea a sase razboaie ruso-austro-turce care se vor desfasura pe teritoriul Tarilor Romane. Trasaturile regimului fanariot: domnitorii erau numiti de sultan dintre grecii din carteirul Fanar al Constantinopolului. luterana si unitariana).erau mentinute vechile privilegii ale sasilor si secuilor.comandantul armatei era austriac.. sasi). Primul domnitor fanariot a fost Nicolae Mavrocordat. teritoriul principatelor romane era considerat parte integranta a Imperiului Otoman. Rivalitatea dintre Marile Puteri. 9/19 august 1601 – Mihai Viteazul a fost asasinat de imperiali pe Campia Turzii. calvina. Criza orientala. al XVIII-lea – apare ‘Problema Orientala’ sau ‘Criza Orientala’ determinata de tendinta Austriei. . . 1716 – inceputul regimului fanariot in Tara Romaneasca. act ce a jucat rol de constitutie. . Economia fiind subordonata Portii otomane. la emanciparea romanilor din Transilvania. Mihai l-a invins pe Sigismund Bathory. prin urmare parti din teritoriu puteau fi instrainate in functie de interesele Portii. 26 ianuarie – Pacea de la Karlowitz – Imperiul Otoman a renuntat la pretentiile de suzeranitate asupra Transilvaniei. cu ajutorul lui Basta. 1699.Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri. Sec. administrative si judiciare. au crescut obligatiile catre turci si s-a mentinut monopolul acestora asupra economiei. romanii erau considerati tolerati in Transilvania si nu aveau dreptul sa participe la viata politica a tarii.se mentinea Dieta Transilvaniei. TEST III.se mentinea sistemul ‘celor trei natiuni privilegiate’ (unguri. la care se adauga lupta pentru eliberare de sub dominatia otomana dusa de popoarele balcanice. materiale. mai intai in Moldova. Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova: 1711 – inceputul regimului fanariot in Moldova. PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE III. teritoriale. 1692-1701 – a fost organizata Biserica Greco-Catolica prin unirea unei parti a romanilor ortodocsi cu Biserica Catolica. Tarile Romane nu aveau dreptul la o politica externa proprie. secui. oficiale: catolica. 1. in relatiile cu alte tari interesele acestora fiind reprezentate de sultan. religia ortodoxa nu era acceptata. care era numit de imparat). Regimul habsburgic in Transilvania 1691.3/13 august 1601 – la Guraslau. astfel: . dar aceasta avea atributii limitate (nu mai avea dreptul de a alege guvernatorul. 13 . 4 decembrie – a fost emisa Diploma Leopoldina. . principele Transilvaniei.

Razboiul ruso-austro-turc din 1736-1739. Aceste revendicari erau: respectarea drepturilor politice ale romanilor. Tara Romaneasca si Moldova Boierii pamanteni din Tara Romaneasca si Moldova si-au manifestat opozitia fata de regimul fanariot prin actiuni care urmareau atragerea atentiei Marilor Puteri asupra problemelor din Tarile Romane. revenirea la domniile pamantene. • lipsa de drepturi politice si nationale pentru romanii din Imperiul Habsburgic. pentru a obtine independenta Tarilor Romane. Constiinta nationala si emancipare politica Miscarea de emancipare nationala a romanilor din: A. Consecinte: inlaturarea regimului fanariot. Turcia) desfasurate pe teritoriul Tarilor Romane. B. Razboiul ruso-turc din 1768-1774. Banat si Bucovina si de Rusia si de Imperiul Otoman in Tara Romaneasca si Moldova. Transilvania Ioan Inochentie Micu Klein (1692-1768). regimul politic autoritar al domnilor regulamentari. Au fost introduse in Tara Romaneasca si Moldova Regulamentele Organice.revigorarea demersurilor boierilor pamanteni.Conflictele dintre Marile Puteri (Rusia. Revolutia romaneasca condusa de Tudor Vladimirescu s-a desfasurat in stransa legatura cu miscarea de eliberare a Greciei de sub stapanirea otomana. independenta sau autonomia Tarilor Romane. Rascoala condusa de Horea. Austria. Consecinte: 14 .. document elaborat in 1791 de catre reprezentantii Scolii Ardelene: Scoala Ardeleana. ‘Razboiul ruso-austro-turc din 1787-1791/1792. pe langa Marile Puteri. Razboiul ruso-turc din 1710-1711. dominatie exercitata de Imperiul Habsburgic in Transilvania. inlocuirea suzeranitatii Imperiului Otoman cu protectoratul colectiv al Marilor Puteri. Closca si Crisan (1784) Supplex Libellus Valachorum. curent cultural reprezentat de un grup de intelectuali romani din Transilvania care au considerat ca lupta pentru emanciparea romanilor poate fi dusa cu mai mult succes pe taramul culturii. de eliberare sociala si nationala. In acest scop ei au redactat o serie de memorii care contineau revendicarile romanilor din Principate. 2. III. Razboiul austro-turc din 1716-1718. Revolutia din 1848-1849 Cauze: • dominatia straina asupra Principatelor Romane..ocupatia trupelor otomane timp de doi ani. organizata de societatea secreta Eteria. respectarea prevederilor ‘Capitulatiilor’.Razboiul ruso-turc din 1828-1829. Revolutia de la 1821 Revolutia din Tara Romaneasca se inscrie intr-o miscare mai ampla. • mentinerea vechilor relatii de tip feudal. Razboiul ruso-turc din 1806-1812. condusa de Alexandru Ipsilanti. desfasurata pe plan european. • starea de inapoiere economica in care se aflau Principatele Romane. Razboaiele ruso-austro-turce.

o guvern care sa reprezinte interesele tarii.Alegerea ca domnitor. Razboiul Crimeei care s-a incheiat cu infrangerea Rusiei. IV. Regatul Sardiniei. la Congresul de la Paris s-a semnat Tratatul de Pace de catre Marile Puteri europene (Franta. in Moldova si Tara Romaneasca. Prusia. • 13/25 februarie-18/30 martie 1856. o Convocarea in Tarile Romane a unor Adunari ad-hoc reprezentative care sa-si exprime pozitia cu privire la unire si la revizuirea Regulamentelor Organice. a lui Alexandru Ioan Cuza. Domnia si reformel lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) • 15 . a insemnat unirea Tarilor Romane. • 1857. Anglia. • adunarile ad-hoc formate in reprezentanti ai tuturor categoriilor sociale au adoptat rezolutii asemanatoare in ambele tari care cuprindeau: o unirea Principatelor intr-un stat numit Romania. a fost convocata adunarea ad-hoc in Moldova si Tara Romaneasca. CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE IV. o autonomia statului roman. • 24 ianuarie 1859 Adunarea Electiva de la Bucuresti a ales pe domn al Tarii Romanesti tot pe Alexandru Ioan Cuza. 7/19 august 1858. Constituirea si consolidarea statului roman modern (1859-1881) Unirea Principatelor Romane • 1853-1856. revolutia de la 1848 a constituit un pas inainte pe drumul fauririi natiunii romane moderne.• chiar daca a fost infranta. Rusia si Turcia) prin care se hotara: o Principatele Romane erau scoase de sub protectoratul Rusiei si puse sub garantia colectiva a Marilor Puteri. Austria. Marile Puteri fiind astfel puse in fata faptului implinit si constranse sa recunoasca Unirea Principatelor Romane intr-un singur stat. • strangerea legaturilor dintre romanii din cele trei parti romanesti in vederea intensificarii luptei pentru independenta si unitate nationala.1. o print strain dintr-o familie domnitoare a Europei. a fost adoptata Conventia de la Paris ce stabilea statutul international al Principatelor si organizarea interna a acestora: Dubla alegere a lui Cuza: • 5 ianuarie 1859 Adunarea Electiva a Moldovei a ales ca Domn al acesteia pe Alexandru Ioan Cuza. o Sudul Basarabiei revenea Moldovei.

adoptarea Statutului Dezvoltator al Conventiei de la Paris Legii Electorale. . Codul Civil prevedea obligatia casatoriei si a divortului civil. Legea instructiunii publice. Domnul: . Conducerea a fost preluata de o locotenenta domneasca.10/22 mai 1866 – Carol I a depus juramantul de credinta. . Legea Rurala. liberal. condus de un prim-ministru. . Parlamentul: . si un guvern condus de Ion Ghica. dubla alegere insemnand incalcarea Conventiei de la Paris. .numele oficial al tarii era Romania.era ales prin vot cenzitar. .29 iunie/11 iulie 1866 – adoptarea Constitutiei prin care Romania devenea monarhie contitutionala. . Proiectul de lege rurala propus de acesta nu imbunatatea situatia taranilor. Guvernul. col. .sanctionarea si promulgarea legilor. Legea privind autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane. S-a format un nou guvern.29 aprilie/10 mai 1866 – Adunarea Constituanta a votat o proclamatie care exprima vointa romanilor de a fi condusi de principele Carol I din dinastia de HohenzollernSigmaringen.avea rol de a initia si sanctiona legile. . care era acceptat de Parlament. cu scopul inlaturarii domnitorului. Constitutia din 1866 . impreuna cu guvernul. primul ministru.a fost conceputa dupa modelul constitutiei belgiene din 1831. Romania devenea o monarhie constitutionala ereditara.11/23 februarie 1866 – a fost organizata o lovitura de stat. formata din Lascar Catargiu.discuta si aproba bugetul. Barbu Catargiu. 1862-1866: este perioada marilor reforme. Nicolae Golescu.format din doua camere (Adunarea Deputatilor si Senatul). Codul de Procedura Penala . Politica autoritara a lui Cuza a determinat formarea ‘monstruasei coalitii’ care grupa pe liberali si conservatori. 16 .potrivit acestei constitutii.a fost prima constitutie romaneasca.1859-1862: in prima parte a domniei. Guvernul conservator condus de Barbu Catargiu era ostil infaptuirii unor reforme care ar fi subminat baza materiala si puterea marilor propietari de pamant. condus de Mihail Kogalniceanu (11 octombrie1863-26 ianuarie 1865) Legi : Legea pentru secularizarea averilor manastiresti. a fost asasinat in imprejurari ramase neelucidate.drept de veto. Constitutia din 1866 . b) puterea legislativa era reprezentata de Domn si de Parlament. Printul strain. La 8 iunie 1862.Constitutia consfintea drepturile si libertatile cetatenesti si avea la baza principiul separarii puterilor in stat: a) puterea executiva era reprezentata de domn. in urma careia Cuza a fost silit sa abdice si sa urmeze calea exilului. Nicolae Haralambie. . .. Cuza a luat masuri pentru desavarsirea unirii in plan administrativ si legislativ si a intreprins o serie de demersuri pentru recunoasterea unirii de catre Marile Puteri.

prin care romanii protestau impotriva restrictiilor impuse. 1892 – Memorandumul.A fost adoptata o noua lege electorala care mentinea sistemul de vot censitar. semnat de membrii Partidului National Roman din Transilvania si alte personalitati romanesti. aintrunirilor. 17 . Rusiei. Transilvania a fost anexata la Ungaria. 19 februarie 1878 – Tratatul de la San Stefano semnat intre Rusia si Turcia. egalitatea in fata legilor). in absenta Romaniei. Principalele institutii ale statului modern roman A. 1863-1864 – Dieta de la Sibiu. .Constitutie consacra drepturile si libertatile cetatenesti (dreptul la propietate. au avut loc rascoale antiotomane in BosniaHertegovina. romanii si-au pierdut aproape toate drepturile castigate in ceea ce priveste folosirea limbii nationale si a religiei ortodoxe. pe cheltuiala proprie. Italiei. Parlamentul Cucerirea independentei de stat a Romaniei 1875-1876 – redeschiderea Chestiunii Orientale. . mai 1868 – Pronunciamentul de la Blaj redactat de George Baritiu.cedarea judetelor din sudul Basarabiei de catre Romania care primea in schimb Dobrogea. Guvernul C. libertatea cuvantului.1876 – Serbia si Muntenegru au declarat razboi Portii Otomane. 4 aprilie 1877 – la Bucuresti s-a incheiat Conventia Romano-Rusa care reglementa trecerea armatelor rusesti pe teritoriul Romaniei cu respectarea integritatii teritoriale a statului roman. armata rusa a suferit pierderi foarte mari. 4 martie 1849 – adoptarea unei Constitutii Imperiale prin care Transilvania depindea direct de Viena. Monarhia B. a constiintei. alegatorii fiind impartiti in patru colegii. Romanii din afara granitelor Transilvania 1847 – limba germana a devenit limba oficiala. Rusia respingea cooperarea militara a Romaniei la acest razboi. a votat legi favorabile romanilor: . Turciei care stabileau: .independenta Romaniei in schimbul acordarii cetateniei romane tuturor supusilor fara deosebire de religie. pentru prima data intrau si romani. 9 noiembrie 1877 – trupele romane si ruse au cucerit Rahova. 9 mai 1877 – proclamarea independentei de stat a Romaniei.1867 – s-a format imperiul dualist Austro-Ungar. a institutiilor acestuia.28 noiembrie 1877 – capitularea Plevnei. iulie 1877 – esecul trupelor rusesti la Plevna. AustroUngariei. 19 iulie 1877 – o prima telegrama a Marelui Duce Nicolae cerea regelui Carol I interventia armatei romane la sud de Dunare in sprijinul armatei rusesti. a presei. a fost respins de catre imparatul Franz Iosef I si inaintat Guvernului de la Budapesta. in care. Bulgaria.b) puterea judecatoreasca era reprezentata de Tribunale si Curti de Justitie. dupa avere. au urmat alte doua telegrame (9 august si 19 august 1877). . Delta Dunarii si Insula Serpilor. Angliei. 1862 – limba maghiara a devenit limba oficiala in Transilvania printr-o lege a invatamantului. Frantei. stabilea: 1 iunie 1878-1 iulie 1878 – a avut loc Congresul de la Berlin cu participarea Germaniei.

1856 – Tratatul de Pace de la Paris: Moldova a recapatat trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. limba romana a continuat sa fie folosita in administratie.1905 – P. condusi de feldmaresalul von Mackensen. in Moldova. in Basarabia s-a dezvoltat un curent de renastere nationala. Primul razboi mondial (1914-1918) 1914-1916 – perioada neutralitatii Romaniei 21 iulie 1914 – Consiliul de Coroana din Sinaia a hotarat neutralitatea tarii cu toate ca avea un tratat de alianta incheiat cu Tripla Alianta. Campania din 1916: 14 august 1916 – Romania a declarat razboi Austro-Ungariei. din Transilvania a parasit pasivismul in favoarea activismului politic deschizand astfel lupta pentru drepturile romanilor si emanciparea lor de sub dominatie straina. au fost introduse legile rusesti. 23 noiembrie-6 decembrie 1916 – armatele Puterilor Centrale au ocupat Bucurestiul si doua treimi din teritoriul Romaniei a intrat sub ocupatie militara. Anglia. octombrie-noiembrie 1916 – au avut loc luptele de la Valea Jiului si Valea Oltului. Bucovina s-a desprins de Galitia si a devenit Ducat Autonom. Rusia. Campania din 1917: 18 . sfarsitul lunii noiembrie 1916 – autoritatile romane s-au retras la Iasi. 24 august 1916 – la Turtcaia a avut loc infrangerea armatei romane de catre germani si bulgari. In ajunul primului razboi mondial. frontul armatei romane a cedat. armata romana a ramas pentru a organiza apararea Bucurestiului. Ismail. 1905 – s-a constituit Partidul National Roman. Procesul de deznationalizare a romanilor s-a amplificat. cu o catedra de limba romana. Gheorghe). TEST DE EVALUARE V. Tezaurul Romaniei a fost depus la Moscova. a fost intensificata politica de deznationalizare a romanilor. 1871 – Basarabia a devenit gubernie a Imperiului Rus. In restul Basarabiei. Initial. Basarabia a fost anexata de Imperiul Rus. 1915-1916 – tratative ale Romaniei cu Antanta privind intrarea Romaniei in razboi.N. care a ramas sub stapanirea Rusiei. 27 septembrie 1914 – moartea regelui Carol I. Franta. Totusi. Bolgrad). 4 august 1916 – Trata de alianta incheiat intre Romania. a fost pastrata administratia romaneasca. 1875 – a fost infiintata Universitatea din Cernauti. rege al romaniei a devenit Ferdinand. Frontul s-a stabilizat pe linia Oituz-Siret-Dunare (Bratul Sf. biserica si scoala. 1878 – Congresul de la Berlin: Rusia a recapatat sudul Basarabiei. Basarabia 1812 – prin Tratatul de Pace de la Bucuresti. Italia (Antanta). UNITATE SI DIVERSITATE IN ROMANIA MARE V. Bucovina 1775 – Anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic cu acordul Portii Otomane. 1. romanii si-au pastrat limba si obiceiurile.R. 4 martie 1849 – prin Constitutia Imperiala.

au respins atacurile germane la Marasti. s-a restabilit ordinea. 15/28 noiembrie 1918 – Congresul General al Bucovinei a adoptat Declaratia prin care se hotara unirea Bucovinei cu Regatul Romaniei. 18 octombrie 1918 – Declaratia de independenta a fost citita in Parlamentul de la Budapesta de deputatul Alexandru Vaida-Voievod. ianuarie 1918 – interventia trupelor romane in Basarabia impotriva bolsevicilor la cererea Sfatului Tarii. 29 octombrie/11 noiembrie 1918 – Germania a semnat armistitiu cu Antanta ceea ce a insemnat sfarsitul primului raboi mondial. 24 aprilie/7 mai 1918 – Tratatul de Pace de la Buftea-Bucuresti. Transilvania 3/16 octombrie 1918 – imparatul Carol I de Habsburg a lansat apelul ‘Catre popoarele mele credincioase’ pentru federalizarea imperiului – fara sanse. care a impus conditii grele Romaniei: Sfarsitul razboiului: Vara 1918 – succese militare ale Antantei. Constituirea Romaniei Mari Basarabia 1917 – revolutia bolsevica din Rusia – dezmembrarea Imperiului Rus. 9/22 aprilie 1918 – regele Ferdinand I a ratificat unirea Basarabiei cu Romania. sprijiniti de rusi. presedinte al acestuia a fost ales Ion Inculet. 21 noiembrie 1917 – Sfatul Tarii si-a deschis lucrarile. 18 februarie/3 martie 1918 – S-a incheiat Pacea de la Brest-Litovsk intre Rusia Sovietica si Puterile Centrale. Bucovina Octombrie 1918 – infiintarea Consiliului National Roman la Cernauti – organ reprezentativ.Iarna 1917 – armata romana s-a refacut cu sprijinul Antantei. 2. 24 ianuarie/6 februarie 1918 – Sfatul Tarii a declarat independenta R. 19 . D. 1918 – dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar. 27 martie/9 aprilie 1917 – Sfatul Tarii a proclamat unirea Basarabiei cu Romania. 28 octombrie/10 noiembrie 1918 – Romania a reintrat in razboi alaturi de Antanta. Iulie-august 1917 – romanii. Marasesti si Oituz octombrie 1917 – victoria revolutiei bolsevice a determinat iesirea Rusiei din razboi. 20 octombrie 1917 – Congresul ostasilor moldoveni din Chisinau a declarat autonomia Basarabiei – s-a constituit Sfatul Tarii ca organ reprezentativ. 21 octombrie/3 noiembrie – capitularea Austro-Ungariei. Presedintele Consiliului National Roman si prezident la Congresul General al Bucovinei era omul politic Iancu Flondor. cu Puterile Centrale. 2 decembrie 1917 – Sfatul Tarii a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca. 18/31 decembrie 1918 – regele Ferdinand I a ratificat unirea Bucovinei cu Romania. Romania a ramas izolata pe frontul de est. Moldova. V.

1920. 23 iunie 1924. a cerut ca Romania sa fie tratata ca aliata a Antantei in razboi si ca unirea provinciilor istorice cu Romania este rezultatul dorintei populatiei din aceste provincii cerand astfel recunoasterea internationala a unirii. 4 iunie 1920 – Tratatul de la Trianon cu Ungaria. 18 noiembrie/1 decembrie 1918 – Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia: . 20 . Legea pentru definitivarea reformei agrare. martie 1923. Bratianu sa protesteze. proportional cu voturile castigate. cu scopul de a elabora tratatele de pace cu statele invinse in primul razboi mondial: Tratatele de pace semnate la Paris: 28 iunie 1919 – s-a incheiat Tratatul de la Versailles cu Germania urmat de alte tratate speciale: 10 septembrie 1919 – Tratatul de la Saint-Germain cu Austria. pentru a scoate din circulatie celelalte monede care circulau pe teritoriul tarii. Mandatele ramase erau impartite intre partidele care depaseau pragul electoral de 2%. s-a realizat unificarea monetara. a fost adoptata Constitutia care prevedea reorganizarea si consolidarea statului national. Teritoiul tarii a fost impartiti in judete.a fost prezidata de Gh. in Sala Oglinzilor de la Versailles. Romania a fost reprezentata la Paris de o delegatie condusa de primul-ministru Ion I. Unificare politica si administrativa Dupa Marea Unire din 1918. alaturi de leul romanesc.18/31 octombrie 1918 – s-a format Consiliul National Roman Central (CNRC) la Budapesta 13/27 noiembrie 1918 – tratative cu reprezentantii guvernului maghiar care au acceptat doar autonomia administrativa. Legea electorala potrivit careia partidul care castiga 40% din totalul voturilor primea 70% din mandate. viza redimensionarea loturilor taranesti. 26 iulie 1924. Legea privind organizarea armatei. Dorinta Marilor Puteri de a se amesteca in problemele interne ale statului roman sub pretenta apararii dreptului minoritatilor l-au determinat pe Ion I. Constitutia din 1923 – prevederi: . Legea invatamantului care prevedea organizarea unitara a invatamantului. realizarea unor reforme democratice precum cea agrara si electorala. au fost luate masuri pentru integrarea provinciilor romanesti care s-au unit cu tara. C. 10 august 1920 –Tratatul de la Sèvres cu Turcia. El a parasit Parisul si a demisionat din functia de sef al guvernului roman. conduse de prefecti. obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar. V. 3. Legea unificarii administrativ-teritoriale prevedea organizarea administrativa unitara a teritoriului Romaniei si integrarea teritoriilor unite cu tara. Conferinta de Pace de la Paris – Versailles 18 ianuarie 1918 – s-au deschis lucrarile Conferintei de pace de la Paris. Pop de Băseşti (presedinte al Partidului National Roman in perioada 1902-1918). C. iar plasa era impartita in comune rurale si urbane conduse de primari alesi.a fost adoptata Rezolutia de Unire (prezentata de Vasile Goldiş) act juridic national 11/24 decembrie 1918 – regele Ferdinand I a sanctionat Actul Unirii. 14 iunie 1925. 27 noiembrie 1919 – Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria.au participat 1228 deputati alesi si 100. Bratianu care in sedinta din 1 februarie 1919. 17 iulie 1921. fara a recunoastea suveranitatea politica.caracterul statului national unitar roman. pentru realizarea unificarii administrative si politice.000 de transilvaneni. 27 martie 1926.

1%. 1934-1938 – maxima dezvoltare economica. evrei – 4%. 2. • Conflicte sociale: -greva tipografilor din decembrie 1918.-greva generala din octombrie 1920. VI. libertati si drepturi cetatenesti: • libertatea presei. • puterea judecatoreasca – detinuta de Inalta Curte de Casatie si Justitie.1% Minoritati nationale: romani – 71. 1929-1933 – criza economica. germani – 4. STAT. 1. format din Adunarea Deputatilor si Senat.- - separarea puterilor in stat: • puterea executiva – exercitata de rege impreuna cu guvernul: • puterea legislativa – detinuta de Parlamentul bicameral. VI. avea dreptul de a controla activitatea guvernului.9%.9% -urbana – 20.-greva ceferistilor si petrolistilor din februarie 1932. -‘Porti deschise’ – Partidul National Taranesc. CULTURA VI. suprafata Romaniei a crescut de la 137. Structuri economice si sociale Teritorial. SOCIETATE. • libertatea intrunirilor.-greva de la Lupeni din august 1929. Reformele au schimbat vechile structuri sociale: • Economia a luat avant in timpul guvernarilor liberale: -1922-1928: crestere economica. maghiari – 7. Regimul politic din Romania intre 1918-1938 Monarhia: 1914-1927 – rege al Romaniei ai fost Ferdinand: 21 . • garantarea propietatii. • vot universal. -1934-1937: dezvoltare maxima.049 km2. • Societatea: -1930 – Populatia rurala 78.000 km2 la 295. • Politici economice: -‘Prin noi insine’ – Partidul National Liberal. tigani – 1%. -Evolutia economica – marcata de urmatoarele etape: 1919-1923 – refacere economica. 1924-1928 – ascensiune economica. • egalitatea in fata legii.9%. • invatamant primar obligatoriu.

Bratianu (19331947). Carol al II-lea a devenit rege al Romaniei iar criza dinastica s-a incheiat. Duca (1930-1933. era printul mostenitor al Romaniei. Partidele extremiste: • de dreapta: o Liga Apararii National Crestine – a fost infiintata la 24 martie 1923 de prof. C. Vintila Bratianu (1927-1930). Pana in anul 1938 acesta a intreprins actiuni pentru discreditarea partidelor politice si instaurarea unui regim de dictatura personala in anul 1938. fiica regelui Greciei. revenirea lui Carol in tara. I. Cuza. infaptuirii reformei agrare. Bratianu. -15 octombrie 1922 – Regele Ferdinand si Regina Maria au fost incoronati la Alba Iulia. Ion I. a avut o influenta foarte mare asupra regelui Ferdinand. desavarstirii unirii. Au aparut partide ale minoritatilor: Partidul Maghiar. 1927-1930 – Rege al Romaniei a devenit Mihai care era minor. -1926-1930: criza dinastica determinata de renuntarea la tron a lui Carol.-prestigiul monarhiei a crescut datorita prezentei suveranilor pe front in primul razboi mondial. Unele partide au fuzionat: Partidul Taranesc si Partidul National au format Partidul National Taranesc (1926). In 1930 a fost creata Garda de Fier. Print mostenitor a devenit Mihai. casatorit cu Elena. C. Miron Cristea – Patriarhul Romaniei. a avut pe lider Corneliu Zelea Codreanu. A scazut prestigiul monarhiei. Ion Mihalache (1933-1937).Partidul National Taranesc – s-a format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Taranesc condus de Ion Mihalache condus cu Partidul National din Transilvania condus de Iuliu Maniu.Partidul Social-Democrat din Romania – s-a format la 7 mai 1927 si a avut la lideri pe George Grigorovici si Constantin Titel-Petrescu. A. Partidul Evreiesc. motiv pentru care prerogativele regale erau exercitate de o regenta formata din Principele Nicolae de Hohenzollern. Partidul National Liberal – a fost condus de I. asasinat). Partide de dreapta: . Partidele politice In general viata politica a fost dominata de PNL si PNŢ. iar in 1926 a renuntat la prerogativele de print mostenitor. In 1925 a ramas cu Elena Lupescu in Anglia. o Legiunea Arhanghelului Mihail – infiintata la 24 iunie 1927. C. Partidul German. -printul Carol al II-lea. Partide de stanga: . Dinu I. -in 1927 a murit regele Ferdinand. Gheorghe Buzdugan – Presedintele Inaltei Curti de Casatie. Bratianu (1909-1927). • de stanga: 22 . Iuliu Maniu (19371947). G. I. Acest partid a dominat scena politica romaneasca mai ales in perioada 1918-1928 (decada bratienista). fiul lui Carol. Liderul partidului. C. Acest partid a fost condus de Iuliu Maniu (1926-1933). 8 iunie 1930 – restauratia carlista. ca suverani ai Romaniei Mari.Partidul Poporului (Liga Poporului) – fondat la 1 aprilie 1918 de Alexandru Averescu. cand s-a aflat la guvernare.

3. Bucovina si Tinutul Herta. Activitatea parlamentara si guvernamentala Politica in perioada interbelica a fost dominata de lupta intre democratie si autoritarism: . Romania in al II-lea razboi mondial I. legionarii au ocupat locul al III-lea cu 15. politica ‘prin noi insine’ viza protejarea burgheziei romanesti. . Liberalismul: doctrina PNL a sustnut faurirea unei economii capitaliste prin forte proprii. protejarea bogatiilor tarii. . Intre 1918-1938 s-au succedat 24 de guverne. In 1924.30 martie1938.27 februarie 1938. a fost adoptata o noua Constitutie potrivit careia regelui ii reveneau atat puterea executiva. taranismul. Avea ca lideri pe Gheorghe Cristescu.o Partidul Comunist Roman. instrument al intereselor Uniunii Sovietice.optiuni autoritare: comunismul.au fost introduse cenzura si starea de asediu.septembrie 1940. s-a constituit un nou guvern de ‘uniune nationala’ condus de patriarhul Miron Cristea. Partidul Comunist a fost scos in afara legii. taranimea trebuia sa conduca societatea. dictatura lui Carol al II-lea s-a prabusit datorita pierderilor teritoriale suferite de Romania in 1940:  28 iunie 1940 – URSS a rapit Basarabia.  7 septembrie 1940 – s-a semnat Tratatul de la Craiova care prevedea cedarea Cadrilaterului in favoarea Bulgariei. Stefan Foris. Guvernarile PNŢ din perioada 1929-1933 au coincis cu marea criza economica si au vizat reducerea efectelor crizei economice. 4. Sfarsitul regimului parlamentar. Romania era obligata sa cedeze nordvestul Transilvaniei catre Ungaria. perioade de stabilitate politica alternand cu cele de instabilitate: Dupa 1930 a avut loc o ascensiune a extremismului de dreapta care a reusit sa castige tot mai multi adepti.  30 august 1940 – prin Dictatul de la Viena. limitarea patrunderii capitalismului strain. PNL a guvernat intre 1922-1928 si 1937-1938. . VI. au fost dizolvate partidele politice. a sustinut politica ‘portilor deschise’ capitalului strain. La alegerile parlamentare din 1937. . .optiuni democratice: liberalismul. VI. Taranismul: doctrina PNŢ a sustinut ca baza economica a tarii este propietatea taraneasca.4 septembrie 1940 – Ion Antonescu a fost numit sef de guvern. Parlamentul avand doar un rol decorativ. s-a format la 8 mai 1921. . fascismul. Pierderile teritoriale din 1940 Carol al II-lea (1930-1940) a incercat sa instaureze un regim de dictatura personala: . 23 .6 septembrie 1940 – Carol al II-lea a abdicat in favoarea fiului sau Mihai I. Perioada 6 septembrie 1940-23 august 1944 Ion Antonescu – seful statului .14 septembrie 1940 – Romania s-a proclamat stat national legionar.58% din voturi. .11 februarie 1938. cat si cea legislativa. rolul predominant trebuia sa apartina burgheziei.

23 martie 1945 – s-a infaptuit reforma agrara pentru atragerea taranilor (din 1949 s-a declansat campania de colectivizare).23 august 1944. a participat la batalia Stalingradului. SUA. 22 august 1941 – Ion Antonescu a devenit maresal. Armata Rosie sovietica a trecut la contraofensiva invadand N. Antonescu pentru continuarea razboiului dincolo de Nistru. pana la 26 iulie 1941 au fost eliberate teritoriile rapite de URSS. URSS) au solicitat capitularea neconditionata a Romaniei. URSS. Partidul National Liberal. Hitler a facut presiuni asupra lui I. Moldovei cu aprobarea lui I. Antonescu s-au purtat tratative secrete pentru incheierea pacii cu Natiunile Unite. 23 noiembrie 1940 – Romania a aderat la Pactul Tripartit.30 decembrie 1947 . Puterile Aliate (Anglia. s-a sfarsit prin introducerea in guvern a doi reprezentanti PNL si PNT. I. Regele avea atributii decorative. Romania s-a alaturat Germaniei pentru a recupera teritoriile rapite de URSS in 1940. Iuliu Maniu a purtat si el tratative pentru o pace separata. . venirea lui Ion Antonescu la putere a orientat Romania spre Germania. Antonescu nu a acceptat conditiile impuse de sovietici.II. .9 octombrie 1944. Franta). Moscova – Stalin si Churchill au impartit zona Balcanica.23 august 1944 – Ion Antonescu. in aprilie 1944. Partidul Social-Democrat si Partidul Comunist Roman au format Blocul National Democrat care urmarea inlaturarea lui Antonescu si scoaterea Romaniei din razboi.Reprezentantii occidentali acreditati la Bucuresti n-au sprijinit fortele democrate si pe regele Mihai. Anglia. armata romana a participat la luptele din Crimeea. Perioada 23 august 1944.12 septembrie 1944 – delegatia romana la Moscova a semnat Conventia de armistitiu cu Natiunile Unite. . . . 24 . Romania a redevenit monarhie constitutionala. Conform acestei intelegeri influenta sovietica in Romania era de 90%. a fost arestat impreuna cu membrii guvernului. ora 22:00 – a fost citita ‘Proclamatia regelui catre tara’ prin care se anunta iesirea Romaniei din alianta cu Germania si alaturarea de Natiunile Unite (SUA. .20 august 1945-8 ianuarie 1946.6 martie 1945-30 decembrie 1947 – guvernul Petru Groza – inceputurile comunismului. 22 iunie 1941 – Germania a atacat URSS. .10 iunie 1944. Ion Antonescu a instaurat dictatura militara. Ion Antonescu a ordonat trecerea Nistrului pentru distrugerea totala a bolsevismului: 16 octombrie 1941 – a fost cucerita Odessa. . Partidul National Taranesc. chemat la palat de regele Mihai. ‘greva regala’ declansata de rege ca protest impotriva guvernului Groza.

Prin subordonarea agriculturii statul putea sa impuna tipurile de culturi ce urmau a fi cultivate si preturile produselor agricole.000 de tarani au fost inchisi in inchisorile comuniste. mai intai anuale (1949-1950). Contradictiile industrializarii 11 iunie 1948 – a fost adoptata Legea pentru nationalizarea intreprinderilor industriale.Industrializarea fortata s-a realizat cu investitii uriase. prin confiscarea averilor si arestari.A. Economia romaneasca a suferit mutatii profunde prin desfiintarea relatiilor capitaliste si subminarea bazei sociale a acesteia. Colectivizarea si impactul ei asupra statului romanesc Paralel cu industria.S. 20 decembrie 1956 – etatizarea Bancii Nationale. si agricultura a fost subordonata statului comunist.S. devenite in 1966 Cooperative Agricole de Productie (C. s-a detasat de Moscova.A. devenite mai tarziu Intreprinderi Agricole de Stat (I. Peste 80.).Ignorandu-se legea cererii si ofertei. cooperativizarea agriculturii au fost actiuni menite sa subordoneze intreaga economie nationala statului comunist. etatizarea bancilor. si Gospodarii Agricole de Stat (G. pentru controlul economiei.-uri. sovietizarea economiei romanesti. concepute dupa model sovietic. burghezia.C. munca ineficienta. dezvoltandu-se in special industria grea: constructoare de masini. primul plan aplicat intre anii 1951-1955. Casa Poporului.A.A. etc. care trebuia desfiintata. 2. 30 decembrie 1947 – Abdicarea fortata a regelui Mihai.). apoi cincinale.PCR a ramas partid politic unic. a intregului popor. etc.Nationalizarea intreprinderilor. chimica.Au fost create Gospodarii Agricole Colective (G.Ianuarie 1949. TEST DE EVALUARE VII. inventarul agricol 25 . deportari.P.). organism economic constituit din toate statele din blocul comunist. Politica de industrializare fortata a economiei romaniei s-a dovedit a fi falimentara.C. Transfagarasanul. 1. procesul de colectivizare incheindu-se in 1962. pentru construirea si sustinerea de colosi industriali (Combinatul Siderurgic de la Galati).Iulie 1953. miniere. siderurgica. In cadrul procesului de colectivizare.Romania a fost proclamata Republica.).A. ECONOMIA SI SOCIETATEA IN PERIOADA COMUNISTA VII. insotita de terorizarea celor ce se impotriveau.- Comunistii au trecut la un nou val de arestari. a fost creat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). partidele politice au fost interzise si opozitia lichidata. care avea ca scop subordonarea si controlarea economiei statelor membre de catre URSS.Industrializarea s-a accentuat dupa anul 1946.Economia romaneasca a fost orientata spre industrializare. VII. cand Romania. Productivitatea agricola scazuta. 96% din suprafata arabila a tarii a fost inclusa in gospodariile agricole. au fost infiintate primele G.Colectivizarea agriculturii s-a realizat prin deposedarea fortata a taranilor de pamant. ostila Planului Valev ce prevedea includerea tarii intr-un complex agricol ce cuprindea si teritoriii din Uniunea Sovietica si Bulgaria. etc. de asigurari si de transport care urmarea distrugerea propietatii private si constituirea proprietatii comuniste. bancare. purtandu-se o lupta acerba cu chiaburimea (tarani instariti). pentru realizarea unor proiecte marete cum ar fi Canalul Dunare-Marea Neagra. s-a procedat la centralizarea economica si introducerea planurilor.

In numele luptei de clasa impotriva burgheziei au murit Iuliu Maniu. prin desfiintarea Politiei si Jandarmeriei. Ana Pauker si Vasil Luca. Gheorghiu Dej. • Romania a respins ‘Planul Valev’ care urmarea sa faca din Romania si Bulgaria o zona agricola in interiorul URSS. Gheorghiu Dej si-a inlaturat toti rivalii. comunistii s-au sprijinit pe politia politica (securitatea): • 30 august 1948 – a fost infiintata Securitatea. DOMINATIA IDEOLOGICA SI REPRESIUNEA POLITICA VIII. Partidele politice au fost desfiintate. Gherla. A fost creat Consiliul de Stat ca organ suprem. • 22 ianuarie 1949 – a luat nastere Militia ‘populara’.Gh. Ramnicu Sarat. comunista. In armata romana au intrat ofiteri sovietici ce supravegheau activitatea militarilor romani de cariera. La Canalul Dunare-Marea Neagra au fost inchisi 80. Pitesti. Presedinte a Consiliului a devenit Gh. Lucretiu Patrascanu fiind lichidat in 1954.N. consfintea rolul conducator al partidului comunist. 1. la Sighet. • iunie 1958 – trupele sovietice s-au retras din Romania. Lucian Blaga. aflat sub controlul M. Aiud.folosit. monopolul ideologic si ‘productia culturala’ 1. instrument de mentinere a acestor state in sfera de influenta sovietica. dezinteresul taranilor si migrarea acestora la oras au avut ca efect agravarea problemelor economiei romanesti. • Romania a inceput sa se detaseze de URSS. Politica externa: • 25 ianuarie 1949 – Romania a intrat in CAER.. La Pitesti au fost ‘reeducati’ elevii si studentii. Prezidiul Marii Adunari Nationale a fost desfiintat. 26 . judecati ca ‘dusmani ai poporului’ si exterminati in lagare de munca si inchisori. cu prilejul Conferintei tarilor comuniste de la Varsovia. in frunte cu Gh. • 14 mai 1955 – Romania a semnat ‘Tratatul de prietenie. dupa modelul celei sovietice din 1936: Pentru impunerea noului regim politic. In cultura s-a incercat modificarea culturii nationale si a fost adoptat modelul sovietic ‘proletcultist’: 24 septembrie 1952 – a fost adoptata a doua constitutie comunista. Ion Mihalache. Gheorghiu Dej. sub tutela URSS. VII. februarie 1948 – s-a infiintat Partidul Muncitoresc Roman prin unificarea PCR si PSD. Regimul politic.Fostii demnitari au fost inchisi.000 de oameni.A. Radu Roseti. S-a creat astfel. alaturi de celelalte state comuniste. au fost torturati sau trimisi spre exterminare la Canalul Dunare-Marea Neagra. un bloc politico-militar al statelor comuniste. cooperare si asistenta mutuala’. 13 aprilie 1948 – a fost adoptata Constitutia Republicii Populare Romane. Regimul lui Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965) 30 decembrie 1947 – Proclamarea Republicii Populare Romane (stat totalitar). multi murind din cauza conditiilor inumane.

au criticat cultul personalitatii si politica lui Ceausescu. Au fost redactate scrisori de protesc citite la postul de radio ‘Europa Libera’.Lipsa de valuta. la Bucuresti. • sistemul ‘rotirii cadrelor’. Germania. Romania a refuzat interventia militara si a castigat simpatia occidentului. a vizitat China si Coreea de Nord. miscarea de la Brasov. a lansat ‘tezele din iulie’ in care se pronunta pentru orientarea nationalista. • Propunerile lui Gorbaciov de democratizare si restructurare (Perestroika) au fost respinse de Ceausescu. greva minerilor din Valea Jiului. d) Perioada 1987-1989 • Criza regimului s-a adancit. b) Perioada 1974-1980 • 1974 – Nicolae Ceausescu a devenit Presedinte al Republicii Socialiste Romania.2. Ana Blandiana. Dinu C. iar la 15 noiembrie 1987. 1965-1989) Regimul politic in evolutie cunoaste patru perioade: a) Perioada 1965-1974. Au avut loc manifestari de protest: • Fenomenul disidentei – intelectuali precum Doina Cornea.Decizia de a achita datoria externa de 11 miliarde de dolari. • 6 iulie 1971. Gerald Ford (1975). Nivelul de trai a scazut. Vlad Georgescu. 27 . • 22 decembrie 1989 – cuplul dictatorial Ceausescu a fugit din Bucuresti. 1989 – in Europa au cazut regimurile comuniste.Seceta de 1983. Regimul national comunist (Nicolae Ceausescu. asimilarea functiei administrative cu cea din partid.F. liberalizare: martie 1974 – MAN l-a ales pe Nicolae Ceausescu presedintele Republicii Socialiste Romania.Sistematizarea satelor.Construirea de complexe industriale ce consumau multa energie.Greve si demonstratii: august 1977. Au fost luate masuri care au accentuat starea de nemultumire: • Demolarea unor biserici. au fost reluate relatiile cu R. Richard Nixon (1969). a condamnat interventia militara in Cehoslovacia a statelor semnatare ale Pactului de la Varsovia. • 1-9 iunie 1971. Giurgescu. a plasat in posturi cheie rudele si membrii familiei. • Ceausescu nu a renuntat la putere – Congresul al XIV-lea al PCR l-a reales in functia de Secretar General. • si-a consolidat pozitia politica. Paul Goma. • cultul personalitatii a fost sprijinit cu ajutorul unei vaste ofensive ideologice si propagandiste. • 1967.Introducerea cartelelor si ratiilor alimentare. Mircea Dinescu. i-a permis sa creeze un grup de sustinatori si sa controleze absolut orice manifestare rivala.Criza alimentara determinata de plata datoriilor in alimente si infometarea populatiei. relativa destindere. • a fost vizitat de lideri occidentali: Charles de Gaulle (1968). fiind adeptul ‘socialismului dinastic’. c) Perioada 1980-1987 Au aparut semnele crizei economice determinata de: • Dezvoltarea fortata a industriei. Au fost prinsi si arestati la Targoviste. • 21 august 1968 – intr-un miting.Criza petrolului.

Taranii chiaburi arestati. legionari. Bihor si in 1958-1959 in Olt. Forme de rezistenta anticomunista Impunerea regimului politic comunist.Rascoale declansate – in perioada colectivizarii: in iarna 1949-1950. Desfiintarea regimului politic democratic cu institutiile sale. 3. si-au manifestat opozitia fata de politica comunista. In perioada 1948-1964. Intre 198-1958. Vlad Georgescu.000 de familii au fost deportate in Baragan.000 fiind inchisi. Desfiintarea propietatii private pentru constituirea propietatii statului comunist.• s-a format Frontul Salvarii Nationale. STATUL SI SOCIETATEA CIVILA DUPA 1989 IX. au cazut victime regimului de represiune aproximativ jumatate de milion de oameni:Peste 400. Securitatea si presiunea politica Impunerea regimului politic comunist a determinat reactii puternice din partea romanilor din toate categoriile sociale.Peste 50. iar in 1962 inchisorile politice au fost deschise fiind eliberati un numar de 4. ocupatia sovietica.000 de oameni calificat ca tradatori. Germana. criza regimului comunist de mai tarziu. represiunea a scazut in intensitate. au determinat aparitia miscarii de rezistenta anticomunista.660 detinuti politici. Vrancea. etc. fosti ofiteri de armata. sovietizarea tarii. Acestia au redactat scrisori. Blgaria si Cehoslovacia. Ana Blandiana. IX.000 au primit domiciliu obligatoriu. etc. etc.. la care au participat peste 20. apoi. memorii. 2.Peste 100. arestati. conform statisticilor. Ramnicu Sarat. dizolvarea partidelor politice au fost insotite de actiuni indreptate impotriva liderilor politici ai vremii. In aceasta perioada represiunea a luat forme din cele mai violente. 28 . intelectuali. Context si consecinte • Cauza principala a caderii lui Ceausescu a fost esecul economic al regimului politic totalitar.D. Ungaria. in 1953. desfiintarea propietatii private. menite sa-i dicrediteze si sa-i extermine in inchisori.000. expulzati peste granita.. au determinat reactii in randul taranilor. victime ale colectivizarii. Mircea Dinescu. • 1989 – in Europa au cazut guvernele comuniste din Polonia. lagare de munca. in Gorj.Greve si demonstratii – greva minerilor din Valea Jiului. Gherla. Mihai Botez. Institutiile statului de drept Decembrie 1989. consilieri sovietici au fost trimisi in Romania cu scopul supravegherii si coordonarii activitatii acestora.Intre 1948-1953. R. sau supusi exterminarii la Canalul Dunare-Marea Neagra. tarani. legionari. Suceava. formate din fosti membri taranisti si liberali. 1. au fost arestati 60. VIII. bancherilor. Dupa moartea lui Stalin. unele dintre ele fiind citite la posturile de radio ‘Vocea Americii’ si ‘Europa Libera’. fascisti. Rezistenta anticomunista a imbracat diferite forme: Rezistenta armata – organizata intre 19491956 in Muntii Carpati prin constituirea unei grupari (10-40 de persoane). etc. nationalizarea intreprinderilor. din 15 noiembrie 1987. Rezidenta pasiva – mascata prin calitatea de membru de partid. VIII. Arad. Arad.000 de muncitori. intelectualilor. burgheziei mari si mici. din august 1977 si miscarea de la Brasov. Ei au fost anchetati.Disidenta – prin care un numar mare de intelectuali precum Paul Goma. au fost in numar de 80. Teleorman. Ialomita. etatizarea bancilor si colectivizarea agriculturii. inarmate. Fostii lideri politici si oameni de cultura au fost inchisi la Sighet.

suveran. Presedintele Ales prin vot universal. Cluj. 9 februarie 1990 – conducerea a fost preluata de Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN). dreptul la asociere. • 13 decembrie 1991 – a fost adoptata Constitutia: Caracteristicile statului: • Romania este stat national. • Forma de guvernamant este Republica. aprobarea programului guvernului. Parlamentul • Format din Camera Deputatilor si Senat alese prin vot universal. direct.• • • • • s-au produs confruntari intre demonstranti si autoritati in orasele Brasov. Confera decoratii. castigate de FSN. ca organ reprezentativ al acestora. ales prin vot universal. secret. acorda amnistitii si gratieri. Revenirea la democratie • 1990 – cadrul geopolitic s-a schimbat. in Europa comunismul s-a prabusit. • Principala atributie este aceea de a adopta legi. • Parlamentarii trebuie sa apere interesele cetatenilor. 29 . Sibiu. • Functia suprema in stat este detinuta de presedintele Romaniei. dreptul de propietate. 25 decembrie 1989 – cuplul Ceausescu a fost executat. direct si secret pe o perioada de 4 ani. 22 decembrie 1989 – conducerea a fost preluata de Frontul Salvarii Nationale (FSN).In plan extern s-a incercat integrarea in NATO si UE. indivizibil. libertatea individuala. independent. direct. stabilirea sistemului taxelor si impozitelor. • Puterea executiva apartine unui guvern condus de un prim-ministru propus de presedinte si aprobat de Parlament. • Constitutia garanteaza libertatea constiintei. • Mai 1990 – alegeri parlamentare. • Alte atributii: adoptarea bugetului. organizarea armatei. secret. pe o perioada de 4 ani. Manifestatii anticomuniste in Piata Universitatii – Bucuresti.. Vegheaza la respectarea constitutiei. • In Romania s-a trecut la pluralism politic si economia de piata. Numeste primul-mnistru si Guvernul. • Iunie 1990 – prima mineriada a pus capat fenomenului ‘Piata Universitatii’. • A doua mineriada a inlaturat guvernul Petre Roman. revolutia anticomunista a fost violenta: au murit 1104 oameni. unitar. Institutiile statului de drept: 1. Reprezinta statul si este garantul independentei nationale. organizarea administrativ teritoriala. Este mediator intre puterile statului. al unitatii si integritatii teritoriale. • Puterea legislativa este detinuta de un Parlament bicameral: Senatul si Camera Deputatilor. URSS s-a dezmembrat. invatamant de stat gratuit. etc. • • • • • • 2. Arad. egal. pe o perioada de 4 ani. etc.

a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. administratia publica are urmatoarele atributii: organizarea ministerelor. Reprezentata prin tribunale si prin Curtea Suprema de Justitie. ministri.• • • • • • • • • • • • • Conduce Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. La nivel central. maresal. In fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Autoritatea judecatoreasca Vegheaza la respectarea legilor. ministri secretari de stat. avand libertatea sa foloseasca si mijloace coercitive. La nivel local. 4. 3. Guvernul Se ocupa de punerea in aplicare a legilor. administratia publica este realizata de primarii si consilii locale. amiral. Poate emite hotarari de guvern si ordonante. • • • 30 . a armatei. Acorda gradele de general. Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Incheierea de tratate internationale si supunerea acestora spre ratificarea Parlamentului. Primul-ministru este propus de presedinte si are sarcina de a cere Parlamentului votul de incredere dupa prezentarea componentei guvernului si a programului de guvernare. Administratia publica Este structurata la nivel central si local. Este alcatuit din primul-ministru. 5. guvernul desemneaza cate un prefect pentru conducerea serviciilor publice. Acrediteaza reprezentantii diplomatici ai tarii la propunerea guvernului. etc. Are sarcina de a conduce administratia publica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful