ISTORIA ROMÂNILOR

I. I.

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA 1. Civilizatia si istoria daco-getilor Procesul de indo-europenizare; etnogeneza tracilor

In perioada de trecere spre epoca bronzului (2700/2500 – 2000/1900 i. Hr. ) a avut loc procesul de indo-europenizare a spatiului carpato-danubiano-pontic prin patrunderea, din stepele nord-pontice, a unor valuri successive de comunitati de pastori indo-europeni, purtatori ai ‘civilizatiei kurganelor’. Locul gintilor matriliniare a fost luat de o organizare patriarhala, ierarhica a societatii.Locuitorii au inceput sa vorbeasca o limba indo-europeana. In epoca bronzului (2000/1900 – 1200/1950 i. Hr.) din populatia indo-europeana raspandita in S-E Europei, dupa un indelungat proces de diferentiere, au luat nastere popoarele atestate de izoarele scrise antice: grecii, ilirii, tracii.Tracii au creat la noi civilizatia bronzului, ei sunt cei mai indepartati stramosi directi ai poporului nostru, raspanditi in Peninsula Balcanica si la nord de Dunare. Geneza civilizatiei geto-dace In timpul primei varste a fierului (1200/1150 – 450/400 i. Hr.) a avut loc diviziunea tracilor in doua ramuri: tracii propriu-zisi (ramura sudica) si, daco-getii (ramura nordica) Din marele neam tracic s-au diferentiat daco-getii, ca ramura nordica a tracilor, in spatiul carpatodanubiano-pontic, deci ei sunt autohtoni in acest spatiu. Aparitia proprietatii private a determinat diferentierea sociala dupa avere care a condus la stratificarea societatii si aparitia claselor sociale: tarabostes (pileati) – aristrocratia militara si sacerdotala; comati – producatorii liberi, marea masa a populatiei (agricultori, mestesugari) Daco-getii traiau organizati in triburi si uniuni de triburi conduse de sefi militari (regi). Cetatile intarite (sarmizegetusa) si mormintele priciare descoperite atesta existenta, in sec. al IV-lea i. Hr., a unor formatiuni politice in sudul Olteniei, nordul Dobrogei, nordul Moldovei.Dovezile arheologice, la care se adauga maruriile izvoarelor narrative, atesta existenta unor puternice uniuni de triburi conduse de ‘basilei’ (regi) si in secolele urmatoare: ‘rex Histrianorum’, Zalmogedikos; Oroles, Rubobostes, Limba daco-getilor Dacii si getii vorbeau aceeasi limba, afirma geograful antic Strabon. Ei au fost numiti geti in izvoarele grecesti si daci in izvoarele latine, dar ei erau unul si acelasi popor.Limba daco-getilor este un dialect al limbii traco-dace care face parte din familia limbilor indo-europene, dintr-un grup care mai cuprinde: sanscrita, persana, sciatica, limbile popoarelor baltice, limbile slave (grupul satem). Celalalt grup cuprinde greaca, latina, celtica, germana (grupul kentum).Limba traco-daca a disparut, s-au pastrat putine urme: nume de plante medicinale, nume proprii de personae, locuri, rauri (cca. 160 de cuvinte). Religia daco-getilor Daco-getii credeau in zei:

1

-

zeul suprem al cerului si al pamantului a fost Zalmoxis (sau Gebeleizis) Contacte cu alte popoare Alaturi de daco-geti, in unele regiuni au patruns, in diferite perioade: ilirii (Oltenia, sec. al VIII-lea i. Hr.),scitii (Transilvania, 600 i. Hr.),tracii sudici (Dobrogea, sec al IV-lea i. Hr.), bastarnii (Moldova mijl. sec. Al III-lea i. Hr.), celtii, creatorii culturii La Tene, in sec. al III-lea i. Hr., au patruns in Dacia (in Transilvania, Maramures, Oltenia) contribuind la dezvoltarea metalurgiei fierului, olaritului (roata olarului) si emiterea monedelor. Acestia au fost asimilati de daci. grecii, pe tarmul dobrogean an Pontului Euxin unde au intemeiat, incepand cu a doua jumatate a sec. al VII-lea i. Hr., coloniile;Histria, pe malul golfului, astazi lacul Sinoe;Tomis (Constanta);Callatis (Mangalia). Au avut loc schimburi culturale care au determinat progresul dacilor. Acestia au preluat de la greci: roata olarului; tehnici noi de metalurgie; folosirea monedei; modele de organizare politica. Izvoarele scrise despre daco-geti: Herodot, ‘Istorii’ (sec. al VI-lea i. Hr.) vorbeste despre rezistenta dacilor impotriva lui Darius la trecerea lui prin Dobrogea pentru a-i infrange pe sciti; Tucidide, ‘Razboiul Peloponesiac’ (sec. al V-lea i. Hr.) mentioneaza pe geti ca fiind aliati ai Atenei; Strabon, geograf grec; Trogus Pompeius (sec I i. Hr.) – informatii despre getii din Dobrogea din sec. al. IV-lea i. Hr. si din Transilvania si Moldova din sec. al II-lea i. Hr.; Statul dac (sec. I i. Hr. - sec. I d. Hr. ) Sec. I i. Hr. –societatea geto-daca a cunoscut un accentuat proces de structurare care a condos la aparitia statului dac, care era o monarhie militara. Burebista (82-44 i. Hr.) – primul rege dac A unit triburile geto-dace si a creat un stat puternic cu centrul la Sarmizegetusa Regia in zona Muntilor Orastie.A construit o armata puternica cu care a cucerit teritorii intinse. Limitele statului dac in timpul lui Burebista, conform geografului antic Strabo erau:in nord – Carpatii Padurosi;in vest – Dunarea mijlocie si Slovacia;in sud – Muntii Haemus (Balcani);in est – gurile Bugului si Marea Neagra. Imperiul roman constituia un pericol pentru statul dac, motiv pentru care Burebista s-a amestecat in razboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompei, ajutandu-l pe Pompei. Victoria lui Caesar a fost urmata de organizarea unei expeditii de pedepsire a lui Burebista intrerupta de moartea conducatorului roman(44 i. Hr.). La moartea lui Burebista, statul dac s-a destramat. S-au format patru, apoi cinci unitati statale: in Transilvania, in Moldova, in Maramures, in regiunea subcarpatica a Munteniei. DECEBAL (87-106 d. Hr.) A refacut unitatea statului dac care era mai putin intins decat statul lui Burebista, dar mai puternic. Statul dac condus de Decebal, cu capitala la Sarmizegetusa Regia, cuprindea Transilvania, Banat, Oltenia, centrul si sudul Moldovei.A avut mai multe confruntari cu romanii: - 87 d. Hr., armata romana condusa de gen. Cornelius Fuscus a atacat Dacia si a fost infranta la Turnu Rosu; - 88 d. Hr., o armata romana condusa de gen. Tettius Iulianus a atacat Dacia prin Banat. Decebal a incheiat pace cu Domitian si a devenit client al Romei (89 d. Hr.)

2

- 101 – 102, armata romana condusa de imparatul Traian (98 – 117) a atacat Dacia si a provocat grele infrangeri dacilor; Decebal a cedat si incheiat pacea cu romanii in conditii foarte grele pentru Dacia. - 105 – 106, Traian, dupa construirea podului peste Dunare de la Drobeta, ataca din nou Dacia pe care o cucereste in intregime sip e care o transforma in provincie romana. I. 2. Trasaturile civilizatiei in Dacia In anul 106, in urma victoriei obtinute de armata romana asupra dacilor teritoriul locuit de daci a fost divizat astfel:provincia Dacia, care cuprindea Transilvania, Banat, Oltenia, a carei populatie autohtona a fost supusa unui intens proces de romanizare;o parte a teritoriului (sudul Moldovei, Muntenia, si partea de rasarit a Olteniei) a fost anexat provinciei Moesia inca din anul 46;teritoriul locuit de dacii liberi (costobocii, carpii, dacii mari): Maramures, Crisana, nordul Moldovei. Prezenta dacilor liberi la granitele provinciei a impus aducerea unui numar mare de legiuni si construirea de fortificatii (castre). Provincia Dacia in anul 106, a fost organizata ca o provincie de rang imperial, subordonata direct imparatului, administrate de un guvernator numit ‘Legatus Augusti pro Praetore’, cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa;a fost reorganizata administrativ in 117-118 de imparatul Hadrian care a impartit Dacia in Dacia Superioara şi Dacia Inferioara: O reorganizare administrative a Daciei a fost realizata tot de imparatul Hadrian, care in 121-122 a impartit provincial Dacia in: Dacia Superior; Dacia Inferior; Dacia Porolissensis, 271 – a avut loc retragerea aureliana, cand imparatul Aurelian a retras armata si administratia romana din Dacia, stabilind granite Imperiului Roman pe linia Dunarii. Pe teritoriul Daciei a ramas o populatie daco-romana care in conditiile marilor migratii, in urma procesului de etnogeneza, a dat nastere poporului roman si limbii romane. Elemente ale civilizatiei romane in Dacia limba latina – a fost introdusa in Dacia prin intermediul soldatilor romani si colonistilor adusi din peninsula Balcanica. Limba Latina folosita in administratie, armata, in relatiile de schimb, in justitie a fost preluata de autohtoni; cultura materiala – (ceramica, uneltele, obiectele de podoaba), de calitate superioara, s-a raspandit in Dacia. Activitatea economica, edilitara, administrativa s-a intensificat. Orasele s-au dezvoltat prin constructii de strazi, edificii, terme, apeducte, monumente, a fost construita o retea de drumuri; cultura spirituala – credintele si obiceiurile romane au fost adoptate de daco-geti sau autohtonii au practicat in continuare cultul divinitatilor proprii, dar sub nume romane. I. 3. Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei

Etnogeneza romaneasca – procesul de formare a poporului roman. O data cu poporul roman s-a format si limba romana. Locul: la nord si sud de Dunare, spatiul carpato-danubiano-pontic Durata: sec. I i. Hr. – sec. VIII d. Hr. Etnogeneza romaneasca s-a realizat prin simbioza a doua elemente: componenta dacica; componenta romana Romanizarea: este un proces complex specific lumii romane in cadrul careia elementele civilizatiei romane (cultura materiala si spirituala, limba latina) patrund in toate compartimentele vietii unei provincii astfel incat duce la inlocuirea limbii vorbite cu limba latina si la insusirea unui nou mod de viata de catre

3

• Veteranii. sociala. • Viata economica • Justitia. Intreg spatiul locuit de populatia daco-romana cunoaste o intensificare a raspandirii crestinismului mai ales dupa Edictul de la Milan (313). Etapa romanizarii dupa parasirea Daciei de catre romani (275-sec. ceramica geto-daca..) – romanizarea a avut o intensitate redusa. Hr. 3. si dupa interzicerea cultelor pagane de catre imparatul bizantin Teodosius I (379-395). cuprinzand si teritoriile locuite de dacii liberi. 2. Principalele cuvinte crestine din limba romana sunt de origine latina: ‘biserica’ vine de la latinescul ‘basilica’ in timp ce crestinii occidentali folosesc pentru biserica termenul ‘ecclesia’. – sec. VIII) (armata si administratia romana) in contextul marilor migratii – romanizarea a continuat si dupa parasirea Daciei de catre romani prin intermediul romanilor ramasi in Dacia dar si datorita legaturilor cu lumea romana de la sud de Dunare care au favorizat si raspandirea crestinismului. • Viata culturala. In acest sens stau marturie numeroase dovezi descoperite in spatiul carpato-dunarean. • Viata religioasa. Intreg spatiul carpato-dunarean a nentinut contactele cu Imperiul Roman si dupa retragerea aureliana. Romanizarea si etapele romanizarii: 1. Dumnezeu vine de la latinescul ‘Domine Deus’. S-a realizat prin factorii romanizarii. I i. • Limba Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana Dupa retragerea aureliana (275) teritoriul Daciei a continuat sa fie locuit de o populatie romanizata (dacoromanii). prin care Constantin cel Mare acorda libertate religioasa crestinilor din Imperiu. Factorii romanizarii: • Administratia • Armata. Etapa romanizarii propriu-zise (106-275) – romanizarea a capatat un caracter organizat prin interventia statului roman pentru organizarea provinciei Dacia si a cuprins toate sferele societatii (economica. Tot din limba latina au fost 4 . persecutiile imparatilor romani impotriva crestinilor fiind consemnate in incriptii descoperite in mai multe asezari din Dobrogea. Dovezi arheologice: Dovezi numismatice: Dovezi epigrafice: Dovezi lingvistice: Crestinismul – factor al romanizarii Crestinismul a patruns in Dacia inca din timpul stapanirii romane. Procesul de romanizare s-a desfasurat in intreg spatiul locuit de daco-geti. • Urbanizarea. Etapa preliminara (sec. politica. in timpul imparatului Constantin cel Mare (306-337) si in timpul imparatului Justinian (527565) stapanirea imperiului extinzandu-se la nord de Dunare. • Colonistii. prin scimburile culturale ale geto-dacilor cu populatia romanizata din peninsula Balcanica care au influentat arhitectura. etc.autohtoni. Din simbioza dacilor cu romanii au rezultat daco-romanii. Hr. s-a realizat fara interventia statului roman. culturala). II d. Un rol importan in raspnadirea crestinismului in spatiul carpato-danubiano-pontic l-au avut misionarii.

inger. unde limba romana a avut o evolutie diferita. ci a dus la imbogatirea vocabularului Migrarea masiva a slavilor la sudul Dunarii (602) a divizat romanitatea nord-dunareana de cea suddunareana. dialectul meglenoroman. La acestea s-au adaugat imprumuturile din alte limbi. Autohtoni si migratori Dupa retragerea romana. ele limitandu-se doar la imbogatirea vocabularului. Poporul roman s-a format din simbioza a doua componente etnice: dacii si romanii in teritoriul delimitat de Carpati. numita romana comuna (straromana sau protoromana). Acest lucru dovedeste vechimea dar si caracterul latin. al VIII-lea. nu a schimbat caracterul latin al limbii romane. dialectul istroroman. occidental al crestinismului romanesc. vestul sau sudul Europei trecand si peste teritoriul locuit de daco-romani. Limba romana s-a format in doua etape: 1. populatia daco-romana ramasa in Dacia a cunoscut valuri succesive de populatii migratoare. botez etc. I. a avut loc desavarsirea etnogenezei romanesti. este o limba neolatina. Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia).Aceasta migratie a facut sa creasca ponderea elementului romanic la nord de Dunare. crestin. Componentele limbii romane: • substratul lingvistic traco-dacic: cca. Gepizii. Marea Neagra si Balcani. iar populatia daco-romana s-a extins dincolo de granitele provinciei ceea ce a condus la uniformizarea culturii romanice in intreg spatiul carpato-danubiano-pontic.preluate si cuvintele: cruce. Bulgarii Formarea poporului roman si a limbii romane. 160 de cuvinte cu derivatele lor (10% din lexicul romanesc). Pe teritoriul Daciei a ramas un numar mic de migratori care au fost asimilati de populatia romanizata. Constituirea statelor medievale Transilvania. turca). • adstratul lingvistic slav: cca. pe parcursul a catorva secole. la nordul Dunarii. Influentele lingvistice slave nu au putut schimba caracterul latin al limbii romane. Influenta migratorilor a fost redusa. Influenta elementelor slave a fost nesemnificativa. portugheza. Acestia au folosit latina populara. cum sunt si limbile franceza. Poporul roman a locuit permanent teritoriul de la nord de Dunare. IX-XIII 5 . 20% din vocabular. Dobrogea Societatea romaneasca in sec. in spatiul carpato-dunarean. slavii ramasi aici fiind asimilati de autohtoni. Slavii. pe teritoriul fostei provincii romane s-au asezat dacii liberi. Procesul de formare a poporului roman si a limbii romane s-a incheiat in sec. Principalele populatii migratoare : Gotii. Hunii. preot. ultimile trei la sud de Dunare. Limba romana s-a format paralel cu poporul roman. Primele migratii au avut loc in sec. Moldova. 4. Mai intai. • stratul lingvistic latin: 60% din vocabularul limbii romane. spaniola. componentele limbii romane Dupa anul 275. in grupuri. unele din epoca medievala (maghiara. italiana. Dunare. vulgara (vorbita). migratorii in drumul lor spre centrul. 2. Avarii. IV. din limba romana formandu-se patru dialecte: dialectul daco-roman. altele din epoca moderna (franceza. contactele cu autohtonii rezumandu-se la plata unui tribut din partea autohtonilor. germana). transformarea treptata a limbii latine vorbite intr-o limba romanica de factura orientala. dialectul aroman. italiana. preluarea limbii latine de catre daco-geti.

MOLDOVA Existenta unor stucturi politice romanesti la rasarit de Carpati este confirmata de izvoarele narative ale vremii (‘Oguzname’. Din aceste izvoare aflam despre organizarea interna si legaturile politice. cronici rusesti. cu centrul la Biharea. Campul lui Dragos. in sudul Olteniei. Cronica turca ‘Oguzname’. al XI-lea. ocoale. campuri. al IX-lea – sec. ce au opus rezistenta expansiunii maghiarilor spre rasarit: Voievodatul lui Ahtum. in Podisul Transilvaniei. despre tara ‘romanilor’.Despre societatea romaneasca in sec. DOBROGEA 6 . sec. ‘Cronica notarului anonim al regelui Bela al IV-lea. etc.redactata in sec. in nordul Olteniei. Voievodatul lui Gyla. IX-XIII vorbesc o serie de izvoare scrise ale caror informatii sunt completate de descoperirile arheologice. economice. al IX-lea. sec. mentioneaza existenta a cinci formatiuni politice prestatale romanesti la sud de Carpati: Tara Severinului. Obstile satesti s-au grupat in uniuni de obsti (‘autonomii populare’). Cercetarile arheologice au scos la suprafata un numar foarte mare de asezari din sec. Conform acestor descoperiri. VII-VIII. Codrii Hertei. Cnezatul lui Farcas. Codrii Orheiului. Voievodatul lui Seneslau. la jum. in stanga Oltului. Voievodatul lui Glad. Izvoare scrise ce contin informatii despre romani: Tratatul militar bizantin ‘Strategikon’. despre primele formatiuni politice prestatale din Transilvania. Voievodatul lui Litovoi. cu centrul la Balgrad (Alba Iulia). TARA ROMANEASCA ‘Diploma cavalerilor ioaniti’. cu centrul la Dabaca. organizarea lor. conduse de cnezi sau juzi). a trei formatiuni politice romanesti: Voievodatul lui Menumorut. ‘Gesta Hungarorum’ (‘Faptele ungurilor’). documente din cancelaria germana si papala Tara Sipenitului. Voievodatul lui Gelu.etc.Primele mentiuni despre romani au aparut in izvoare medievale din sec. a doua voievodate romanesti. din 1247. romanii erau organizati in obsti satesti teritoriale (comunitati umane ce-si desfasurau activitatea pe un anumit teritoriu pe care il aveau in stapanire. in estul Banatului si vestul Olteniei. cu centrul la Cuvin. Codrii Cosminului.Acestea au stat la baza formarii cnezatelor si voievodatelor ca structuri politice prestatale Structuri politice romanesti din sec. ce purtau diferite denumiri: codri. IX-XIII (peste 1500). tari. al XIII-lea: TRANSILVANIA ‘Cronica lui Anonimus’ vorbeste despre existenta la jum. in Banat (intre Mures si Cris). Cnezatul lui Ioan.‘Legenda sfantului Gerard’ aminteste despre existenta unor formatiuni politice romanesti in Transilvania. religioase cu Bizantul. cu centrul la Morisena. al IX-lea. situat in Crisana. in Banat. ‘Legenda Sfantului Gerard’ mentioneaza existenta. literatura bizantina. Codrii Lapusnei. in centrul Transilvaniei. intre Olt si Jiu.

voievod din dreapta Oltului. XI-XII: – organizarea treptata a teritoriului cucerit prin crearea comitatelor. un alt fruntas al vlahilor. a fost mentionat in documente din anul 1111). .Tot Ana Comnena mentioneaza. sasi. a fost luat prizonier. Oltenia. unitati administrativteritoriale aflate sub autoritatea regelui Ungariei. a sec. la 1094.incercarea de unificare a formatiunilor politice prestatale romanesti dintre Carpati si Dunare a pornit din stanga Oltului. Barbat.Satza. cavaleri ai ordinelor cavaleresti (teutoni si ioaniti): Formarea statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia) A cunoscut trei etape: 1. Muntenia si teritorii de la nordul gurilor Dunarii (Basarabia) . au fost colonizati secui. in 1277. descoperita la Mircea Voda.Existenta unor structuri politice romanesti intre Dunara si Marea Neagra este atestata inca din sec. – dupa incercarea esuata a regalitatii maghiare de a impune propriul model de organizare politica – pricipatul (primul pricipe al Transilvaniei. Ana Comnena vorbeste despre existenta. de unigicare a acestor formatiuni prestatale si de iesire de sub suzeranitate maghiara. – pentru intarirea stapanirii maghiare in Transilvania. in 1272-1275. 7 . stapanea sudul Dobrogei si avea resedinta la Dristor. O inscriptie din 943. 2. Incercarea unui urmas al lui Litovoi. al X-lea. . X: inaintarea ungurilor asezati in Campia Panonica in Transilvania s-a lovit de rezistenta romanilor de aici organizati in voievodate (mentionate in Gesta Hungarorum). de catre Carol Robert de Anjou. in a doua jum. unificarea politica a cnezatelor si voievodatelor romanesti de catre Basarab I Intemeietorul (1310-1352) 1324 – recunoasterea stapanirii lui Basarab asupra teritoriului ce cuprindea Banatul Severinului. pe fondul crizei politice a regatului maghiar si slabirii dominatiei tatare asupra teritoriilor romanesti la inceputul sec. ‘Alexiada’. a doua jum. – sec. a avut loc organizarea politica a Transilvaniei ca voievodat (institutie specific romaneasca) cu o larga autonomie in cardul regatului maghiar. de la voievodatul lui Seneslau. XI: dupa crearea regatului Ungariei prin incoronarea lui Stefan I ca ‘rege apostolic’ si crestinarea ungurilor in rit catolic a inceput cucerirea organizata a Transilvaniei. Formarea voievodatului Transilvaniei A avut loc in doua etape: 1. al XI-lea. aminteste de un jupan Dimitrie. Intr-o diploma din anul 1230 a tarului bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) este mentionata Tara Cavarnei situata intre Mangalia si Varna. IX-XI: aparitia formatiunilor politice prestatale romanesti mentionate de sursele maghiare si atestate si de descoperirile arheologice: – sec. Ca raspuns. stapanea nord-estul Dobrogei si avea resedinta la Preslav. Mercurius. al XIV-lea. Pudila. o expeditie militara in urma careia voievodul roman a fost ucis. In opera sa. primul comitat creat a fost Bihor (1111). stapnea nord-vestul Dobrogei si avea resedinta la Vicina. a sec. iar fratele lui.Invazia mongola din 1241 a oprit expansiunea maghiara la sud de Carpati si a permis afirmarea cnezatelor si voievodatelor romanesti amintite in ‘Diploma Cavalerilor Ioaniti’.Sestlav. a trei conducatori locali:Tatos. prin infrangerea voievozilor formatiunilor politice romanesti din centrul Transilvaniei si Banat. sec. conducatorul unei formatiuni politice formate in jurul fortificatiei de la Mircea Voda. condusa de un voievod numit de rege – organizarea politica a Transilvaniei a fost insotita si de organizarea religioasa prin infiintarea episcopatelor catolice. regele maghiar Ladislau IV a organizat. 2.

II. Stefan I (1394-1399). Desavarsirea teritoriala prin incorporarea Tarii de Jos (sudul Moldovei). in contextul luptelor cu tatarii. 1347 – Dobrotici. Tara Romaneasca si Moldova – biserica si domnia au fost principalele institutii ale statelor medievale romanesti. pusa sub conducerea voievodului maramuresean Dragos. a unei marci de aparare in nord-vestul Moldovei cu centrul la Baia. pana la sfarsitul sec. Intemeierea statului medieval Moldova A cunoscut trei etape: 1. a participat alaturi de Mircea cel Batran la luptele cu turcii si. Petru Musat (1347-1391). Legislative. –rascoala romanilor din Maramures sub conducerea voievodului Bogdan ce stapanea un cnezat format din 22 de sate.Ludovic de Anjou a castigat independenta Moldovei. Roman I (1391-1394). Aceasta marca este considerata Moldova Mica si era vasala regelui Ungariei. cucerirea independentei noului stat fata de regalitatea maghiara.1359 – a avut loc ‘descalecatul’ lui Bogdan in Moldova. Formarea Dobrogei Nucleul statului a fost ‘Tara Cavarnei’ mentionata intr-o diploma a lui Ioan Asan al II-lea la 1230. fratele lui Balica. 1353 – crearea de catre regalitatea maghiara. Dan I (1384-1386). 3. . a urmat la conducerea statului in Dobrogea. Treptat a devenit autonom fata de imperiu si a unificat ‘tarile’ dintre Dunare si mare intemeind Dobrogea. 8 . a fost ucis. cu resedinta la Cuhea. Militare. 2. fiind numit ‘despot’. – consolidarea statului prin cearea institutiilor interne si afirmarea ca stat medieval de sine statator in timpul urmasilor lui Basarab I: Nicolae Alexandru (1352-1364). fiul lui Dobrotici.9-12 noiembrie 1330 – batalia de la Posada si infrangerea lui Carol Robert de Anjou. unde i-a alungat pe urmasii lui Dragos. Organizarea institutionala: o Domnia: institutia centrala reprezentata de domnul tarii care avea urmatoarele atributii: Administrative. probabil. urmatorul conducator al Dobrogei. . o Sfatul Domnesc alcatuit din dregatori. contributia adusa la intemeierea Tarii Romanesti de catre voievozii romani din Transilvania care. TEST II. au trecut la sud de Carpati. nemultumiti de politica maghiarilor in Transilvania. al XVI-lea. aflat pe valea Izei. Rascoala a fost urmata de ‘descalecatul’ acestuia in Moldova. aveau atributii politice. Biserica si domnia A. 1388 – Ivanco. 3. 1346 – in fruntea statului se afla Balica care s-a amestecat in razboiul civil de la Constantinopol. Judecatoresti. administrative si judecatoresti. si consolidarea instutionala a statului medieval Moldova care s-au realizat sub urmasii lui Bogdan: Latcu (1365-1374). fapt consemnat de cronicile din sec. Vladislav Vlaicu (1364-1377). structura ce s-a suprapus peste structurile romanesti din zona. Radu I (1377-1384). La inceput acesta era vasal Bizantului. Mircea cel Batran a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca. CIVILIZATIA ROMANEASCA IN CONTEXT EUROPEAN 1. XVII-XVIII si cunoscut ca ‘descalecatul lui Negru Voda din Fagaras’.

reunea reprezentanti ai starilor privilegiate ( o Biserica – institutie importanta a statelor medievale romanest.1597 – a fost infiintata Episcopia de Husi. Vistierul. clerului catolic. Organizarea administrativ-teritoriala Tara Romaneasca: ‘judete’.Au fost ridicate manastiri precum: Vodita. Postelnicul.1471 – a fost infiintata Episcopia de Radauti. Slugerul. Organizare institutionala: o Voievodul: prerogative limitate (nu era singurul stapanitor). i-a sprijinit pe domnitorii romani. B. ‘judeti’ cu functii administrative. in general oamenilor liberi.participa la scaunul de judecata al domnului. Atributiile vicevoievodului: rol consultativ indeplinea functii publice sau la curtea suveranului conducea Transilvania in lipsa voievodului atributii uneori administrative. intaiul sfetnic al domnului. Moldova: ‘tinuturi’. • Congregatia generala: adunari reprezentative compuse din reprezentantii nobilimii maghiare. legislative. cu o larga autonomie in cadrul regatului maghiar. etc. Era dependenta de Patriarhia din Constantinopol. Cozia.administrative (guvernator) • Sfatul voievodului: Vicevoievodul. comiti.1503 – au fost infiintate Episcopia Ramnicului si Episcopia Buzaului. Voronet. o Adunarea tarii – se intrunea periodic. Stolnicul. Mitropolitii si episcopii erau numiti de catre domn. Moldovita. Putna. judecatoresti. o Mitropolitul – al doilea demnitar in stat era cea mai importanta figura a Sfatului Domnesc. judecatoresti.Banul Olteniei in Tara Romaneasca si Portarul Sucevei in Moldova eu cele mai importante dregatorii.Era numit si revocat de rege. notari. conduse de un ‘staroste’ sau ‘parcalab’(in cazul tinuturilor ce aveau in cadrul lor si cetati).judecatoreŞTI -militare (comandant militar) . Tismana. Atributii: . Romanii erau in majoritate aserviti si nu aveau dreptul de a participa la aceste adunari. Paharnicul. el il incorona pe seful statului. loctiitor al domnului in caz de vacanta a tronului. etc. 9 . Dealu. Logofatul. capitala tarii.Vornicul. Spatarul. patriciatului sasesc. pana la 1541 – Voievodatul vasal regelui Ungariei. patriarhii urmau sa fie numiti de catre patriarhul ortodox din Constantinopol. 1370 – a fost infiintata Mitropolia Severinului. Moldova: 1401 – a fost infiintata Mitropolia Moldovei la Suceava. conduse de reprezentanti ai domnului. Organizarea bisericeasca Tara Romaneasca:  1359 – infiintarea mitropoliei Tarii Romanesti la Curtea de Arges. Clucerul.Odata cu organizarea bisericii au fost ctitorite o serie de biserici si manastiri: Neamt.1404 – a fost infiintata Episcopia Romanului. Comisul. fruntasilor secuilor. Transilvania Transilvania.

1417 – a platit tribut Portii in schimbul protectiei acordate de sultan si recunoasterii de catre acesta a independentei Tarii Romanesti. Petru I (1374-1391). conditionat de apartenenta la una dintre religiile recepte (catolica. 10 octombrie – batalia de la Rovine incheiata cu infrangerea armatei otomane condusa de Baiazid Ilderim (Fulgerul).Transilvania – Principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman (1541-1688) Organizare institutionala: • Principele: era denumit de Dieta si confirmat de Sultan. II. cu resedinta la Alba-Iulia. iar dupa organizarea mitropoliilor din Tara Romaneasca si Moldova au intrat sub jurisdictia acestor mitropolii. ce se conduceau dupa dreptul lor stravechi. Scaunele sasesti si cele doua districte s-au organizat in sec. 1389. sau Hunedoara. 2. Tara Fagarasului (Scorei). XV intr-o organizatie teritoriala si politica autonoma (scoasa de sub jurisdictia voievodului) numita Universitatea Sasilor. Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei: • Comitate maghiare conduse de comiti. apoi pe Mustafa. patriciatul sasesc. 10 decembrie – la Radom s-a incheiat. 1394. 1389 – a incheiat alianta cu domnul Moldovei. isi aveau originea in fostele organizatii autohtone ale romanilor. erau situate in regiunile de granita. secui). tratat de alianta cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg. sasi. prin mijlocirea domnului Moldovei. fruntasii secuilor. • Dieta: compusa din 150 de membri. Wladislav Jagello. • Biserica ortodoxa era reprezentata de o serie de biserici si manastiri romanesti din Maramures (Cuhea). dar amandoi au pierdut in fata lui Mahomed. 1396 – cruciada antiotomana de la Nicopole. hotara in chestiunile de interes general. in Fagaras. Organizarea bisericeasca: • Biserica catolica subordonata arhiepiscopiei de Calocea. Un district romanesc cuprindea un numar de cnezate si voievodate locale.Episcopia Cenadului. se intrunea de doua ori pe an. impotriva turcilor. • Scaune sasesti: sapte la numar. Mircea cel Batran (1368-1418) – Tara Romaneasca 1388 – 1389. sustinandu-l mai intai pe Musa. Formata din reprezentantii natiunilor privilegiate (maghiari. cuprindea trei episcopii: o Episcopia Transilvaniei. luterana. impotriva Ungariei. Politica externa a voievozilor romani 1.Asezamintele religioase romanesti din Transilvania se aflau sub jurisdictia episcopilor ortodocsi de la sud si rasarit de Carpati.Episcopia Oradiei. calvina. in Banat. unitariana). iarna – Mircea cel Batran a participat cu un corp de oaste la batalia de la Kossovopolje (Campia Mierlei) impotriva turcilor si a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca. organizata de Sigismund de Luxemburg cu participarea lui Mircea cel Batran si a cavalerilor occidentali (in special a celor burgunzi): 1402-1413 – s-a amestecat in luptele pentru tron in Imperiul Otoman. Tara Barsei (Scheii Brasovului). • Sfatul Principelui: format din 12 membri alesi din randul natiunilor privilegiate (cate 4 din fiecare): nobilii maghiari. 7 martie – Brasov. • Districte sasesti: doua (Brasov si Bistrita). • Scaune secuiesti organizate cu scopuri militare in partea rasariteana a Transilvaniei. Hunedoara (Strei. 1395. Densus) etc. • Districtele romanesti: numite initial tari (terra). cel mai important fiind scaunul Sibiului. in numar de sapte. 10 . tratatul de alianta cu regele Poloniei.

aceasta actiune a condus la deteriorarea relatiilor cu Ungaria. trupele maghiare au suferit o infrangere zdrobitoare din partea ostilor moldovene. Cazimir al IV-lea. pentru 75 de ani. Alexandru a reinnoit tratatul cu regele Poloniei. pentru a sprijini Polonia impotriva cavalerilor teutoni care au fost invinsi. august – Campania de la Dunare: a provocat infrangeri grave turcilor. 5. 22 martie – turcii in retragere. 1461-1462. A fost oprita. vara – la Lipnic. 1442. iarna – a atacat punctele fortificate turcesti de la sudul Dunarii. Matei Corvin. 1411. a fost cucerit Giurgiul. 25 mai – la Roman. ocupata de unguri. Stefan cel Mare a fost recunoscut domn de catre regele Poloniei. 21-22 iulie – la Belgrad. 1469. a renuntat la pacea cu turcii. in schimbul juramantului de vasalitate si cedari Hotinului. 1461 – alianta cu regele Ungariei. Poarta respecta suveranitatea statului roman. 1462. despotul sarb Brancovici si oastea Tarii Romanesti: 1444. 1446-1453 – guvernator al Ungariei. iulie – Pacea de la Seghedin pe 10 ani. 1456. Stefan a zdrobit hoardele tatarilor ce au invedat Moldova. 1420 – Alexandru cel Bun a respins primul atac turcesc asupra Moldovei. Ungaria si Polonia au semnat un tratat care punea in pericol existenta Moldovei. 26 ianuarie 1465 – a atacat si cucerit cetatea Chilia. impotriva cavalerilor teutoni. 1412. indreptat impotriva Ungariei. urmariti de Iancu de Hunedoara au fost infranti langa Sibiu. Stefan cel Mare (1457-1504) – Moldova 4 aprilie 1459 v. pentru a opri ofensiva Ungariei in Moldova. expansiunea Imperiului Otoman spre Centrul Europei. protejarea acesteia de catre sultan.la Overchelauti. 1442. Iancu de Hunedoara – Transilvania 1441-1456 – Voievod al Transilvaniei. Iancu a fost infrant la Santimbru. 4. 15 martie – la Lublau. la insistentele Papei. 11 . 2 septembrie – victoria impotriva turcilor pe raul Ialomita.2. victoria lui Iancu de Hunedoara. Alexandru cel Bun (1400-1432) – Moldova 1402. Vladislav I. la Chilia si Cetatea Alba. 3. intre Rahova si Chilia. 1467) – Tara Romaneasca Confruntarile cu Imperiul Otoman: 1459 – a refuzat plata tributului. Vlad Tepes (1456-1462. 18 martie – incursiune turceasca in Transilvania. recunoscand suzeranitatea acestuia. 12 martie – Alexandru cel Bun a incheiat o intelegere cu regele Poloniei. 16 iunie – ‘Atacul de noapte’ de langa Targoviste asupra taberei turcesti incheiat cu retragerea armatei turcesti condusa de Mahomed al II-lea. 1410 – domnul Moldovei a trimis la Grünwald trupe in sprijinul regelui Poloniei. 1462 – incheierea unei reglementari (capitulatie) intre sultan si Radu cel Frumos (noul domn) care consemna cresterea tributului de catre Poarta dar si pastrarea independentei Tarii Romanesti. 1443 – ‘Campania cea lunga’ la care au participat Ungaria. 1442. 14 decembrie 1467 – la Baia. 1444 – ‘Cruciada de la Varna’: 1445. 1422 – domnitorul moldovean a trimis un corp de oaste la Marienburg. incheiata de sultanul Murad al II-lea cu regele Ungariei.

1489 – tratat de alianta cu Matei Corvin si a primit de la regele Ungariei Ciceul si Cetatea de Balta drept posesiuni. dar au reusit sa-I alunge pe turci din Moldova si infrangerea s-a transformat in victorie. 12 iulie 1499 – tratatul Moldovei cu Polonia prin care inceta vasalitatea Moldovei fata de regele polon.Targoviste. 6. etc. Venetia. . 18 septembrie 1600 – la Miraslau. armata poloneza a fost infranta de cea moldoveana. Serpatesti. Mihai Viteazul (1593-1601) – Tara Romaneasca 1593 – a aderat la Liga Crestina creata de imparatul Rudolf al II-lea din care faceau parte Spania. Unirea Principatelor 18/28 octombrie 1599 – batalia de la Selimbar incheiata cu infrangerea lui Andrei Bathory. rupand astfel relatiile cu Polonia. Ianuarie 1597 – a reluat plata trbutului catre turci in schimbul pacii si a recunoasterii sale de catre sultan ca domn al Tarii Romanesti. Ferrara si Toscana). tratat semnat de boieri. Mihai a fost infrant de nobilii maghiari ajutati de generalul Basta. . tratat de vasalitate cu regele Poloniei Cazimir IV. ducatele italiene (Mantua. Martie 1598 – pace cu turcii care au recunoscut independenta Tarii Romanesti. dar si in plan economic) asupra Tarilor Romane.1473 – a refuzat plata tributului. turcii au fost infranti dar Mihai a fost obligat sa se retraga si sa astepte sprijinul aliatilor. Mihai a fost infrant de polonezi si a devenit domn in Tara Romaneasca. moldovenii au fost infranti. Un tratat asemanator a incheiat si cu principele Transilvaniei si Stefan Razvan (Moldova). 1 noiembrie 1599 – intrarea lui Mihai in Alba Iulia si recunoasterea sa ca principe al Transilvaniei de catre Dieta. 30 mai/9 iunie 1598 – Targoviste. Simion Movila. Statul Papal. a reluat plata tributului. 26 octombrie 1497 – la Codrii Cosminului. 15 septembrie 1485 – la Colomeea. 12 . 26 iulie 1476 – Valea Alba (Razboieni). Silistra. 9 august 1484 – turcii au cucerit si Cetatea Alba. care a promis sprijin impotriva turcilor. Principatul Transilvaniei si Moldova. datorita instabilitatii politice in interior (a crescut influenta boierilor in alegerea domnilor) si expansiunii turcilor care au transformat centrul ungariei in Pasalâcul de la Buda si Transilvania in Principat autonom supus Portii Otomane (1541). . Rusciuc. Mihai a primit sprijin de la imparat pentru reluarea luptelor in Transilvania si ocuparea Tarii Romanesti. 14 iulie 1484 – turcii au cucerit Chilia. Martie 1601 – la Praga.s-a realizat unirea politica a celor trei tari romanesti care aveau acum un singur domn: Mihai Viteazul. 1487 – tratat cu turcii. iar sultanul a recunoscut independenta Moldovei. Primavara 1600 – campania impotriva lui Ieremia Movila si ocuparea Moldovei. XVI – s-a instaurat treptat regimul dominatiei otomane (dominatie care s-a manifestat in plan politic. tratat de alianta cu Rudolf al II-lea care i-a promis lui Mihai sprijin financiar in schimbul recunoasterii suzeranitatii imparatului asupra Tarii Romanesti. Sec. 20 mai 1595 – tratat de alianta cu Sigismund Bathory pe care l-a recunoscut ca suzeran in schimbul sprijinului impotriva turcilor. Decembrie 1594-Ianuarie 1595 – campanie impotriva Imperiului Otoman: ostile reunite ale celor trei Tari Romanesti i-au infrant pe turci la Giurgiu.interventia Poloniei si preluarea tronului Moldovei de catre Ieremia Movila. 10 ianuarie 1475 – batalia de la Vaslui (Podu Inalt) incheiata cu victoria moldovenilor. 13/23 august 1595 – lupta de la Calugareni.

teritoriale. principele Transilvaniei. ce detinusera functii importante in ierarhia Imperiului. in relatiile cu alte tari interesele acestora fiind reprezentate de sultan. Regimul habsburgic in Transilvania 1691. 26 ianuarie – Pacea de la Karlowitz – Imperiul Otoman a renuntat la pretentiile de suzeranitate asupra Transilvaniei.erau mentinute vechile privilegii ale sasilor si secuilor. materiale. astfel: . PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE III. cu ajutorul lui Basta. administrative si judiciare. Tarile Romane nu aveau dreptul sa intretina o armata proprie. oficiale: catolica. Economia fiind subordonata Portii otomane.nu existau decat 4 religii recepte (recunoscute. Primul domnitor fanariot a fost Nicolae Mavrocordat.se mentinea Dieta Transilvaniei. 9/19 august 1601 – Mihai Viteazul a fost asasinat de imperiali pe Campia Turzii. romanii erau considerati tolerati in Transilvania si nu aveau dreptul sa participe la viata politica a tarii. apoi si in Tara Romaneasca. la emanciparea romanilor din Transilvania. . in 18 puncte erau stabilite organizarea Transilvaniei si statutul sau in cadrul Imperiului Habsburgic. teritoriul principatelor romane era considerat parte integranta a Imperiului Otoman. TEST III. prin urmare parti din teritoriu puteau fi instrainate in functie de interesele Portii. secui. 13 .. . luterana si unitariana). Sec. 1. Mihai l-a invins pe Sigismund Bathory.Transilvania devenea provincie a Imperiului Habsburgic. dar aceasta avea atributii limitate (nu mai avea dreptul de a alege guvernatorul. care era numit de imparat). Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova: 1711 – inceputul regimului fanariot in Moldova. guvernata in numele imparatului de un guvernator ajutat de un guberniu cu atributii politice.Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri.se mentinea sistemul ‘celor trei natiuni privilegiate’ (unguri. Tarile Romane nu aveau dreptul la o politica externa proprie. au crescut obligatiile catre turci si s-a mentinut monopolul acestora asupra economiei. .comandantul armatei era austriac. Criza orientala. . 4 decembrie – a fost emisa Diploma Leopoldina. religia ortodoxa nu era acceptata. al XVIII-lea – apare ‘Problema Orientala’ sau ‘Criza Orientala’ determinata de tendinta Austriei. a determinat izbucnirea a sase razboaie ruso-austro-turce care se vor desfasura pe teritoriul Tarilor Romane. 1716 – inceputul regimului fanariot in Tara Romaneasca. Rusiei si Prusiei de a anexa teritorii ale Imperiului Otoman aflat in criza. act ce a jucat rol de constitutie. 1699. calvina. 1692-1701 – a fost organizata Biserica Greco-Catolica prin unirea unei parti a romanilor ortodocsi cu Biserica Catolica. acest lucru contribuind la dezvoltarea culturii si a limbii romane. Trasaturile regimului fanariot: domnitorii erau numiti de sultan dintre grecii din carteirul Fanar al Constantinopolului. la care se adauga lupta pentru eliberare de sub dominatia otomana dusa de popoarele balcanice. Rivalitatea dintre Marile Puteri. mai intai in Moldova. cu mari pierderi umane.3/13 august 1601 – la Guraslau. sasi).

regimul politic autoritar al domnilor regulamentari. Razboaiele ruso-austro-turce. condusa de Alexandru Ipsilanti.ocupatia trupelor otomane timp de doi ani. Razboiul ruso-austro-turc din 1736-1739. 2. inlocuirea suzeranitatii Imperiului Otoman cu protectoratul colectiv al Marilor Puteri. desfasurata pe plan european. Consecinte: inlaturarea regimului fanariot. • mentinerea vechilor relatii de tip feudal. Constiinta nationala si emancipare politica Miscarea de emancipare nationala a romanilor din: A. independenta sau autonomia Tarilor Romane. ‘Razboiul ruso-austro-turc din 1787-1791/1792. Razboiul ruso-turc din 1806-1812. Razboiul ruso-turc din 1710-1711. Turcia) desfasurate pe teritoriul Tarilor Romane. Revolutia de la 1821 Revolutia din Tara Romaneasca se inscrie intr-o miscare mai ampla. Razboiul austro-turc din 1716-1718. Banat si Bucovina si de Rusia si de Imperiul Otoman in Tara Romaneasca si Moldova. Aceste revendicari erau: respectarea drepturilor politice ale romanilor. B. respectarea prevederilor ‘Capitulatiilor’. de eliberare sociala si nationala. curent cultural reprezentat de un grup de intelectuali romani din Transilvania care au considerat ca lupta pentru emanciparea romanilor poate fi dusa cu mai mult succes pe taramul culturii. Rascoala condusa de Horea. pe langa Marile Puteri. Closca si Crisan (1784) Supplex Libellus Valachorum. pentru a obtine independenta Tarilor Romane.. revenirea la domniile pamantene. Consecinte: 14 . dominatie exercitata de Imperiul Habsburgic in Transilvania. organizata de societatea secreta Eteria. • starea de inapoiere economica in care se aflau Principatele Romane.Razboiul ruso-turc din 1828-1829. Revolutia romaneasca condusa de Tudor Vladimirescu s-a desfasurat in stransa legatura cu miscarea de eliberare a Greciei de sub stapanirea otomana.revigorarea demersurilor boierilor pamanteni. Tara Romaneasca si Moldova Boierii pamanteni din Tara Romaneasca si Moldova si-au manifestat opozitia fata de regimul fanariot prin actiuni care urmareau atragerea atentiei Marilor Puteri asupra problemelor din Tarile Romane. Au fost introduse in Tara Romaneasca si Moldova Regulamentele Organice. Transilvania Ioan Inochentie Micu Klein (1692-1768). Austria. • lipsa de drepturi politice si nationale pentru romanii din Imperiul Habsburgic. III. Razboiul ruso-turc din 1768-1774.Conflictele dintre Marile Puteri (Rusia. In acest scop ei au redactat o serie de memorii care contineau revendicarile romanilor din Principate. Revolutia din 1848-1849 Cauze: • dominatia straina asupra Principatelor Romane. document elaborat in 1791 de catre reprezentantii Scolii Ardelene: Scoala Ardeleana..

Domnia si reformel lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) • 15 . a fost adoptata Conventia de la Paris ce stabilea statutul international al Principatelor si organizarea interna a acestora: Dubla alegere a lui Cuza: • 5 ianuarie 1859 Adunarea Electiva a Moldovei a ales ca Domn al acesteia pe Alexandru Ioan Cuza. o guvern care sa reprezinte interesele tarii. CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE IV. revolutia de la 1848 a constituit un pas inainte pe drumul fauririi natiunii romane moderne. o Convocarea in Tarile Romane a unor Adunari ad-hoc reprezentative care sa-si exprime pozitia cu privire la unire si la revizuirea Regulamentelor Organice. in Moldova si Tara Romaneasca. a fost convocata adunarea ad-hoc in Moldova si Tara Romaneasca. a lui Alexandru Ioan Cuza. IV.• chiar daca a fost infranta. Anglia. Razboiul Crimeei care s-a incheiat cu infrangerea Rusiei. Regatul Sardiniei. a insemnat unirea Tarilor Romane. la Congresul de la Paris s-a semnat Tratatul de Pace de catre Marile Puteri europene (Franta. • 13/25 februarie-18/30 martie 1856. Rusia si Turcia) prin care se hotara: o Principatele Romane erau scoase de sub protectoratul Rusiei si puse sub garantia colectiva a Marilor Puteri. o print strain dintr-o familie domnitoare a Europei. Constituirea si consolidarea statului roman modern (1859-1881) Unirea Principatelor Romane • 1853-1856. • strangerea legaturilor dintre romanii din cele trei parti romanesti in vederea intensificarii luptei pentru independenta si unitate nationala. • 1857. Prusia. • adunarile ad-hoc formate in reprezentanti ai tuturor categoriilor sociale au adoptat rezolutii asemanatoare in ambele tari care cuprindeau: o unirea Principatelor intr-un stat numit Romania. o autonomia statului roman. 7/19 august 1858. • 24 ianuarie 1859 Adunarea Electiva de la Bucuresti a ales pe domn al Tarii Romanesti tot pe Alexandru Ioan Cuza. o Sudul Basarabiei revenea Moldovei.Alegerea ca domnitor. Marile Puteri fiind astfel puse in fata faptului implinit si constranse sa recunoasca Unirea Principatelor Romane intr-un singur stat. Austria.1.

S-a format un nou guvern. . Legea instructiunii publice. . liberal. . condus de Mihail Kogalniceanu (11 octombrie1863-26 ianuarie 1865) Legi : Legea pentru secularizarea averilor manastiresti. . Politica autoritara a lui Cuza a determinat formarea ‘monstruasei coalitii’ care grupa pe liberali si conservatori. in urma careia Cuza a fost silit sa abdice si sa urmeze calea exilului. a fost asasinat in imprejurari ramase neelucidate.Constitutia consfintea drepturile si libertatile cetatenesti si avea la baza principiul separarii puterilor in stat: a) puterea executiva era reprezentata de domn. adoptarea Statutului Dezvoltator al Conventiei de la Paris Legii Electorale. impreuna cu guvernul.1859-1862: in prima parte a domniei. Barbu Catargiu. .sanctionarea si promulgarea legilor. Guvernul conservator condus de Barbu Catargiu era ostil infaptuirii unor reforme care ar fi subminat baza materiala si puterea marilor propietari de pamant. Constitutia din 1866 . .29 aprilie/10 mai 1866 – Adunarea Constituanta a votat o proclamatie care exprima vointa romanilor de a fi condusi de principele Carol I din dinastia de HohenzollernSigmaringen. Domnul: . Parlamentul: . Constitutia din 1866 .numele oficial al tarii era Romania. Cuza a luat masuri pentru desavarsirea unirii in plan administrativ si legislativ si a intreprins o serie de demersuri pentru recunoasterea unirii de catre Marile Puteri.. . Printul strain.era ales prin vot cenzitar. col.29 iunie/11 iulie 1866 – adoptarea Constitutiei prin care Romania devenea monarhie contitutionala. Nicolae Golescu. dubla alegere insemnand incalcarea Conventiei de la Paris.11/23 februarie 1866 – a fost organizata o lovitura de stat.a fost conceputa dupa modelul constitutiei belgiene din 1831. . care era acceptat de Parlament. La 8 iunie 1862.potrivit acestei constitutii.format din doua camere (Adunarea Deputatilor si Senatul). 16 . Conducerea a fost preluata de o locotenenta domneasca.drept de veto. si un guvern condus de Ion Ghica.discuta si aproba bugetul. Codul Civil prevedea obligatia casatoriei si a divortului civil.avea rol de a initia si sanctiona legile. Nicolae Haralambie. cu scopul inlaturarii domnitorului. . 1862-1866: este perioada marilor reforme. . Romania devenea o monarhie constitutionala ereditara. condus de un prim-ministru.a fost prima constitutie romaneasca. primul ministru.10/22 mai 1866 – Carol I a depus juramantul de credinta. b) puterea legislativa era reprezentata de Domn si de Parlament. Proiectul de lege rurala propus de acesta nu imbunatatea situatia taranilor. Legea privind autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane. Guvernul. Codul de Procedura Penala . formata din Lascar Catargiu. Legea Rurala.

b) puterea judecatoreasca era reprezentata de Tribunale si Curti de Justitie. stabilea: 1 iunie 1878-1 iulie 1878 – a avut loc Congresul de la Berlin cu participarea Germaniei. alegatorii fiind impartiti in patru colegii. a presei. dupa avere. semnat de membrii Partidului National Roman din Transilvania si alte personalitati romanesti.A fost adoptata o noua lege electorala care mentinea sistemul de vot censitar. . Frantei. 19 februarie 1878 – Tratatul de la San Stefano semnat intre Rusia si Turcia. prin care romanii protestau impotriva restrictiilor impuse. Parlamentul Cucerirea independentei de stat a Romaniei 1875-1876 – redeschiderea Chestiunii Orientale. armata rusa a suferit pierderi foarte mari. Bulgaria. Rusiei. pe cheltuiala proprie.28 noiembrie 1877 – capitularea Plevnei. libertatea cuvantului. a constiintei. 1863-1864 – Dieta de la Sibiu. 9 noiembrie 1877 – trupele romane si ruse au cucerit Rahova. .1876 – Serbia si Muntenegru au declarat razboi Portii Otomane. Angliei.Constitutie consacra drepturile si libertatile cetatenesti (dreptul la propietate. Turciei care stabileau: . Delta Dunarii si Insula Serpilor. iulie 1877 – esecul trupelor rusesti la Plevna.independenta Romaniei in schimbul acordarii cetateniei romane tuturor supusilor fara deosebire de religie. Rusia respingea cooperarea militara a Romaniei la acest razboi.cedarea judetelor din sudul Basarabiei de catre Romania care primea in schimb Dobrogea. 1892 – Memorandumul. romanii si-au pierdut aproape toate drepturile castigate in ceea ce priveste folosirea limbii nationale si a religiei ortodoxe. Italiei. a votat legi favorabile romanilor: . Romanii din afara granitelor Transilvania 1847 – limba germana a devenit limba oficiala. 19 iulie 1877 – o prima telegrama a Marelui Duce Nicolae cerea regelui Carol I interventia armatei romane la sud de Dunare in sprijinul armatei rusesti. 4 aprilie 1877 – la Bucuresti s-a incheiat Conventia Romano-Rusa care reglementa trecerea armatelor rusesti pe teritoriul Romaniei cu respectarea integritatii teritoriale a statului roman. in absenta Romaniei. in care. mai 1868 – Pronunciamentul de la Blaj redactat de George Baritiu. a institutiilor acestuia. au avut loc rascoale antiotomane in BosniaHertegovina.1867 – s-a format imperiul dualist Austro-Ungar. 9 mai 1877 – proclamarea independentei de stat a Romaniei. 17 . a fost respins de catre imparatul Franz Iosef I si inaintat Guvernului de la Budapesta. 1862 – limba maghiara a devenit limba oficiala in Transilvania printr-o lege a invatamantului. 4 martie 1849 – adoptarea unei Constitutii Imperiale prin care Transilvania depindea direct de Viena. Transilvania a fost anexata la Ungaria. pentru prima data intrau si romani. aintrunirilor. Principalele institutii ale statului modern roman A. Guvernul C. . AustroUngariei. au urmat alte doua telegrame (9 august si 19 august 1877). Monarhia B. egalitatea in fata legilor).

Frontul s-a stabilizat pe linia Oituz-Siret-Dunare (Bratul Sf. 1875 – a fost infiintata Universitatea din Cernauti. condusi de feldmaresalul von Mackensen. romanii si-au pastrat limba si obiceiurile. octombrie-noiembrie 1916 – au avut loc luptele de la Valea Jiului si Valea Oltului. in Basarabia s-a dezvoltat un curent de renastere nationala. In restul Basarabiei. 1871 – Basarabia a devenit gubernie a Imperiului Rus. armata romana a ramas pentru a organiza apararea Bucurestiului. Tezaurul Romaniei a fost depus la Moscova. Totusi. Italia (Antanta). Franta. 1905 – s-a constituit Partidul National Roman. biserica si scoala.1905 – P. rege al romaniei a devenit Ferdinand. 24 august 1916 – la Turtcaia a avut loc infrangerea armatei romane de catre germani si bulgari. 1878 – Congresul de la Berlin: Rusia a recapatat sudul Basarabiei. sfarsitul lunii noiembrie 1916 – autoritatile romane s-au retras la Iasi. cu o catedra de limba romana. 1. 27 septembrie 1914 – moartea regelui Carol I. au fost introduse legile rusesti. Gheorghe). Anglia.N. 23 noiembrie-6 decembrie 1916 – armatele Puterilor Centrale au ocupat Bucurestiul si doua treimi din teritoriul Romaniei a intrat sub ocupatie militara. In ajunul primului razboi mondial. Initial. a fost intensificata politica de deznationalizare a romanilor. 1915-1916 – tratative ale Romaniei cu Antanta privind intrarea Romaniei in razboi. 4 august 1916 – Trata de alianta incheiat intre Romania.R. a fost pastrata administratia romaneasca. Procesul de deznationalizare a romanilor s-a amplificat. Bucovina s-a desprins de Galitia si a devenit Ducat Autonom. din Transilvania a parasit pasivismul in favoarea activismului politic deschizand astfel lupta pentru drepturile romanilor si emanciparea lor de sub dominatie straina. Campania din 1916: 14 august 1916 – Romania a declarat razboi Austro-Ungariei. Primul razboi mondial (1914-1918) 1914-1916 – perioada neutralitatii Romaniei 21 iulie 1914 – Consiliul de Coroana din Sinaia a hotarat neutralitatea tarii cu toate ca avea un tratat de alianta incheiat cu Tripla Alianta. care a ramas sub stapanirea Rusiei. frontul armatei romane a cedat. TEST DE EVALUARE V. Rusia. in Moldova. UNITATE SI DIVERSITATE IN ROMANIA MARE V. Basarabia 1812 – prin Tratatul de Pace de la Bucuresti. Campania din 1917: 18 . 1856 – Tratatul de Pace de la Paris: Moldova a recapatat trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. 4 martie 1849 – prin Constitutia Imperiala. Ismail. limba romana a continuat sa fie folosita in administratie. Bolgrad). Basarabia a fost anexata de Imperiul Rus. Bucovina 1775 – Anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic cu acordul Portii Otomane.

29 octombrie/11 noiembrie 1918 – Germania a semnat armistitiu cu Antanta ceea ce a insemnat sfarsitul primului raboi mondial. au respins atacurile germane la Marasti. Bucovina Octombrie 1918 – infiintarea Consiliului National Roman la Cernauti – organ reprezentativ. ianuarie 1918 – interventia trupelor romane in Basarabia impotriva bolsevicilor la cererea Sfatului Tarii. 20 octombrie 1917 – Congresul ostasilor moldoveni din Chisinau a declarat autonomia Basarabiei – s-a constituit Sfatul Tarii ca organ reprezentativ. 21 noiembrie 1917 – Sfatul Tarii si-a deschis lucrarile. Marasesti si Oituz octombrie 1917 – victoria revolutiei bolsevice a determinat iesirea Rusiei din razboi. 9/22 aprilie 1918 – regele Ferdinand I a ratificat unirea Basarabiei cu Romania. Moldova. 24 aprilie/7 mai 1918 – Tratatul de Pace de la Buftea-Bucuresti. 15/28 noiembrie 1918 – Congresul General al Bucovinei a adoptat Declaratia prin care se hotara unirea Bucovinei cu Regatul Romaniei. 28 octombrie/10 noiembrie 1918 – Romania a reintrat in razboi alaturi de Antanta. Constituirea Romaniei Mari Basarabia 1917 – revolutia bolsevica din Rusia – dezmembrarea Imperiului Rus. 27 martie/9 aprilie 1917 – Sfatul Tarii a proclamat unirea Basarabiei cu Romania. 1918 – dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar. 2 decembrie 1917 – Sfatul Tarii a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca. Iulie-august 1917 – romanii. 2. sprijiniti de rusi. D. 18/31 decembrie 1918 – regele Ferdinand I a ratificat unirea Bucovinei cu Romania. V. 21 octombrie/3 noiembrie – capitularea Austro-Ungariei. s-a restabilit ordinea. 18 februarie/3 martie 1918 – S-a incheiat Pacea de la Brest-Litovsk intre Rusia Sovietica si Puterile Centrale. Transilvania 3/16 octombrie 1918 – imparatul Carol I de Habsburg a lansat apelul ‘Catre popoarele mele credincioase’ pentru federalizarea imperiului – fara sanse. 24 ianuarie/6 februarie 1918 – Sfatul Tarii a declarat independenta R. care a impus conditii grele Romaniei: Sfarsitul razboiului: Vara 1918 – succese militare ale Antantei. 18 octombrie 1918 – Declaratia de independenta a fost citita in Parlamentul de la Budapesta de deputatul Alexandru Vaida-Voievod. presedinte al acestuia a fost ales Ion Inculet. Presedintele Consiliului National Roman si prezident la Congresul General al Bucovinei era omul politic Iancu Flondor. Romania a ramas izolata pe frontul de est. cu Puterile Centrale. 19 .Iarna 1917 – armata romana s-a refacut cu sprijinul Antantei.

Teritoiul tarii a fost impartiti in judete.au participat 1228 deputati alesi si 100. a cerut ca Romania sa fie tratata ca aliata a Antantei in razboi si ca unirea provinciilor istorice cu Romania este rezultatul dorintei populatiei din aceste provincii cerand astfel recunoasterea internationala a unirii.000 de transilvaneni. Pop de Băseşti (presedinte al Partidului National Roman in perioada 1902-1918). 3. 27 noiembrie 1919 – Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria. au fost luate masuri pentru integrarea provinciilor romanesti care s-au unit cu tara. Legea privind organizarea armatei. 23 iunie 1924. Romania a fost reprezentata la Paris de o delegatie condusa de primul-ministru Ion I. 1920. El a parasit Parisul si a demisionat din functia de sef al guvernului roman. cu scopul de a elabora tratatele de pace cu statele invinse in primul razboi mondial: Tratatele de pace semnate la Paris: 28 iunie 1919 – s-a incheiat Tratatul de la Versailles cu Germania urmat de alte tratate speciale: 10 septembrie 1919 – Tratatul de la Saint-Germain cu Austria. obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar. 20 . 18 noiembrie/1 decembrie 1918 – Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia: . Legea unificarii administrativ-teritoriale prevedea organizarea administrativa unitara a teritoriului Romaniei si integrarea teritoriilor unite cu tara. 26 iulie 1924. Bratianu sa protesteze. Legea pentru definitivarea reformei agrare. 10 august 1920 –Tratatul de la Sèvres cu Turcia. Legea electorala potrivit careia partidul care castiga 40% din totalul voturilor primea 70% din mandate. Constitutia din 1923 – prevederi: .caracterul statului national unitar roman. Legea invatamantului care prevedea organizarea unitara a invatamantului. V. Conferinta de Pace de la Paris – Versailles 18 ianuarie 1918 – s-au deschis lucrarile Conferintei de pace de la Paris. alaturi de leul romanesc. Unificare politica si administrativa Dupa Marea Unire din 1918. iar plasa era impartita in comune rurale si urbane conduse de primari alesi. pentru realizarea unificarii administrative si politice. 27 martie 1926. proportional cu voturile castigate. Bratianu care in sedinta din 1 februarie 1919. 14 iunie 1925. C. in Sala Oglinzilor de la Versailles. viza redimensionarea loturilor taranesti.a fost prezidata de Gh. 4 iunie 1920 – Tratatul de la Trianon cu Ungaria. conduse de prefecti. pentru a scoate din circulatie celelalte monede care circulau pe teritoriul tarii. s-a realizat unificarea monetara. fara a recunoastea suveranitatea politica. realizarea unor reforme democratice precum cea agrara si electorala. C. martie 1923. a fost adoptata Constitutia care prevedea reorganizarea si consolidarea statului national. Dorinta Marilor Puteri de a se amesteca in problemele interne ale statului roman sub pretenta apararii dreptului minoritatilor l-au determinat pe Ion I.a fost adoptata Rezolutia de Unire (prezentata de Vasile Goldiş) act juridic national 11/24 decembrie 1918 – regele Ferdinand I a sanctionat Actul Unirii. 17 iulie 1921.18/31 octombrie 1918 – s-a format Consiliul National Roman Central (CNRC) la Budapesta 13/27 noiembrie 1918 – tratative cu reprezentantii guvernului maghiar care au acceptat doar autonomia administrativa. Mandatele ramase erau impartite intre partidele care depaseau pragul electoral de 2%.

Reformele au schimbat vechile structuri sociale: • Economia a luat avant in timpul guvernarilor liberale: -1922-1928: crestere economica. -1934-1937: dezvoltare maxima. • invatamant primar obligatoriu. STAT. -‘Porti deschise’ – Partidul National Taranesc. Regimul politic din Romania intre 1918-1938 Monarhia: 1914-1927 – rege al Romaniei ai fost Ferdinand: 21 . avea dreptul de a controla activitatea guvernului. evrei – 4%. 2. • Conflicte sociale: -greva tipografilor din decembrie 1918. • vot universal. 1929-1933 – criza economica. CULTURA VI.-greva de la Lupeni din august 1929. -Evolutia economica – marcata de urmatoarele etape: 1919-1923 – refacere economica. libertati si drepturi cetatenesti: • libertatea presei. • libertatea intrunirilor. 1934-1938 – maxima dezvoltare economica. 1.9%. • garantarea propietatii.9% -urbana – 20. suprafata Romaniei a crescut de la 137. tigani – 1%.- - separarea puterilor in stat: • puterea executiva – exercitata de rege impreuna cu guvernul: • puterea legislativa – detinuta de Parlamentul bicameral. VI.000 km2 la 295. germani – 4. format din Adunarea Deputatilor si Senat.-greva generala din octombrie 1920.1% Minoritati nationale: romani – 71. VI.1%. Structuri economice si sociale Teritorial. • puterea judecatoreasca – detinuta de Inalta Curte de Casatie si Justitie.9%.049 km2. 1924-1928 – ascensiune economica.-greva ceferistilor si petrolistilor din februarie 1932. • egalitatea in fata legii. SOCIETATE. maghiari – 7. • Societatea: -1930 – Populatia rurala 78. • Politici economice: -‘Prin noi insine’ – Partidul National Liberal.

C. Partide de stanga: . fiica regelui Greciei. cand s-a aflat la guvernare. a avut pe lider Corneliu Zelea Codreanu. a avut o influenta foarte mare asupra regelui Ferdinand. Bratianu. Acest partid a dominat scena politica romaneasca mai ales in perioada 1918-1928 (decada bratienista). A. Unele partide au fuzionat: Partidul Taranesc si Partidul National au format Partidul National Taranesc (1926). Partidul National Liberal – a fost condus de I. G.Partidul Social-Democrat din Romania – s-a format la 7 mai 1927 si a avut la lideri pe George Grigorovici si Constantin Titel-Petrescu. desavarstirii unirii. Pana in anul 1938 acesta a intreprins actiuni pentru discreditarea partidelor politice si instaurarea unui regim de dictatura personala in anul 1938. infaptuirii reformei agrare. C. Acest partid a fost condus de Iuliu Maniu (1926-1933).Partidul Poporului (Liga Poporului) – fondat la 1 aprilie 1918 de Alexandru Averescu. Duca (1930-1933. Miron Cristea – Patriarhul Romaniei. iar in 1926 a renuntat la prerogativele de print mostenitor. Partidele politice In general viata politica a fost dominata de PNL si PNŢ. C. • de stanga: 22 . motiv pentru care prerogativele regale erau exercitate de o regenta formata din Principele Nicolae de Hohenzollern. casatorit cu Elena. -printul Carol al II-lea. -15 octombrie 1922 – Regele Ferdinand si Regina Maria au fost incoronati la Alba Iulia. Bratianu (1909-1927). 8 iunie 1930 – restauratia carlista.-prestigiul monarhiei a crescut datorita prezentei suveranilor pe front in primul razboi mondial. Iuliu Maniu (19371947). ca suverani ai Romaniei Mari. Partide de dreapta: . Au aparut partide ale minoritatilor: Partidul Maghiar. I. Partidul German. Ion Mihalache (1933-1937). Partidele extremiste: • de dreapta: o Liga Apararii National Crestine – a fost infiintata la 24 martie 1923 de prof. Ion I. C. Gheorghe Buzdugan – Presedintele Inaltei Curti de Casatie. fiul lui Carol. o Legiunea Arhanghelului Mihail – infiintata la 24 iunie 1927. -1926-1930: criza dinastica determinata de renuntarea la tron a lui Carol. asasinat). I. In 1930 a fost creata Garda de Fier. Liderul partidului. Vintila Bratianu (1927-1930). In 1925 a ramas cu Elena Lupescu in Anglia. revenirea lui Carol in tara. A scazut prestigiul monarhiei. era printul mostenitor al Romaniei. Dinu I. Carol al II-lea a devenit rege al Romaniei iar criza dinastica s-a incheiat. Partidul Evreiesc. Cuza. -in 1927 a murit regele Ferdinand. 1927-1930 – Rege al Romaniei a devenit Mihai care era minor.Partidul National Taranesc – s-a format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Taranesc condus de Ion Mihalache condus cu Partidul National din Transilvania condus de Iuliu Maniu. Print mostenitor a devenit Mihai. Bratianu (19331947).

. Stefan Foris. fascismul.30 martie1938.  30 august 1940 – prin Dictatul de la Viena.58% din voturi. .optiuni democratice: liberalismul. Guvernarile PNŢ din perioada 1929-1933 au coincis cu marea criza economica si au vizat reducerea efectelor crizei economice. 23 . Avea ca lideri pe Gheorghe Cristescu. .septembrie 1940. 3. Parlamentul avand doar un rol decorativ. Activitatea parlamentara si guvernamentala Politica in perioada interbelica a fost dominata de lupta intre democratie si autoritarism: .4 septembrie 1940 – Ion Antonescu a fost numit sef de guvern.optiuni autoritare: comunismul. politica ‘prin noi insine’ viza protejarea burgheziei romanesti. Pierderile teritoriale din 1940 Carol al II-lea (1930-1940) a incercat sa instaureze un regim de dictatura personala: . . 4. perioade de stabilitate politica alternand cu cele de instabilitate: Dupa 1930 a avut loc o ascensiune a extremismului de dreapta care a reusit sa castige tot mai multi adepti. In 1924. VI. Liberalismul: doctrina PNL a sustnut faurirea unei economii capitaliste prin forte proprii. instrument al intereselor Uniunii Sovietice. Romania in al II-lea razboi mondial I.27 februarie 1938. rolul predominant trebuia sa apartina burgheziei. taranimea trebuia sa conduca societatea.o Partidul Comunist Roman. PNL a guvernat intre 1922-1928 si 1937-1938.au fost introduse cenzura si starea de asediu. .  7 septembrie 1940 – s-a semnat Tratatul de la Craiova care prevedea cedarea Cadrilaterului in favoarea Bulgariei. s-a format la 8 mai 1921. a sustinut politica ‘portilor deschise’ capitalului strain. VI. Intre 1918-1938 s-au succedat 24 de guverne. Sfarsitul regimului parlamentar.11 februarie 1938. Perioada 6 septembrie 1940-23 august 1944 Ion Antonescu – seful statului .14 septembrie 1940 – Romania s-a proclamat stat national legionar. taranismul. s-a constituit un nou guvern de ‘uniune nationala’ condus de patriarhul Miron Cristea. Taranismul: doctrina PNŢ a sustinut ca baza economica a tarii este propietatea taraneasca. cat si cea legislativa. legionarii au ocupat locul al III-lea cu 15. au fost dizolvate partidele politice. Partidul Comunist a fost scos in afara legii. dictatura lui Carol al II-lea s-a prabusit datorita pierderilor teritoriale suferite de Romania in 1940:  28 iunie 1940 – URSS a rapit Basarabia. Bucovina si Tinutul Herta. La alegerile parlamentare din 1937.6 septembrie 1940 – Carol al II-lea a abdicat in favoarea fiului sau Mihai I. limitarea patrunderii capitalismului strain. Romania era obligata sa cedeze nordvestul Transilvaniei catre Ungaria. protejarea bogatiilor tarii. . a fost adoptata o noua Constitutie potrivit careia regelui ii reveneau atat puterea executiva. .

Franta). Perioada 23 august 1944.II.Reprezentantii occidentali acreditati la Bucuresti n-au sprijinit fortele democrate si pe regele Mihai. Moldovei cu aprobarea lui I. pana la 26 iulie 1941 au fost eliberate teritoriile rapite de URSS. Iuliu Maniu a purtat si el tratative pentru o pace separata. Partidul Social-Democrat si Partidul Comunist Roman au format Blocul National Democrat care urmarea inlaturarea lui Antonescu si scoaterea Romaniei din razboi. ‘greva regala’ declansata de rege ca protest impotriva guvernului Groza. Antonescu s-au purtat tratative secrete pentru incheierea pacii cu Natiunile Unite. a fost arestat impreuna cu membrii guvernului.20 august 1945-8 ianuarie 1946. I.6 martie 1945-30 decembrie 1947 – guvernul Petru Groza – inceputurile comunismului. Regele avea atributii decorative. URSS. . a participat la batalia Stalingradului. s-a sfarsit prin introducerea in guvern a doi reprezentanti PNL si PNT.23 august 1944. in aprilie 1944. Partidul National Taranesc. Hitler a facut presiuni asupra lui I. 22 iunie 1941 – Germania a atacat URSS.12 septembrie 1944 – delegatia romana la Moscova a semnat Conventia de armistitiu cu Natiunile Unite.23 martie 1945 – s-a infaptuit reforma agrara pentru atragerea taranilor (din 1949 s-a declansat campania de colectivizare).10 iunie 1944. Anglia. Ion Antonescu a instaurat dictatura militara. . Romania s-a alaturat Germaniei pentru a recupera teritoriile rapite de URSS in 1940. Antonescu pentru continuarea razboiului dincolo de Nistru. chemat la palat de regele Mihai. URSS) au solicitat capitularea neconditionata a Romaniei.30 decembrie 1947 . . Armata Rosie sovietica a trecut la contraofensiva invadand N. . SUA. 22 august 1941 – Ion Antonescu a devenit maresal. ora 22:00 – a fost citita ‘Proclamatia regelui catre tara’ prin care se anunta iesirea Romaniei din alianta cu Germania si alaturarea de Natiunile Unite (SUA. Conform acestei intelegeri influenta sovietica in Romania era de 90%.23 august 1944 – Ion Antonescu. Ion Antonescu a ordonat trecerea Nistrului pentru distrugerea totala a bolsevismului: 16 octombrie 1941 – a fost cucerita Odessa. 24 . Antonescu nu a acceptat conditiile impuse de sovietici. . Partidul National Liberal. armata romana a participat la luptele din Crimeea. 23 noiembrie 1940 – Romania a aderat la Pactul Tripartit. venirea lui Ion Antonescu la putere a orientat Romania spre Germania. Puterile Aliate (Anglia. . . Moscova – Stalin si Churchill au impartit zona Balcanica. Romania a redevenit monarhie constitutionala. .9 octombrie 1944.

Iulie 1953.Ianuarie 1949.A. sovietizarea economiei romanesti.A.A. au fost infiintate primele G. procesul de colectivizare incheindu-se in 1962.A. si agricultura a fost subordonata statului comunist.Romania a fost proclamata Republica. etc. concepute dupa model sovietic. In cadrul procesului de colectivizare.Industrializarea fortata s-a realizat cu investitii uriase.S.C. dezvoltandu-se in special industria grea: constructoare de masini.A.). 1.Nationalizarea intreprinderilor. Economia romaneasca a suferit mutatii profunde prin desfiintarea relatiilor capitaliste si subminarea bazei sociale a acesteia.Industrializarea s-a accentuat dupa anul 1946. 30 decembrie 1947 – Abdicarea fortata a regelui Mihai. apoi cincinale. bancare. purtandu-se o lupta acerba cu chiaburimea (tarani instariti). care avea ca scop subordonarea si controlarea economiei statelor membre de catre URSS. s-a detasat de Moscova. Peste 80.- Comunistii au trecut la un nou val de arestari. 20 decembrie 1956 – etatizarea Bancii Nationale. organism economic constituit din toate statele din blocul comunist. devenite in 1966 Cooperative Agricole de Productie (C.C.).PCR a ramas partid politic unic. Casa Poporului. 96% din suprafata arabila a tarii a fost inclusa in gospodariile agricole. miniere. mai intai anuale (1949-1950). s-a procedat la centralizarea economica si introducerea planurilor.Au fost create Gospodarii Agricole Colective (G.-uri.P. Transfagarasanul. 2. care trebuia desfiintata. pentru controlul economiei. TEST DE EVALUARE VII.Ignorandu-se legea cererii si ofertei. ostila Planului Valev ce prevedea includerea tarii intr-un complex agricol ce cuprindea si teritoriii din Uniunea Sovietica si Bulgaria.Economia romaneasca a fost orientata spre industrializare. Colectivizarea si impactul ei asupra statului romanesc Paralel cu industria.). primul plan aplicat intre anii 1951-1955. Politica de industrializare fortata a economiei romaniei s-a dovedit a fi falimentara. devenite mai tarziu Intreprinderi Agricole de Stat (I. pentru realizarea unor proiecte marete cum ar fi Canalul Dunare-Marea Neagra.Colectivizarea agriculturii s-a realizat prin deposedarea fortata a taranilor de pamant. deportari. insotita de terorizarea celor ce se impotriveau. burghezia. partidele politice au fost interzise si opozitia lichidata. a intregului popor. etc. inventarul agricol 25 . a fost creat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). Productivitatea agricola scazuta. pentru construirea si sustinerea de colosi industriali (Combinatul Siderurgic de la Galati). munca ineficienta. chimica. prin confiscarea averilor si arestari.S. ECONOMIA SI SOCIETATEA IN PERIOADA COMUNISTA VII. Contradictiile industrializarii 11 iunie 1948 – a fost adoptata Legea pentru nationalizarea intreprinderilor industriale. cooperativizarea agriculturii au fost actiuni menite sa subordoneze intreaga economie nationala statului comunist.Prin subordonarea agriculturii statul putea sa impuna tipurile de culturi ce urmau a fi cultivate si preturile produselor agricole.). si Gospodarii Agricole de Stat (G. cand Romania. etc. siderurgica. etatizarea bancilor.000 de tarani au fost inchisi in inchisorile comuniste. VII. de asigurari si de transport care urmarea distrugerea propietatii private si constituirea proprietatii comuniste.

Ana Pauker si Vasil Luca. au fost torturati sau trimisi spre exterminare la Canalul Dunare-Marea Neagra. Partidele politice au fost desfiintate. la Sighet.Fostii demnitari au fost inchisi. Lucian Blaga. 26 .Gh.folosit. multi murind din cauza conditiilor inumane. Ramnicu Sarat. Gheorghiu Dej.. comunista. in frunte cu Gh. un bloc politico-militar al statelor comuniste. A fost creat Consiliul de Stat ca organ suprem. In armata romana au intrat ofiteri sovietici ce supravegheau activitatea militarilor romani de cariera. monopolul ideologic si ‘productia culturala’ 1. aflat sub controlul M. Aiud. cooperare si asistenta mutuala’. Ion Mihalache. La Pitesti au fost ‘reeducati’ elevii si studentii. Prezidiul Marii Adunari Nationale a fost desfiintat. Regimul lui Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965) 30 decembrie 1947 – Proclamarea Republicii Populare Romane (stat totalitar).000 de oameni. 1. In numele luptei de clasa impotriva burgheziei au murit Iuliu Maniu. instrument de mentinere a acestor state in sfera de influenta sovietica. comunistii s-au sprijinit pe politia politica (securitatea): • 30 august 1948 – a fost infiintata Securitatea. Radu Roseti. Gheorghiu Dej si-a inlaturat toti rivalii. prin desfiintarea Politiei si Jandarmeriei. 13 aprilie 1948 – a fost adoptata Constitutia Republicii Populare Romane. Regimul politic. VII. consfintea rolul conducator al partidului comunist. • Romania a inceput sa se detaseze de URSS. La Canalul Dunare-Marea Neagra au fost inchisi 80. • Romania a respins ‘Planul Valev’ care urmarea sa faca din Romania si Bulgaria o zona agricola in interiorul URSS. • 22 ianuarie 1949 – a luat nastere Militia ‘populara’. alaturi de celelalte state comuniste. DOMINATIA IDEOLOGICA SI REPRESIUNEA POLITICA VIII.A. • 14 mai 1955 – Romania a semnat ‘Tratatul de prietenie. Politica externa: • 25 ianuarie 1949 – Romania a intrat in CAER. sub tutela URSS. judecati ca ‘dusmani ai poporului’ si exterminati in lagare de munca si inchisori. dezinteresul taranilor si migrarea acestora la oras au avut ca efect agravarea problemelor economiei romanesti. Gherla.N. • iunie 1958 – trupele sovietice s-au retras din Romania. dupa modelul celei sovietice din 1936: Pentru impunerea noului regim politic. cu prilejul Conferintei tarilor comuniste de la Varsovia. Presedinte a Consiliului a devenit Gh. Lucretiu Patrascanu fiind lichidat in 1954. februarie 1948 – s-a infiintat Partidul Muncitoresc Roman prin unificarea PCR si PSD. In cultura s-a incercat modificarea culturii nationale si a fost adoptat modelul sovietic ‘proletcultist’: 24 septembrie 1952 – a fost adoptata a doua constitutie comunista. Gheorghiu Dej. Pitesti. S-a creat astfel.

fiind adeptul ‘socialismului dinastic’. Au fost redactate scrisori de protesc citite la postul de radio ‘Europa Libera’. Nivelul de trai a scazut.Decizia de a achita datoria externa de 11 miliarde de dolari. liberalizare: martie 1974 – MAN l-a ales pe Nicolae Ceausescu presedintele Republicii Socialiste Romania. Au fost prinsi si arestati la Targoviste. • 21 august 1968 – intr-un miting.F. 27 . a lansat ‘tezele din iulie’ in care se pronunta pentru orientarea nationalista.Criza petrolului. relativa destindere. miscarea de la Brasov. a vizitat China si Coreea de Nord. au fost reluate relatiile cu R. Mircea Dinescu. Au avut loc manifestari de protest: • Fenomenul disidentei – intelectuali precum Doina Cornea. a plasat in posturi cheie rudele si membrii familiei. • cultul personalitatii a fost sprijinit cu ajutorul unei vaste ofensive ideologice si propagandiste. Gerald Ford (1975). • 1-9 iunie 1971. Romania a refuzat interventia militara si a castigat simpatia occidentului. Germania.Lipsa de valuta. Vlad Georgescu. Au fost luate masuri care au accentuat starea de nemultumire: • Demolarea unor biserici. • si-a consolidat pozitia politica. greva minerilor din Valea Jiului. 1989 – in Europa au cazut regimurile comuniste.Introducerea cartelelor si ratiilor alimentare. Paul Goma. Richard Nixon (1969). • sistemul ‘rotirii cadrelor’. Giurgescu. • 1967. • 22 decembrie 1989 – cuplul dictatorial Ceausescu a fugit din Bucuresti. • a fost vizitat de lideri occidentali: Charles de Gaulle (1968). iar la 15 noiembrie 1987.2. Regimul national comunist (Nicolae Ceausescu.Construirea de complexe industriale ce consumau multa energie.Seceta de 1983. c) Perioada 1980-1987 Au aparut semnele crizei economice determinata de: • Dezvoltarea fortata a industriei.Sistematizarea satelor. asimilarea functiei administrative cu cea din partid. a condamnat interventia militara in Cehoslovacia a statelor semnatare ale Pactului de la Varsovia. Ana Blandiana.Criza alimentara determinata de plata datoriilor in alimente si infometarea populatiei. Dinu C. d) Perioada 1987-1989 • Criza regimului s-a adancit. i-a permis sa creeze un grup de sustinatori si sa controleze absolut orice manifestare rivala.Greve si demonstratii: august 1977. 1965-1989) Regimul politic in evolutie cunoaste patru perioade: a) Perioada 1965-1974. • Propunerile lui Gorbaciov de democratizare si restructurare (Perestroika) au fost respinse de Ceausescu. • 6 iulie 1971. la Bucuresti. au criticat cultul personalitatii si politica lui Ceausescu. • Ceausescu nu a renuntat la putere – Congresul al XIV-lea al PCR l-a reales in functia de Secretar General. b) Perioada 1974-1980 • 1974 – Nicolae Ceausescu a devenit Presedinte al Republicii Socialiste Romania.

expulzati peste granita. Ungaria. 1. desfiintarea propietatii private.Greve si demonstratii – greva minerilor din Valea Jiului. 3. in 1953. au cazut victime regimului de represiune aproximativ jumatate de milion de oameni:Peste 400. legionari. Vlad Georgescu. In aceasta perioada represiunea a luat forme din cele mai violente. Forme de rezistenta anticomunista Impunerea regimului politic comunist.. la care au participat peste 20.Peste 100. Institutiile statului de drept Decembrie 1989. VIII. Arad. memorii. menite sa-i dicrediteze si sa-i extermine in inchisori. In perioada 1948-1964. STATUL SI SOCIETATEA CIVILA DUPA 1989 IX. Mircea Dinescu. etc.• s-a format Frontul Salvarii Nationale. consilieri sovietici au fost trimisi in Romania cu scopul supravegherii si coordonarii activitatii acestora.Disidenta – prin care un numar mare de intelectuali precum Paul Goma. Dupa moartea lui Stalin. inarmate. victime ale colectivizarii. din 15 noiembrie 1987. represiunea a scazut in intensitate.000 de muncitori. sau supusi exterminarii la Canalul Dunare-Marea Neagra. 2. Germana. ocupatia sovietica. in Gorj. Suceava. Ana Blandiana.000 au primit domiciliu obligatoriu. apoi. • 1989 – in Europa au cazut guvernele comuniste din Polonia. intelectualilor. Fostii lideri politici si oameni de cultura au fost inchisi la Sighet. arestati. dizolvarea partidelor politice au fost insotite de actiuni indreptate impotriva liderilor politici ai vremii. fosti ofiteri de armata. VIII. Ialomita. Desfiintarea propietatii private pentru constituirea propietatii statului comunist. iar in 1962 inchisorile politice au fost deschise fiind eliberati un numar de 4.Rascoale declansate – in perioada colectivizarii: in iarna 1949-1950. 28 .Intre 1948-1953.000 fiind inchisi. au fost in numar de 80. unele dintre ele fiind citite la posturile de radio ‘Vocea Americii’ si ‘Europa Libera’.000 de oameni calificat ca tradatori. burgheziei mari si mici.660 detinuti politici. au fost arestati 60. Blgaria si Cehoslovacia.Peste 50. Vrancea. Intre 198-1958. Mihai Botez. din august 1977 si miscarea de la Brasov. lagare de munca. si-au manifestat opozitia fata de politica comunista. Securitatea si presiunea politica Impunerea regimului politic comunist a determinat reactii puternice din partea romanilor din toate categoriile sociale. bancherilor. tarani. formate din fosti membri taranisti si liberali. Context si consecinte • Cauza principala a caderii lui Ceausescu a fost esecul economic al regimului politic totalitar. legionari. fascisti. etatizarea bancilor si colectivizarea agriculturii.000 de familii au fost deportate in Baragan. etc. R. Arad. conform statisticilor. Acestia au redactat scrisori.Taranii chiaburi arestati. Rezidenta pasiva – mascata prin calitatea de membru de partid. Bihor si in 1958-1959 in Olt. Ei au fost anchetati. etc. etc. Ramnicu Sarat. au determinat aparitia miscarii de rezistenta anticomunista. sovietizarea tarii. Gherla. Rezistenta anticomunista a imbracat diferite forme: Rezistenta armata – organizata intre 19491956 in Muntii Carpati prin constituirea unei grupari (10-40 de persoane). Desfiintarea regimului politic democratic cu institutiile sale. Teleorman. IX.D. nationalizarea intreprinderilor..000. intelectuali. au determinat reactii in randul taranilor. criza regimului comunist de mai tarziu.

ales prin vot universal. • Mai 1990 – alegeri parlamentare. acorda amnistitii si gratieri. • Forma de guvernamant este Republica. revolutia anticomunista a fost violenta: au murit 1104 oameni. Revenirea la democratie • 1990 – cadrul geopolitic s-a schimbat. • Alte atributii: adoptarea bugetului. organizarea administrativ teritoriala. • Principala atributie este aceea de a adopta legi. dreptul la asociere. • Constitutia garanteaza libertatea constiintei. Institutiile statului de drept: 1. suveran. Confera decoratii. • Functia suprema in stat este detinuta de presedintele Romaniei. 25 decembrie 1989 – cuplul Ceausescu a fost executat.• • • • • s-au produs confruntari intre demonstranti si autoritati in orasele Brasov. indivizibil. 29 . • Iunie 1990 – prima mineriada a pus capat fenomenului ‘Piata Universitatii’. organizarea armatei. dreptul de propietate. pe o perioada de 4 ani. • In Romania s-a trecut la pluralism politic si economia de piata. Arad. Sibiu. unitar. al unitatii si integritatii teritoriale. secret.In plan extern s-a incercat integrarea in NATO si UE. secret. • A doua mineriada a inlaturat guvernul Petre Roman. • • • • • • 2.. URSS s-a dezmembrat. independent. ca organ reprezentativ al acestora. Reprezinta statul si este garantul independentei nationale. Numeste primul-mnistru si Guvernul. Vegheaza la respectarea constitutiei. • Puterea executiva apartine unui guvern condus de un prim-ministru propus de presedinte si aprobat de Parlament. direct si secret pe o perioada de 4 ani. 9 februarie 1990 – conducerea a fost preluata de Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN). Manifestatii anticomuniste in Piata Universitatii – Bucuresti. direct. • Parlamentarii trebuie sa apere interesele cetatenilor. Cluj. in Europa comunismul s-a prabusit. 22 decembrie 1989 – conducerea a fost preluata de Frontul Salvarii Nationale (FSN). stabilirea sistemului taxelor si impozitelor. etc. invatamant de stat gratuit. pe o perioada de 4 ani. egal. Presedintele Ales prin vot universal. etc. libertatea individuala. aprobarea programului guvernului. • Puterea legislativa este detinuta de un Parlament bicameral: Senatul si Camera Deputatilor. castigate de FSN. • 13 decembrie 1991 – a fost adoptata Constitutia: Caracteristicile statului: • Romania este stat national. direct. Parlamentul • Format din Camera Deputatilor si Senat alese prin vot universal. Este mediator intre puterile statului.

Guvernul Se ocupa de punerea in aplicare a legilor. In fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Incheierea de tratate internationale si supunerea acestora spre ratificarea Parlamentului. administratia publica este realizata de primarii si consilii locale. 3. ministri. a armatei. maresal. Acorda gradele de general. administratia publica are urmatoarele atributii: organizarea ministerelor. 5. Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Are sarcina de a conduce administratia publica. amiral. a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. etc. Administratia publica Este structurata la nivel central si local. Autoritatea judecatoreasca Vegheaza la respectarea legilor.• • • • • • • • • • • • • Conduce Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. La nivel central. Este alcatuit din primul-ministru. avand libertatea sa foloseasca si mijloace coercitive. • • • 30 . Reprezentata prin tribunale si prin Curtea Suprema de Justitie. La nivel local. Poate emite hotarari de guvern si ordonante. Acrediteaza reprezentantii diplomatici ai tarii la propunerea guvernului. 4. Primul-ministru este propus de presedinte si are sarcina de a cere Parlamentului votul de incredere dupa prezentarea componentei guvernului si a programului de guvernare. ministri secretari de stat. guvernul desemneaza cate un prefect pentru conducerea serviciilor publice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful