-Etajul climatic de campie si dealuri joase: Vegetatie de stepa (ierburi cum ar fi colilia, Negara si abbusti(maces);

precipitatii sub 450mm/an(c. Baraganului+Dobrogea), silvostepa (face trecerea spre zona de padure; amestec de
ierburi si palcuride arbusti/padure; apare la climat umed(500-550mm/an); in general vegetatia->inlocuita cu culture
agricole). Fauna de stepa, silvostepa, padure stejar: animale mici(ierburi+seminte), rozatoare, diferite specii de
pasari. Soluri pt stepa:molisoluri,silvostepa:cernoziomuri spalate (levigate)-in general zone mai umede, padure de
stejar: argiluvisoluri(soluri brun-roscate), mai apar soluri balane dobrogene.
-Etajul climatic de deal, podis si munti josi: Vegetatie de silvostepa(c. Mold, pod. Barladului, p.h. a Dobrogei,
Dealurile de V), zona de padure-et. stejarului(150-500m)-stejar(cerul, garnita-zone joase si S, stejar pedunculat
gorun in zonele h)+alte specii foioase(carpen, tei, ulm, frasin), etajul fagului(500-1200m)- c.m. intinsa zona de
vegetatie(1/3 supraf paduroasa); intre 600-800-gorun+fag; 800-1200-fag; 1000-1200-fag+confere(brad+molid).
Fauna padurii de foioase-vulpea, lupul, jderul, pasari-mierla, cotofana, pupaza. Molisoluri-silvostepa, argiluvisoluri-
brun-roscate pt padure de stejar, cambisoluri(soluri brune sib run-acide)-paduri de fag.
-Etajul climatic montan: Vegetatie de padure de fag + conifere(1000-1800m): etajul fagului(1000-1200m), etajul
coniferelor(1200-1800m)-format din specii de molid(predominant)+brad, pin, zada, etajul subalpin(1800-2000)-face
trecerea dintre zona de padure si zona alpine; format din tufisuri de ienupar, jneapan, afin, merisor+pajisti alpine,
arbusti. Fauna de padure de amestec si conifere:ursul, cerbul, caprioara, lupul+pasari-vulturi, bufnite. Cambisoluri,
spodosoluri: padurea de conifere.
-Etajul climatic alpin: Vegetatie subalpine(1800-2000), Vegetatie alpina(peste 2000m)-formata din pajisti
alpine(ierburi marunte). Fauna alpina-capra neagra, vulturul plesuv,marmota. Spodosoluri-soluri alpine/subalpine
brune/brun-acide.
1.Grupa hidrografica de V: raul colector=Tisa(din Carpatii Padurosi, granite de 60km intre Ung si Rom,
afluenti:Mures, Somes, Crisurile, Iza, Viseu, Bega); cuprinde raurile din Maramures, Crisana, Transilvania, formata
din raurile Somesul (Mic-din M-tii Bihor(M-tii Apuseni)/Mare-din M-tii Rodnei), Crisurile (Repede-din Pod Huedin(M-
tii Vladeasa), afluent-Barcau/Negru-izv din M-tii Bihor/Alb-din M-tii Bihor), Muresul(din m-tii Hasmas, sg rau din
Romania cu bazinul hidrografic extins pe toate cele trei ramuri carpatice, afluenti:Tarnava Mica/Mare, Aries, Ampoi,
Sebes, Strei
2.Grupa hidrografica de S-V: raul colector=Dunarea; cuprinde raurile din Banat, V Carp. Mer., form din raurile
Bega(din M-tii Poiana Rusca, cel mai vechi rau canalizat din V tarii), Timis(din M-tii Banatului(Semenic), afluent
Barzava) + Caras, Nera (din M-tii Semenic), Timis,Caras,Nera,Cerna->Dunare
3.Grupa hidrografica de S: raul colector=Dunarea; cuprinde raurile din S Rom:Jiu(din Jiul de V(Gr. Retezat-Godeanu),
de E(Gr. Parang)si se unesc in Deprs. Petrosani, afluenti: Motru, Gilort), Olt(din M-tii Hasmas, formeaza sg vale
transversala din Carp Mer, afluenti:Raul Negru, Cibin, Sadu, Lotru), Vedea(din Pod Getic, afl Teleorman), Arges(din
m-tii Fagaras, afl Dambovita(Bucuresti)), Ialomita(din M-tii bucegi, afl Prahova)
4.Grupa hidrografica de E: raul colector=Dunarea; este formata din 2 rauri principale:Siret(din Carpatii Padurosi,
afluenti Suceava, Mold, Bistrita, Trotrus) si Prut(din Carpatii Padurosi, afluenti Jijia(cu afluentul Bahlui-Iasi), Baseu)
5.Grupa hidrografica de S-E: cuprinde raurile din Dobrogea, care se varsa in lacuri din zona de litoral si care sunt:
Slava, Casimcea.
Dunarea-al 2lea fluviu ca lungime+debit in Eu, I ca imp economica(Oc Atlantic-M Neagra, 10 tari, 4 capitale); izv din
M-tii Padurea Neagra, se varsa in M Neagra; 3 cursuri, inferior->Romania(38% din cursul total(1075km); debit la
intrarea in tara-5560m3/s, varsare-6470m3/s, annual-67 minioane tone aluviuni in M Neagra. 4 sectoare pe
teritoriul Rom: a)sectorul Bazias-Gura Vaii(Portile de Fier), lacul de acumulare Portile de Fier|b)sectorul Portiile de
Fier-Calaras, barajul si lacul de acumulare Portile de Fier|c)sect. Calaras-Braila, sect baltilor(Ialomitei si Brailei,
datorita despletirii Dunarii in 2 brate|d)Braila-varsare, sect. unde Dunarea se desparte in 3 brate: Chilia, Sulina, Sf.
Gheorghe
Lacuri de munte:a)glaciare:in M-tii Fagaras(Balea, Capra),M-tii Retezat(Bucura-CMM lac glaciar, Zanoaga-cm adanc
lac glaciar, M-tii Rodnei(Lala)|b)vulcanice:in craterul M-telui Ciomatu, Lacul Sf. Ana|c)de baraj natural: Lacul Rosu
pe raul Bicaz|d)in zonele calcaroase:Varasoia in M-tii Apuseni|f)de baraj antropic:Vidra pe raul Lotru, Vidraru pe
Arges, izv Muntelui pe Bistrita, Portile de fier pe Dunare