ELEMENTE DE PSIHOLOGIE IN ANTICHITATEA ORIENTULUL
INDEPARTAT(2)
Cele mai vee izvoae de ean sibologea a fost idence in cart parte ex mi de an. n zone deviate ae Inde, Chine, Japon i Eipali. Dest
‘eologia dominant in stale sclavagste respective era ca relisioase ata pe mt nears rasa seu, a jun pa In ol se tifiee ma
labore referindse Iai ai problematice
Paitofiziologie
In, Memoria teologi memfiste”,ppinis labors in Ep ass se. a V-lea LH, se evientin fal ea mecaisma! iilogie mein actianen dvinitati
supra sufletulu. Sermat arataimportrtacuvantulu,.« ublura magica a cbiecul, posta datoriauniican orgmnelr pentrice cu cel Acesta face ea prin
votire sa se repete ce, gndeste mia
Prgudecaile regione al input iterzicen sue visceral, de aceea epreaeatarile despre Muda sanguin si despre, sure” (ictal ert) era produ ale
imaginat ‘logit analomice cs oranimele enimale
[Nal mai tru, nse. af VIT-es (3, int-un tratatchinezess de medicin (Traat despre lumen
interioara, reno principal, .gverntarl emp este considera tina, ar ca meeanism de
funtionare era considera prinipal respira”. dena Ta
Prine allel, intractioning cu mecanismelefiiologice,aceta realizeaza si functisulletest
rmobilizeazagindu localizate i iim, ma isa st sintamintee localiza nf
[Neds din vet indie promovay, de asenenes, concept eafo-centista si doar teptat soa
<éeavollat in para, schema sotico-centrisa,
Dine manifestariepsibice, assure tenperamestale ea, fires, cele ml relevant si provocateare. Medici chinezis indie le explicau prin predominarea ura
‘su aia die elemestele componente ale oreansu
dina line: Ietineal, tip de mbit reds
* cominartaelementelor Ter: persoan este neechlibrata foarte mails, recind fecver de aris
4a pls in sill compertamental entropoi,
= dninata singe (in unele tora ile zee, cutezant,
feomportament de ig,
Se observa descidere spre explicare rationals de factur pibslogica: er, cone eset a Vs
eelareatrastrilorcopull eu elemesee atale component.
‘Crm ese vaaut en o fia iradacnatadecpsrvainlumea insult sin angrenajul elailor
sociale, supus lear rari st ellr conve,
Interpretarea etca pti
Exe oaborde logic, rational 9 eistete une pe fondo unei problematic generate de
Tuptele soca poitce dela foal menu 1H, n Ina si Chia
i. ela, deen dependent suet de vata organismal,
Probleme ideologce i morale, cesta ampla dedhatte in celerele Vde elaborate in mill I-Lea LH. si Upanisede (ca. 1000... conform scestor sei,
‘comportamentul moral, peeestiuneapersonalitai, smereia era calle ibavici
Pe acest sport dogmmtie se vor inpune. nse. al V-ta Tnvataturle reigioase: unis si
Tnismul Jainism eferindu-se a rapeetleop-sul,
condarana coral a abstacl al ibetati suflctul, iar Badia, facind refine celasiaport nee
salle areal, descrineil ca un ux de clipe epeabile sau sta succesive.
Scot filosofice di China, dela jmatateamalenall 11, HL, fondate de Lao-ti, Conciv si Mo-
1, prin pableratie or etic, abordenzastarile pss si medicare lr
‘aca daisnul erent mala dupa cordonatele une orn cosmice,confulanstalcorsruia spr ellos din obicear, nome morale sau ake adit. Ait clea
(Dao) er fra data de contnicarea morala a vamenilr, decide eomportametulsociabistric al aparatulu social taal
Confucius (551-479 1.) 2 fonda princi
‘ain sferadivinitar,aceste se a inept
interioar, superficial
‘Atte activa fata de Viste este sltemativa mens cu efect major aspen conte mt
In mes societte 2 imagini de sve, aspirator, patosuu atorealr pein ita Sefer,
sale pe o concepte degre rap nnaset: dab, tan prima termen instil pices epistemic. Desivind
ne, oral, Rrmoase; fle devine erode salient sb fet Ingejurarlr cei eases nedesavirsi in ita
Psitocognita
‘Aciitate mertala are cept obec produsele contacter sa interaciuniororganeor de sit cu hau real dn medi de vata. O seniedeosbita in
‘epistemologi iniana a fo acordata elo ii Terme gevetice de contact subietobiee
1 contemplarea~eunoaseren general (,comuniearen cu toate cbiectee indvidale dito
casa dt
2 asecitia sau comnicarea” eu obec prin intermedia imagini sale,
actuaizate in memerie,
5 percsperea youhia,.connnicarea” eu obicetee cele mai fine, prin ationamest apron
‘Ac coprtv spare cao exprese sunt sbiect-biet Aste roceptarea realise
Fealzeua in dna fre:
‘sential, emijlocta si nedeermina” (nvkalma)- musa hactica de impeesin eare
Invi several sun drei:
= verbal, ferent sau termina” (sik) sto cunoasere conceptual areal, ce
‘ofr care sa modele dpa cate exe copa” ume senza,
Aentaacordata de trait ilosoffea indiana imagnior trate nemiloctexplic neresul precmpanitr pent vis, zi hacia si percepiaextraencorata
(stata ex preete de soll yortine.
te de retin tenn spe expicatia eauzaa a acest seal psi
ctrale) a eportalui dine organo dest si obiectl ie
alucinatile spar tues cand une, imagiile dn memories proiecate nafs ns sunt
reactivate presi subconstiene, deport in memcrie.
‘Concept sieli epistemic s spsslal-metaizc fost o tema central pes ginditori inden,
complemertar plan otogk: ihe apa data tuurari, denatrari(periferice sau tuticipdnd ow dova miles jumatate psionic lui Freud, ce debutt in anal 1900 priniterpetarce
viselr Se poate afr ca in indlungatl proces al deversipsibologie ca stint, obiecl ei zat cel
ea ital satt fn eozoia din Orient si resin.
Peat i safletl er unica reali diva cela univers
JAINISM Jainism a incepu in jr de 2500 de ani in urna in Ina, Fonatoral ei fost
‘Nalgputa Vardhamana,cumoseu cx Matava, “masele ero Scripture importante su Jain Agana si
Sida
Esta aproxinatysasemioune de adres, nortan tn India Cetra si de Sun special in Bom. Sinismul tine spre eaizrea peTetiuni cele mai rate a
‘cay ua pent ca in puritan neastaorginara nol era eliberal de toate rene si dependenta de mse si moat
“Termeni Inn deriva in vinta sens jinn, “invingtonl” Jars rein scrltats inregi vet, anime reuse nto creat consents,
salt feces prsoane exe etem sic fecare tree sas ccereasca pe sine rin rope sale efertin
itn or sep este eliberaren eter din il maser al mot, aco tinge cunoastert
Sete si devenin insult pete.
Bdsm este oli i filoanie orice care par ria in Inn in secoll al Vise ie
5s raspand ulterior ito mare pate a Asie. Se bazvara pe ivataturie hi Gautama Sidharth (
Buddia Skyannn care a ratte $63 LBs 483 UB
Religia busta considera cao mI rebuie sa depaseasca iz Tuni in care trai sis inceree sa
‘bil unre, gece lan ran a
[aril sol (radi) Buda sunt Theravada (imaatura batnr/ intelli) Mabsyena
(oarcle veicub siVaj eyana (Cale de Diamant-Budism Tibetan).
Scol repezetaive peru Malmyana santZen (Cun) Shim lode ~ Tarim Pur),Tendai Pen
Ta.Ni chi renga ayer
Pncipalle sel ale Buisman Vajrayana Tibetan sun-Nyingma Kagyu SakyasiGeluk. Cea
‘nai mare scoala Vajrayana nelibetana esteShi sh om
[a aza Bisnis sta ele Adevann Nobile
1) Dokki» Exisenasufesitel nea vata lumeasca exe ipsa de sais eae
comin suena. Salisfactile mest sunt inpernamnente produce asl suet
2) Samudaya- Cuz sufeintl- Exist o eauza a suferiel cae este aasmentl dvi
ofa, agalare scare are radi in ignorant
3) Nico -inetarea serine - Esta o ncetare a suerte mia Niva
4) Nara - sta un drum ce duce Ia neetare stein ust Nobilul Drum cu 8 bate
1 lntelegore corecta2. inde cores. Vorire cores. Actaae corecas. Mod de vita coret
6 fr crest. teri crea. Concetrze corel,
Aceasa cal cu op rate este ebsifcta in umatorul mod: nelegecencorect si ghndireacoretaconstituienelepiunes, veebirescorect,atinea crea si mod de
‘viata corect eprezintaetica iar efotulcorect, ates covectasiconentrare crest epreziap ates spiral
CCompertamertul moral (te) conduce lo practica corel, cre genereaaintelepeiun, care duce I oma bun inelegre a normelor etic, cae genereaza o practic
eoret, ee ajunginduse in acest mod la itminne ei.
asst cava regi i Trip Nestemala alexa dinBddta,Dharma Givatatura Buds) si
‘Samah (comunitstea Buds,
[Boa § nrme urmate de tti Basti si mame abinrea dela: a ucide, fir, compertament
seul resi. vorbire incoreta st intosicaa
Bust privese existent ea avind ii caractrisicifundamertale’absentaegoulu ant,
pean (nica) si utente.
Bula ese oveliie lest, Buda find consierat om, ou
kd inseam "vel ce ec
Tao
Divers filozof chez din scolele Ss 41.C. au eps o sma de idei sun nd de viata care an uns su fe cunoscute sub manele de ao, cae coopera dre
‘mi eng, su cus hr trae
Princpite acesteitendinte por f descopente fn rman reglate ale spel, azcoes focus tr cae sunt weror iar su repose cele din pitas em
i-mate, in mule dine forme ate
_Dupa cum veser,toism este un mod de vat = rie act pm am - np din ste
fenomenelor naturale. Dar cum se poste inspira un mod de wetaomenese din natura?
Bxemplll cel ai bun il ofraartele rate, area mprumutat lari elemerseesentiale «
sac, spare, eschiva et - in miscanilecorespunzatcate ale animalelor salatice
‘Aver ate ool de arte murine eae pola me pitoresticaseoaa ti, scoala rained
ee
La fel si in vata domestica de care i enista posibilittes dea te inspira din evenmentale ln naturale Srsele principale ale acestui mod de viata rami tiem sure
Iucrril clasic ale career ais cade pia: Tao Te Ching, huang Tay, Lao-ze,
‘Tenele care abunda in aceste cat se po up in jul etry ei de baz: to, vd nom activnea(wu-mei), adoplarea I conde esterioae. In exit Vidul
perfec, auterul, Lao2e, descrierelathvatea puncelor noaste de vedere aregullor de vat, a prejuecatilr care se doresc absolute
1Nu exist in aceasta fume un prinepiu care s fe vali in toate inpeejraile, Activates noastateebuie sa tna cert mere de condi tempore, Nu exis
pus dant, nine prestbilit. paren, si de aici nevoia de suplete
(Cav "ao" area mules in Cai atic.
Penta Conicius i conficians el indica ara de a cane vecilr suverani. Acosta iscusita
7 laudata de Confucius sevocata pent a redeven univer de patie pete contemporani sa
“Tao sennifca dea de iscsi, tale! peu ceva ane, de dersnare, maa relate cu
susici saver
‘xml derind poate dovedi cov eit in corn. lel nowse aceasta inclinate deosebta este absega: nt camenl fare pricept a afaed fama, ic,
Sport de performanta pe cre hana i clam, pliticien scsi ef. ast cesta au aoa or, acca o apie esta dx comin, chines admirw aca, calif filozofi In general pe toi cl care se emma print-oaptindine amume. cesta era chemat la curtea saver pusilaicerar, si meni cum se
envi, sune! cin st aratandibacia.
‘Una ses f cuvnul ta este de eto, sensul de tenia de ivatare. de plea a ceva te. Un ao care poate rast mu pte Meter to (ala: exist ©
rtd sbvota de proceda in tote impreuraie, un cod de purare universal vail etc). nt perspec tm lrg, tc este lego Ce, acca mod de
rane
‘Tao ese w miseare de G-4e-vno In cae allemenza tend yang yin A fe adapta fa aeasta miseate, sca deve wnat ao, adapta Ta miseares
zu poate consderata un to in sine ale nee),
‘Netunen de vd deserneaza in heratura aoa mi mle lr
1. Cela pol a Plu, epeeintind una cin susie Cen care alerneaza constant secvetele de Pn si Gal, de progress dctin, Vid ese tenia Irae de
sree li basa le, de ase descampane in elemenele consterte. In Vala social, viul desemneaca penoadeledehaos sau errape social, Inca inst noviunes
de ceie a sfentmalformatt
2. Capacitaeareceptvaattalitatt noasrepsitice care permite anterior psihosomutice,
suescoricoflictuale, sa coe si suse expe fir nico resister in atele nosste,
5 Stara fara doit de care pomenesteintreags literatura toss,
‘Yin i yang sunt termeniesetal in flozofia taoistaelasea
In "Cartea Schimbariloe" (Ching), ei mapa, ssn inecut ex lineal bseura ou tae si
rmoaele, espresi care evoeao polit nivel fenomernl. Am pea ols pear aceste adjective
rte altel cede pls, activ spay, masculin si feminin, cad’ ece.
{a ivelalfetlegeni pops, yin si yang confirma opine noasre legate de complementaritat,
eee opus, de polar, esse insu untati
Dea ei a Vins Yang po coesist, aa cam hi zim coexist naa
visa moment isa cin hm si ftunericl se interseteaza: clurobscrl, Un moment care
ns reac, ci eprecinta doar un punt de tees
(Confucianism
Confucianism este oseliie, cu aproximatv 6.000.000 de adept (najritaea In China, Corea, Vietnam, Japon) fonduta de loztulehinez Confueas (881-479
F.C), cae se preacupa de principle bune conduit iteleplunenpctcus rela sociale.
‘Confucius ma ava inertia sa ntemeiez relic nos, siterpretee sis renasca reign dite Zhou, cu rte sl, pe care ll inerretat ca niste
‘Sree de dame, peer a prim lear dela 7eh, clea tise ceremontt ae caren, fuplnd modele de caries cilia adue d-a luni
ruler generat
‘Acesea seman pest Confucius sinburele societal chineze. Conia aru nume chinezese era Kung Ru Tay, sa nase instal Ln aml SS1 Cito
familie anstocrata, caresiperduseaveea si poatia, Despre taal ui, area munt end Cofciusavea 3 an, se spune ca fsese un reaboini peri.
‘Confucius «fos os mai mie dine cei 11 opi tind in sarase, dar primindo edt sons, In inerete «fost profesor, dara aspratla 0 poate gnvernament,
intrcit aves o deplinaincredee in eapacstes i de areorganion stele
I sic petreut mut din viata eaatovind pein China, dt sftri condesorifor, ra unl nace
fez eae aspiray Ia slvaen nei ta, pi tatu pe cate le dea,
Spre deosebie de cela, care sau gsi clea in cupeastre,Confuchs 5-8 insist din ect,
pe care incera sl transforme inreelitate
Else deeara un traditionalist, a un erator de nou, ef un ubitor al veto
Uitini an in viata pence in eras natal, unde dedietin etait propovaduii
invatatuior sale
‘Anulecel reprecina o colectie de imvaatr ale hi Confucius, pasta de dscpoi i,
‘omsidertesigurele eae ise pot abu hi Conucis cu siguanta,
CConfucanism este una din cele ma ive iad Mozofce din mee iospectl profi in natura mans. Desi coins a devi deogia oats a
scaly ehine. va exist nciodata curls isiauraa. cu bse spe
Savant chine Ian nora pe Confucius cape un mare fnfle, fra ins al vena cx pe un
zu La rnd hi, Conic ma pretnsnciodata a fo dvinate
In conficiansm, onl ese cere univers, elm poate tai in zalare, iin comuitate Scop
vet ese singereafercin individ care se ponte obtine prin pace.
‘Confucius a desepest cate oameri se sabilese Sel de rela fondamestale,bazte pe deagote si datove, crea putea fi muna, dace Fecare din cei
‘implica svar ace conta conetorsupus paint, sotsoie, ate, etm picen, Confucianism este pr umanism, ilnzofie care se peocpa de
finele umane, de interescle i realizar lor, mai degra dect de abstract sau probleme de teologée. El este lt oreligi, ct un od moral, care a niu
fate
mult gndivea si mod de vet al chine
Principle fundamentale ale eesti zd sun: supanre si respect fata de superior i parti, trie fats de fail, litte fate de pricteni, unin sincertate si
polite, Asta, confucianeml este adestoriconfindat cu toil
sce Fare grt de diss ire ce clement ast si ce aparine concinisr i, iatusit
‘nndova au ide’ asemaraoate despre om, soeietat,conducatr, ces univers,
Confucianism se ocupa de aspect practic i pamantes, pe cand tecisral se ingiete de ce esoteric cerese.Amindoua reine au radacina in india a doi
flozofichiezi, Confucius s a0 Tee, fndatarl Taofsmuli au fest coutemporni, siete tit in anbele adi cael au wrt teva dialog
Buddhist
Cu o trate vce de peste dau nile, cu forme diverse, potriv trier in care a decolat sidescori re accesibl per occidental, buddhism ma pote
sepuat de medi in care w part: India seeoelr 6 i$ £.C- buhismal are peste 370 malloae de uoepi sa fst fonda de Siddlsta Gautama, cunesct stub pumele
«de Sayan (nue de clan su Buds, care neste nae, i unit, send C= lamina
Burda press nits cx arf Durmeze, sic a fost prvi e tare de Buchs, Fla
fost ofa omeneasn cre tains un nivel det de coaster, fleet Vist ct ma ee posi, 1m pode zeal noe arto terior care a transforma biografia i Buddha int-o adevarata legend, rm est inca posibilareconsiicea maser etape ale viel
coli care, dupa 547 de exstenaanterioare, animale si umane. in are sa dedicate practic vitullr si acuwlarit nor fate meron, hotarae sase manifeste
Peru tina data mat de compasivne fata de faerie alae in surinta pe trl Inde,
‘Nascu prs jn-an mic eet nepalez, Tera in sul unei fami bose, copilu, cae se pare ca manifestate cali este dn corun,primesterumele personal de
Sida, Tineetea lua fost cea obisuita peru un tar nb din epoca s: viata ndesthata, studi, csttre In jr vgstel de 30 de anc, se spunea st
‘devin tata, descopera prin inermedil pat ini, ma iti sueratele caret apasa pe caren: batrnete,boaly, moartes, apoio eale espera ue liber
Pin imagines senine a uni calaga ete tries in sas.
Dergusat de essen sa de place dese, el lege shasta i dpa mat ani de cantarfetrit,opteaza penta Calea de milo. cee i a face st inteenga crs
asa cum sn huzoe, recatoare st sa deseopere ometoda ce poate elibera dtinv fina de pains, de zi ndveatoare de sutra
Aceasa ese Desteptaren icin acest moment mera pe pin itastra de dha (°C amin), din radacinn sansra “But
Reastind iste de accede imei ao elberatepescea egista, Buddha se hearst sa aspandeasc invaara 6
se destepa, stamina),
‘inp de 40 ani, va caatr prin Valea Gangeui expicindu si doctria, apelind din cand in cid a amir din veil sleanericare, adn in ural i calgar st
sudept aici, acceptind chi, spre sis vei, la msstentlediscpolul sau Aranda, inrarea in comantate 5 a calugartelor
‘jus ao vista avavata 8 onsideinds si misionea implina el spare pet etdeaun,
‘eatin in Pana
Imedat dupa moaterelivel sale vor i vebemner sptate, aol impart nize mai rte reat. buddhism. tins in India acu 1000 dea (desi x remasct
recent). $4 extn a sud in Sei Lanka si sd-estal Ase unde o forma a buddhism continua sa nfloresca, la nord, in Tibet, China, Mongoli si Japan,
Form ale buddhsoml na sue practcae in acest tar, des nut secol au suterit mar mica, eect ale cermnismlui. De asemenea in uk seo,
tudhismal a ajuns in Vest unde ste de mide oameni au devenit adept
Spi ber de acerca. de aintreba este otrasatura inpetana a buds. Bud insusi
‘incur oameni sa ercetez isis adel avatar sl, inane de ae accep
Busia ma vu iced cs oamenl sa practic iar sal dn credo vara sau din
sperstiie. Oumeni ar rebu stp in apicare mia ceca ce cred ical xe beri ic si psi
‘Devurece buddhism respect crept! onl dea erceta si dew alge sina. ee o elie tolerant fata de elle reli, invatind oameni sa aia in amonie
nie ai, inieree de ase su eligi. buddhism recanosse cae ele ea ind ezale, predic lube universal, bunaatea si compasinea ix mua Tita de
semen ci sift de toate create, care inpreuncueamn man
oes ed
‘Dac oamenidrese sa aiasca fret
tn nates cola inte.
mea ueeasa, ei tebuie sa iba gi ssa cortribuie
usdismal vede vita ca un proces de schimbare contin, ier scopl el ce practica aceasta relgeeste sa profite de acest ft. Ase iseamna can opin lor oma
‘se poate shimba in bine itorl deci naeeasta scinbae i dtine mintea omeneasea ar bdsm a dezvolat ule melode e atenae » mint
Fours importara este mediati, care este 0 cale deinducere a unor sari poztive,caracterizate de calm, concentra, corstcna si emoti cum afi piteia
tuuddhismal ne inate ca pin meditate si peint-un compertamert meral, se poate atinge Nirvara,o stare de uminare, de dsteptare, desi inant d's ange aii rm
‘exe subjectl mai mor vit, nel dine ele bune, lel rele, depincind de karma fiecaria,
Karma este defini ca atune itenionata, all spus,fecare gest, vorba su ipa acute
onstint sl ntentionat. Karma scam intent buna ste,
‘Conform priipiuli enuzn-efet, arma dito vith aerioata determina natura vit prezets
[a baza invattui hi Ba stan cele pay adevar sft:
1 Viat este suferita:2 Sten de placre este orgies suse,
5, Dureres poate 8 vinecata prin domelirea acest! ste, prin waren totale a dri;
4, Peru a indepara dvi, rebuie uma drumul eu opt rama demumit Nobis Crare Oewpla, care inseamns incegere urea, gine dreapea, ean ee,
fapta dap, mijloace de existe dept. eft de, concetrare deat,
(Cele cine! percept st:
1 Sapm emors 2 Si M3, Sammie Sam imoral Samy corsu don sa
rar alcooice
‘Bud este un rater, fn sensu ce aaa cle dar iecare rain liber wereze sar
[Lina de conduits este propusa, mips, si dural et lng i solar.
Cele pau adevarur constivie mostnirea inestimable asta de Buda, si nciodt, de ungolstore sale inden de iboats tensorarie sale,
Tnudhismal a lepac nici cea mt mica part ci aceasta avatar ntl. badamala vent ceo religious, cera de fel poplar care mi pte cancepe
regi austera si rece, fara temples 2s, de pura contemplarefilozofica, ere era brahmanisaul Itmeitorl acest reli, cae numara peste 180 de mlicane de
‘etincos, est inlepl Buda (unie de master: Sida) in farmiiapncira Sak,
‘Ducting o vinta pli de pacer ad fui, ajuns prin meditate un itelept Buddha), dpa
, parsind familia, deven ealugar mun, de ac i deaumires de Sayama, sub care mai euoscut
Intelepeaea descopeia deel era ca, pers a domina vit, trebuie sass teelberet deca,
tind care nirvana. Des in fond, acelas prncpi cas bramarisrul
Deossbire, care a i asiarat syves buddhist ¢ c,d nie elm fata masse despre zi adept Buda Lan fet peel semsizeu sa institu elt
‘Acesa in asgirat succes, fta de riiiaten abaracta a rahanism, desi Eu ins propagh access imvaminte agnosticism eligi, circa de vit,
‘metempsiioza dupa moarte si trecerea in nirvem,
Pin oganizarea pe eae sia dat dr mal als prin adhirabiele one calugatest ps eat le ona, buds a cbt s se aspandeasa fete rapid ma ales
inafara ganteler Indi: China, Tibet, Saponia, nlocuind peste tt apreape complet brahmanisnal anterior.
india, bdbisoul, dea pins,
S-ar putea să vă placă și
- NomenclaturaDocument50 paginiNomenclaturaDoryna Irovan GavrilitÎncă nu există evaluări
- 2016 - 2017 Sectoare de ScolarizareDocument33 pagini2016 - 2017 Sectoare de ScolarizareDoryna Irovan GavrilitÎncă nu există evaluări
- Bazele Geometrice Ale Fotogrammetriei, CursDocument57 paginiBazele Geometrice Ale Fotogrammetriei, CursDoryna Irovan GavrilitÎncă nu există evaluări
- Legatura Cauza EfectDocument14 paginiLegatura Cauza EfectDoryna Irovan GavrilitÎncă nu există evaluări
- Metalurgia AluminiuluiDocument8 paginiMetalurgia AluminiuluiDoryna Irovan GavrilitÎncă nu există evaluări
- Masele Plastice Sunt Produse Sintetice de Natură OrganicăDocument2 paginiMasele Plastice Sunt Produse Sintetice de Natură OrganicăDoryna Irovan GavrilitÎncă nu există evaluări
