POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJUR TOR

Cele mai des întâlnite forme de poluare sunt: poluarea apei; poluarea solului; po
rea aerului. Aceste elemente de baz ale vie ii omene ti se pare c sunt i cele ma
i afectate de ac iunile iresponsabile ale fiin ei omene ti. Solul, ca i aerul i
apa este un factor de mediu cu influen deosebit asupra s n t ii. De calitatea so
lului depinde formarea i protec ia surselor de ap , atât a celei de suprafa cât mai
ales a celei subterane. Lipsa de ap sau consumul de ap poluat are multiple conse
cin e negative asupra omului i s n t ii sale. Poluarea reprezint modificarea com
ponentelor naturale prin prezen a unor componente str ine, numite poluan i, ca u
rmare a activit ii omului, i care provoac prin natura lor, prin concentra ia în ca
re se g sesc i prin timpul cât ac ioneaz , efecte nocive asupra s n t ii, creeaz d
isconfort sau împiedic folosirea unor componente ale mediului esen iale vie ii. Ce
a mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poart omul, poluarea fiin
d consecin a activit ii mai ales social economice a acestuia.

Apa este un factor de mediu indispensabil vie ii. Ea îndeplineste în organism multip
le func ii, f r ap toate reac iile biologice devenind imposibile.
 Poluarea, printre alte clasific ri, este clasificat în: poluare natural poluare ar
tificial .
Sursele naturale principale ale polu rii sunt erup iile vulcanice, furtunile de
praf, incendiile naturale ale p durilor i altele cum ar fi gheizerele sau descom
punerea unor substan e organice. Erup iile vulcanice care genereaz produ i gazo
i, lichizi i solizi exercitând influen e negative asupra purit ii atmosferice. Fur
tunile de praf sunt i ele un important factor în poluarea aerului. Terenurile afânat
e din regiunile de step , în perioadele lipsite de precipita ii, pierd partea aeri
an a vegeta iei i ramân expuse ac iunii de eroziune a vântului.

Incendiile naturale sunt o important surs de fum i cenu , care se produc atunci
când umiditatea climatului scade natural sub pragul critic. Din punct de vedere al
felului surselor de poluare, produse de om (artificiale) se disting: poluare in
dustrial - 20 25%; poluare casnic - 50 60 %; poluare datorat mijloacelor de tran
sport - 20- 25 %. Industria este, la momentul actual, principalul poluant la sca
r mondial . Procesele de produc ie industrial i produc ia de energie a industrie
i, sunt principalele surse ale polu rii atmosferice dar la acestea se adaug oric
e arderi din care rezult substan e poluante. Gazele industriale, gazele rezultat
e din arderi, fie c e vorba de încalzirea locuin elor sau de gazele de e apament e
liminate de autovehicule, polueaz atmosfera cu numeroase substan e d un toare s
n t ii.
Sursele artificiale generatoare de praf, cenu i fum cuprind, în general, toate act
ivit ile omene ti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazo i.
O important sursa industrial , în special de praf, o reprezint industria materiale
lor de construc ie, care are la baz prelucrarea unor roci naturale (silica i, ar
gile, calcar, magnezit, ghips etc.). Monoxidul de carbon (CO) este un gaz foarte
periculos, ce are o pondere din ce în ce mai mare printre poluan ii devastatori.
Echilibrul natural al gazelor atmosferice, este amenin at acum de activitatea om
ului. Aceste pericole ar fi efectul de ser , încalzirea global , poluarea aerului,
subtierea stratului de ozon i ploile acide.

Stratul de ozon din stratosfer ne protejeaz re inând razele ultraviolete ale soare
lui. Deoarece în zilele noastre a crescut foarte mult folosirea, frigiderelor, det
ergen ilor etc., aceste gaze au ajuns în aer în cantit i mai mari decât cele care ar p
utea fi suportate de atmosfer . Pe masur ce se ridic , se descompun, i distrug s
tratul de ozon. Gazele de ser , rezultate din procesele industriale i din agricu
ltur deregleaz echilibrul atmosferic, re in gazele infraro ii i le reflect pe su
prafa a Pamântului. În consecin cre te temperatura medie global . Gazele acide care
ies din cosurile fabricilor i din autovehicule se amestec cu precipita iile, rez
ultând ploi acide care distrug cl diri i p duri i omoar pe tii.
Ploile acide distrug culturile, omoar pe tii prin otr virea lacurilor i f râmi eaz
pietrele. Copacii i i pierd frunzele i, în final mor. Transporturile sunt, o alt
important surs de poluare. Autovehiculele care func ioneaz cu motor cu combustie
, sunt un factor poluant care este luat din ce în ce mai mult în seam .

Activit ile casnice sunt, fie c vrem, fie c nu, o surs de poluare. Ast zi, în mult
e ri în curs de dezvoltare, a a cum este i ara noastr , lemnul de foc este la fel
de vital ca i elementele, iar ca pre , în unele locuri, are un ritm de cre tere ma
i mare decât alimentele. Cauza cre terii zi de zi a pre ului este restrângerea supra
fe elor de p dure. Multe ri care fuseser cândva exportatoare de material lemnos, a
u devenit importatoare, în masura în care nu s-au preocupat de regenerarea fondului
forestier.
Apele reziduale provenind din locuin e, din industrie i agricultur ajung înc în prop
or ie mare în apele lacurilor i ale râurilor. Aceste ape poluate con in substan e ca
re favorizeaz dezvoltarea bacterilor. Aceste bacterii consum cantit i imense de
oxigen dizolvat în ap i în felul acesta pune în pericol via a animalelor i plantelor.
Apele reziduale con in de asemenea produse industriale toxice, cum sunt plumbul
i mercurul. La poluarea apei contribuie un num r mare de surse, care sunt clasif
icate în: 1. Surse organizate:

- apele reziduale comunale, care rezult din utilizarea apei în locuin e i institu
ii publice, bogate în microrganisme, dintre care multe patogene;
- apele reziduale industriale, provenite din diverse procese de fabrica ie sau s
unt utilizate la transport, ca solvent sau separator, la purificarea i sp larea
materiilor prime, semifinite i finite, sau a ustensilelelor i instala iilor, si
au o compozi ie heterogen . - apele reziduale agro zootehnice, provenite mai ale
s ca urmare a utiliz rii apei în scopuri agricole (iriga ii), cât i pentru alimentar
ea animalelor i salubritatea cresc toriilor de animale.

2. Sursele neorganizate: sunt reprezentate de apele meteorice (ploaie, z pad ),

reziduurile solide de tot felul, diversele utiliz ri necorespunz toare (topirea
inului sau cânepii). Ca m suri de prevenire a polu rii apei sunt: interzicerea îndep
rt rii la întâmplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa, organizar
ea corect a sistemelor de canalizare i a instala iilor locale, construirea de st
a ii de epurare, construirea de sta ii sau sisteme de epurare specifice pentru a
pele reziduale ale întreprinderilor industriale, înzestrarea cu sisteme de re inere
i colectare a substan elor radioactive din apele reziduale ale unitatilor unde s
e produc sau se utilizeaza radionuclizi, controlul depozitarii reziduurilor soli
de;
Poluarea fizic este cea mai recent i cuprinde, în primul rând, poluarea radioactiv c
a urmare a extinderii folosirii izotopilor radioactivi în tiin , industrie, agricu
ltur , zootehnie, medicin etc. Pericolul deosebit al subs antelor radioactive în m
ediu i în poten ialul lor nociv chiar la concentra ii foarte reduse. Polu rii radi
oactive i se adaug poluarea sonor , tot ca o component a polu rii fizice. Zgomot
ul, ca i vibra iile i ultrasunetele sunt frecvent prezente în mediul de munc i de
via al omului modern, iar intensit ile polu rii sonore sunt în continu cre tere. S
upraaglomerarea i traficul, doi mari poluan i fonici, au consecin e serioase asu
pra echilibrului psihomatic al individului.

Un num r tot mai mare de persoane din orasele aglomerate recurge la specialistii
psihiatri pentru a gasi un remediu pentru starea lor proast (anxietate, palpita
ii, amnezii ne teptate, lipsa puterii de concentrare, dureri de cap). În sfâr it nu
putem trece cu vederea poluarea termic , poate cea mai recent forma de poluare
fizic cu influen e puternice asupra mediului înconjur tor, în special asupra apei i
aerului i indirect, asupra s n t ii popula iei. Protec ia mediului înconjur tor a
ap rut ca problem a omenirii numai în zilele noastre, respectiv atunci când omul a c
ucerit întregul spa iu al Terrei, prielnic vie ii.
Acum, bog iile i resursele de energie au fost afectate în a a m sur încât se întrevede e
puizarea rapid a unora dintre ele, iar unele condi ii esen iale existen ei umane
, ca apa sau aerul, dau semne de otr vire. Se deduce astfel posibilitatea ca vii
torul omenirii s fie pus sub semnul întreb rii, dac bineîn eles nu se iau m suri ene
rgice de protec ie a planetei. Omul a în eles c face i el parte din natur , ca Ter
ra i resursele ei sunt limitate, c aceast planet func ioneaz ca un sistem i c de
regl rile produse într-un loc pot avea repercusiuni pentru un întreg circuit, inclus
iv pentru om.

Omenirea nu poate renun a îns la ritmurile înalte ale dezvolt rii economice. Calea p
entru realizarea acestor ritmuri, cu men inerea unei bune calit i a mediului, es
te exploatarea acestuia în asa fel încât s se poat regenera i conserva în permanen . Pri
mele ini iative de ocrotire a mediului au ap rut acum aproximativ 200 de ani, di
n necesitatea salv rii unor specii pe cale de dispari ie. Cu timpul, motivele ca
re au impus ocrotirea naturii s-au diversificat. Începând din 1970, au ap rut semne
clare de îmboln vire a planetei: sub ierea stratului de ozon, încalzirea global , pl
oile acide, poluarea apelor, a aerului i a solului.
Construind fabrici i uzine, dezvoltând ora ele i transporturile, defri ând p durile
pentru a folosi lemnul i a m ri suprafe ele agricole, aruncând nep s tor în ap i în ae
r cantit i mari de de euri toxice omul a stricat echilibrul natural existent în me
diul înconjur tor, a a încât uneori i-a pus în pericol îns i via a lui. În asemenea situa i
, fiin a uman sa v zut nevoit s ia atitudine pentru înl turarea r ului pe care l-a
produs i s treac urgent la luarea unor m suri pentru protec ia mediului înconjur
tor, pentru men inerea în natur a unui echilibru normal între to i factorii care com
pun mediul.
Pentru ca Pamântul sa r mân o planet vie, interesele oamenilor trebuiesc corelate cu
legile naturii.

Burciu Andreea