Sunteți pe pagina 1din 2

Clonare

Clonarea este procesul de creare a unei copii identice. În biologie clonarea se referă la procesul folosit
pentru crearea de copii ale fragmentelor de ADN (clonare moleculară), celulelor (clonare celulară) sau
a organismelor. Termenul include și modul de reproducere asexuată.

Etimologie

Termenul de clonare este derivat din grecescul κλων (mlădiță). În horticultură se referå la o generație a
unei plante de cultură, obținută prin înmulțire vegetativă.

Clonarea moleculară

Clonarea moleculară se referă la procedura de izolare a unei anumite secvențe ADN și obținerea mai
multor copii ale acesteia in vitro. Clonarea este frecvent folosită pentru amplificarea secvențelor ADN ce
conțin gene, dar poate fi folosită și pentru amplificarea oricărei secvențe ADN cum ar fi promotorii,
secvențe necodate și secvențe aleatoare ale ADN. Este folosită într-o largă varietate de experimente in
biologie precum și o serie de aplicații practice cum ar fi producerea pe scară largă a proteinelor. Uneori
termenul este greșit utilizat ca referindu-se la identificarea locației cromozomilor unei gene cu un anume
fenotip, precum "positional cloning". În practică localizarea unei gene la un anumit cromozom sau
regiune genomică nu permite neapărat izolarea sau amplificarea secventei genomice relevante. În esență,
pentru a amplifica o secvență ADN într-un organism viu acea secvență trebuie să fie legată de originea
replicării, un element al secventei capabil să direcționeze propagarea ei însăși și a tuturor celor conectate
de ea. În practică totuși, un număr de alte elemente sunt dorite și există o varietate de vectori care permit
expresii proteice, marcarea, producerea de ARN și ADN de sine stătători.

Clonarea oricărui fragment DNA presupune în esență patru pași: fragmentare, ligaturare, transformare
(transfection) și selecție.

Clonarea este o provocare biotehnologică fără etică pentru că, lezează identitatea individului și a speciei,
și atacă direct demnitatea persoanei. Este important să amintim că un comportamnet bioetic corect trebuie
să urmarească sănătatea omului și a ambientului, securitatea operatorilor sanitari din domeniul
biotehnologiei, minimalizarea riscurilor și prevederea celor mai posibile , urmărindu-se mereu obiectivele
care să asigure tutela sănătatii omului și salvarea ambientului. În acest mod biotehnologiile sunt
considerate utile , și deci având ca scop producerea binelui, sunt deci etic corecte. Comitetul National de
Bioetică ( din Italia ) este mereu atent să examineze cazuri și situații , care să cointereseze lumea
științifică , legislatorii și publicul , la o masă rotundă care să ducă toate forțele în direcția tutelării sănătății
omului și ambientului. Mai mult, cere comunității științifice și legislatorilor să fie cât mai aproape de
propriile principii, pentru un control de tip instituțional pe proiecte și laboratoare, pentru o informare
detaliată și precisă fără efecte de cinema sau scandaloase, și cu o puternică ințelegere cu instituțiile de
specialitate din Universități pentru opertatorii și experții din sectorul biotehnologiei. Decizia European
Patent Office ( EPO ) de a concede Universității din Edimburg, brevetul care prevede izolarea și cultura
celulelor staminale de embrioni și de țesuturi adulte și modificarea lor genetică, a readus în atenție
chestiunea etică a producerii și utilizării de embrioni în scop comercial. CNB și-a exprimat în ocazii
anterioare, în mod expres , propriile rezerve privind brevetarea ființelor vii și experimentarea pe
embrionul uman și opoziția față de clonarea umană , în particular -Raportul despre brevetarea
organismelor vii din 19 noiembrie 1993, Identitatea și statutul embrionului uman din 22 iunie 1996,
Clonarea din 17 octombrie 1997. Punctul de vedere e conform cu normele adoptate în sediile europene și
internaționale , cu care CNB a colaborat , mai precis: 1. Convenția Consiliului Europei privind protecția
drepturilor omului și biomedicina , semnată la Orviedo în 4 aprilie 1977, care la art. 18, prevede: este
interzisă producerea de embrioni umani în scop de cercetare științifică ca și de indivizi clonați. Chiar dacă
cineva ar clona 2000 de Napoleoni , vor fi toți diferiți, pentru că ar fi crescuți în familii diferite.

S-ar putea să vă placă și