Green report

num`rul 7, septembrie 2007

www.green-report.ro

Afaceri, legisla]ie [i educa]ie pentru un mediu curat

Apa,
cel mai r`sun`tor e[ec al secolului XX
7. Costul polu`rii în 2030 12. Miliardele lui Korodi 45. No Forest Left
– 200 de miliarde de – interviu cu ministrul Behind – Studiu PLOS
dolari anual mediului
 Genera]ia

EDITORIAL
„Nu irosi apa“
La prima vedere ai putea spune c` nu. {i asta pentru c`, nu-i
text de corneliu belciug a[a, capitalismul nu ofer` constrângeri, ci oportunit`]i. E un
Toat` via]a mea am tr`it la bloc. Am avut acelea[i proble- sistem în care po]i lua orice, oricând, oricât, cu condi]ia s` ai
me pe care le-au avut to]i românii: iarna frig, vara cald, „iar am [i bani.
r`mas f`r` butelie“. Primii mei ani de bloc i-am petrecut în Vorbim în num`rul acesta de revist` despre criza mondial`
Dorohoi, într-un frumos cartier-dormitor de provincie. Dou` de ap`. Exist` a[a ceva? Se pare c` da. Eu a[ fi tentat s` cred c`
lucruri mi-au marcat copil`ria: apa cald` care venea o dat` la exist` o criz` mondial` a apei calde, bunicul meu ar spune, mai
dou` s`pt`mâni [i coloniile de ]ân]ari din ve[nic inundatul degrab`, c` exist` o criz` a hranei. Dar cine ar spune azi c`
subsol de bloc. Apa cald` era o adev`rat` comoar`, un bun pe exist` o criz` a apei potabile? Din lumea a treia ar spune asta
care înv`]ai s`-l folose[ti cât mai eficient. Îmi aduc aminte c` cam un miliard de oameni. Un miliard de oameni care nu au
mama înc`lzea ap` în ma[ina de sp`lat Albalux ca s` ne poat` acces la ap`. Din lumea civilizat` - genera]ia urm`toare. Ge-
face baie. Îmi mai aduc aminte c` vecinii de la etaj, noi locu- nera]ia care va veni dup` noi [i care va povesti cum, în urm` cu
ind la parter, ne rugau s` nu d`m drumul cu presiune la ap` o jum`tate de secol, o societate capitalist`, de consum, a irosit,
pentru c` nu mai ajungea la 3 sau la 4. Mi-au r`mas în cap secat, poluat cea mai mare parte din rezerva de ap` dulce a ome-
lucrurile astea, mi-a r`mas în cap tot ce îmi spuneau p`rin]ii: nirii. Cu siguran]` c` atunci vor exista [i p`rin]i care vor spune
„Nu l`sa apa cald` s` curg`!“. A[ putea spune c` eu fac parte „Nu l`sa apa s` curg`“. Citi]i cover-story-ul lunii septembrie.
din genera]ia „Nu irosi apa cald`“.
Bunicul meu a fost prizonier de
r`zboi în Germania. Înainte de a fi
luat prizonier ascunsese în podul
casei pe care o ap`ra împreun` cu
al]i solda]i români, dup` o grind`,
o cutie cu brânz` cu smântân`. A
fost capturat de trupele naziste
f`r` a mai apuca s`-[i ia gamela.
Tot drumul pân` în lag`rul german,
perioada de prizonierat [i drumul
înapoi spre cas`, îmi povestea bu-
nicul, s-a gândit la brânza cu smân-
tân` l`sat` dup` grind`. De câte ori
mâncam la bunici, el îmi spunea:
„Nu l`sa mâncare în farfurie c` nu
se [tie când te mai a[ezi la mas`“.
Cred c` el f`cea parte din genera]ia
„M`nânc` acum, cât mai ai ce“. Eu
am fost marcat de economiile [i
constrângerile regimului comunist,
el – de ororile r`zboiului. Genera]ia
de azi ar putea fi marcat` de ceva?

GREEN REPORT 3
 20.
CUPRINS

22.

11.
7. Poluarea va costa 200
de miliarde de dolari în 2030
8. Ciment verde
10. Euro Tower:
Premier` ecologic` în imobiliarele
bucure[tene
12. Interviu: Attila Korodi
16. Afaceri cu de[euri în România
18. Kyoto: obiective
imposibil de atins
20. Dr. Ionu] Purica:
„E pur si muove“
44.
22. Apa, cel mai r`sun`tor
e[ec al secolului XX
36. Captarea [i stocarea CO2 în subteran
38. Tranzac]ii periculoase –
Cum s` te fere[ti s` cumperi
terenuri contaminate
40. Dezvoltare durabil` [i protec]ia
mediului
42. Concertele Live Earth
44. Construc]iile ecologice,
mai ieftine decât s-ar crede
45. No Forest Left Behind

4 GREEN REPORT
50.
54.
46. Gregor Stephani: „Protec]ia
mediului nu se poate face f`r`
sprijinul popula]iei“
48. Povestea ora[ului meu: Suceava
50. Zona „Verde 003“ a României
51. Coali]ia „România f`r` cianuri“:
Cianur`? Nu, mul]umesc!
52. Viitor Plus: Pompele de c`ldur`
54. Drago[ Bucurenci:
Moartea pe uli]`
56. Ecoefervescent
58. Flash
52.
66.
62. Ba se poate!
63. Energia verde, pe în]elesul tuturor
64. Legea aerului, în suspensie la
Bruxelles
65. Cine vrea gr`dini curate, s`
închirieze ra]e!
66. 200 de cai verzi de la Volvo
68. Între oportunitate [i obstacol:
certificatele de emisii pentru
industria auto
69. Nu ne juc`m cu poluarea
70. Reciclat în România
GREEN REPORT 5
 Ê
Green report
report Afaceri, legisla]ie [i educa]ie pentru un mediu curat
green report este editat` de
ahead international srl
strada vasile lasc`r 8,
ap. 20, sector 2, bucure[ti
tel.: (021) 310.63.97.
fax: (021) 316.28.23.
director executiv:
raluca fi[er
raluca.fiser@green-report.ro

redactor-[ef:
corneliu belciug
corneliu.belciug@green-report.ro

redactori:
alexandra kartman
alexandra.kartman@green-report.ro

ecaterina procopov
ecaterina.procopov@green-report.ro
Green

oana neneciu
oana.neneciu@green-report.ro

colaboratori:
alexandru bara
ninel laz`r
victor marcusohn
dr. ionu] purica
nume [i prenume:

ong: viitor plus

ong: salva]i delta
telefon/fax:

observa]ii:

ong: salva]i ro[ia montan`

ong: greenpeace românia
adresa:

firma:

email:

editor:
diana pa[a
vânz`ri & abonamente:
alexandra golgo]iu
Pentru a v` abona la revista Green Report, alexandra.golgotiu@green-report.ro
completa]i acest talon [i expedia]i-l prin fotografii:
fax la num`rul (021) 490.84.81. mihai stoica,
artfoto m
Costul unui abonament pe un an este
layout:
de 45 de euro, pl`tibili \n lei \n contul alex baciu
SC Ahead International SRL: tipar:
RO30BRDE445SV22984674450 deschis la masterprint superoffset
BRD Avia]iei; cod fiscal RO 15858330 www.green-report.ro
6 GREEN REPORT
 Poluarea va costa
200 de miliarde de dolari în 2030
Ritmul rapid de cre[tere a emisiilor de gaze cu efect de ser`
necesit` schimb`ri dramatice în modul în care se vor face
investi]iile în urm`torii 25 de ani.
În cazul în care aceste schimb`ri nu au loc, în 2030 vor fi
necesare investi]ii anuale de peste 210 miliarde de dolari, [i
asta doar pentru a atinge nivelul actual al emisiilor de gaze cu
efect de ser`, se arat` într-un raport emis de secretariatul
„Conven]iei pentru Schimb`ri Climatice în cadrul Na]iunilor
Unite“ (UNFCCC). În 2030, conform aceluia[i raport, canti-
tatea suplimentar` de investi]ii necesare poate însuma între
1,1% [i 1,7% din totalul investi]iilor la nivel global.
„Studiul arat` c` un efort con[tient de a face trecerea de la
investi]iile de tip tradi]ional la cele orientate c`tre alternati-
vele prietenoase cu clima va solicita guvernelor s` adopte noi
politici [i s` schimbe modul în care acestea folosesc fondurile
de care dispun“, a precizat Yvo de Boer, secretarul executiv
UNFCCC. El a ad`ugat c` „trecerea la un alt tip de investi]ii
necesit` o colaborare între guvernele ]`rilor [i UNFCCC în
vederea stabilirii unor strategii de ac]iune“.
Reprezentan]ii UNFCCC consider` c` trebuie înt`rit rolul
pe care îl joac` în]elegerile [i mecanismele interna]ionale sau
Protocolul de la Kyoto. „Pia]a carbonului joac` un rol impor-
tant în schimbarea la nivelul investi]iilor. Doar activit`]ile din
cadrul Mecanismului pentru Dezvoltare Curat`, aflat sub
umbrela Protocolului de la Kyoto, au generat, ele singure,
investi]ii în valoare de 25 de miliarde, în 2006.“
Necesarul investi]ional anual, din 2030, în func]ie de sectorul de dezvoltare
Energie din resurse regenerabile
Cercetare [i dezvoltare
Eficientizarea construc]iilor
Îmbun`t`]irea transportului
Gestionarea p`durilor
Agricultur`
Industrie
ULTIMA OR~
Yvo de Boer spune c` „acest lucru arat` cât de repede pot
fluxurile de investi]ii s` r`spund` la schimb`rile de politici [i
ini]iative. Un acord pe termen lung în domeniul schimb`rii
climatice va l`rgi categoriile de op]iuni la nivelul combaterii
acestui fenomen, sporind atractivitatea acestor m`suri în ochii
investitorilor, ceea ce ar putea duce la extinderea mecanisme-
lor pie]ei existente, dar [i a pie]ei pân` la o valoare de 100 de
miliarde pe an“.
Secretarul executiv UNFCCC consider` c` o adev`rat`
oportunitate o reprezint` ]`rile aflate în curs de dezvoltare.
„Aceste ]`ri vor avea nevoie de o mare parte a investi]iilor [i a
fluxurilor financiare pentru c` este a[teptat` o rapid` dez-
voltare economic`.“ Valoarea estimat` a investi]iilor pentru
]`rile în dezvoltare, în 2030, reprezint` 46% din necesarul la
nivel global. |n acela[i timp, spun reprezentan]ii UNFCCC, se
a[teapt` ca aceste investi]ii s` aib` ca rezultat reducerea cu
68% a emisiilor de CO2.
Zeci de miliarde pot lua drumul sectoarelor [i ]`rilor
care prezint` deja o dependen]` ridicat` fa]` de fondurile
venite din exterior. În aceast` categorie ar intra sectorul de
s`n`tate, în ]`rile cel mai pu]in dezvoltate, [i managemen-
tul zonelor costiere, pentru ]`rile vulnerabile la fluctua]iile
nivelului m`rii.
148 miliarde de dolari
35-45 miliarde de dolari
51 miliarde de dolari
88 miliarde de dolari
21 miliarde de dolari
35 miliarde de dolari
36 miliarde de dolari
GREEN REPORT 7
HOLCIM / PROFIL DE COMPANIE

Ciment verde text de alexandra kartman

P
arte a unei re]ele cu impact global în industria în care activeaz`, hol-
cim [i-a început istoria în elve]ia [i a ajuns s` aib` peste 61.000 de anga-
ja]i, în reprezentan]ele din 70 de ]`ri de pe toate continentele.
Compania, unul dintre liderii mondiali din industria cimen- prima sta]ie ecologic`
tului, betoanelor [i agregatelor (nisip [i pietri[), a fost, dup`
1989, printre investitorii-pionieri în aceast` industrie în Eu- Obi[nui]i s` fie printre primii, cei de la Holcim au fost ini-
ropa de Est. În prezent, Holcim România are peste 1.300 de ]iatorii, în România, ai sta]iilor ecologice de betoane. François
angaja]i [i o cifr` de afaceri, în Laporte, director de marketing [i vânz`ri Holcim, a declarat c`
2006, de 775 milioane RON este con[tient de consecin]ele pe care le poate implica pro-
(220 milioane euro), ceea ce duc]ia de ciment, îns`, în acela[i timp, este la curent cu op]iu-
reprezint` o cre[tere de nile de diminuare a consecin]elor negative. Pentru aceasta,
28% fa]` de anul 2005, spune Laporte, „Holcim (România) s-a angajat s` reduc` sub-
când compania a avut o stan]ial impactul legat de decarbonizarea calcarului în timpul
cifr` de afaceri de 603 procesului de fabricare a cimentului, investind în echipamente
milioane RON (166 de produc]ie de ultim` genera]ie, care au un consum termic
milioane euro). Esti- redus, [i promovând pe pia]` produse care sunt adaptate ne-
m`rile privind evo- voilor clien]ilor [i care au impactul cel mai sc`zut asupra me-
lu]ia cifrei de afaceri diului (sc`derea emisiilor de CO2 ca urmare a combin`rii
pentru anul 2007 clincherului cu al]i componen]i)“. Mai mult, el a ad`ugat c`
vizeaz` o cre[- „Holcim este prima companie care a introdus în România con-
tere a acesteia ceptul de sta]ie ecologic` de betoane odat` cu lansarea sta]iei
cu 15%-20%, din Pite[ti, în 2001. În prezent, toate sta]iile de betoane
continuând de]inute [i operate de Holcim (România) sunt ecologice“.
tendin]a ascen- În anul 2006, sistemul de management al mediului, imple-
dent` în care mentat de Holcim în toate punctele de lucru din România, a
s-a men]inut fost certificat cu standardul ISO 14001, de organismul inter-
François Laporte, director de marketing pân` acum. na]ional de certificare TÜV Rheinland.
[i vânzari Holcim România
8 GREEN REPORT
 strategia de mediu holcim
François Laporte arat` c` Holcim [i-a stabilit o strategie
coerent` de mediu, subliniind obiectivele pe care compania le
are pentru a men]ine un standard înalt de calitate a produsului,
f`r` a avea un impact negativ asupra mediului. El a declarat c`,
împreun` cu boardul de conducere al Holcim, „ne-am propus ca
obiective pentru ob]inerea performan]elor de mediu s` redu-
cem emisiile atmosferice prin promovarea [i implementarea
celor mai bune tehnici disponibile. Dorim s` utiliz`m ra]ional
resursele naturale neregenerabile [i s` dezvolt`m activit`]i de
coprocesare a de[eurilor. De asemenea, un alt obiectiv este acela
de a livra produse ecologice. Mai mult, ne ocup`m [i de reabili-
tarea zonelor industriale dezafectate. Prin implementarea celor
mai bune tehnici disponibile în industria cimentului (controlul
permanent al emisiilor, automatizarea proceselor, filtre moder-
ne de praf [i arz`toare cu emisii sc`zute de NOx) emisiile at-
mosferice sunt reduse semnificativ în fabricile de ciment ale
Holcim (România). Noi cimenturi compozite, cu componente
minerale de înalt` calitate, ajut` la reducerea emisiilor de gaze
cu efect de ser` [i la sc`derea consumului de energie, conser-
vând astfel resursele energetice naturale. Sta]iile de betoane
ecologice ale Holcim (România) opereaz` conform celor mai
noi standarde de protec]ie a mediului [i permit reducerea emisii-
lor de praf, reducerea zgomotului [i reciclarea betonului proas-
p`t rezidual [i a apei uzate de la sp`larea autobetonierelor“.
pre]ul pe mediu
Se spune c` respectul nu are pre]. Îns` dac` ne gândim la
respectul pentru mediu, Holcim poate da cifre concrete. Din
1998, Holcim a investit aproximativ 24 milioane de euro pentru
retehnologiz`ri ale sistemelor de gestionare a apei (decantoare
[i separatoare), pentru filtre de praf la instala]iile principale de
produc]ie, cum sunt cuptoarele [i r`citoarele de clincher, dar [i
în morile de materii prime [i ciment. Filtre pentru praf au fost
montate [i la instala]iile auxiliare: la silozuri, la usc`toare de
zgur`, la concasoare. Emisiile de praf rezultate pot fi, în pre-
zent, analizate cu ajutorul echipamentului de monitorizare
continu` instalat la co[urile cuptoarelor cu clincher. Holcim
este implicat [i în programe de reabilitare a carierelor. François
Laporte spune c` un exemplu ar fi deschiderea unei noi cariere
de argil` la Câmpulung, în locul celei vechi, a c`rei materie pri-
m` introdus` în procesul de fabricare a clincherului conducea
la generarea de emisii peste limitele admisibile. Un alt proiect
de mediu realizat de Holcim România este închiderea si reabili-
tarea haldei de de[euri industriale de la Ale[d. Anul acesta,
Holcim a planificat s` investeasc` aproximativ 2,8 milioane de
euro pentru a continua proiectele legate de protec]ia mediului.
Holcim are un aport important la protec]ia mediului [i prin
faptul c` în uzinele companiei sunt folosite drept combustibil
de[euri provenite din alte industrii. Laporte a explicat: „Holcim
poate coprocesa o gam` larg` de de[euri în fabricile sale de la
Ale[d [i Câmpulung, ca urmare a unui program investi]ional
de 5 milioane de euro. Solu]ia coproces`rii de[eurilor în fabri-
cile de ciment este un serviciu de mediu pentru tratarea în
deplin` siguran]` a unor de[euri pentru eliminarea c`rora este
nevoie deseori de metode mult mai costisitoare [i dificile“.
Rezumând într-o singur` fraz` implicarea în protec]ia mediu-
lui, directorul de marketing Holcim România, François Laporte,
spune: „Cimenturile compozite, având componente minerale de
cea mai bun` calitate, produse de Holcim România, ajut` la redu-
cerea emisiilor de gaze cu efect de ser` [i a consumului de ener-
gie, conservând astfel resursele energetice naturale“.
BUSINESS / COMPANIILE {I MEDIUL

Euro Tower
Premier` ecologic` în imobiliarele bucure[tene
text de alexandra kartman

N
u se întâmpl` de ieri, de azi ca
locuin]a unui om s` vorbeasc`
despre statutul lui social, des-
pre educa]ie, despre bunul-gust sau
despre absen]a acestuia. casele noas-
tre spun despre ce conteaz` mai mult
pentru noi. ast`zi, pentru cei mai mul]i
oameni, biroul a devenit o a doua cas`.
de aceea nu-i de mirare c`, spre deose-
bire de înainta[ii lor, contemporanii
au preten]ii foarte înalte de la locul
unde î[i petrec cea mai mare parte a
zilei. ]inând cont de acest lucru, era
de a[teptat ca [i grija pentru mediu s`
se reg`seasc` pe lista caracteristicilor
care promoveaz` o cl`dire de birouri.

dup` blocurile gri,
cl`direa verde euro tower
Într-un Bucure[ti cu evidente reminescen]e comuniste la
nivelul arhitecturii urbane, o cl`dire ecologic` sparge tipare de
design [i, mai ales, de mentalitate. De[i nu e prima companie,
la nivel na]ional, care î[i orienteaz` aten]ia asupra principiilor
ecologice atunci când construie[te o cl`dire de birouri, locul
acesta fiind deja ocupat de Petrom, totu[i Cascade Group este
pionierul eco-imobiliarelor în Capital`.
Întrebat cum de a ales tocmai o cl`dire verde ca obiectiv al
celui mai recent proiect al companiei pe care o conduce, Alex
van Breemen, director general Cascade Group, ne-a m`rturisit
c` „decizia de a dezvolta o cl`dire de birouri verde a venit
dup` analizarea grupurilor-target [i a nevoilor acestora. Am
descoperit c` poten]ialii chiria[i [i angaja]ii lor, au nevoie de
costuri opera]ionale sc`zute [i de un mediu de munc` optim.
Prin urmare, scopul nostru a fost acela de a le oferi viitorilor
chiria[i un spa]iu cât mai eficient din punctul de vedere al cos-
turilor, care s` ofere, în acela[i timp, un confort sporit viito-
rilor ocupan]i [i care s` aib` un impact minim asupra mediu-
lui. A fost o decizie de afaceri bazat` pe fundamente econo-
mice deoarece ofer` numeroase avantaje pe termen lung,
reducând, totodat`, la minimum impactul asupra mediului“.
Sosit` în România în 1998, tocmai din Olanda, compania de
real estate Cascade Group [i-a axat activitatea pe construirea
de cl`diri de birouri clasa A. La prima vedere, orientarea
investi]iei c`tre un complex office de tip ecologic poate p`rea
un salt în gol, f`cut de un investitor care a ignorat boomul
înregistrat, la ora actual`, în sectorul construc]iilor conven]io-
nale. Cu toate acestea, cei de la Cascade Group demonstreaz`
c` ecologia [i afacerile fac cas` bun`: „Dezvoltarea unei cl`diri
verzi nu este mai dificil` decât dezvoltarea unei cl`diri stan-
dard“, ne explic` Alex van Breemen. Din punctul de vedere al
costurilor, spune el, „diferen]ele nu sunt atât de mari cât se
crede, mai ales dac` proiectele sunt considerate a fi investi]ii
pe termen lung“.
ecologie clasa a
Cel mai simplu de observat la Euro Tower va fi, probabil,
designul s`u. „Acoperi[urile pline de vegeta]ie [i zonele verzi,
designul inteligent al spa]iului care maximizeaz` p`trunderea
luminii naturale în interior, precum [i sistemele de iluminare
[i termal ajut` la economisirea de energie pe termen lung,
reducând la minimum impactul cl`dirii asupra mediului“,
puncteaz` Van Breemen.
Pe lâng` designul conceput s` fie orientat c`tre manage-
mentul eficient al luminii naturale [i al energiei, cl`direa Euro
Tower beneficiaz` [i de un sistem termic economic [i eco-

10 GREEN REPORT
friendly. Directorul Cascade ne-a explicat c` „temperatura din
interiorul cl`dirii va fi monitorizat` permanent printr-un sis-
tem automatizat, ce va include senzori de temperatur`, [i care
va asigura controlul temperaturii în func]ie de categoria spa-
]iului respectiv – birou, hol, acces, garaj, spa]ii tehnice, pre-
cum [i în ciclul diurn-nocturn. În plus, sistemele de izolare vor
reduce la minimum pierderile de energie. Totodat`, fa]ada
joac` un rol important, fiind alc`tuit` dintr-un tip de sticl`
care reduce pierderile de c`ldur` pe timp de iarn` [i nu per-
mite supraînc`lzirea pe timp de var`“.
Macheta computerizat` a primului complex ecologic
de birouri din Capital`
inteligent, eficient
[i economic
Datorit` unui design inteligent, unui sistem de iluminare
care gestioneaz` eficient lumina natural` [i, nu în ultimul
rând, utiliz`rii sistemului termic, costurile opera]ionale ale
Euro Tower pot fi [i cu pân` la 35% mai sc`zute decât costu-
rile de între]inere a unei cl`diri obi[nuite. „Experien]a a ar`tat
sc`deri ale consumului între 20%-35%“, sintetizeaz` Van Breemen,
îns` nu uit` s` men]ioneze [i c` atingerea acestui nivel de eco-
nomisire „depinde [i de bun`voin]a ocupan]ilor. Prin sistemul
de administrare a cl`dirii, le vom ar`ta cum se poate economisi.
Este vorba despre o anumit` atitudine [i mentalitate [i despre
cum pot fi acestea schimbate“. Reprezentan]ii Cascade vor
elabora [i un material de informare care va fi distribuit chiria-
[ilor [i angaja]ilor acestora [i care va detalia modalit`]ile de
economisire a energiei.
ecologia în construc]ii,
un ideal fezabil
Toate bune [i frumoase, în teorie. Practica româneasc` a
atins îns` performan]a de a contra cele mai frumoase aspira]ii
ale investitorilor str`ini. Fie c` era vorba despre o legisla]ie
greoaie, fie c` era vorba despre o ciocnire frontal` cu zidul
corup]iei, obstacole au existat întotdeauna. În domeniul con-
struc]iilor ecologice, dezavantajul premierei l-ar fi putut con-
stitui lipsa oamenilor specializa]i sau a celor cu experien]` în
arhitectur` durabil`. Alex van Breemen prive[te îns` cu opti-
mism aceast` fa]et` a proiectului s`u: „Compania noastr`
lucreaz` doar cu cei mai buni [i experimenta]i consultan]i.
Dorin {tefan este un arhitect de vârf, cu o gândire inovatoare
[i cu o imagina]ie incredibil`. El a f`cut designul care cores-
pundea perfect unei cl`diri verzi chiar înainte ca noi s` fi decis
s` mergem înainte pe aceast` linie. Managementul construc]iei
este asigurat de Bovis LendLease, o companie cu expertiz` [i
proiecte în multe ]`ri. Ei sunt familiariza]i cu aceste tendin]e [i
nu a existat niciun impediment în colaborarea noastr` din acest
punct de vedere. Pot s` v` spun c` Bovis a f`cut multe proiecte
verzi în SUA [i în Europa de Vest“.
despre viitorul cl`dirilor
verzi în românia,
numai de bine
În str`in`tate, autorit`]ile publice încurajeaz` ini]iativele
private care urm`resc [i protejarea mediului, pe lâng` ob]i-
nerea unui profit. Discutând despre oportunitatea implic`rii
statului român în dezvoltarea sectorului „ecologic“ al imobi-
liarelor, Alex van Breemen consider` c` „România va urma
trendul vestic în materie de dezvoltare imobiliar` care se axea-
z` tot mai mult pe cl`diri verzi. Pia]a ar trebui s` se contureze
de la sine, nu e nevoie de încurajarea statului. Exigen]ele com-
paniilor chiria[e vor impune dezvoltarea acestei tendin]e“.
GREEN REPORT 11
BUSINESS / INTERVIU

Miliardele
lui Korodiinterviu de corneliu belciug

A
proximativ 60% din investi]iile
din cadrul programului opera]io-
nal sectorial pentru mediu vor
contribui la extinderea sau moderni-
zarea re]elelor de ap` [i canalizare,
construirea sau modernizarea sta]i-
ilor de epurare, dar [i la eficientiza-
12 GREEN REPORT
rea serviciilor de ap` [i canalizare. mi-
nisterul mediului crede c`, pentru con-
formarea cu standardele europene din
sectorul de ap`, românia trebuie s` in-
vesteasc` 19 miliarde de euro pân` în
2018, din care 9 miliarde de euro doar
în perioada 2007-2013.
 Green Report: POS Mediu ne aduce în ]ar` 4,5 miliarde de
euro. Mai punem [i noi un miliard, s-au f`cut 5,5. Ce facem cu
atâ]ia bani?
Attila Korodi: Din p`cate pentru România, cheltuirea aces-
tor bani nu este o problem` atât de grea. De ce spun „din
p`cate“? Pentru c`, având o infrastructur` a mediului subdez-
voltat` fa]` de media european`, ace[ti bani vor fi orienta]i
spre investi]iile majore în domeniul calit`]ii apei, a apelor
uzate, în domeniul managementului de[eurilor, al limit`rii
polu`rii din industria energetic`, în domeniul infrastructurii
de ap`rare împotriva inunda]iilor [i biodiversitate. Aceste
pu]ine elemente arat` c` POS-ul de mediu din România este
mult mai concentrat pe anumite domenii decât un POS de
mediu dintr-o ]ar` european` normal`. Din p`cate, pân` în
2018 avem de cheltuit înc` multe miliarde de euro pentru a
acoperi infrastructura de baz` de mediu, care în foarte multe
]`ri europene deja exist`.

Când vin primii bani [i când vor fi demarate procedurile de

acordare?
Anul acesta, conform targetului discutat cu Uniunea Euro-
pean`, trebuie s` contract`m aproape 300 de milioane de euro.
Acest lucru nu înseamn` îns` c` banii trebuie efectiv cheltui]i,
ci c` trebuie s` avem contracte de finan]are cu diferi]i benefi-
ciari în valoare de cel pu]in suma aceasta. Din calculele f`cute
de noi, probabil c` anul acesta vom dep`[i suma acordat`, pen-
tru c` am preg`tit 15 mari proiecte de investi]ii, dintre care
sunt sigur c` 10 pot s` plece c`tre Bruxelles, iar în perioada ur-
m`toare vor fi aprobate. Înseamn` c` noi ne vom încadra în
sum`. Cheltuirea banilor se va face în cel mult trei ani, adic`
pân` în 2010 inclusiv [i probabil c` cea mai mare parte a aces-
tor 300 de milioane de euro se va reg`si în facturi pl`tite în
jurul anului 2009.

Pentru 2008, ce sum` trebuie s` contract`m?

În 2008 ajungem sigur aproape de 700 de milioane de euro,
urmând ca pân` în 2010-2011 suma s` creasc`. Dup` 2011, ea va
începe s` scad`, iar banii care vor fi contracta]i în 2013 trebuie
cheltui]i în doi ani, pân` în 2015.

Dac` a]i fi om de afaceri, ce ar mai trebui s` [ti]i, pe lâng`

faptul c` 4,5 miliarde de euro vor veni de la UE pentru
proiecte de mediu?
Dac` a[ fi antreprenor m-a[ concentra pe localit`]ile [i pe
regiunile care primesc marile finan]`ri în domeniul apei pota-
bile, al apelor uzate [i al managementului de[eurilor. Prin
Ministerul Mediului, care are informa]ii publice, aflu care sunt
zonele vizate de astfel de investi]ii [i, dup` aceea, contactez
autoritatea local`, care, din fericire, este autoritatea care [i
liciteaz`, [i implementeaz` proiectele. Cu ei iau leg`tura pen-
tru a afla date destule ca s` pot participa la licita]iile lucr`rii.
Exist` companii private care se plâng de faptul c` atunci
când sunt organizate astfel de licita]ii vine o fost` companie
de stat [i, pentru c` are experien]`, pentru c` are un back-
ground, câ[tig` licita]iile respective. Cum putem evita ca
firmele care câ[tig` licita]iile s` subcontracteze lucr`rile?
Fiind proiecte cu o valoare ridicat`, mai ales în domeniul
apei, unde finan]`m fiecare regiune cu sume cuprinse între 50
[i 120 de milioane de euro, încuraj`m participarea companiilor
interna]ionale. Fiindc` procedurile sunt mult mai complexe,
eu nu cred c` poate s` câ[tige o firm` local` mic`, ci o com-
panie care are atât experien]` în executarea unor lucr`ri de
amploare, cât [i un cash-flow foarte ridicat, dar, pe de alt`
parte, are [i experien]` local` [i, implicit, un partener local.
De exemplu, la lucr`rile pe ISPA, licita]iile erau câ[tigate de
consor]ii care înglobau atât companii interna]ionale, cât [i
române[ti.

GREEN REPORT 13

Gândindu-v` la POS Mediu, la faptul c` e
vorba despre mul]i bani [i multe proiecte care
urmeaz` s` fie realizate în doar câ]iva ani, care
este cea mai mare temere a dv. legat` de
desf`[urarea acestui program?
Pentru mine, partea care necesit` cea mai
mare aten]ie este înt`rirea autorit`]ilor locale
pentru a dezvolta capacitatea s` deruleze toate
procedurile. Numai în ultimii doi ani, bugetul
total alocat înt`ririi autorit`]ilor locale se ridic`
la 50 de milioane de euro în total, iar acestea vor
continua. Eu v`d probleme în acele zone unde
pân` acum nu au fost implementate programe
europene, unde acum un an am început înt`rirea
autorit`]ilor locale, dar unde se simte nevoia [i
unei experien]e propriu-zise de implementare.
Acolo v`d eu problemele.
Dac` în 2013 vom r`mâne cu bani în banc`...
cine va fi de vin`?
În general, structura administrativ` a României.
14 GREEN REPORT
Dar nu a]i putea s` spune]i c` ar fi ministerul
sau administra]ia local`?
Vede]i... eu am luptat [i am câ[tigat, dar era
s` pierd lupta aceasta. Pentru c` aveam de lup-
tat cu o politic` ce presupunea ca toate proiec-
tele mari s` fie duse de la centru, de la Bucure[ti,
c`tre autorit`]ile locale. V` da]i seama: dac` la
fondurile ISPA, din cauza birocra]iei excesive,
s-a blocat finan]area în foarte multe zone, ce s`
spunem despre fondurile de postaderare, care
sunt de trei ori mai multe la nivel de sum` [i cu
o perioad` de implementare mult mai rapid`?
De aceea eu cred c` ducând aceste lucr`ri, lici-
ta]ii, implement`ri la nivelul beneficiarului
avem [ansa real` s` le implement`m. Îns` nu
vom putea face acest lucru dac` înc` mai sunt
frâne birocratice la nivel central.
A]i anun]at, într-o conferin]` de pres`, c`
investi]iile în sectorul gener`rii de energie
„verde“ vor cre[te de la 300 de milioane de euro
la 2,7 miliarde, de nou` ori mai mul]i bani in-
vesti]i într-o industrie care nu a avut priz` la
români. De unde vin banii [i cât de optimist
sunte]i c` vor exista investi]ii de 2,7 miliarde de
euro în energie regenerabil`?
Dac` sunt optimist? Nu sunt optimist, sunt
realist. Realism înseamn` pentru mine c` tre-
buie s` fie l`rgite capacit`]ile de cofinan]are a
proiectelor private în România pentru c`
ob]inerea energiei regenerabile este legat` de
sectorul privat. Desigur, sectorul privat nu are
capacitatea financiar` de a implementa aceste
proiecte destul de costisitoare în compara]ie cu
„Cred c` startul \n generarea energiilor clasice utilizate în Româ-
domeniul energiei nia. De aceea am vrut, pe de-o parte, s` ar`t`m
eoliene va fi dat în companiilor private care sunt posibilit`]ile de
partea a doua a anu- lansare în afacerea care vizeaz` generarea ener-
lui 2008. Chiar dup` giilor regenerabile, pe de alt` parte, s` sensibi-
conferin]a de pres`, liz`m administra]ia central` s` l`rgeasc` sursele
Ministerul Mediului a de cofinan]are pentru aceste proiecte. La ora
fost contactat de cel actual` exist` doar dou` surse care pot fi utili-
pu]in 15 grupuri de zate. Vorbim despre Fondul pentru Mediu [i
investitori pentru a despre Agen]ia Na]ional` de Conservare a E-
avea informa]ii.“ nergiei. Va urma o a treia, care va veni de la Pro-
Attila Korodi, gramul Sectorial de Competitivitate, care are [i
ministrul mediului un sector de energie. Îns` eu nu cred c` sunt
destule, mai ales c` sectorul de energie are o ca-
racteristic` interesant`. Ca [i internetul, se ma-
nifest` la nivelul cet`]eanului, în casa noastr`, în
gospod`ria noastr`. Noi putem s` acoperim o
parte din energiile pe care le utiliz`m. Eu cred c`
finan]`rile ar trebui s` ajung` pân` la persoanele
fizice. De ce cred asta eu, ca ministru al mediu-
lui? Nu sunt ministru al energiei, dar voi face
lobby permanent pentru ca, de exemplu, fondul special pentru
autovehicule, care genereaz` venit, s` fie mutat c`tre proiecte
ce capteaz` sau scad emisiile de CO2. Desigur, fiindc` aceast`
emisie de CO2 provine, în cea mai mare parte, din industria
energetic`, e clar c` sectorul energetic va avea cel mai mult de
câ[tigat.
Spunea]i, în aceea[i conferin]` de pres`, c` poten]ialul
energetic al României este de 23.000 de GWh/an, doar în
industria eolian`. Dac` ne gândim la amplasarea unor instala]ii
cu o putere total` de 14.000 MW, ne-am situa la mic` dis-
tan]` de capacitatea de]inut` în prezent de Germania. Cât de
optimist sunte]i în direc]ia aceasta?
Eu sunt mai precaut în acest sens. Nu cred c` aceast` capa-
citate va fi acoperit` vreodat` 100% pentru c` sunt [i zone
limitate de profilul geografic, sau din cauza necesit`]ii de pro-
tec]ie a naturii. Dar cred c`, prin semnalul pe care l-am tras,
le-am ar`tat investitorilor care sunt zonele în care ei pot s`
prospecteze pia]a. Eu cred c`, cel mai devreme într-un an,
vom constata o l`rgire a acestor capacit`]i de generare energe-
tic`. La ora actual` sunt destul de multe zone unde sunt puse
generatoare pentru cercetare. Asta înseamn` c` anumite com-
panii pot deja prospecta capacitatea de generare energetic` a
unor zone geografice [i acestea, dup` un an de adunat date sta-
tistice, vor duce fie la decizia de a investi pentru a l`rgi acele
generatoare într-un parc eolian, fie de a închide aceste pros-
pec]iuni. Cel mai devreme într-un an vom vedea mai multe
capacit`]i în zona Dobrogei [i în zona Banatului.
Crede]i c` 2008 va fi anul energiei eoliene?
Cred c` startul va fi dat în partea a doua a anului 2008.
Chiar dup` conferin]a de pres`, ministerul a fost contactat de
cel pu]in 15 grupuri de investitori pentru a cere informa]ii.
Noi i-am dirijat c`tre Autoritatea Na]ional` de Meteorologie,
pentru c` ei au date [i le pot pune la dispozi]ia investitorilor.
Asta înseamn` c` în anii urm`tori se va accelera. Nu degeaba
am f`cut aceast` conferin]` de pres`, ca s` ar`t`m c` [i în
România se poate.
Vorbind despre sursele alternative de energie, de ce crede]i
c` nimeni nu a dat niciun semnal cu privire la aceste lucruri în
România? Care ar fi explica]ia?
Pentru un simplu motiv: ceea ce se produce în România,
utilizând energie hidro, termo [i nuclear`, este la ora actual`
suficient. Din fericire pentru s`n`tatea oamenilor din Româ-
nia [i pentru dezvoltarea durabil`, schimb`rile vin datorit`
politicilor la nivelul Uniunii Europene vizavi de modific`rile
climatice. Sunt convins c` dup` implementarea acestor pro-
iecte ori vom exporta energie în afara grani]elor ori vor sc`dea
semnificativ capacit`]ile de producere a energiei electrice ter-
mo. Aceasta este realitatea în România.
V` gândi]i [i la sub ven]ii pentru util izatorii de energie
verde?
La ora actual`, în România exist` un sistem de certificate
verzi, implementat de Ministerul Economiei. În 2009, 9,6%
din totalul energiei furnizate cet`]enilor trebuie s` provin`
din surse regenerabile. Fiecare companie trebuie s` cumpere
aceste certificate din oferta final` c`tre cet`]eni, ceea ce în-
seamn` o siguran]` pentru cei care produc aceste energii. De
asemenea, trebuie s` spunem c` exist` [i o finan]are de la 20 la
40 de euro pe megawattul de energie verde produs` adiacent
energiei conven]ionale. Solu]ii exist`, îns`, din cauza r`spândi-
rii energiei hidro, nu sunt foarte vizibile. Poate c` în 2008,
2009 sau în deceniul urm`tor vor fi mult mai vizibile pentru c`
producerea energiilor regenerabile va fi mult mai divers`.

Direc]ie [i cuantum în investi]iile prin POS Mediu

Domeniu Fonduri totale (UE [i România) Fonduri UE

Sectorul ap`/ap` uzat` 3,27 miliarde de euro 2,78 miliarde de euro

Sectorul de gestionare a
de[eurilor/reabilitarea 1,17 miliarde de euro 0,93 miliarde euro
terenurilor poluate istoric
Sectorul termoficare 458 milioane de euro 229 milioane de euro

Sectorul protec]ia naturii 215 milioane de euro 172 milioane de euro

Protec]ia împotriva inun-
da]iilor [i reducerea erozi- 329 milioane de euro 270 milioane de euro
unii costiere
Asisten]a tehnic` 174 milioane de euro 130 milioane de euro
GREEN REPORT 15
 Afaceri cu de[euri în România
BUSINESS / NEWS
IMM-urile germane sunt interesate
s` fac` afaceri cu de[euri în România.
Investitorii germani vor s` ofere solu]ii
inovative, în special pentru procesele de
evacuare a de[eurilor. În cadrul celui de-al
doilea forum româno-german organizat
de Camera de Comer] [i Industrie a
Aer condi]ionat
subven]ionat
Senatorul PD Marius Marinescu
propune acordarea de ajutoare b`ne[ti
popula]iei pentru instalarea aparatelor
de aer condi]ionat. Potrivit propunerii
legislative, statul ar urma s` subven]io-
neze cu 500 RON achizi]ionarea apa-
ratelor de aer condi]ionat pentru famili-
ile [i persoanele cu un venit lunar pe
membru de familie sub nivelul salariului
minim. Ini]iatorul proiectului invoc` în-
c`lzirea periculoas` a climei [i consider`
c` instalarea aparatelor nu este un lux, ci
a devenit o necesitate.
16 GREEN REPORT
României (CCIR), Mario Ohoven, pre-
[edintele Uniunii Federale a IMM-urilor
din Germania, a declarat c` oamenii de
afaceri germani sunt foarte interesa]i s`
investeasc` în afacerile cu de[euri din
România. Oficialul german a mai decla-
rat c`, pân` în 2018, în România se vor
Greenline [i Ulerom -
prima fabric` de biodiesel
Compania american` Greenline In-
dustries împreun` cu SC Ulerom au
inaugurat la Vaslui o nou` fabric` de
biodiesel. Aceasta va avea, în prima faz`,
o produc]ie de 60.000 de tone pe an [i
ar putea ajunge, în func]ie de cererile
pie]ei, la 120.000 de tone, a
declarat directorul general
Ulerom, Viorel Zichil.
Investi]ia total` s-a
ridicat la 18 milioane
de euro, iar lucr`rile
au fost realizate, în
calitate de antre-
prenor, de grupul
Greenline Industries,
specializat în astfel de
proiecte. „Aceast` fa-
bric` de biodiesel este un
tribut adus cooper`rii inter-
na]ionale: a fost proiectat` în Statele
Unite, construit` în Germania [i
România [i instalat` de o echip` româ-
neasc` [i una american`“, a declarat
Adrian Porumboiu, de]in`torul grupului
face investi]ii de aproximativ 35 de mili-
arde de euro în domeniul protec]iei me-
diului. Vicepre[edintele CCIR, Sorin
Dimitriu, a subliniat c` este necesar
pentru România s` coopereze în conti-
nuare cu investitorii germani, pe baza
conjuncturii economice, ]inând cont de
faptul c` la noi în ]ar` exist` aproximativ
14.000 de societ`]i cu capital german.
România ocup` locul al doilea, dup` Po-
lonia, în ceea ce prive[te poten]ialul de
dezvoltare, cu investi]ii str`ine de aproa-
pe 8 miliarde de euro în 2006. Economia
româneasc` este func]ional`, cu stabili-
tate [i credibilitate, lucruri care îi con-
fer` statutul de membru al Organisme-
lor Europene, având rela]ii diplomatice
cu aproape 180 de state, a mai spus Sorin
Dimitriu. Schimburile comerciale româno-
germane au fost de zece miliarde de euro
în 2006, iar în primele patru luni ale lui
2007 - de peste patru miliarde de euro.
Racova din care face parte [i Ulerom.
Materia prim` vine, în propor]ie de
30%, din cele peste 15.000 de hectare
agricole cultivate cu rapi]`, soia [i floa-
rea-soarelui ale grupului Racova, iar
restul de la popula]ie. Proiectul a fost
finan]at prin credite, iar investi]iile
se ridic` la 18 milioane de euro.
„Clien]ii vor fi atât din ]ar`,
cât [i din str`in`tate. Mo-
mentan suntem în ne-
gocieri cu Petrom [i
Rompetrol“, a mai
spus Viorel Zichil. Mai
multe companii deru-
leaz` investi]ii în fabri-
ci de producere a bio-
combustibilului pe pia]a
româneasc`, pentru c`, po-
trivit normelor europene, tre-
buie luate m`suri pentru înlocuirea ben-
zinei [i motorinei utilizate în transport
cu biocombustibil. Acesta trebuie s` re-
prezinte, în 2007, 2% din consumul total
de combustibil [i 20% în anul 2020.
Autogunoiera

ADVERTORIAL
redescoperit`
O noutate pentru pia]a utilajelor specializate în domeniul salubriz`rii o
reprezint` autospeciala tip ROTOPRESS, care nu a mai fost importat`
sau construit` în România de mai bine de 15 ani. Prin compania
CTE Trailers, ma[ina revine în slujba serviciilor de salubritate din ]ar`.
Autogunoiera ROTOPRESS func]ioneaz` pe principiul faptului c` suprastructura este mai u[oar` cu aproximativ 800
compact`rii prin presare a de[eurilor cu ajutorul unui rotor cu kg decât o autospecial` cu plac` de presiune, la acela[i volum,
melc cu pas mare. De câ]iva ani buni, operatorii de salubritate greutatea util` cre[te [i, astfel, concluzia „încarc` mai mult,
au preferat în unanimitate achizi]ionarea de ma[ini com- alimenteaz` mai pu]in“ devine o realitate deloc de neglijat.
pactoare constituite pe principiul transla]iei. CTE TRAILERS Fiind echipat` cu un sistem de lift corespunz`tor, ma[ina
[i compania produc`toare FAUN nu g`sesc o explica]ie logic` poate lucra cu toate tipurile de pubele, de la 60 l pân` la contai-
pentru acest lucru, îns` pot argumenta de ce noul vehicul nerele de 1.100 l. Un punct forte \n protec]ia mediului îl repre-
ROTOPRESS func]ioneaz` zint` colectarea resturilor mena-
printr-o metod` mai simpl` [i jere, ce sunt imediat omogenizate
mai economic` fa]` de principiul în melcul rotativ. Etan[eitatea
compact`rii prin transla]ie. perfect` a recipientului de co-
Pe parcursul anilor, construc- lectare FAUN ROTOPRESS nu
torii acestei ma[ini au îmbun`- permite lichidului acumulat [i
t`]it încontinuu calitatea [i, ast- nici prafului sau cenu[ii s` p`-
fel, au eliminat principalele trund` în mediul înconjur`tor,
deficien]e pentru care opera- deoarece acesta este prev`zut cu
torii români nu au mai solicitat o van` de colectare a lichidului,
ROTOPRESS. Nivelul de zgo- inclusiv cu robinet de golire.
mot a fost adus la standardele Astfel, autospeciala nu va l`sa
din domeniu, etan[eitatea cuvei nicio urm` pe strad`.
nu mai permite scurgerea Pentru a r`spunde normelor în
lichidului de la de[eurile colectate, iar rulmentul rotorului dis- domeniu în ceea ce prive[te nivelul de zgomot, ma[ina are, \n
pune de o protec]ie foarte bun`, acesta nemaivenind în con- partea posterioar`, o izolare fonic`, \ntre nervurile recipientului
tact cu de[eurile menajere, dar [i mai important este, faptul c` de colectare, montat` prin c`ptu[ire, iar rama de conectare [i
datorit` sistemului unic cu tambur rotativ, FAUN ROTO- cantul de alunecare sunt pulverizate cu material izolant. Poluarea
PRESS reprezint` cea mai economic` autogunoier` pentru fonic` este, astfel, mult mai redus`.
colectarea reziduurilor menajere sau industriale echivalente. Iat` avantajele oferite de aceast` nou` autogunoier` revo-
Deoarece con]ine mai pu]ine componente mobile, costurile lu]ionar` pe care operatorii de salubrizare nu trebuie s` o
de mentenan]` [i repara]ii sunt mai mici. De altfel, datorit` scape din vedere!

GREEN REPORT 17
BUSINESS / NEWS
obiective
Kyoto: imposibil de atins
La aproape 11 ani de la ratificarea
Protocolului de la Kyoto, Japonia risc` s` nu poat` respecta
angajamentele luate odat` cu semnarea acordului.
text de alexandra kartman
Cele 169 de ]`ri care au participat la ratificarea Protoco-
lului de la Kyoto [i-au asumat responsabilitatea ca, între 2008
[i 2012, s` reduc` emisiile na]ionale de CO2 cu un anumit pro-
cent fa]` de anul de baz` 1990. Pentru ]`rile aflate în continu`
dezvoltare, ]inta stabilit` ini]ial se dovede[te a fi foarte greu
de atins. Este cazul Japoniei, care, fiind în plin` ascensiune
economic`, a înregistrat o cre[tere a emisiilor de dioxid de
carbon cu aproximativ 8% între aprilie 2005 [i martie 2006.
Cotidianul de afaceri nipon „Nikkei“ titreaz`, citând un
raport guvernamental, c` în timp ce se a[teapt` ca emisiile din
industrie s` scad` cu 9%, cele provenind din gospod`rii vor
cre[te, probabil, cu 13%-16%, iar cantitatea de CO2 emis` de
centrele de birouri se va m`ri cu 29%-31%.
A[a cum atr`gea aten]ia primul-ministru al Japoniei, Shinzo
Abe, japonezii trebuie con[tientiza]i cu privire la consecin]ele
pe care le poate avea aceast` cre[tere constant` a nivelului ri-
dicat al emisiilor de CO2 provenind din gospod`rii.
Protocolul, care p`rea solu]ia salvatoare la problema înc`l-
zirii globale, începe s`-[i arate limitele. Eficien]a Acordului de
la Kyoto este subminat` nu doar de lipsa conform`rii ]`rilor
semnatare la obiectivele fixate, ci [i de favorizarea ]`rilor dez-
voltate în raport cu cele s`race. Dac` ]`rile bogate î[i pot per-
18 GREEN REPORT
mite, prin intermediul schemei de comercializare a emisiilor
de gaze cu efect de ser`, s`-[i duc` la îndeplinire angajamentele,
]`rile s`race nu pot beneficia de astfel de avantaje. În schimb,
brokerii londonezi ob]in câ[tiguri uria[e din coordonarea pro-
iectelor de reducere a emisiilor poluante în ]`rile în proces de
dezvoltare, cele mai multe în India [i China.
Marea Britanie este [i ea în pericol de a rata atingerea unui
obiectiv de mediu, de data aceasta a unuia privind cre[terea
procentului de folosire a resurselor regenerabile pentru ener-
gie. Cel pu]in a[a spun mai multe organiza]ii de protec]ie a
mediului – printre care se num`r` Greenpeace, Prietenii P`-
mântului, Asocia]ia Energiei Regenerabile [i Funda]ia New
Economics – care i-au cerut premierului britanic Gordon
Brown s` revizuiasc` politica energetic` a ]`rii. În scrisoarea
adresat` acestuia, organiza]iile avertizeaz` c`, în cazul în care
Brown nu va lua m`suri privind strategia energetic`, Marea
Britanie nu-[i va atinge obiectivele pentru combaterea înc`l-
zirii climatice. Organiza]iile i-au comunicat în scris premieru-
lui c` „ar fi p`cat ca leadershipul ar`tat de Marea Britanie în
adoptarea acestor obiective în martie s` fie acum erodat de
lipsa grav` de ambi]ie din politica noastr` intern`“.
Obiectivul fixat de Uniunea European` pentru Marea
Britanie vizeaz` utilizarea în propor]ie de 20% a energiei din
surse regenerabile pân` în 2020.
 Turism ecologic de la unul dintre fondatorii AOL
Steve Case, cofondatorul companiei
America OnLine, cunoscut` lumii întregi
drept AOL, a demarat lucr`rile pentru
construirea unui complex de lux de va-
can]`, gândit în conformitate cu prin-
cipiile ecologice. Revolution LLC este
numele companiei de]inute de Case,
care va construi complexul turistic Re-
volution Places, pe o suprafa]` de 263 de
hectare, în Cacique, Costa Rica. Ame-
ricanul va investi 800 de milioane de
dolari pentru a conferi complexului un
Honeywell reduce consumul
Departamentului de Energie al SUA
Compania Honeywell a fost contrac-
tat` de Departamentul de Energie (DOE)
al SUA pentru a contribui la atingerea
]intelor anuale de economisire a ener-
giei pe care acesta [i le-a fixat.
Ini]iativa de transformare a Mana-
gementului Ac]iunilor pentru Energie
(TEAM) ar putea u[ura facturile de 90
de milioane de dolari anual, prin redu-
cerea cu 30% a consumului energetic în
toate facilit`]ile departamentului.
Samuel W. Bodman, secretarul De-
partamentului de Energie, a declarat c`,
design eco-friendly, care s` exploateze la
maximum poten]ialul natural al zonei.
Proiectul, care se estimeaz` c` va fi
finalizat în 2010, a fost anun]at chiar de
pre[edintele republicii, care a dorit s`
sublinieze importan]a vital` pe care o au
investi]iile str`ine pentru dezvoltarea
economic` a ]`rii. Pre[edintele Oscar
Arias Sanchez a solicitat, de asemenea,
companiilor [i „s` respecte mediul [i s`
se conformeze tuturor cerin]elor legii”.
„Acest lucru“, a continuat pre[edintele,
„în urm`torii ani, DOE se va folosi de
toate pârghiile publice [i private de care
dispune pentru a reduce intensitatea
consumului energetic [i a îmbun`t`]i
performan]a energetic`“.
Reprezentan]ii companiei Honeywell
au declarat pentru publica]ia „Star Tri-
bune“ c`, pân` în prezent, firma a desf`-
[urat programe de eficientizare a consu-
mului energetic pentru 2.000 de clien]i
[i c`, prin acestea, s-a reu[it ob]inerea
unei economii de dou` miliarde de do-
lari din costurile pentru energie.
NEWS
„aduce un dublu beneficiu: pe de-o
parte, este în favoarea locuitorilor
costaricani, pe de alt` parte, este [i în
avantajul turismului str`in“. Compania va
dona un milion de copaci Funda]iei pen-
tru Echilibru între Conservare [i Dezvol-
tare, o entitate caritabil` aflat` în subor-
dinea guvernului. Revolution Places va
crea, de asemenea, granturi de pân` la
35.000 de dolari pentru persoanele [i or-
ganiza]iile care vor avea ini]iativa unor
proiecte pentru protec]ia mediului.
Guvernul german
reduce emisiile
Guvernul german pl`nuie[te s`
creasc` bugetul de mediu la 2,6 miliarde
de euro pentru a putea sus]ine cele 30
de m`suri de economisire a energiei [i
de reducere a emisiilor de gaze cu efect
de ser` pe care institu]ia oficial` dore[te
s` le aplice pentru a combate înc`lzirea
global`.
Nem]ii au planuri ambi]ioase: ei dis-
cut` reducerea emisiilor de CO2 cu 30%
fa]` de anul 1990, pân` în anul 2020.
Mai mult, 750 de milioane de euro vor fi
aloca]i anual pentru sus]inerea indus-
triei de înc`lzire pe baza combustibililor
alternativi. De asemenea, se vorbe[te
despre cre[terea ponderii de energie
regenerabil` în industria produc`toare
de energie de la 12%, cât este nivelul
actual, la 30%.
GREEN REPORT 19
 E pur si muove
BUSINESS / OPINII
text de dr. ionu] purica
Nu de mult, un reporter m-a întrebat dac` eu
cred în înc`lzirea global` produs` de om. Am
r`spuns c` nu am ajuns înc` la credin]`, ci mai
cercetez. Era vorba despre un reportaj venit din
Anglia care relata faptul c` nu numai efectele
antropice (societatea uman`) genereaz` schim-
bare climatic`, ci [i Soarele, care are cicluri cos-
mice ce pot perturba echilibrul climei terestre.
Interesant era ce se sugera: anume c`, dorin]a
„Doamnei de Fier“, Margaret Thatcher – prim-
ministru al UK în anii ’80 – de a submina pute-
rea sindicatelor miniere a condus, datorit`
aloc`rii politice de resurse financiare serioase, la
justificarea ac]iunii de închidere a minelor ca
benefic` pentru eliminarea efectelor înc`lzirii
globale.
În contextul relat`rii de mai sus este impor-
tant – cel pu]in eu cred (de data aceasta chiar
CRED) asta – s` se arate publicului toate fa]e-
tele unor ac]iuni care pot fi prezentate la extre-
20 GREEN REPORT
mele date de diverse puncte de vedere. Nu este
vorba numai despre îngeri sau numai despre
demoni.
Voi vorbi despre un alt caz în care o mani-
festare atmosferic` – gaura de ozon – a condus
la ac]iuni ce servesc unor scopuri pur comer-
ciale. Înainte de a descrie aspectul comercial,
trebuie în]eles c` fenomenul gaura de ozon
exist` [i este observat de sateli]ii meteorologici.
În anii ’80 s-a v`zut c`, deasupra Polului Sud, la
fiecare doi ani ap`rea o gaur` de ozon care
cre[tea de la o apari]ie la alta. S-au f`cut
cercet`ri [i simul`ri care au identificat, între alte
substan]e, cloro-fluor-carbonul (CFC), cunoscut
[i ca freon, cu diverse compozi]ii moleculare,
drept cauza principal` pentru pierderea ozonu-
lui din atmosfer`. Congresul de la Montreal din
1987 a încheiat un protocol care era destinat
elimin`rii CFC-urilor din utilizarea uzual`.
V` întreba]i, probabil, la ce serve[te freonul?
Toat` industria refriger`rii se baza pe aceast`
substan]`; toat` industria spray-urilor se baza pe
aceast` substan]`. Imagina]i-v` cum a]i tr`i f`r`
frigider. Imagina]i-v` cum ar fi via]a f`r` spray-
uri de diverse feluri.
V` întreba]i, probabil, Acum putem trece la problema economic` a
la ce serve[te freonul? g`urii de ozon. Trebuie [tiut c` un patent inter-
Toat` industria na]ional – de pe urma c`ruia se câ[tig` „royal-
refriger`rii se baza pe ties“, beneficii mari – are o durat` de via]` de 50
aceast` substan]`; de ani, dup` care devine de uz public. La
toat` industria momentul discu]iei noastre, freonul împlinea
spray-urilor se baza spre 50 de ani de când fusese patentat. Gândi]i-v`
pe aceast` substan]`. la sutele de milioane de frigidere [i la miliardele
Imagina]i-v` cum a]i de spray-uri din lume [i la ce venituri nu vor mai
tr`i f`r` frigider. curge pentru cine a patentat freonul. Dou`
Imagina]i-v` cum ar fi ac]iuni sunt evidente. Prima, s` se introduc`
via]a f`r` spray-uri de patentul unor noi tehnologii care s` înlocuiasc`
diverse feluri. freonul [i s` dea înc` 50 de ani de beneficii. A
doua se refer` la un mijloc de a elimina utiliza-
rea freonului astfel încât concuren]a acestuia s`
nu mai existe pentru noile tehnologii. În con-
cluzie, freonul produce gaura de ozon, deci fre-
onul trebuie eliminat. Ce noroc are omenirea c`
exact acum exist` tehnologii alternative care s`
permit` înlocuirea freonului d`un`tor.
 cum v` place viziunea
economic` a problemei
g`urii de ozon?
În cazul schimb`rilor climatice se constat` efecte planetare
de net`g`duit. Este dovedit c` au existat cicluri de cre[tere a
temperaturii cu efecte asupra dinamicii climei [i în milioanele
de ani care au trecut. Exist` îns` o diferen]`: acum câteva mili-
oane de ani nu putea s` dispar` specia uman` pentru c` ea nu
ap`ruse înc`. Azi îns` suntem aici [i, fie c` este numai din
cauza noastr`, fie c` nu, va trebui s` ne adapt`m schimb`rilor
climatice.
Conven]ia Na]iunilor Unite pentru Schimb`ri Climatice,
semnat` dup` Conferin]a de la Rio, din 1992, a reprezentat
prima ac]iune convergent` a întregii societ`]i umane. Este
oare acesta un semn de con[tien]` a conceptului de specie
uman` care trebuie s` supravie]uiasc`, ce a evoluat din supra-
vie]uirea grupului (fie el tribal, etnic, na]ional, corporatist
etc.)? În orice caz, este un efect important pe termen lung,
indiferent de ce l-a produs.
Aspectul comercial asociat nu a întârziat, fiind reprezentat
de Protocolul de la Kyoto. Un aranjament win-win genial, des-
tinat s` creeze activitate economic`. Protocolul a venit la
timp. Dup` criza pre]ului petrolului din 1973-1975, toate teh-
nologiile energo-intensive au fost transferate c`tre economiile
care aveau ca teorie de dezvoltare “industria grea [i construc-
toare de ma[ini” (pentru cei mai în vârst`, sintagma asta sun`
cunoscut). Cu banii ob]inu]i s-au început programe de
investi]ii în eficien]a energetic`. Acestea au creat activitate
economic` [i locuri de munc`. Dar o investi]ie, chiar de anver-
gura acesteia, are un ciclu de via]` care dureaz` circa 20 de ani,
dup` care nu se mai genereaz` activitate economic` [i locuri
de munc`. Dup` circa 20 de ani trebuia inventat altceva pen-
tru a relansa cicluri de activitate economic`. Autostrada infor-
ma]iei era o idee care a dat rezultate mai pu]ine decât a[tep-
t`rile. Astfel, în 1997 s-a semnat Protocolul Kyoto care intro-
ducea o nou` marf` (comodity): Unit`]ile de Reducere de
Emisii de CO2. Acestea pot fi tranzac]ionate cu scopul final
de reducere a emisiilor globale, deci de reducere a cauzei
antropice a schimb`rilor climatice. Nu discut`m acum meca-
nismele Protocolului Kyoto. Atragem îns` aten]ia asupra ex-
ploziei de tehnologii noi, a transferului lor între diverse na-
]iuni [i a proiectelor care au fost generate de noul concept
economic introdus în acest mod, cu locurile de munc` asoci-
ate [i, de ce nu, cu noii milionari ce apar în acest domeniu.
Schimb`rile climatice exist`, dar nu se pot separa de opor-
tunit`]ile economice la nivelul societ`]ii umane.
Concluzia final` a celor spuse mai sus este c` tr`im într-un
sistem complex, având o interac]ie a societ`]ii umane cu pla-
neta care se manifest` în multe feluri [i se suprapune peste
efectele cosmice ale Soarelui [i ale planetelor [i peste cele geo-
logice ale P`mântului. Chiar dac` nu consider`m influen]a
societ`]ii umane asupra proceselor climatice terestre ca semni-
ficativ`, suntem pu[i în fa]a unor efecte manifeste de schimbare
a climatului la care va trebui s` ne adapt`m. Altfel, peste 65 de
milioane de ani, o civiliza]ie de furnici va încerca s` în]eleag`
cum au disp`rut ni[te dinozauri care dominau P`mântul, a[a
cum [i noi vrem s` în]elegem azi ce s-a întâmplat acum 65 de
milioane de ani cu dinozaurii care dominau atunci planeta.
CV Ionu] Purica
Ionu] Purica a absolvit cursurile Facult`]ii de Energetic`,
Centrale Nucleare Electrice. În debutul carierei sale a
contribuit la construc]ia Centralei Nucleare de la Cer-
navod`. A fost un pas important înaintea ob]inerii unui
doctorat în domeniul energeticii, construc]ia de reac-
tori nucleari. În a doua etap` a carierei sale a lucrat în
cadrul Agen]iei Italiene pentru Energie, Noi Tehnologii
[i Mediu pentru analize de risc în sistemele energetice
din Italia, dar [i din Uniunea European`. Reîntors în Ro-
mânia, a coordonat proiectele [i programele interna-
]ionale al RENEL-ului. Activitatea sa pofesional` a con-
tinuat patru ani în Banca Mondial`, ca Project Officer
pentru Energie [i Infrastructuri. S-a dedicat apoi activ-
it`]ii de cercetare, consultan]` pe probleme de analiz`
de risc [i de mediu, pentru companii din sectorul ener-
getic românesc [i interna]ional, cum ar fi Marsh, Itochu
Japonia. În continuare, a predat cursuri pentru master-
anzii Institutului Politehnic [i alte universit`]i. Dup`
încheierea profesoratului, a fost consilier personal al
ministrului mediului [i a activat ca expert pe lâng`
Comisia pentru industrie [i servicii a Parlamentului
României. Ca autor, Ionu] Purica a publicat 80 de
lucr`ri [i c`r]i în domeniul energie [i mediu, în reviste
de circula]ie interna]ional`. Cea mai recent` realizare în
CV-ul specialistului este ob]inerea celui de-al doilea
doctorat, în economie.
GREEN REPORT 21
 Apa,
COVER STORY

cel mai r`sun`tor e[ec

al secolului XX
text de ecaterina procopov

22 GREEN REPORT
 „Perhaps the greatest failure of development in the 20th century
was our failure to meet basic human needs for water for everyone.“
Dr. Peter H. Gleick, pre[edintele Pacific Institute
În mod ironic, pe o planet` acoperit` în propor]ie de 70% blema principal`, ci distribuirea pe glob, accesul la aceast` re-
de ap`, un miliard de oameni sufer` din cauza lipsei apei, iar surs`, cât [i cum o folosim, sursele utilizate, poluarea [i, nu în
alte patru miliarde (aproximativ 65% din totalul popula]iei) au ultimul rând, calitatea apei.
un acces limitat la rezervele de ap` dulce. Doar 15% din totalul
popula]iei tr`ie[te în zone în care apa se g`se[te din abun-
den]`. 2,6 miliarde de oameni, aproape jum`tate din totalul
distribuirea resurselor
popula]iei, nu au acces la condi]ii sanitare adecvate (WHO / de ap` pe glob
UNICEF 2004). Estim`rile mondiale arat` c`, anual, sunt America Latin` este regiunea cea mai bogat` în ap`, de]i-
înregistrate 250 de milioane de cazuri de îmboln`vire care au nând 1/3 din totalul de ap` dulce regenerabil` din lume. Pe
leg`tur` cu apa. 68% dintre persoanele spitalizate în ]`rile afla- locul doi se situeaz` Asia, cu 25%, OECD cu 20%, Rusia [i
te în curs de dezvoltare sufer` de o boal` asociat` cu calitatea Africa Saharian` cu câte 10%. Pe ultimul loc sunt Africa de
sau lipsa apei (UNESCO-IHE). Între dou` [i trei milioane de Nord [i Orientul Mijlociu - cu 1%. Cifrele devin mai relevante
persoane mor anual din cauza calit`]ii [i accesului redus dac` raport`m resursa la cerere sau consum. S` lu`m
la resursa de ap`, din cauza condi]iilor sanitare [i de drept exemplu China. Are o resurs` de ap` de 7% din
igien`. Pe scurt: patru din cinci oameni sufer` din totalul mondial [i o popula]ie reprezentând 22% din
cauza lipsei apei. Pre[edintele Pacific Institute, dr. num`rul locuitorilor planetei. Canada, în schimb, are
Peter H. Gleick, are cifre [i mai îngrijor`toare: „Pro- 9% din resursa de ap` mondial` [i o popula]ie care
babil 20.000 sau 30.000 de oameni mor zilnic din reprezint` doar 0,5% din totalul popula]iei.
cauza bolilor care au leg`tur` cu apa, boli pe care [tim Efectele distribu]iei inegale a resursei de ap` sunt
s` le prevenim, sunt u[or de tratat, dar e[u`m în agravate [i de gradul de dezvoltare a ]`rilor [i, nu
a face asta“. în ultimul rând, de nivelul de trai al fiec`-
La nivel global, cantitatea de ap` rui individ în parte. Studiile interna-
dulce reprezint` aproximativ ]ionale recente arat` c`, în 22
2,5% din cantitatea total`. de ]`ri africane, apa nu este
Cea mai mare parte din asigurat` pentru jum`tate
aceast` cantitate nu este din popula]ie. Solu]ii mo-
îns` accesibil` oamenilor. derne pentru asigurarea
Doar 0,1 la sut` din totalul apei exist`. În 2002 erau
apei de pe P`mânt o repre- 10.000 de instala]ii de
zint` apa râurilor, lacurilor, desalinizare, care produ-
bazinelor acvifere de mic` ceau 5 milioane de metri
adâncime, adic` resursa de cubi de ap` dulce. 70% din-
ap` accesibil` oamenilor. tre acestea erau îns` ampla-
Consumul mondial de ap` sate în ]`rile bogate în petrol
se ridic` la 3.600 de kilo- din Orientul Mijlociu [i Afri-
metri cubi pe an, adic` 25% ca de Nord, ]`ri care î[i per-
din cantitatea de ap` dulce mit s` pl`teasc` între 1 [i 4
regenerabil` la care are ac- dolari pe metru cub de ap`
ces popula]ia anual. În produs` din extragerea s`rii
aceste condi]ii, apare în- din apele oceanelor. Nici
trebarea dac` putem s` Europa nu este ocolit` de
vorbim sau nu despre o criza apei. Lipsa apei, pro-
criz` a apei, dac` exist` cu vocat` de înc`lzirea globa-
adev`rat motive de îngrijo- l`, secet` [i cre[terea con-
rare. R`spunsul general, sumului, se arat` în ultimul
dat de speciali[tii din în- raport european, a afectat
treaga lume, este „da“ – [i aproximativ 15% din supra-
asta pentru c` nu canti- fa]a UE [i aproximativ 17%
tatea de ap` reprezint` pro- din totalul popula]iei.

GREEN REPORT 23
 Accesul la resursa de ap` nu este doar o problem` regional`,
de ]ar`. Mai toate marile aglomer`ri urbane se confrunt` cu
aceea[i problem`. Studiile UNESCO arat` c`, pentru a asigura
nevoile de baz`, fiecare individ necesit` zilnic între 20 [i 50 de
litri de ap`. În 2000, mai mult de 900 de milioane de locuitori
urbani (aproape o treime din to]i locuitorii urbani ai lumii),
care tr`iau în cartiere s`r`c`cioase, aveau acces la doar 5 pân`
la 10 litri de ap` pe zi.
consumul de ap` s-a dublat
în 40 de ani
Un alt factor-cheie care st` la baza crizei mondiale a apei,
dup` distribu]ie, este consumul. Un consum dictat de cre[terea
popula]iei mondiale, de industrializare [i, nu în ultimul rând, de
agricultur`. Între 1960 [i 2000, consumul global de ap` s-a du-
blat, de la 1.800 la 3.600 kilometri cubi pe an, cu o cre[tere de
17% pe decad`. Consumul de ap` dulce va cre[te în perioada
2000-2010 cu 10 procente. În Europa, prognozele arat` o cre[-
tere a exploat`rii apei de la nivelul actual, de 415 de kilometri
cubi, la 660 de kilometri cubi pe an pân` în 2070-2080.
Pe regiuni, Asia este cel mai mare consumator – cu aproape
jum`tate din totalul de ap` consumat la nivel mondial, urmat`
de OECD, fosta Uniune Sovietic`, America Latin`, America
de Nord, Orientul Mijlociu [i Africa sub-saharian`. Diferen]e
importante [i, poate, mai relevante apar în momentul în care
analiz`m consumul din perspectiva surselor folosite, dar [i ra-
© mihai stoica
portând cantitatea la resursele de ap` existente în fiecare re-
giune. Asia, cel mai mare consumator mondial, de]ine [i locul
doi în ceea ce prive[te resursele existente. Prin urmare, con-
sumul de ap` este de doar 16%-22% din resurs`.
America Latin`, cea mai bogat` regiune în ap`, consum`
doar 1-2 procente din resursa anual`. La polul opus, Orientul
Mijlociu [i Africa de Nord (MENA), cea mai s`rac` zon` în
rezerve de ap` regenerabile, au ajuns s` foloseasc` între 108% [i
120% din resursa de ap` regenerabil` existent` în zon`. Expli-
ca]ia este dat` de faptul c` o treime din cantitatea de ap` uti-
lizat` este ob]inut` din surse neregenerabile, din rezervele
subterane. Previziunile arat` [i mai sumbru – pân` în 2010,
procentul va ajunge la 130.
Motive de îngrijorare apar [i dac` ne uit`m la sursele de ap`
care asigur` consumul mondial anual. Ca o consecin]` a distri-
bu]iei inegale sau din considerente economice, multe state î[i
asigur`, în diverse propor]ii, necesarul de ap` folosind rezerve-
le subterane de mare adâncime, rezerve de ap` considerate ca
fiind neregenerabile. Studiile arat` c`, la nivel mondial, 25%
pân` la 40% din apa potabil` a globului este furnizat` de apa
subteran` (UNESCO). S-a estimat c` 1,5 miliarde de oameni
(UNEP 1996), respectiv 3 miliarde de oameni (UN/WWAP
2003) depind de proviziile de ap` subteran`.
agricultura, cel mai mare
consumator mondial de ap`
Continua cre[tere a popula]iei va determina o cre[tere a
produc]iei de mâncare, care va cere aliment`ri cu mai mult`
ap` dulce pentru iriga]ii sau un consum mult mai eficient al
proviziilor de ap`. (WMO 1997)./MA.
Peter Gleick, pre[edintele Pacific Institute, spunea: „Poate
cea mai bun` estimare actual` este c` 80% din cantitatea total`
de ap` folosit` de oameni reprezint` consumul din agricultur`.
Doar 18% din zonele cultivate sunt irigate, îns` acestea produc
40% din totalul produselor agricole din lume. Este absolut vital
pentru asigurarea hranei unei popula]ii aflate în cre[tere. Cu
toate acestea, folosirea apei în agricultur` este ineficient`.
Putem s` producem mult mai mult` mâncare cu apa pe care
o folosim în prezent. Una dintre marile încerc`ri cu care se con-
frunt` în prezent multe ]`ri este c` nu au suficient` ap` pentru a
acoperi consumul, în special în agricultur`. Sunt 18 sau 20 de ]`ri
în lume care nu produc suficient` hran` pentru a satisface ce-
rin]a intern` [i trebuie s` cumpere necesarul de pe pia]`. Când
cump`r` hran`, ei cump`r` [i ap`. Ei cump`r` apa pe care alte
]`ri au folosit-o pentru a produce hrana respectiv`. Anumi]i
oameni numesc asta ap` virtual`. Este absolut rezonabil s` se
întâmple asta, dac` pia]a o permite, dar trage [i un semnal de
alarm` referitor la provoc`rile viitoare într-o lume în care popu-
la]ia cre[te de la 6,5-7,9, la probabil 11-12 miliarde de oameni“.
În Asia, Orientul Mijlociu, Africa sub-saharian` [i de nord –
iriga]iile reprezint` 85%-90% din totalul de ap` consumat. În
Europa, analiza principalelor utiliz`ri ale apei în bazinele
râurilor afectate relev` c` agricultura este principalul consu-
mator, cu 64%.
 © mihai stoica

În 2000, mai mult de 900 de milioane de locuitori urbani

aveau acces la doar 5 pân` la 10 litri de ap` pe zi. În
Bucure[ti, în cartierul Colentina, zeci de familii împart o
singur` surs` de ap`: un robinet montat în cap`tul străzii
pe care locuiesc. Ei se pot considera noroco[i. În multe
alte cartiere din zonele s`r`c`cioase ale Capitalei,
apa provine din pu]urile sau fântânile s`pate în curte.
 numitorul comun: poluarea
Pe lâng` cre[terea consumului de ap`, poluarea este un alt
factor care limiteaz` cantitatea de ap` accesibil` oamenilor.
Amenin]`rile legate de degradarea calit`]ii apei cresc în zonele
în care resursa de ap` este redus` pentru c` efectul de diluare
este invers propor]ional cu cantitatea de ap` aflat` în circula]ie.
Pentru ]`rile slab dezvoltate, tratarea apelor menajere nu
este înc` ceva obi[nuit, 89%-95% din acestea fiind rev`rsate
direct în râuri, lacuri [i în zonele de coast`. În mod consec-
vent, bolile generate de ap`, ca holera [i dizenteria, printre
altele, afecteaz` milioane de vie]i anual. Cea mai mare surs` de
poluare din Africa, potrivit evalu`rilor f`cute în deceniul tre-
cut, este contaminarea cu fecale. Cele mai multe contamin`ri
s-au înregistrat în Bazinul Nilului [i în Africa de Nord, dar
asta s-a observat [i pentru c` sunt amplasate cele mai multe
sta]ii de monitorizare.
În ]`rile dezvoltate, cea mai mare surs` de poluare o repre-
zint` compu[ii chimici rezulta]i din activitatea industrial`.
Unele industrii emit în atmosfer` cantit`]i semnificative de
sulfuri [i compu[i de nitrogen. Acestea se pot dizolva în pic`-
turi de ploaie care genereaz` ploile acide. În Europa, poluarea
organic` [i contaminarea cu metale toxice exist` la un nivel
mai sc`zut decât în anii ’50-’80 datorit` îmbun`t`]irilor aduse
legisla]iei de mediu. Ultima modificare legislativ` a fost con-
venit` de mini[trii mediului din ]`rile UE la sfâr[itul lunii iu-
nie 2007. Ace[tia au ajuns la un acord privind eliminarea pe
Teren agricol – fermele agricole din comuna Cop`ceni, jude]ul Ilfov
26 GREEN REPORT
termen lung a 41 de substan]e chimice nocive, pesticide [i
metale grele, din apele de suprafa]`. Una dintre cele mai im-
portante schimb`ri se refer` la m`surarea standardelor de cali-
tate nu doar în ap`, a[a cum cere Comisia European`, ci [i
dup` concentra]ia din ]esuturile fiin]elor vii [i din sedimente.
O alt` surs` important` de poluare o reprezint` accidentele
industriale. Unul dintre cele mai mari [i grave accidente eco-
logice a fost înregistrat pe 30 ianuarie 2000 chiar în România.
100.000 de metri cubi de steril, aproximativ 50-100 de tone
de cianur` de la exploatarea minier` Baia-Mare au ajuns în
Some[, Tisa [i, în cele din urm`, în Dun`re. 24 de localit`]i au
întrerupt alimentarea cu ap`, afectând peste 2,5 milioane de
persoane.
românia,
mereu surprinz`toare
În contextul mondial, România continu` s` aib` o pozi]ie
privilegiat`, atât din punctul de vedere al resurselor, cât [i al
consumului. Cu o resurs` total` de 71,5 de miliarde de metri
cubi (40,4 conform gradului de amenajare hidrografic`), Ro-
mânia ocup` locul 21 în Europa în topul ]`rilor celor mai bo-
gate în ap`. Paradoxal, am putea spune, declinul economic din
perioada de tranzi]ie a avut efecte de mediu benefice la capi-
tolul ap`, chiar dac` acestea au fost doar pe termen scurt.
Consumul a sc`zut, poluarea s-a redus ca urmare a închiderii
sau reducerii activit`]ii industriale în majoritatea întreprinde-
rilor de stat, dar [i în sectorul agricol.
 reversul medaliei
Din 1990 [i pân` în 2006, consumul de ap` în
România a înregistrat o sc`dere dramatic`. De
la 20,4 miliarde de metri cubi la 6,08 miliarde
de metri cubi. „Reducerea cea mai semnificativ`
este în agricultur`, unde de la o cerin]` de circa
9 miliarde metri cubi în anii 1985-1993, a sc`zut
pân` la 0,5 miliarde metri cubi. Se estimeaz` c`
valorile cerin]elor înregistrate în prezent vor
cre[te în anii urm`tori, pe fondul dezvolt`rii
economice“, spune prof. conf. dr. ing M`d`lin
Mihailovici. Benefic` pentru mediu, dar, pe ter-
men lung, reducerea consumului de ap` în agri-
cultur` a demonstrat nu atât o eficien]` a consu-
mului sau o reducere a pierderilor, ci, mai degra-
b`, un dezinteres fa]` de acest sector. Distruge-
rea sistemelor de iriga]ii, dar [i nefolosirea celor
aflate înc` în func]iune sunt demonstrate de
suprafa]a irigat` la nivelul anului 2007 –
500.000 de hectare, dintr-un total amenajat de
3 milioane.
În contextul înc`lzirii globale [i al fenomene-
lor meteo extreme, secete-inunda]ii, România
trebuia s` ia m`suri drastice [i urgente. Vara
2006 a demonstrat, o dat` în plus, c` agricultura
româneasc` este, în cel mai bun caz, una de sub-
zisten]`, iar rezultatele anuale bune ]in mai mult „Toat` lumea a Nu toat` lumea este de acord cu strategia
de providen]` decât de [tiin]` [i planificare. Din spus, hai s` facem Ministerului Agriculturii. Marius Postelnicescu,
2,8 milioane de hectare cultivate cu grâu, secar`, sisteme de iriga]ii directorul general Administra]ia Na]ional` Ape-
orz, orzoaic` [i rapi]`, circa 1,7 milioane de hec- cu ap` din pânza le Române (ANAR), spune c` folosirea apelor
tare au fost calamitate (date existente la 20 iu- freatic`. Eu nu reco- din subteran este justificat` doar în cazul popu-
nie). Recolta de grâu este de 2,6 milioane de to- mand acest lucru, la]iei [i doar în cazul înregistr`rii unor secete
ne, de dou` ori mai mic` decât anul trecut. ba chiar sunt împo- severe. „Pentru agricultur`, consider`m c` cel
Strategia de combatere a secetei elaborat` triv`, pentru c` sin- mai important lucru, în aceast` situa]ie, ar fi
de guvernul T`riceanu în aceast` var` vine prea gura rezerv` de ap` demararea unor proiecte pentru reabilitarea re-
târziu, ar spune unii speciali[ti, iar unele m`- pe care o mai avem ]elelor de irigare existente. Recomand`m Minis-
suri sunt, mai degrab`, pripite [i eficiente pe este apa din subteran. terului Agriculturii s` foloseasc` apa din resur-
termen scurt decât sustenabile economic [i Apa din subteran sele de suprafa]`, din lacuri sau râuri.“
ecologic. este o rezerv` intan- Nicolae M`r`cine, director general al Admi-
gibil`, pe care o nistra]iei Na]ionale de Îmbun`t`]iri Funciare
strategia guvernului vom folosi doar
pentru oameni [i
(ANIF), este de aceea[i p`rere: „Toat` lumea a
spus, hai s` facem sisteme de iriga]ii cu ap` din
Ministerul Agriculturii sus]ine irigarea cul- animale“. pânza freatic`. Eu nu recomand acest lucru, ba
turilor agricole cu ap` din acumul`ri sau pânza Nicolae M`r`cine, chiar sunt împotriv`, pentru c` singura rezerv`
freatic`, în prezent fiind permis` doar folosirea director general al de ap` pe care o mai avem este apa din subteran.
apei din cursurile râurilor. Decebal Traian Re- Administra]iei Na- Apa din subteran este o rezerv` intangibil`, pe
me[: „Trebuie s` permitem accesul la apa admi- ]ionale de Îmbun`- care o vom folosi doar pentru oameni [i animale“.
nistrat` de Apele Române din diverse acumul`ri t`]iri Funciare (ANIF) Nicolae M`r`cine spune c` o solu]ie mai bu-
[i ap` freatic`. La noi se face iriga]ie numai din n` o reprezint` investi]iile în tehnologii moder-
Dun`re [i Prut, singurele prize de ap` pe care ne [i în reducerea pierderilor din iriga]ii. „Siste-
le-am permis pân` acum“. Mai mult, guvernul a mul de irigare pe baz` de picurare genereaz` un
aprobat [i alocat fonduri pentru efectuarea a 140 consum minim [i un maximum de eficien]`.
de foraje de mare adâncime în zonele în care se Acest sistem este o solu]ie foarte bun`, dar nu
prefigureaz` un deficit de ap` în sol. poate fi folosit pentru culturile mari. Cel mai

GREEN REPORT 27
modern sistem de irigare este submersia prin
care apa se duce direct în sistemul radicular al
plantei, f`r` a exista pierderi. Îns`, pentru a adu-
ce aceast` tehnologie în România trebuie
proiecte [i foarte mul]i bani, deci va dura mult
timp.“
Prof. conf. dr. ing M`d`lin Mihailovici merge
chiar mai departe în privin]a restric]ion`rii
folosirii apelor subterane: „Cred c` m`rirea va-
lorii contribu]iei specifice la agen]ii economici
de tip industrial la 80-90 lei/1.000 m3 ar duce la
descurajarea acestora în folosirea apei subterane
în procese care nu reclam` ap` de calitatea celei
potabile. O alt` m`sur` care se impune este
ini]ierea unui act normativ care s` detalieze
prevederile art. 4, alin. (1) din Legea Apelor nr.
107/1996 cu modific`rile [i complet`rile ulte-
rioare. Un act care va stabili regimul de folosire
a resurselor de ap` de suprafa]` [i din subteran
în func]ie de specificul folosin]ei; aplicarea unor
m`suri de reglementare a folosin]elor existente,
cu restric]ionarea prelev`rii apei din subteran
pentru folosin]ele de tip industrial, contorizarea
tuturor volumelor de ap` prelevate din subteran
[i intensificarea controalelor la agen]ii economi-
ci în vederea identific`rii situa]iilor de func]io-
nare f`r` acte de reglementare [i f`r` abona-
ment de utilizare a resurselor de ap` [i, nu în
ultimul rând, închiderea forajelor de captare a
apei subterane, scoase din func]iune din diferite
motive“.
Strategia guvernului mai prevede sprijinirea
agricultorilor care [i-au construit propriul sis-
tem de iriga]ii, crearea de noi acumul`ri pe cur-
surile râurilor, norme stricte privind materialul
de îns`mân]are, dar [i m`suri de împ`durire.
Decebal Traian Reme[ vrea, în urm`torii 15 ani,
s` împ`dureasc` 12% din suprafa]a ]`rii.
industria,
poluatorul cu cel mai
mare consum
Dac`, la nivel mondial, agricultura este cel
mai mare consumator, cu o pondere de 80% din
apa planetei, în România industria este cea care
consum` 78 de procente. {i tot industria este [i
cel mai mare poluator în România. Octavian
Marius Popa, comisar general al G`rzii Na]io-
nale de Mediu, spune: „În general, to]i opera-
torii industriali din România au probleme, mai
mari sau mai mici, în domeniul protec]iei me-
diului. Este foarte greu de inventariat [i de spus
procentul operatorilor care se conformeaz` le-
28 GREEN REPORT
„Un poluator gisla]iei de mediu deoarece vorbim despre un
semnificativ îl repre- indicator variabil. Ce pot s` v` spun e c` avem
zint` complexurile de 660 de operatori, vorbim despre cei care intr`
cre[tere a animalelor sub inciden]a directivei IPPC, care sunt sub
care, din cauza faptu- atenta supraveghere a autorit`]ilor de mediu.
lui c` nu au prev`- Dintre ace[tia, 161 au o perioad` de tranzi]ie
zute instala]ii negociat` cu UE care se întinde, în unele cazuri,
moderne de epurare pân` în 2015, iar ceilal]i 499 trebuie s` se con-
a apelor uzate, formeze normelor de mediu pân` la sfâr[itul
elimin` direct în lunii octombrie, anul curent“.
cursurile de ap` „Un mare poluator este industria mineritului,
[i/sau în canalele de care evacueaz` în cursurile de ap` de suprafa]`
iriga]ie ape uzate cu cantit`]i importante de ioni de metale grele,
înc`rc`ri importante cupru [i materii în suspensie. Un alt poluator
de nitra]i, fosfa]i, semnificativ îl reprezint` complexurile de cre[-
amoniu, uree etc.“ tere a animalelor care, din cauza faptului c` nu
Prof. conf. dr. ing. au prev`zute instala]ii moderne de epurare a
M`d`lin Mihailovici apelor uzate, elimin` direct în cursurile de ap`
[i/sau în canalele de iriga]ie ape uzate cu în-
c`rc`ri importante de nitra]i, fosfa]i, amoniu,
uree etc.“, spune prof. conf. dr. ing. M`d`lin
Mihailovici.
Conform statisticilor furnizate de ANAR,
num`rul polu`rilor a sc`zut de la 90-100 de
cazuri înregistrate în 2004, la 63 în 2005 [i la 54
anul trecut. Pe de alt` parte, num`rul amenzilor
date de Garda Na]ional` de Mediu a crescut în
fiecare an. Octavian Marius Popa, comisar ge-
neral al G`rzii de Mediu, spune: „Num`rul [i
valoarea amenzilor aplicate a crescut de la 55
(196.000 RON) în 2005, la 90 (1,024 milioane
RON) în 2006. Anul acesta, doar în primele 6
luni, am dat 51 amenzi în valoare de 886.000
RON“.
 Radu Cosma, [ef Departament tehnologia mediului [i Daniel Petcu spune c` exist` un cerc vicios atunci când
resurse minerale PORR: „România are o problem` cu apele vine vorba despre protec]ia mediului. Companiile nu sunt
sub toate aspectele - alimentare, epurare, ecologizare. Este o obi[nuite s` apeleze la consultan]i pentru a g`si solu]ii, consul-
problem` de anvergur`, care va necesita mult timp [i o dez- tan]ii, oricât de buni teoreticieni ar fi, nu pot da performan]`
voltare sustenabil`. Avem o legisla]ie de maxim` dac` nu au o bogat` experien]`
mediu bun` în România, care a devenit Când se gândesc la practic`. În felul acesta se închide cercul.
în ultimul timp mai draconic`. R`u este
c` implementarea acesteia las` de dorit.
mediu, companiile se „Lipsa informa]iilor este, poate, cea
mai important` piedic` în momentul de
Aici intervine [i lipsa educa]iei de gândesc la costuri fa]`. Când se gândesc la mediu, com-
mediu a românilor“. paniile se gândesc la costuri opera]io-
Pot companiile române[ti s` opera]ionale suplimen- nale suplimentare. Este foarte adev`rat
g`seasc` o scuz` în faptul c` solu]iile de tare. Dac` prive[ti c`, în cele mai multe cazuri, o sta]ie de
mediu, la capitolul ap`, nu sunt accesi- epurare nu produce decât costuri. Dac`
bile în România? Daniel Petcu, director doar din acest unghi, prive[ti doar din acest unghi, e de în]e-
general Envirochemie: „Solu]ii exist`,
fie c` vorbim despre cele standard sau
e de în]eles de ce unele les de ce unele companii împing cât mai
departe momentul investi]iilor în me-
despre solu]iile care sunt dictate de companii împing cât diu. Dar mai exist` [i reversul medaliei.
cerin]ele specifice ale clientului. Noi De multe ori, cu cât apa rezultat` din
de]inem vârful de tehnologie în
mai departe momentul procesul tehnologic este mai înc`rcat`,
tratarea apelor industriale [i tehnice. investi]iilor în mediu. cu atât beneficiile pot fi mai mari.
Acum, companiile care folosesc apa în Exist` solu]ii care permit ob]inerea de
procesele tehnologice trebuie s` mai în]eleag` faptul c` pro- biogaz din apa poluat`, gaz care poate fi refolosit în procesele
tec]ia mediului nu mai este de mult o chestiune facultativ`. tehnologice. Exist` solu]ii care permit tratarea [i recircularea
Un alt lucru important este s` apeleze la firmele care de]in apei, ceea ce înseamn` o reducere important` a consumului de
solu]ii, s` nu încerce s` inventeze roata de fiecare dat`“. ap`. {i, nu în ultimul rând, este impactul asupra brandului. A fi

© mihai stoica
 © mihai stoica
ecologic, chiar dac` nu conteaz` prea mult pe pia]a româneasc`,
va deveni în scurt timp o direc]ie foarte bun` de promovare a
produselor“, mai spune Daniel Petcu.
Sunt [i companii care v`d în provoc`rile de mediu nu o
piedic` sau o cheltuial` suplimentar`, ci o oportunitate de
afaceri. Rompetrol, una dintre cele mai mari companii pe-
troliere din Europa, vrea s` foloseasc` tehnologia specific`
forajelor petroliere pentru descoperirea [i exploatarea z`c`-
mintelor de ap` de mare adâncime. Theodore Or`[ianu, mem-
bru al Societ`]ii Elve]iene de {tiin]e Naturale [i consilier al
Grupului Rompetrol, ini]iatorul acestui proiect, propune re-
evaluarea datelor din sondele de petrol abandonate [i corela-
rea cu datele seismice în vederea identific`rii nivelurilor acvi-
fere str`b`tute de acestea. Proiectul porne[te de la premisele
c` pânzele de ap` subterane întâlnite în forajele de explorare
petrolier` nu au fost studiate [i inventariate în mod sistematic
în vederea unei utiliz`ri ra]ionale [i de lung` durat`. Marea
majoritate a sondelor de explorare care nu au descoperit pe-
trol sau gaze au fost abandonate ca fiind „seci“. Rompetrol
inten]ioneaz` s` foreze în blocul s`u de sonde de la Zegujani,
care se afl` în estul Depresiunii Getice, una dintre cele mai
bogate zone în petrol din România.

românia,
o ]ar` în curs de dezvoltare
În România, dezinteresul fa]` de ap` nu se opre[te doar la
agricultur` [i industrie. Sub alt` form` întâlnim aceea[i atitu-
dine [i în ceea ce prive[te alimentarea cu ap` a popula]iei, ca-
nalizarea, epurarea sau tratarea apelor menajere. Aproape
40% din totalul apei potabile distribuite la nivel na]ional a
fost pierdut`, iar, la nivelul ora[elor, cifra se apropie [i mai
mult de jum`tate - 43,5%. Asta înseamn` c` peste 460 de mili-
oane de metri cubi de ap` potabil` au fost irosi]i din cauza
uzurii avansate a conductelor de aduc]iune, distribu]ie, cap-
tare [i pompare a apei potabile.
O situa]ie la fel de nefericit` întâlnim [i la capitolul cana-
lizare [i epurare a apelor. Este un lucru [tiut c` Bucure[tiul
este singura capital` european` care nu are un sistem de tra-
tare [i epurare a apelor. Ultimul studiu INS arat` c`, în 2006,
doar 49% dintre români aveau casele racordate la sistemul de ]intele vor fi atinse. Eu cred c` vor urma câ]iva ani foarte pu-
canalizare, în timp ce procentul celor care erau racorda]i la un ternici din punct de vedere investi]ional. Pe aliment`ri cu ap`
sistem de canalizare prev`zut cu sta]ii de epurare era de doar cred c` vom reu[i s` ne atingem ]inta de 100%. În privin]a
28,1%. Un studiu UNESCO arat` c` salubrizarea apei acoper` realiz`rii sta]iilor de epurare, nu cred c` vom reu[i pân` în
49% în ]`rile în curs de dezvoltare, [i c` reprezint` doar jum`- 2018 s` avem toate re]elele de canalizare racordate la astfel de
tate din procentul înregistrat în ]`rile dezvoltate. În cazul instala]ii“.
acesta, România, cu cele 28 de procente, se situeaz` la jum`- Radu Cosma, [ef Departament tehnologia mediului [i re-
tatea distan]ei dintre o ]ar` nedezvoltat` [i una aflat` în curs surse minerale PORR, este mai pesimist: „Avem nevoie de o
de dezvoltare. strategie pe termen lung pentru c`, s` nu uit`m c` jum`tate
În acela[i registru pesimist vine [i întrebarea: va reu[i Ro- din popula]ia României tr`ie[te la sate [i c` marea majoritate
mânia s`-[i respecte angajamentele privind racordarea întregii a satelor se alimenteaz` cu ap` din pu]uri. Înc` nu exist` infra-
popula]ii [i industrii la canalizare [i sta]ii de epurare pân` în structura necesar`. Dup` p`rerea mea, pân` când România va
2018? Cu siguran]` [tim c` pragul de 33,7%, stabilit de ANAR ajunge la nivel European, cu o infrastructur` de ape, aliment`ri
pe baza studiilor INHGA, care trebuia atins în 2002, a fost cu ape [i asanarea apelor contaminate, va trece o genera]ie,
dep`[it. Marius Postelnicescu, directorul ANAR: „Cred c` poate dou`“.

30 GREEN REPORT
3,3 miliarde de euro pentru
a prinde europa din urm`
Aprobarea POS Mediu [i promisiunea UE de a acorda
un ajutor financiar de 3,3 miliarde de euro reprezint` cu si-
guran]` o veste bun`. Totul depinde acum de abilitatea
autorit`]ilor centrale [i locale de a construi [i pune în apli-
care proiectele necesare. Ministerul Mediului a anun]at
deja c` în acest an va demara 15 proiecte pe sectorul ap` [i
ap` uzat` [i managementul de[eurilor în valoare de 270 de
milioane de euro, proiecte care se vor realiza din bani
europeni. Mai mult chiar, la începutul lunii august, guver-
nul a alocat 100 de milioane RON din Fondul Na]ional de
Dezvoltare pentru proiecte prioritare de mediu [i gospo-
d`rirea apelor. MMDD explic` faptul c` lucr`rile propuse
vor avea un impact socio-economic major prin amenajarea
unitar` a bazinelor hidrografice de pe teritoriul României,
prin adoptarea unor concepte noi, adaptate la noile con-
di]ii hidrologice [i meteorologice [i la cerin]ele din dome-
niul mediului, pe care trebuie s` le îndeplinim ca ]ar`
membr` a Uniunii Europene.
Directorul ANAR, Marius Postelnicescu, spune c` apli-
carea directivei de ap` din cadrul POS Mediu va avea [i
puncte sensibile. „Dac` pân` în 2006 aveam o problem` cu
32 GREEN REPORT
realizarea proiectelor, cu accesarea fondurilor, acum avem
o alt` problem`. Am putea s` ne trezim în situa]ia în care
vom avea proiectele aprobate, banii asigura]i, dar nu vom
avea for]a de munc` necesar` pentru realizarea acestora.
Sunt foarte mul]i bani, sunt foarte multe proiecte care ur-
meaz` a fi realizate într-un termen foarte scurt. Eu sf`tu-
iesc autorit`]ile locale s` organizeze licita]ii la care s` in-
vite [i companii din Europa, pentru c` exist` riscul de a nu
g`si for]a de munc` necesar` în România.“
consum`m mai pu]in,
pl`tim mai mult
La jum`tatea lunii iulie, Stavros Dimas, comisarul euro-
pean pentru mediu, spunea, referindu-se la criza apei, c`
nu exist` solu]ii miraculoase. „Trebuie s` avem mai multe
m`suri, diferite, pentru solu]ionarea problemei apei. De
asemenea, trebuie s` existe o economie eficient` de ap`,
pentru c` nu putem inventa apa.“ Comisarul propune ca
pre]ul apei s` reflecte situa]ia de criz`, iar aceasta s` dea
stimulente pentru economisirea apei. Cu alte cuvinte, s`
consum`m mai pu]in [i s` pl`tim mai mult. Asta în con-
di]iile în care, chiar în civilizata [i dezvoltata Europ`, circa
20 la sut` din apa furnizat` consumatorilor este irosit`.

proiecte locale,
implicarea
comunit`]ii
Dr. Peter H. Gleick, pre[edintele Pacific
Institute, spune: Sunt locuri în lume unde avem
nevoie de o infrastructur` nou`, de baraje mari,
de un sistem centralizat de tratare a apelor. Dar,
de asemenea, am înv`]at c` doar aceste sisteme
nu rezolv` toate problemele la nivel global. Tre-
buie s` investim [i în tehnologii la o scar` mai
mic`, unele tradi]ionale, cum ar fi strângerea
apei de ploaie, [i care au fost folosite în trecut cu
mult succes, dar care acum nu fac parte din sis-
temul de servicii pe care ]`rile bogate îl ofer`.
Aceasta este problema pe care am descoperit-o
la proiectele secolului XX. {i din aceast` cauz`
c`ut`m acum cu disperare tehnologii inteligente
[i mai apropiate ca dimensiune de nevoile locale“.
34 GREEN REPORT
provoc`rile
viitorului
Înc`lzirea global`
Dincolo de toate problemele actuale care
contribuie la criza mondial` a apei mai exist` un
factor care abia acum începe s`-[i fac` sim]ite
efectele: înc`lzirea global`. {i nu este greu de
imaginat c`, ad`ugat` la cre[terea popula]iei, ne-
voii de asigurare a hranei, consumului ridicat de
ap` din sectorul casnic, cre[terea temperaturii
va duce la accelerarea efectelor negative ale cri-
zei. Dac`, în prezent, un miliard de oameni nu
au acces la ap`, datele Comitetului Interguverna-
mental pentru Schimb`ri Climatice (IPCC) arat`
c` schimbarea climatic` la scar` global` va gene-
ra lipsa apei pentru 1,1-3,2 miliarde de persoane,
[i asta în condi]iile în care temperaturile ar
cre[te cu 2-3 grade C.
Biocombustibili versus ap`
Epuizarea resurselor mondiale de petrol [i
înc`lzirea global` au determinat apari]ia [i dez-
voltarea pie]ei biocombustibililor. O dezvol-
tare care ridic` deja semne de întrebare [i stâr-
ne[te critici aprinse din partea ecologi[tilor [i
nu numai. Este foarte adev`rat c` folosirea
biocombustibilului nu adaug` CO2 în atmos-
fer` [i nu contribuie la procesul de înc`lzire
global`, dar produc]ia de plante energetice
intr` în competi]ie cu culturile de produse des-
tinate alimenta]iei.
Va intra sectorul transporturilor în compe-
ti]ie cu cel alimentar? Vor intra ]`rile bogate în
competi]ie cu cele s`race? Unii vor vrea com-
bustibili, ceilal]i hran`. Agricultorul va cultiva
Dac`, în prezent, planta mai scump` sau î[i va vinde produsele
un miliard de oameni
nu au acces la ap`,
celui care ofer` mai mult. În felul acesta, se în-
treab` cei care nu sus]in biocombustibilul, nu e
datele Comitetului evident c` tot mai multe produse vor ajunge în
Interguvernamental fabricile de bioetanol sau biodiesel? La începu-
pentru Schimb`ri tul lunii august, în cadrul World Water Week
Climatice (IPCC) (Stockholm, Suedia), speciali[ti din întreaga
arat` c` schimbarea lume au discutat despre viitorul biocombustibi-
climatic` la scar` lului din perspectiva consumului de ap`. Între-
global` va genera barea pe care ace[tia au pus-o este: cum vom
lipsa apei pentru putea asigura apa pentru a produce alimentele
1,1-3,2 miliarde de necesare hr`nirii unei popula]ii mondiale aflate
persoane, [i asta în în cre[tere, când tot mai mult` ap` este direc-
condi]iile în care ]ionat` spre culturile pentru biocombustibil?
temperaturile ar O întrebare care are nevoie de un r`spuns cât
cre[te cu 2-3 grade C. mai urgent, ]inând cont c` doar UE inten]ionea-
z` s`-[i creasc` consumul de biocombustibil, de
la 1,6% din totalul combustibilului consumat la
10% pân` în 2020.
CONSULTAN}~ {I FINAN}ARE
Captarea [i stocarea CO2
în subteran
Studiile interna]ionale recente arat` c` impactul
înc`lzirii globale ar putea fi mai grav decât s-a crezut.
Se anticipeaz` c` temperaturile pe glob ar putea cre[te
cu 1,1° C pân` la 6,4° C în decursul acestui secol,
lucru care va avea impact asupra a milioane de oameni.
Temperaturile globale medii au crescut deja cu 0,6° C din
perioada preindustrial`. Proiec]iile indic` faptul c` sunt 50% posi-
bilit`]i ca acestea s` dep`[easc` recordul de temperatur` înregis-
trat în 1998. Se anticipeaz` patru efecte majore cu rezultate
incomensurabile asupra vie]ii pe P`mânt a[a cum o cunoa[tem:
• cre[terea temperaturii P`mântului [i modificarea
anotimpurilor;
• cre[terea nivelului m`rilor [i oceanelor este a[teptat` [i dup`
2100, chiar dac` nivelul gazelor cu efect de ser` va fi stabilizat;
• cre[terea varia]iilor/incidentalit`]ii bolilor;
• retragerea ghe]arilor, dispari]ii ale speciilor.
solu]iile prezentului
Op]iunile tehnologice de reducere a emisiilor de gaze cu
efect de ser` se restrâng în prezent la îmbun`t`]irea eficien]ei
energiei atât la surs`, cât [i la consumator [i folosirea de surse
de energie con]inând carbon foarte pu]in sau deloc, cum ar fi
gazele, energia nuclear`, biomasa, energia solar` [i cea eolian`.
În condi]iile date, în ciuda con-
flictului determinat de
sporirea costurilor sau modi-
ficarea mentalit`]ilor, tre-
buie s` se pun` accentul pe
solu]ii rapide de eficienti-
zare a produc]iei energetice
[i termice, eficientizare a
transportului [i stoc`rii de
energie, reducerea can-
tit`]ilor de com-
bustibili
consu-
text de alex bara
36 GREEN REPORT
mate în proces [i folosirea energiilor alternative.
Op]iunile de stocare a emisiilor de CO2 provenite din
activit`]ile umane se refer` la optimizarea capt`rii CO2 în
p`duri [i soluri prin m`suri specifice de împ`durire [i pom-
parea CO2 în straturile geologice prin pu]urile de extrac]ie a
petrolului/gazelor naturale sau în straturile geologice saline.
cum se poate depozita
subteran c02
Emisiile globale de CO2 sunt, în prezent, de aproximativ 24
gigatone/an, în timp ce capacitatea cunoscut` de depozitare în
rezervoarele de hidrocarburi este de 800 gigatone. De aseme-
nea, se anticipeaz` c` cele mai adânci forma]iuni saline la nivel
global dep`[esc capacitatea de depozitare a rezervoarelor de
hidrocarburi.
Procesul const` în separarea dioxidului de carbon rezultat
din func]ionarea termocentralelor sau din alte surse industri-
ale [i pomparea acestuia în subteran, la mari adâncimi. Proce-
sul de separare a carbonului este în]eles de mai bine de 70 ani,
iar CO2 este pompat în subteran de aproximativ 30 de ani.
Pân` în prezent sunt func]ionale trei mari depozite de
CO2, cel mai mare fiind Sleipner, din Marea Nordului. Acesta
func]ioneaz` din 1996, separând metanul din gazul natural
extras [i pompând un milion de tone CO2 anual.
Proiectul Salah din Algeria depoziteaz` un milion de tone
CO2 anual, adic` echivalentul emisiilor provenite de la 250.000
de autoturisme. Aici se extrage gaz natural, care se separ` în
metan, pompat la o termocentral` local`, [i CO2, care este
pompat înapoi în rezervoarele din forma]iunile de roc` subterane.
Destul de întâlnit este [i procesul prin care CO2, ca produs
secundar al unei industrii, este folosit drept recuperator în
industria extractiv`. Un asemenea exemplu este industria de
gazefiere a c`rbunelui din Weyburn (Canada), de unde bioxi-
dul de carbon rezultat este comprimat [i pompat la
exploatarea Saskatchewan.
 analiza swot
Puncte tari:
• Capturarea [i depozitarea CO2 produs de 700 de termo-
centrale ar reprezenta echivalentul anul`rii emisiilor de CO2
ale tuturor autoturismelor de pe Terra.
• Oamenii de [tiin]` sunt de p`rere c` exist` un poten]ial
semnificativ [i ireversibil pentru reducerea cantit`]ilor de gaze
cu efect de ser` eliberate în atmosfer` de activit`]ile umane
pân` la sfâr[itul secolului.
• Schimb`rile climatice for]eaz` la utilizarea unor
tehnologii alternative de produc]ie [i de protec]ie a mediului.
• Utilizarea depozitelor geologice naturale din care s-au
exploatat hidrocarburi, a sondelor de
exploatare seci sau a celor cu ape
impure pentru stocarea CO2 emis de
marii produc`tori industriali.
• CO2 comprimat [i pompat în sub-
teran este în principal lichid, el este
absorbit de porii [i granulele de roc`
subteran`.
• Prezen]a infrastructurii necesare:
rezervoare epuizate de petrol [i gaze,
utilizarea CO2 pentru recuperarea
petrolului [i a gazelor naturale pe plat-
formele de extrac]ie.
• Alte situri poten]iale de depozi-
tare: forma]iunile saline teritoriale [i
marine de mare adâncime, filoane de
c`rbuni ce nu pot fi extrase, acvifere
caline de mare adâncime.
• Industria de captare a CO2 per-
mite eficientizarea extrac]iei de petrol
f`r` sporirea emisiilor de gaze cu efect
de ser`.
• Estomparea efectelor secundare
ale sectoarelor de care omenirea depinde (energie, ciment,
rafin`rii [i procesare combustibili, o]el, fier, petrochimie etc.).
• Costuri de stocare semnificativ mai mici fa]` de
poten]ialele costuri ale schimb`rilor climatice.
• Ini]iativele în domeniu sunt conduse de sectorul indus-
trial extractiv/procesare CO2
Puncte slabe:
• Captarea CO2 de la termocentrale = 15-75 euro/t CO2
net capturat.
• Captarea CO2 de la produc]ia de H [i amoniu [i proce-
s`ri gaze = 5-55 euro/t CO2 net capturat.
• Captarea CO2 de la alte procese industriale = 25-115
euro/t CO2 net capturat.
• Transport = 1-8 euro/t CO2
• Depozitare geologic` = 0,5-8 euro/t CO2 injectat subteran.
• Monitorizare [i verificare depozit = 0,1-0,3 euro/t CO2
injectat.
• Dezvoltarea unor sisteme de colectare [i transport CO2
rezultat din alte procese industriale.
• Necesitatea folosirii re]elelor de distribu]ie gaz/petrol
sau a dezvolt`rii unor re]ele considerabile pentru trans-
portarea CO2 c`tre sta]iile de pompare în subteran.
• Riscul sc`p`rilor bru[te la pomparea în pu] sau la transport.
• Riscul contamin`rii graduale a straturilor superioare ale
solului sau a pânzei freatice.
• Exist` p`reri împ`r]ite cu privire la probabilitatea capa-
cit`]ii de re]inere a depozitelor:
Caz A: este foarte probabil s` dep`[easc` 100 de ani [i
probabil s` dep`[easc` 1.000 de ani.
Caz B: CO2 fiind depozitat în form` lichid` este re]inut
pentru milioane de ani.
• Schimbarea institu]ional`, eco-
nomic` [i social` (mentalitatea) va
determina [i investi]ii în aceast`
tehnologie.
• }inta de emisii Kyoto a României
de 8% fa]` de 1989 a fost atins` între
1990 [i 2006 cu pu]ine eforturi tehno-
logice.
• Tehnologia este în mod special
folosit` în domeniul extrac]iilor
petroliere/gaze naturale.
Oportunit`]i:
• Riscurile [i beneficiile pe termen
lung, în mod special în privin]a moni-
toriz`rii depozitelor, sunt obiectul unor
programe de cercetare de amploare ale
UE
• UE are în vedere promovarea [i
sus]inerea legislativ` a acestor
tehnologii.
• Comer]ul cu emisii de CO2 [i pe-
naliz`rile existente 40-100 euro/t CO2 emis`.
• Proiectele JI [i Clean development Mechanism.
• Protocolul Kyoto [i ]intele de emisii pentru state care l-au
ratificat, în perioada 2008-2012.
• Procesele de extrac]ie/procesare a combustibililor fosili
sunt energofage, iar stocarea de CO2 ar contrabalansa atât
ecologic, cât [i economic acest efect.
• Revitalizarea zonelor monoindustriale din domeniul
extrac]iilor fosile (platformele de extrac]ie) sau a produc]iei de
energie (platformele termocentralelor).
• Existen]a legisla]iei [i reglement`rilor privind mineritul,
schimb`rile climatice, extrac]iile, controlul polu`rii, manage-
mentul de[eurilor, drepturile de proprietate subterane.
• Consult`rile privind cadrul legislativ au început din 2006.
Amenin]`ri:
• Pasive pe termen lung.
• Un cadru politic pasiv la schimb`rile climatice pe termen
lung ar putea cauza efecte negative în lan].
• Inexisten]a unei politici/legisla]ii strict legate de depozi-
tarea subteran` a CO2.
GREEN REPORT 37
CONSULTAN}~ {I FINAN}ARE

Tranzac]ii periculoase
Cum s` te fere[ti s` cumperi terenuri contaminate

V
estea c` pia]a imobiliar` din românia este una dintre cele mai dinami-
ce [i atractive a f`cut înconjurul lumii. ]ara noastr` este deja pe
harta celor mai profitabile zone în care merit` s` investe[ti banii în
valori imobiliare.
text de ninel laz`r mula în timp acolo, luând calea aerului [i sedimentându-se unde
le-a condus vântul.
Ce are asta a face cu protec]ia mediului? Simplu. Ceea ce Alteori, poluarea terenului survine ca urmare a transportului
cumperi aceea vei avea. Cum în România nu a existat [i nici nu poluan]ilor de la sute de metri distan]` (în unele cazuri chiar
exist` un registru al zonelor contaminate (în afar` de cele care se kilometri) prin intermediul apelor subterane, care, pu]ini [tiu,
v`d direct de pe satelit), tranzac]iile cu terenurile [i activele nu sunt un mediu static, ci au o direc]ie [i o vitez` cu care curg
imobiliare implic` un risc de mediu asociat. prin sol. A[adar, poluare care se adun`, dar nu se vede de la
Societatea noastr`, ca oricare alta de pe P`mânt, este depen- suprafa]`.
dent` de substan]e chimice de variate tipuri care sunt produse Sunt, de asemenea, situa]ii în care cantit`]i mai mici sau mai
în fabrici. Apoi, ele sunt stocate, transportate, prelucrate [i uti- mari de de[euri au fost îngropate sau abandonate pe anumite
lizate în mii [i mii de alte locuri, în circumstan]e extrem de vari- terenuri, urmele lor fiind acoperite în timp, îns` contaminarea
ate, generând astfel o sumedenie de presiuni asupra mediului r`mânând în adâncime.
înconjur`tor. Nu este nevoie s` vezi un recipient cu de[euri de
substan]e chimice uitat pe terenul pe care vrei s`-l cumperi ca
s`-]i pui întrebarea: „Oare nu cump`r o bomb` la pre] de inves-
ce implica]ii aduc aspectele
ti]ie a anului?“. de mediu asupra tranzac]iei
Totu[i c`ile pe care umbl` poluarea pot fi cel pu]in b`nuite
dac` apelezi la speciali[ti experimenta]i. De pild`, chiar dac` pe
cu terenuri?
un teren nu s-a desf`[urat niciodat` altceva decât agricultur`, Simplu. Orice tranzac]ie implic` asumarea de responsabili-
particulele de metale grele de la uzina din apropiere se pot acu- t`]i, îns`, în cazul nostru, cump`r`torul este cel care trebuie s`

38 GREEN REPORT

Întrucât remedierea siturilor contaminate
este extrem de costisitoare, cu valori cu-
prinse între 80 pân` la peste 1.500 de euro/m3
de teren contaminat, dar [i cu durate de
implementare mari, pân` la ani, chiar zeci de
ani, riscurile de mediu au devenit în timp un
factor critic în achizi]ia unei propriet`]i.
deschid` bine ochii, altfel se poate g`si fie în
situa]ia în care mult-visata dezvoltare imobiliar`
nu se poate realiza decât dup` remedierea terenu-
lui, fie dezvoltarea nu se poate face întrucât noua
folosin]` a terenului nu este permis` de
autorit`]ile de mediu în contextul existen]ei con-
tamin`rii. În ambele cazuri, cel care înregistreaz`
pierderi este CUMP~R~TORUL. Consecin]a
cea mai grav` a tranzac]ion`rii unui teren conta-
minat f`r` ca partea care cump`r` s` cunoasc`
acest aspect este pierderea valorii terenului din
cauza faptului c` acesta, odat` contaminat, nu
poate fi utilizat pentru folosin]e comerciale sau
reziden]iale având în vedere riscurile generate de
poluan]ii din sol.
Exist` deja companii din România a c`ror va-
loare de pia]` se afl` sub cuantumul costurilor cu
remedierea terenurilor pe care î[i desf`[oar` ac-
tivitatea. Mai mult, dificultatea [i costurile cu re-
medierea acestor amplasamente diminueaz` [i
mai mult valoarea activelor companiilor în cauz`.
Dac` [i b`ncile ar avea aceste informa]ii, atunci
pân` la dezastru nu ar mai fi decât un singur pas,
întrucât, în realitate, valoarea activelor cu care
companiile garanteaz` împrumuturile nu ar aco-
peri pierderile poten]iale ale b`ncilor.
cum po]i evita s`
cumperi un teren con-
taminat? cum po]i [ti
acest lucru înaintea
tranzac]iei?
Practica din România este, în general,
urm`toarea: avoca]ii, de cele mai multe ori, sunt
cei care asigur` [i rolul de exper]i în evaluarea ris-
curilor de mediu. Din p`cate îns`, lipsa de preg`-
tire [i experien]` practic` a acestora face ca evalu-
area riscurilor s` se limiteze la un chestionar cu x
[i zero pe care vânz`torul îl completeaz` [i la una-
dou` fotografii f`cute terenului în cauz`. Sau, în
cazul în care obiectul tranzac]iei este vreo fabric`
muribund`, se examineaz` autoriza]ia de mediu,
care, între noi fie vorba, con]ine deseori informa-
]ii ce nu au prea mare relevan]` pentru riscurile
de mediu analizate în tranzac]ii. {i asta fiindc`
terenurile contaminate nu figureaz` în hârtiile
oficiale, iar fotografiile, de cele mai multe ori, nu
pot s` spun` mai nimic despre existen]a [i gravi-
tatea contamin`rii.
Evaluarea riscurilor de mediu realizat` de pro-
fesioni[ti presupune un proces mult mai complex,
[i aceasta este, într-adev`r, în m`sur` s` salveze
buzunarul cump`r`torului de consecin]ele finan-
ciare ale achizi]iei unui teren contaminat. În ge-
neral, procesul de evaluare se desf`[oar` în etape
succesive, de la examinarea documentelor [i în-
registr`rilor istorice privind activitatea de pe [i
din jurul terenului analizat (audit de faz` 0), la
evaluarea vizual` detaliat` a terenului, vizitarea
împrejurimilor, examinarea detaliat` a documen-
telor referitoare la teren (audit de faz` 1) [i pân` la
realizarea de investiga]ii detaliate, cu prelevarea [i
analiza de probe de sol [i ape subterane (audit de
faz` 2). Un audit de mediu adecvat realizat poate
aduce economii începând cu zeci de mii de euro
în ceea ce prive[te atât costurile cu remedierea
solurilor posibil contaminate, cât [i întârzierile în
redezvoltarea terenurilor, întârzieri ce pot fi
provocate de depistarea tardiv` a contamin`rii.
Întrucât remedierea siturilor contaminate este
extrem de costisitoare, cu valori cuprinse între 80
pân` peste 1.500 de euro/m3 de teren contaminat,
dar [i cu durate de implementare mari, pân` la
ani, chiar zeci de ani, riscurile de mediu au
devenit în timp un factor critic în achizi]ia unei
propriet`]i.
A[adar, gânde[te-te bine înainte s`-]i cumperi
un teren, chiar dac` la prima vedere ar p`rea
necontaminat. Nu-]i cump`ra o bomb` la pre] de
aur imobiliar. Nu tot ce luce[te este aur!
GREEN REPORT 39
CONSULTAN}~ {I FINAN}ARE
Dezvoltarea durabil`
[i protec]ia mediului
„Dezvoltarea durabil` este definit` ca fiind acel tip
de dezvoltare care r`spunde nevoilor prezentului, f`r`
a periclita posibilitatea genera]iilor viitoare de a-[i alege
propria cale de exploatare a teritoriului pe care locuie[te.“
text de ramona ivan
Dezvoltarea durabil`, economic` [i social` constituie una
dintre priorit`]ile politicii Uniunii Europene începând cu anul
1997, când a fost inclus` ca obiectiv în cadrul Tratatului de la
Maastricht, o Strategie de Dezvoltare Durabil` pentru o
Europ` extins` fiind adoptat` în iunie 2006.
Scopul declarat al Strategiei este de a ac]iona pentru o
îmbun`t`]ire continu` a calit`]ii vie]ii atât pentru genera]iile
prezente, cât [i pentru cele viitoare. Dar acest lucru nu se
poate ob]ine decât în cadrul unor comunit`]i capabile s` uti-
lizeze resursele în mod ra]ional [i eficient [i s` descopere
poten]ialul ecologic al economiei, asigurând prosperitate, pro-
tec]ia mediului [i coeziune social`.
România are un capital natural impresionant, cu mult peste
celelalte ]`ri UE. Cu toate acestea, [i în ciuda veniturilor mult
40 GREEN REPORT
mai mici comparativ cu cele de la nivel european, în România
consumul de resurse [i cantitatea de de[euri generate sunt
mari, situându-se peste capacitatea de regenerare natural` a
mediului înconjur`tor.
În acest context, atât institu]iile statului, cât [i comunita-
tea de afaceri [i societatea civil` con[tientizeaz` [i accept`
treptat nevoia de a pune în practic` o politic` social` [i de
mediu. De exemplu, protec]ia mediului devine din ce în ce
mai mult o responsabilitate comun` a mai multor grupuri de
interese: autorit`]i, companii, institu]ii financiare, manageri,
creditori, contractori, consumatori, precum [i marele public.
Dezvoltarea durabil` nu poate fi realizat` f`r` o corelare a
tuturor acelor politici sectoriale ce privesc, pe de-o parte, dez-
voltarea economic` [i social` [i, pe de alt` parte, protec]ia
mediului.
Institu]iile statului sunt cele ce pot impune, prin reglemen-
t`ri clare [i conven]ii interna]ionale la care ader`, norme apli-
cabile de dezvoltare durabil`. Strategia de dezvoltare durabil`
a României a fost dezvoltat` sub genericul „Orizont 2025“. De
asemenea, exist` legi dedicate protec]iei mediului, gradului de
poluare [i a colect`rii de[eurilor. Alte institu]ii guvernamen-
tale sau autorit`]i independente stabilesc cote ale consumului
de resurse pentru a se asigura continuitatea lor de-a lungul
timpului. La nivel regional sau jude]ean, autorit`]ile publice
locale sunt implicate în elaborarea unor programe de dezvol-
tare durabil` pentru obiective specifice.
În aceste condi]ii, investi]iile de acum vor aduce perfor-
man]a de mâine. De aceea, dezvoltarea durabil` trebuie inte-
grat` în nucleul strategiei unei companii. Întotdeauna, com-
paniile care au gândit pe termen lung, considerate vizionare,
care [i-au asumat activit`]i privind furnizarea de servicii de
s`n`tate, educa]ie, protec]ia mediului, solu]ionarea schimb`-
rilor climatice, atenuarea s`r`ciei prin strategii corporative, au
avut mai mult de câ[tigat decât o firm` condus` pe fundamen-
tele managementului clasic, orientat pe resursele tradi]ionale.
 Dac` lu`m în calcul resursele, este evident c`
alternativa creat` de sursele de energie necon-
ven]ionale este mai rentabil` pe termen lung.
Combustibilii fosili necesit` costuri permanente
pentru achizi]ionare. În schimb, energia eolian`
sau solar` este natural` [i gratuit`. „Achizi]io-
narea“ ei nu cost`, ci se investe[te în echipa-
mente pentru transformare în energie electric`.
Dac` lu`m în calcul materiile prime, se con-
stat` un avantaj dat de refolosirea anumitor
materiale care se pot recicla, precum hârtia, sti-
cla sau plasticul. Pe termen lung, este mai ren-
tabil` investi]ia în instala]iile de reciclare, decât
de produc]ie. Companiile care investesc în sta]ii
de epurare ecologic` nu numai c` protejeaz`
mediul înconjur`tor, dar reintroduc apa în pro-
cesul de produc]ie.
Nu în ultimul rând, dac` lu`m în calcul teh-
nologia [i resursele umane, vor avea de câ[tigat
companiile care investesc în programe de cerce-
tare, în burse [i programe de studiu, pentru c`
nevoia de speciali[ti este sporit` în condi]iile
cre`rii unei economii ecologice din ce în ce mai
competitive [i dezvolt`rii acelor activit`]i cu
impact deosebit pentru protec]ia mediului.
Programele de dezvoltare durabil` au în
prim-plan tocmai protec]ia mediului [i a re-
surselor în sc`dere. Strategia de dezvoltare a
României pentru 2007-2013 se concentreaz` pe
investi]ii [i servicii colective, care sunt necesare
pentru cre[terea competitivit`]ii pe termen
lung, crearea de noi locuri de munc` [i pentru o
dezvoltare durabil`. Infrastructurile [i serviciile
de baz` vor trebui create, îmbun`t`]ite [i ex-
tinse în scopul dezvolt`rii economiei regionale
[i locale, al înfiin]`rii unui cadru eficient de spri-
jinire a afacerilor [i al exploat`rii oportunit`]ilor
acordate de pia]a european`. Înfiin]area unei
infrastructuri eficiente de mediu va crea un
poten]ial pentru noi locuri de munc` [i va re-
duce migrarea for]ei de munc`, oferind astfel
popula]iei posibilit`]i de a-[i dezvolta afaceri
sau de a atrage al]i investitori [i prin folosirea
avantajelor locale competitive.
Aderarea la Uniunea European` a adus acor-
duri de mediu care trebuie implementate [i de
companiile din România. În contractele de pri-
vatizare ale multor societ`]i mari poluatoare,
sunt dedicate capitole speciale protec]iei me-
diului [i investi]iilor pe care noii proprietari tre-
buie s` le fac` în aceast` direc]ie. Fabricile con-
struite de companiile multina]ionale în Româ-
nia sunt, de asemenea, în conformitate cu nor-
mele de mediu europene. Multe companii au
construit sta]ii de epurare ecologice a apelor
Dac` lu`m în calcul reziduale, care pot fi refolosite. {i în continuare,
resursele, este evi- companiile care vor propune proiecte de inves-
dent c` alternativa ti]ii cu o component` de mediu dezvoltat` vor
creat` de sursele de avea [ansele cele mai mari pentru a fi implemen-
energie neconven- tate, inclusiv cu fonduri europene.
]ional` este mai Având în vedere aceste aspecte, Fondurile
rentabil` pe termen Structurale [i de Coeziune ale Uniunii Europene
lung. Combustibilii constituie un sprijin major pentru recuperarea
fosili necesit` costuri decalajelor de dezvoltare, ridicarea standardului
permanente pentru de via]`, dezvoltarea economiei ecologice [i pro-
achizi]ionare. În tec]iei mediului.
schimb, energia eo- Dezvoltarea economic` este important` pen-
lian` sau solar` este tru orice societate, îns` beneficiile ei trebuie s`
natural` [i gratuit`. fie mai mari decât costurile, inclusiv costurile
legate de conservarea [i protec]ia mediului. În
acest context, Banca Comercial` Român` a fost
prima banc` din sistemul bancar românesc care
[i-a modificat procedurile privind analiza aspec-
telor de mediu, proceduri utilizate în analiza de
credit a clien]ilor s`i, pentru a corespunde stan-
dardelor impuse de Comunitatea European`.
De asemenea, în perioada care urmeaz`, în
calitatea sa de partener al poten]ialilor benefi-
ciari de fonduri europene, BCR, prin structurile
EU Office, va acorda o aten]ie sporit` modalit`-
]ilor prin care aceste principii ale protec]iei me-
diului pot [i trebuie s` fie aplicate în diferite
sectoare ale economiei [i ale dezvolt`rii sociale.
pentru mai multe informa]ii:
EU Office BCR Centrala
Direc]ia Institu]ii Financiare
tel.: 313.12.46
fax.: 313.12.46/310.02.39
e-mail: EU.Office@bcr.ro
GREEN REPORT 41
EVENIMENT
Concertele Live Earth
text de victor marcusohn
Nu sunt un fan al televizorului. Nici m`car al ziarelor. Mi
se par anoste [i obositoare. Cu toate astea exist` anumite eve-
nimente, de regul` [i din p`cate prea pu]in mediatizate în Ro-
mânia, care merit` urm`rite. A[a stau lucrurile [i cu seria con-
certelor Live Earth. Proiectul este ambi]ios, indiferent de un-
ghiul din care este privit: cele mai mari nume în muzic` ale
momentului, cântând în opt ora[e de pe glob, neîntrerupt
vreme de 24 de ore.
Ca [i predecesorul s`u din anul 2006, Live 8, care a fost de-
dicat combaterii s`r`ciei din Africa, concertul Live Earth din
acest an s-a concentrat pe o alt` problem` major`, [i anume
pericolul evident al înc`lzirii globale.
Aflat la originea organiz`rii evenimentului, fostul vicepre-
[edinte al SUA, Al Gore, a spus c` spectacolele Live Earth din
7 iulie, ce au avut loc la Johannesburg, Londra, New Jersey,
New York, Rio de Janeiro, Shanghai, Sydney [i Tokio,
reprezint` un apel pentru popula]ia lumii pentru a ajunge la un
consens în domeniul schimb`rilor climatice.
„Aceasta reprezint` o încercare global`, deoarece ideea de
baz` din spatele Live Earth este c` avem nevoie de informa]ii,
dar [i de solu]ii cu privire la criz`, care s` vin` de la cât mai
mul]i oameni, din cât mai multe ]`ri, ca apoi, fiind în cuno[-
tin]` de cauz`, s` poat` pune presiune pe liderii politici“, a
spus Gore într-o conferin]` de pres` ]inut` la New York.
„Vom avea nevoie de un tratat global mai puternic [i vom avea
nevoie ca fiecare na]iune s` fie parte la solu]ie. Concertele
42 GREEN REPORT
Live Earth reprezint` o oportunitate f`r` precedent de a atra-
ge aten]ia lumii [i de a transmite un SOS pentru ca, apoi, s`
înceap` s` ofere informa]ii cu privire la solu]iile pentru fiecare
persoan` în parte“, a mai ar`tat acesta.
Angajamentul în [apte puncte al Live Earth cere guvernelor
s` convin` [i s` semneze în termen de doi ani un tratat interna-
]ional pentru a lupta cu schimb`rile climatice, cere oamenilor
s`-[i reduc` propria poluare, s`-[i fac` locuin]ele, afacerile,
[colile [i transportul mai eficiente energetic, s` planteze co-
paci [i s` protejeze p`durile, dar mai cere [i lumii s` lupte pen-
tru a stopa producerea de energie pe baz` de c`rbune, mili-
tând pentru politicile ce extind folosirea surselor de energie
regenerabil`.
„Trebuie s` implic`m toate na]iunile, dar pentru asta tre-
buie s` schimb`m mentalitatea opiniei publice“, a men]ionat
Gore, al c`rui documentar despre înc`lzirea global`, „An In-
convenient Truth“, a câ[tigat dou` premii Oscar în acest an.
Gore este [i partener în proiectul Live Earth, el participând la
concertul din New Jersey, unde au cântat Bon Jovi, The Police,
Smashing Pumpkins, Alicia Keys [i al]ii. Arti[ti precum Ma-
donna sau Black Eyed Peas au scris chiar [i cântece originale
în onoarea Live Earth.
O critic` adus` concertelor a fost c` atitudinea unora din-
tre starurile prezente a ridicat o serie de întreb`ri în privin]a
veridicit`]ii preocup`rilor la adresa mediului înconjur`tor. De
exemplu, Madonna, capul de afi[ al concertului de la Londra,
este criticat` pentru c` folose[te ma[ini extrem de poluante.
În aceea[i situa]ie se afl` [i rapperul Snoop Dogg, care a ap`-
rut în reclama unei cunoscute m`rci auto americane. {i alte pl`cut`, a unei candidaturi la preziden]ialele americane, mai
nume din industria muzical`, precum trupa Arctic Monkeys ales c` sus]inerea exist`, atât cea material`, din partea a
sau Bob Geldof, [i-au manifestat anumite rezerve cu privire la numero[i oameni de afaceri, cât [i cea din partea mass-media,
mesajul concertului [i la modul în care va fi perceput de public. în special la acest moment critic din punctul de vedere al glo-
Îns` exist` [i o serie de trupe, ca The Police sau Red Hot baliz`rii problemei înc`lzirii planetare, când mul]i v`d în Gore
Chilli Peppers, care chiar pun în practic` mesajele pe care le unicul capabil s` g`seasc` o modalitate concret` de diminuare
transmit. a acesteia.
Organizatorii s-au str`duit, la rândul În alt` ordine de idei, concerte mai
lor, s` foloseasc` pe cât posibil produse Fostul vicepre[edinte al SUA, mici au avut loc [i în alte ora[e, inclusiv
ecologice ori reciclabile. Fanii arti[tilor la Bucure[ti, care intr`, cel pu]in prin
prezen]i la concerte au fost încuraja]i s`
Al Gore, a spus c` spectaco- acest lucru, în rândul marilor capitale
mearg` cu transportul în comun, be- lele Live Earth din 7 iulie, ce europene. Totu[i, cu regret trebuie s` o
curile ce s-au utilizat au fost dintre cele spun, ca participant la eveniment, c`
eficiente energetic, în Brazilia genera- au avut loc la Johannesburg, impactul mi s-a p`rut prea mic în raport
toarele au func]ionat pe baz` de bio-
diesel, iar recuzita scenelor din Tokio [i
Londra, New Jersey, New cu amploarea ideii promovate. Publicul
mi s-a p`rut prea pu]in numeros, cel
New York a fost reciclat`. York, Rio de Janeiro, pu]in pe 7 iulie, doar legendara noastr`
Live Earth s-a dorit a fi un eveni- trup` Phoenix reu[ind s` strâng` un
ment care s` promoveze energia ob- Shanghai, Sydney [i Tokio, auditoriu impresionant. Pe de alt` parte,
]inut` din surse regenerabile, dar [i în ziua urm`toare, la recitalul vocalistu-
transportul cu vehicule hibrid sau cu
reprezint` un apel pentru lui de la Led Zeppelin, Robert Plant, am
eficien]` ridicat`. popula]ia lumii pentru a avut de-a face cu un public mult mai
De[i fostul vicepre[edinte american numeros, dar [i mai pu]in educat! De[i
a declarat de nenum`rate ori c` nu ajunge la un consens în do- organizatorii s-au str`duit pe cât posi-
inten]ioneaz` s` candideze la alegerile bil, amplasând chiar [i containere pen-
preziden]iale de anul viitor, el consider`
meniul schimb`rilor climatice. tru separarea de[eurilor, în final, pe jos
c` obiectivul principal al Live Earth este s` fac` din erau aruncate destul de multe pahare de bere [i suc! Desigur, o
schimb`rile climatice un factor-cheie al alegerilor din noiem- problem` r`mâne [i faptul c` atât autorit`]ile, cât [i o bun`
brie 2008. Probabil c` momentul crucial în luarea unei decizii parte din mass-media nu reu[esc s` fac` diferen]a între ecolo-
privind candidatura lui Gore la preziden]ialele din 2008 va fi gie [i salubritate, a[a c` s` nu ne mai mire c` marele public
anun]area câ[tig`torilor Premiului Nobel pentru Pace, în luna este needucat! Totu[i, din p`cate, oricât de mult s-ar str`dui
octombrie a acestui an, Gore aflându-se printre cei 181 de no- unii sau al]ii, în scopuri cu adev`rat ecologiste sau doar publi-
minaliza]i. Prin urmare, nu pot s` nu m` întreb, din nou, dac` citare, românii se confrunt` cu aceea[i caren]` major`: lipsa de
nu cumva Gore ne-ar putea rezerva surpriza, extrem de educa]ie ecologic` [i nu numai!

GREEN REPORT 43
 Construc]iile ecologice,
STUDII / WBCSD

mai ieftine decât s-ar crede

text de alexandra kartman
Investitorii majori în industria imobiliar` [i
marii constructori supraevalueaz` pre]urile con-
struc]iilor verzi cu 300%, se arat` într-un studiu
efectuat de Consiliul Mondial de Afaceri pentru
Dezvoltare Durabil` (WBCSD). Sondajul, apli-
Nu mai pu]in de 40% cat pe un e[antion de 1.400 de exper]i din do-
din totalul emisiilor meniul construc]iilor [i imobiliar, relev` o dife-
de dioxid de carbon ren]` considerabil` între costul real implicat de
provine din construc- ridicarea unei case sustenabile [i costul estimat
]ii. Realizatorii studiu- de constructori. De[i, în realitate, construirea
lui spun c` acest pro- unei case ecologice cost` cu 5% mai mult decât
cent nu este unul sta- a uneia conven]ionale, exper]ii chestiona]i esti-
tic [i c` se a[teapt` meaz` diferen]a de cost la 17%, adic` de mai
ca varia]ia lui s` fie mult de trei ori mai mare. Autorii studiului sunt
ascendent`, de p`rere c` aceast` diferen]` între percep]ia
mai ales din cauza constructorilor [i statusul real de pre] va inhiba
industriilor poluante dezvoltarea unei pie]e a construc]iilor eficiente
ale Indiei [i Chinei energetic.
Dac`, în ceea ce prive[te costurile, respon-
den]ii au fost pesimi[ti, nu acela[i lucru se poate
spune despre estimarea impactului mondial pe
care l-ar avea emisiile de CO2 care provin din
sectorul construc]iilor. Cei intervieva]i au r`s-
puns c`, în opinia lor, sectorul construc]iilor ar
fi responsabil pentru 19% din emisiile totale de
CO2. Realitatea este îns` alta. Nu mai pu]in de
40% din totalul emisiilor de dioxid de carbon
provine din construc]ii. Realizatorii studiului
spun c` acest procent nu este unul static [i c` se
a[teapt` ca varia]ia lui s` fie ascendent`, mai
ales din cauza industriilor poluante ale Indiei [i
Chinei. Studiul arat`, de asemenea, c` doar una
din [apte persoane dintre cele intervievate au
participat la vreun proiect de realizare a unei
cl`diri sustenabile din punct de vedere energe-
tic. }ara cu cea mai mare implicare în acest
domeniu este Germania, unde 45% dintre res-
ponden]i au declarat c` au contribuit la constru-
irea unei case ecologice, în timp ce China se afl`
pe ultimul loc, cu doar 5%.
De asemenea, rezultatele sondajului spun c`
aproximativ 20% dintre arhitec]ii, inginerii [i
constructorii care au fost intervieva]i au fost
implica]i, cândva, într-un proiect de construc]ie
verde, în timp ce procentul implic`rii propri-
etarilor de case sau al chiria[ilor nu se ridic` la
mai mult de 9%.
Sondajul realizat de WBCSD este o etap` de
început a proiectului EEB, Energy Efficiency
in Buildings, al c`rui scop anun]at este de a
ajunge la performan]a de a avea zero emisii
nete de CO2 în procesul de construc]ie [i uti-
lizare a caselor. Cei de la WBCSD [i-au propus
s` ating` acest standard reducând cerin]ele
energetice ale designului [i sporind capacitatea
de generare de energie a cl`dirilor pentru a
sus]ine integral consumul lor de energie.
Bjorn Stigson, pre[edintele WBCSD, a
declarat: „Pentru a atinge pragul de schimbare
în domeniul construc]iilor este nevoie ca guver-
nul s`-[i acorde sprijinul prin elaborarea unor
directive-suport. Este sarcina guvernului [i a
autorit`]ilor locale s` ofere o contribu]ie solid`
prin dezvoltarea unor politici s`n`toase“.

44 GREEN REPORT
 No Forest Left Behind

STIUDII / PLOS
„Poluatorul pl`te[te“, dar ecologul se r`spl`te[te. Aceasta este sugestia
pe care [ase oameni de [tiin]`, din cadrul organiza]iei nonguvernamen-
tale americane PLOS, o aduc pentru a îmbun`t`]i actuala schem` de
sus]inere financiar`, acordat` în baza Protocolului de la Kyoto ]`rilor
afectate de poluarea rezultat` în urma defri[`rilor masive.
text de alexandra kartman
Cei [ase repro[eaz` sistemului prezent c` încurajeaz` per- cre[te suprafe]ele lor împ`durite ar putea primi bani pentru
vertirea politicii de sus]inere, atacând însu[i obiectivul ei prin- tona de CO2 economisit. Acest lucru ar sus]ine cele 10 ]`ri [i
cipal, acela de a contribui la stoparea fenomenului de defri[are un teritoriu francez care de]in, în prezent, 20% din fondul fo-
[i acordarea unui suport material ]`rilor care se folosesc de restier mondial, cu aproximativ 365 de milioane de dolari anual.
industria lemnului pentru a ob]ine profit. Autorii sunt îns` con[tien]i de faptul c` introducerea credi-
Studiul, intitulat „No Forest Left Behind“, atrage aten]ia telor pentru ]`rile cu suprafe]e mari de p`dure [i cu o rat`
asupra faptului c` ]`rile în curs de dezvoltare, care au o rat` mic` de desp`durire ar diminua valoarea pre]ului carbonului,
mic` a desp`duririlor, nu beneficiaz` de niciun fel de sus]inere ceea ce ar limita m`surile luate în ]`rile unde rata de desp`-
financiar`. Din acest mo- durire este foarte mare.
tiv, tenta]ia de a desp`- Cu toate acestea, oame-
duri, pe temei economic, nii de [tiin]` arat` c`
este foarte mare pentru dac` sistemul de credi-
c` ar aduce un dublu be- tare preventiv` ar fi im-
neficiu material. Pe de-o plementat, acest lucru ar
parte, ]`rile respective ar contribui considerabil la
câ[tiga de pe urma comer- sc`derea net` a emisiilor
cializ`rii lemnului ob]i- de CO2.
nut, iar, pe de alt` parte, Speciali[tii estimeaz`
având o rat` mare de des- c`, pentru a stimula ]`rile
p`durire, s-ar încadra în cu rat` mic` a desp`duri-
[ablonul ]`rilor ce nece- rilor s`-[i men]in` acest
sit` ajutor prin schema avantaj pentru o dezvolta-
Protocolului de la Kyoto. re sustenabil`, ar fi nevoie
În condi]iile în care banii de acordarea de credite
ar veni din dou` direc]ii, pentru 10 pân` la 49 de
iar profitul ar fi conside- milioane de tone CO2
rabil, ce ar împiedica anual, echivalentul a
aceste ]`ri s` practice o 1,3%-6,5% din emisiile
desp`durire masiv`? rezultate din desp`duriri
Autorii studiului reco- în ]`rile în dezvoltare.
mand` acordarea de „cre- Oamenii de [tiin]` se
dite preventive“, tran- a[teapt` ca, în lipsa unor
zac]ionabile asemenea m`suri concrete, defri[`-
creditelor pentru emisii rile p`durilor tropicale s`
de CO2 din industriile creasc` emisiile de CO2
poluante. Sistemul ar din atmosfer` cu 29 pân`
func]iona ca o încurajare la 129 ppm (p`r]i per mi-
a men]inerii unei rate lion) în urm`torii 100 de
sc`zute a desp`duririlor, ani, o estimare care de-
întrucât ]`rile care ar p`[e[te cu mult previziu-
men]ine sau chiar ar nile anterioare.

GREEN REPORT 45
AUTORIT~}I / ANPM

Gregor Stephani:
„Protec]ia mediului
nu se poate face f`r` spijinul popula]iei“
interviu de ecaterina procopov

S
peciali[tii de mediu români înva-
]` din experien]a occidental`. a-
gen]ia na]ional` pentru protec]ia
mediului, cele opt agen]ii regionale
[i garda na]ional` de mediu au intrat
într-un proiect de twinning cu exper]i
din germania, fran]a, italia [i grecia.
scopul proiectului este de a cre[te capa-
citatea speciali[tilor români de admi-
nistrare, monitorizare [i implementare
a legisla]iei comunitare la nivel central
[i local.
M`d`lina Cozma, director Direc]ia de programe [i comuni-
care, Agen]ia Na]ional` pentru Protec]ia Mediului spune: „Un
lucru interesant este acela c` încerc`m s` facem autorit`]ile
locale s` în]eleag` demersul nostru [i s` înve]e din experien]a
noastr`. Am constatat de mai multe ori c` aceste autorit`]i nu
sunt îndeajuns de deschise la ceea ce am dori noi, ele nevenind
în întâmpinarea noastr`. Prin programele de twinning, exper-
]ii din cadrul Agen]iei Na]ionale se perfec]ioneaz`, iar, mai
departe, ace[tia devin formatori, având obliga]ia s` transmit`
informa]ia, [i pe partea tehnic`, [i pe partea de legisla]ie, c`tre
to]i cei interesa]i“. Am stat de vorb` cu Gregor Stephani, unul
dintre exper]ii str`ini care particip` la proiectul de twinning,
despre pa[ii pe care România îi mai are de f`cut pentru a înde-
plini criteriile de mediu europene, dar [i despre ce pot înv`]a
speciali[tii români din experien]a german`.
Green Report: Cum vede]i evolu]ia României din punctul
de vedere al protec]iei mediului?
Gregor Stephani: Cred c` România este pe un drum bun, st`
în fa]a unui proces important, trebuind s` preia întreaga struc-
tur` legislativ` a Comisiei Europene din domeniul mediului,
dar, pe lâng` preluarea legilor, trebuie s` le umple cu via]`.
fa]`. Singura problem` este crearea unor autorit`]i necesare [i,
bineîn]eles, c` nici cu aceasta nu s-a rezolvat problema. Ur-
m`torul pas este ca aceste autorit`]i, ace[ti func]ionari, s`
în]eleag` legile [i, foarte important, popula]ia trebuie s` fie
deschis` s` contribuie la acest proces. Pe termen lung nu va fi
posibil pentru administra]ie s` aplice lucruri contra voin]ei
oamenilor. Oamenii trebuie s` fie de acord [i s` în]eleag` im-
portan]a protec]iei mediului. Vorbim despre cazul în care, de
exemplu, o fabric` veche trebuie asanat` [i modernizat`,
aceasta însemnând, evident, costuri mari [i posibilitatea de
reducere a locurilor de munc`. Evident, autorit`]ile române
au din acest motiv o problem` cu acceptarea deciziilor ce tre-
buie luate. Este un drum lung, pe care noi îl cunoa[tem din
Germania, unde autorit`]ile au luptat ani întregi pentru accep-
tarea acestor demersuri, lucru sus]inut [i printr-o comunicare
puternic`.
Este un proces îndelungat, care are la baz` acceptarea
realit`]ii [i necesit`]ii protec]iei mediului.
Sigur c` este vorba despre acceptare. Un lucru pe care îl
spun în seminariile pe care le ]in cu colegii mei români este c`,
într-un proces, fiecare pas este pre]ios [i valoros. Nu trebuie
ca de la început s`-[i ating` scopul, ci trebuie s` fie con[tien]i
c` pentru a ajunge la acea ]int` trebuie realiza]i mai întâi mul]i
pa[i mici, dar foarte importan]i. Motivarea [i angajamentul
sunt esen]iale în acest proces. România, am mai spus, trebuie
s` ating` anumite standarde într-un timp foarte scurt în com-
para]ie cu alte ]`ri care au avut mult mai mult timp la dispo-

Vorbind despre dezvoltare, vorbim [i despre cadrul legisla-

tiv. România are acest cadru, înseamn` aceasta c` este [i
implementat? Din experienta dv. [i având exemplul Germa-
niei, cât timp este necesar ca oamenii s` înceap` s` simt`
efectele acestor legi?
Pentru mine este greu de evaluat. Din ceea ce am observat,
cadrul legislativ este destul de bine deservit în momentul de Gregor Stephani, consilier al ministrului mediului al Landului
Baden-Würtenberg

46 GREEN REPORT
 „Sfatul meu pentru România ar fi ca,
de la început, s` se stabileasc` o
colaborare intercomunal`, ca mai
multe sate [i comune, dar [i ora[e
mai mici s` colaboreze pentru
sta]iile de epurare a apei, s` încerce
s` lucreze cu sta]ii mai mari, c`ci, pe
termen lung, este mult mai eficient
din punctul de vedere al costurilor.“
zi]ie. Are îns` [i câteva avantaje: tehnica a avansat foarte mult implementarea ei. Oamenii trebuie s`-[i asculte con[tiin]a în
[i poate profita de pe urma experien]ei altora. Acesta este de leg`tur` cu problemele de mediu [i mai trebuie ca societatea
fapt [i rolul meu în proiectul de twinning. Este evident c`, în s` aib` voin]a s` se confrunte cu aceste probleme [i s` le
cei 50 de ani pe care Germania i-a avut la dispozi]ie, au fost solu]ioneze.
f`cute foarte multe gre[eli, [i ar fi minunat dac` o alt` ]ar`
poate înv`]a din aceste gre[eli. Despre asta vorbim, s` desco- Întorcându-ne la prezen]a dv. în România în cadrul progra-
perim un dialog între exper]ii str`ini [i cei români. Este foarte mului de twinning, ce p`rere ave]i despre speciali[tii de mediu
important s` în]elegem c` românii nu trebuie s` aleag` neap`- de la noi din ]ar`? Îi considera]i deschi[i sau, mai degrab`,
rat drumul pe care l-am parcurs noi ci s` încerce s`-[i g`seasc` reticen]i?
propriul drum. În acest domeniu, experien]a mea este pozitiv`. Am f`cut
un seminar despre studii de impact asupra mediului [i apro-
A]i vorbit despre greut`]ile pe care le-a întâmpinat Germa- b`ri. Au participat reprezentan]i ai autorit`]ilor locale care
nia în drumul s`u c`tre o ]ar` orientat` spre mediu. Îmi pute]i lucreaz` în domeniul aprob`rilor. Pe colegii mai tineri îi v`d
da un exemplu de o gre[eal` pe care România ar putea, cu aju- foarte angaja]i. Cred c` pentru ei va fi important s` nu-[i
torul dumneavoastr`, s` o evite? piard` motivarea [i angajamentul din cauza greut`]ilor actuale
Dac` m` gândesc la epurarea apei, am realizat multe. pe care practica le aduce cu sine. Începând de la plata proast`
Aceast` tehnic` era la început una relativ simpl`, numai c`, în [i mergând mai departe, la senza]ia c` deciziile lor de multe
momentul de fa]`, cerin]ele tehnice au crescut prin legisla]ia ori nu sunt bine primite de oameni. Este important s` se men-
german`, dar [i prin cea european`. Trebuie implementate ]in` motivarea acestora c`ci sunt preg`ti]i [i angaja]i s` fac` o
mai multe trepte de epurare [i din ce în ce mai multe substan- munc` bun`.
]e trebuie extrase din ap`, procesul devenind foarte costisitor.
Acum încerc`m s` închidem sta]iile de epurare mai mici [i, în A]i abordat subiectul salariilor mici în domeniul
loc, s` se constuiasc` sta]ii mai mari, în care s` fie preluat` [i administrativ…
apa acestora. Sfatul meu pentru România ar fi ca, de la înce- Pierderea motiv`rii duce clar la o calitate mai proast` a
put, s` se stabileasc` o colaborare intercomunal`, ca mai multe muncii. Cu siguran]` are [i o influen]` asupra problemei co-
sate [i comune, dar [i ora[e mai mici s` colaboreze pentru rup]iei. Din experien]a noastr` din Germania putem spune c`
sta]iile de epurare a apei, s` încerce s` lucreze cu sta]ii mai solu]ia împotriva corup]iei este acordarea unui salariu conve-
mari, c`ci, pe termen lung, este mult mai eficient din punctul nabil. Dac` ace[ti oameni, care sunt preg`ti]i corespunz`tor,
de vedere al costurilor. care sunt motiva]i [i care ocup` func]ii importante, vor fi
pl`ti]i corespunz`tor pentru a duce o via]` decent`, atunci evi-
Care sunt cele mai mari probleme ale României când vor- dent sunt mai pu]in tenta]i în fa]a corup]iei. Important pen-
bim despre mediu? Este vorba despre partea legislativ`, despre tru un sistem s`n`tos este ca oamenii din domeniul adminis-
implementarea ei sau despre mentalitatea oamenilor? trativ s` aib` o constan]` s`n`toas`, nu la fiecare 6 luni s` fie
Cred c` legisla]ia este destul de înaintat`, au fost preluate schimba]i, deoarece acest lucru nu le permite s` în]eleag` un
normele europene [i cred c` cel mai important acum este domeniu în adâncimea problematicilor ce pot ap`rea.

GREEN REPORT 47
AUTORIT~}I / SUCEAVA

Povestea ora[ului meu:

Suceava text de ecaterina procopov

C
etatea de scaun a sucevei, capital` a moldovei, ora[ secular, municipiul
suceava a purtat, prin negura timpului, mantaua a numero[i oameni de o
înalt` valoare cultural-istoric`. \ntr-un ora[ în care istoria refuz` s`
fie redus` la t`cere, prezentul î[i cere [i el drepturile. confruntat` cu cerin-
]ele civiliza]iei vitezei [i, mai nou, a comunic`rii, suceava se str`duie[te s`
]in` pasul cu schimbarea. pe planul protec]iei mediului, vântul românesc al
schimb`rii aduce proiecte de reabilitare, de construc]ie [i de management ur-
ban. [i cine este în m`sur` s` ne vorbeasc` despre toate acestea, dac` nu ion
lungu, primarul municipiului suceava?
Green Report: Care era politica de protec]ie
a mediului în municipiul Suceava înainte de a
prelua dumneavoastr` mandatul de primar?
Ion Lungu: Ca apreciere general`, pot afirma
c` politica de mediu anterioar` anului 2004 a
fost practic inexistent`, în sensul c` planurile [i
m`surile adoptate de administra]ie nu s-au rea-
lizat. Aveam probleme în ceea ce prive[te cali-
tatea aerului, care era total necorespunz`toare,
aceasta în principal din cauza traficului rutier
haotic. În domeniul apei potabile [i a celei uzate
nu exista o infrastructur` solid construit`. Solul
era poluat ca urmare a unui management defec-
tuos al de[eurilor. Nici spa]ii verzi nu erau sufi-
ciente, pentru c` nu au existat investi]ii [i nici
reglement`ri în acest domeniu. Deficien]e erau
[i în domeniul transportului în comun, fiindc`
nu era adoptat un sistem eficient [i durabil.

Cum se desf`[oar` în prezent transportul

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava
public în Suceava?
În domeniul transportului public au avut loc
transform`ri considerabile. Având în vedere c`,
în anii anteriori, transportul în comun se des-
f`[ura haotic, existând un num`r mare de ope-
ratori maxi-taxi [i trasee supraînc`rcate, în
prezent, în baza studiilor efectuate, am stabilit
12 rute de operare. Ne dorim ca transportul
public în ora[ul nostru s` devin` cât mai ecolo-
gic, fapt pentru care avem în studiu stabilirea a

48 GREEN REPORT
patru trasee care s` devin` rute ecologice, operate doar de
vehicule dotate cu Euro 3 [i Euro 4. În acest sens, am achi-
zi]ionat 30 de autobuze noi marca Iveco-Iribus, din Fran]a,
fiind dintre cele mai moderne autobuze din transportul public
din România. Mai mult, am restructurat [i disciplinat trans-
portul de maxi-taxi, reducând num`rul acestora de la aproxi-
mativ 200 de ma[ini la 30, plus 10 rezerve, [i am reabilitat [i
modernizat sta]iile de transport public local.
Avem în lucru o hart` administrativ` care va prezenta în
detaliu municipiul Suceava [i va include o schi]` a traseelor
operate de transportul în comun, a sta]iilor deservite de acesta
[i a orarului de func]ionare, astfel încât s` putem maximiza
utilitatea [i efectele a[teptate. Pentru optimizarea transportu-
lui în comun [i crearea de facilit`]i pentru transportul alterna-
tiv, prim`ria a introdus cinci minibusuri [i zece maxi-taxiuri
alimentate cu GPL, care opereaz` pe trasee diferite de cele ale
autobuzelor.
Responsabilii Agen]iei Na]ionale pentru Protec]ia Me-
diului au ajuns la concluzia c` aproape 70% din poluarea din
marile ora[e este o consecin]` a traficului. Ce face]i pentru a
spori calitatea aerului în municipiul pe care îl gospod`ri]i?
Pentru reducerea polu`rii aerului produse de traficul rutier
se urm`re[te transformarea a 20% din Centrul istoric al ora-
[ului într-o zon` curat`, cu emisii joase de gaze, prin men]i-
nerea zonei str`zii {tefan cel Mare închis` circula]iei vehi-
culelor pe o durat` mai mare decât în momentul actual, când
exist` restric]ia doar pe perioada weekendului.
Acolo unde sunt oameni sunt [i de[euri. Este un truism cu
implica]ii majore la nivelul administr`rii unui ora[. Ce se
întâmpl` cu de[eurile din Suceava?
În municipiul Suceava, serviciul public de salubrizare este
executat de un operator unic, care presteaz` aceast` activitate
în baza unui contract de delegare a gestiunii prin concesiune.
Acest operator, pe lâng` activitatea de colectare [i transport a
de[eurilor menajere de la popula]ie, asigur` colectarea selec-
tiv` a de[eurilor reciclabile, colectarea de[eurilor periculoase,
a de[eurilor de echipamente electrice [i electronice, a de[euri-
lor voluminoase [i nepericuloase, a celor rezultate din demo-
l`ri [i activit`]i de construc]ii. Toate aceste activit`]i sunt
monitorizate [i confirmate de c`tre inspectorii serviciului de
specialitate din prim`rie.
Orice institu]ie public` este interesat` s` economiseasc` pe
cât posibil mai mult. Cât de bine este implementat sistemul
de achizi]ii verzi în Prim`ria Suceava?
Din acest punct de vedere suntem, deocamdat`, la început
de drum. Îns`, în ultima perioad`, acest aspect a fost luat în
considerare la achizi]ionarea dot`rilor necesare birourilor
institu]iei. Mai exact, am cump`rat l`mpi fluorescente [i echi-
pamente electronice care au un consum redus de energie, iar
în viitor ne propunem s` achizi]ion`m numai hârtie reciclat`.
În sectorul lucr`rilor, aten]ia prim`riei s-a orientat spre
construc]ii durabile, eficiente din punct de vedere energetic.
Aceste aspecte se materializeaz` la execu]ia lucr`rilor de
mansardare a blocurilor, precum [i la cele de reabilitare a cl`-
dirilor administrate de prim`rie.
Ce proiecte ave]i pentru municipiul Suceava?
În momentul de fa]` exist`, în faza de proiect, dou` pro-
grame care necesit` investi]ii de aproximativ 130.000 de euro.
Proiectul „SELECTA - Sistem integrat de management al de-
[eurilor solide” are ca obiectiv principal implementarea la
scara întregii localit`]i a colect`rii selective [i recicl`rii de[eu-
rilor, în vederea minimiz`rii cantit`]ii de de[euri la nivel local,
[i valorificarea eficient` a de[eurilor regenerabile. Proiectul va
primi 108.423 de euro fonduri de la Uniunea European`, iar
12.047 de euro reprezint` contribu]ia municipiului Suceava.
Cel de-al doilea proiect se intituleaz` „HELP – Serviciul de
voluntariat pentru situa]ii de urgen]`“ [i urm`re[te crearea
unei unit`]i operative, dotat` modern, pentru interven]ii efi-
ciente în cazul calamit`]ilor naturale, dezastrelor ecologice,
st`rii de asediu, atacurilor teroriste etc. Pentru acest proiect
vom investi 108.200 de euro, din care 82.830 de euro vor veni
de la Uniunea European`, iar 7.250 de euro vor constitui
investi]ia prim`riei sucevene.
ECO SIMPLEX NOVA
ofer` servicii profesionale
\n domeniul protec]iei Mediului:
• Elabor`ri de documenta]ii [i studii pentru ob]inerea Avize-
lor/Acordurilor de mediu/Acordurilor integrate de mediu:
• Elabor`ri de documenta]ii [i studii pentru autorizarea acti-
vit`]ilor cu impact redus sau semnificativ asupra mediului:
• Elabor`ri de documenta]ii [i studii pentru ob]inerea
Autoriza]iilor integrate de mediu:
• Elabor`ri de documenta]ii [i studii in domeniul
gospod`ririi apelor;
• Elabor`ri de documenta]ii privind ob]inerea acceptului de
evacuare a apelor uzate;
• M`sur`tori [i analize privind calitatea factorilor de
mediu-aer, ap`, sol;
• M`sur`tori de zgomot.
Punct de lucru: B-dul Tineretului, nr. 11; bl. A3, et. 6, ap.
27, interfon 27 C; Sector 4, Bucure[ti; Tel: 021 - 330 11 16;
Fax: 021 - 301 85 80; GSM: 0722 43 10 67, 0726 68 86 92
Director: Stela Capr`; stelacapra@ecosimplexnova.ro
office@ecosimplexnova.ro/www.ecosimplexnova.ro
GREEN REPORT 49
SOCIETATE / T~{ULEASA SOCIAL
Zona „Verde 003“ a României
text de oana neneciu
Schimb`rile climatice tot mai dese, inunda]iile dezastruoase,
nivelul ridicat de poluare a apelor [i a aerului, sunt toate pro-
bleme cu care parc` începem s` ne obi[nuim, pe care [tim c`
singuri nu le putem rezolva, trebuie s` ne ia cineva de mân` [i
s` ne arate ce s` facem, s` ne arate cum s` salv`m planeta [i
via]a. O mân` de oameni s-au hot`rât s` fac` acest lucru, s` ne
arate ce trebuie f`cut [i s` dea un exemplu tuturor ne[tiuto-
rilor, tuturor celor care vor s` fac` ceva, dar nu [tiu cum s`
înceap`. A[a s-a n`scut proiectul „Verde 003“.
Coca-Cola HBC România, în parteneriat cu Asocia]ia „T`-
[uleasa Social“ [i Asocia]ia „Salva]i Dun`rea [i Delta - Acade-
mia Ca]avencu“ au lansat pe 18 august, în campusul T`[uleasa,
jude]ul Bistri]a-N`s`ud, proiectul „Verde 003“. Acesta î[i pro-
pune ca în urm`torii trei ani s` cure]e albia râului Dorna, s`
reîmp`dureasc` versantul unui munte defri[at [i, mai ales, s`
planteze în sufletele tinerilor regulile naturii.
Laura Sgârcitu, reprezentanta Coca-Cola HBC România la
©˙Cosmin Bumbu]
Alin Ulhman Useriu, presedinte „T`[uleasa Social“, Laura Sgârcitu,
Coca-Cola HBC România, Drago[ Bucurenci, director Asocia]ia
„Salva]i Delta“
50 GREEN REPORT
©˙Cosmin Bumbu]
eveniment, a explicat implicarea companiei [i conceptul pro-
iectului: „Noi suntem o companie care consum` ap`. Avem
datoria s` d`m comunit`]ii de unde lu`m apa ceva în schimb.
M` gândeam c` ar fi interesant s` lu`m o ap` de la izvoare [i s`
o ducem pân` la v`rsare, s` o înfiem, s` îngrijim locul de unde
izvor`[te, s` împ`durim unde e nevoie, s` o cur`]`m [i s` avem
grij` de ea pân` la v`rsarea \n Dun`re“.
Începând cu 18 august, o sut` de tineri voluntari din zon`
au f`cut dou` s`pt`mâni de preg`tire, dup` care, în perioada
2-6 octombrie vor planta 10.000 de puie]i pe un versant
defri[at din zona Cândrenilor. A doua etap` a proiectului va
avea în vedere cur`]area râului de la izvor pân` la v`rsarea în
Dun`re, iar ultima etap` se refer` la campania de educare a
oamenilor [i voluntariat.
„Mai important decât s` s`dim un copac este s` s`dim în
sufletul unui tân`r ideea c` t`iatul copacilor nu este o activi-
tate durabil`, e ca [i cum ]i-ai t`ia craca de sub picioare, încer-
c`m s`-i ajut`m pe oamenii din aceste locuri s` nu-[i mai taie
craca de sub picioare“, a spus Drago[ Bucurenci, director
Asocia]ia „Salva]i Dun`rea [i Delta-Academia Ca]avencu“.
Pre[edintele Asocia]iei „T`[uleasa Social“, Alin Ulhman
Useriu, a creat tab`ra de la T`[uleasa în urm` cu 6 ani [i, de
atunci, a lucrat cu sute de tineri voluntari, scopul s`u fiind
acela de a-i educa pe tineri în spiritul respectului fa]` de na-
tur`: „La început am tr`it un vis, am vrut s` intr`m în Europa
mai repede, s` respect`m natura, s` înv`]`m reguli. Noi nu
plant`m copaci, puie]ii no[tri sunt, de fapt, ace[ti tineri. Noi
plant`m oameni“.
C`lin Dr`gan, director general Coca-Cola România, a sub-
liniat c` acest proiect reprezint` doar „începutul unei lupte
îndelungate cu noi în[ine“. La eveniment au mai participat [i
actorul Marcel Iure[, solistul Florin Chilian [i C`t`lin {tef`-
nescu, realizatorul emisiunii „Garantat 100%“.
 COALI}IA „ROMÂNIA F~R~ CIANURI“
Cianur`?
Nu, mul]umesc!
Dac` ar fi s` ne juc`m de-a ghicitul am începe a[a: ce e praf alb [i are miros
de migdale amare? Nu [ti]i… Ce poate omorî întreaga faun` a unui râu
cu o concentra]ie de doar 3 mg/l sau un om cu 1 mg substan]`/greutate corporal`?
Evident, aceast` substan]` e extrem de toxic`. Nu vreau denumirea [tiin]ific`,
ci pe cea comun`… A fost folosit` în lag`rele de exterminare naziste, este folosit`
în sectorul minier, dar [i în literatur` de Agatha Christie sau chiar de
Shakespeare. Da, a]i ghicit: e cianura de sodiu sau NaCN – formula chimic`.
text de anamaria bogdan, coali]ia „românia f`r` cianuri“
L`sând joaca la o parte, cianura este o substan]` extrem de

periculoas`, care, folosit` în sectorul minier, a fost cauza a
numeroase catastrofe naturale în întreaga lume. Cantit`]i in-
credibil de mici pot omorî pe[tele dintr-un râu, cum s-a întâm-
plat în anul 2000 când fauna de pe 700 de kilometri ai râurilor
din România [i Ungaria a fost distrus` în totalitate în urma
accidentului de la Mina Aurul din Baia-Mare. Efecte pe termen
lung ale polu`rii cu cianur` sunt: poluarea pânzei freatice, dis-
trugerea vie]ii acvatice [i otr`virea unor specii de p`s`ri. {i
toate acestea pentru câteva tone de aur sau argint... Merit`?
Peste 5.000 de persoane au considerat c` este mai impor-
tant` protejarea mediului [i a vie]ii oamenilor decât sunt câte-
va tone de aur. În consecin]`, au votat DA pe www.faracianu-
ra.ro. Cianura este, în aceast` perioad`, subiectul celei mai
îndr`zne]e campanii de mediu din ]ara noastr` a Coali]iei
„România f`r` Cianuri“.
Societatea civil`, prin ONG-urile membre ale Coali]iei,
publicul, personalit`]i ale vie]ii publice [i politicieni pot s`
sus]in` propunerea legislativ` de interzicere a cianurii în Ro-
mânia. Aceast` propunere urmeaz` s` fie supus` dezbaterii [i
votului în Camera Deputa]ilor în luna septembrie. Pe site-ul
www.faracianura.ro, publicul se poate informa despre cianur`
[i efectele ei, are posibilitatea s` voteze DA, sus]inând astfel
interzicerea cianurii în minerit în România, [i s` trimit` o pe-
ti]ie c`tre deputa]ii din circumscrip]ia electoral`, cerându-le
s` mearg` la vot [i s` voteze DA. Personalit`]ile [i politicienii
pot s`-[i declare sprijinul public, iar numele lor va ap`rea pe
lista sus]in`torilor. De asemenea, exist` [i nep`s`tori, care la
votul din Senat au votat NU, permi]ând astfel ca accidente
©˙Tibor Kocsis
Accidentul ecologic – Baia-Mare, 2000
similare celui din anul 2000 din Baia-Mare s` mai aib` loc.
State precum Cehia, Germania [i Turcia au interzis cianura
în minerit din cauza numeroaselor întreb`ri legate de efectele
utiliz`rii acestei substan]e [i a accidentelor ce au ca numitor
comun cianura. România are acum oportunitatea s`-[i adauge
numele pe aceast` list`, [i fiecare român care dore[te s` aib`
un mediu mai curat [i mai s`n`tos poate contribui într-un
mod destul de simplu: un click pe site-ul campaniei sau o
discu]ie cu deputatul din circumscrip]ia sa electoral`.
Dup` septembrie, una dintre întreb`rile de la începutul
articolului ar putea suna astfel: ce substan]` nu poate omorî
întreaga faun` a unui râu, fiind interzis` utilizarea ei în mine-
rit? {i vom avea to]i satisfac]ia c` am contribuit la salvarea
unor zone de o frumuse]e deosebit`, a unor râuri [i a pe[tilor
din ele. Cianura poate deveni istorie, România o ]ar` mai
curat`, iar noi putem spune c` ne-am adus contribu]ia la pro-
tec]ia mediului, de[i este doar începutul.

GREEN REPORT 51
SOCIETATE / VIITOR PLUS
Pompele de c`ldur` text de dan vlad
www.viitorplus.ro – asocia]ia pentru dezvolatre durabil`
D
e curând l-am întâlnit pe sorin
pîr[u, director ascolor. \mi po-
vestea despre avantajele pompe-
lor de c`ldur` geotermale pentru c`
tocmai instalase un sistem în noiem-
brie 2006 pentru sediul companiei sale:
„cu toate c` aveam gazul tras la poar-
t`, am ales solu]ia pompelor de c`l-
dur` geotermal` deoarece am conside-
rat recuperarea destul de rapid` a in-
vesti]iei: 5-6 ani pentru o suprafa]` de
500 mp. \n plus, apreciem posibilitatea
de a folosi sistemul atât pentru în-
c`lzire pe timp de iarn`, cât [i pentru
r`cire pe timpul verii – anul acesta
ne-a fost foarte folositor“. el a mai pre-
cizat c` valoarea investi]iei s-a ridicat
la aproximativ 35.000 euro, din care o
treime a fost valoarea pompei propriu-
zise.
52 GREEN REPORT
Mi-am adus aminte c` v`zusem câteva prezent`ri ale unor
astfel de sisteme în aprilie, la ConstructExpo. Mi se p`ruser`
interesante, îmi doream s` aflu mai multe pentru casa pe care
mi-o voi construi anul urm`tor, dar pân` la întâlnirea cu Sorin
uitasem de ele.
Acum eram din nou curios, a[a c` am purces la a c`uta in-
forma]ii. Iat` ce am aflat.
ce sunt pompele
de c`ldur`?
Probabil c` de]ine]i o pomp` de c`ldur` f`r` s` realiza]i
asta: un frigider este, de fapt, un tip de pomp` de c`ldur`.
Când sunt folosite pentru înc`lzire, pompele de c`ldur` eco-
nomisesc energie prin extragerea c`ldurii dintr-o surs` extern`
[i o folosesc în interiorul cl`dirii. Pot fi utilizate pentru orice
fel de nevoie normal` de înc`lzire. Aceast` tehnologie aparent
„magic`“ nu este nou`, dateaz` din anii ’50.
Ce este, de fapt, o pomp` de c`ldur`: un dispozitiv care
„mut`“ c`ldura dintr-un loc în altul printr-un proces de transfer.
Instala]iile de climatizare cu pompe de c`ldur` folosesc
energia termic` înmagazinat` în scoar]a p`mântului sau în
apele freatice. Temperatura constant` a p`mântului la o adân-
cime mai mare de 1,5 m (10-12° C) indiferent de temperatura
exterioar`, d` posibilitatea pompei de c`ldur` s` func]ioneze
cu o eficien]` energetic` bun`. Astfel, acest sistem poate fi
mai eficient decât cele conven]ionale de înc`lzire (centrale pe
gaze, electrice sau pe combustibili solizi) ori cele de r`cire (aer
condi]ionat).
avantaje
În momentul de fa]`, aceste instala]ii de climatizare sunt
foarte r`spândite în Europa (mai ales în ]`rile scandinave, El-
ve]ia, Benelux, Austria, Germania) datorit` avatajelor pe care
le ofer`:
• sunt nepoluante
• nu exist` pericol de explozie
• nu exist` pericol de intoxicare
• nu necesit` o între]inere special` ca instala]iile pe gaz
sau combustibili solizi
• nu necesit` existen]a unui co[ de evacuare
• nu necesit` existen]a unei camere special amenajate
pentru func]ionare
 provoc`ri
Impedimentul major în achizi]ia sistemului este investi]ia
ini]ial` mai mare, dar, având în vedere costurile mici de func-
]ionare, investi]ia se amortizeaz` destul de repede.
Un alt impediment este riscul de a nu g`si un furnizor se-
rios din cauza unei pie]e nedezvoltate înc`, chiar dac` cu o
vechime destul de mare – aproximativ 6 ani.
În afara costurilor lunare de consum trebuie luate în calcul
[i urm`toarele aspecte:
• centralele pe combustibil lichid sau gazos au o durat` de
func]ionare de 12 ani (conform normativelor ISCIR), în timp
ce o pomp` de c`ldur` – o durat` de minimum 25 de ani (presu-
pune achizi]ionarea a minimum dou` centrale termice normale
pe durata de func]ionare a unei pompe de c`ldur`, iar dup` acei
25 de ani, nu este necesar` decât înlocuirea compresorului)
• centralele pe combustibil lichid sau gazos necesit` exis-
ten]a unui proiect [i a unor avize pentru montare [i înlocuire
(conform normativelor ISCIR [i DISTRIGAZ), în timp ce
pentru pompa de c`ldur` nu este nevoie de niciun proiect cu
avize speciale
• centralele pe combustibil lichid sau gazos necesit` revizii
anuale (conform normativelor ISCIR [i DISTRIGAZ), în
timp ce pompa de c`ldur` nu necesit` o între]inere serioas`.
Am aflat c` exist` mai multe tipuri de pompe. Sistemele
cele mai frecvent folosite, pe lâng` cel care utilizeaz` ener-
gia p`mântului, sunt: aer-aer, ap`-aer, aer-ap` [i ap`-ap`.
Dintre aceste sisteme, cel mai folosit este cel ap`-ap` de-
oarece poate fi utilizat în zonele cu varia]ie mare a tempera-
turii exterioare. Sistemul ap`-ap` poate fi instalat în trei
variante: cu dou` pu]uri (circuit deschis, un pu] din care se
absoarbe apa din pânza freatic` [i cel`lalt pentru a deversa
apa dup` ce a trecut prin pompa de c`ldur`), cu serpentin`
orizontal` (circuit închis, f`r` impact asupra mediului ambi-
ant, dar necesit` o suprafa]` de teren mai mare pentru
amplasare) [i cu serpentin` vertical` (circuit închis, f`r`
impact asupra mediului ambiant, necesit` foraje mai mici în
care se introduc serpentinele [i nu e nevoie de o suprafa]`
mare de teren).
Studiu comparativ de consum [i costuri de func]ionare, în func]ie de tipul centralei folosite
Necesar de înc`lzire 24kW Electric
Pre] combustibil 0,43 RON/kW 2,261 RON/l
Consum 24 kW/h
Timp mediu de func]ionare 1.800 h/an 1.800 h/an
Costuri de func]ionare 18.576 RON/an 16.280 RON/an
investi]ia ini]ial`
Pompa de c`ldur`: 5.000-15.000 euro
Instala]ia complementar`: 5.000-15.000 euro
Manopera: 1.000-5.000 euro
Pre]urile variaz` în func]ie de mai multe criterii: tipul/cate-
goria de pomp`, puterea/suprafa]a necesar` în a fi acoperit` [i,
nu în ultimul rând, compania care import`/distribuie/mon-
teaz` sistemul.
{tiu c` pre]ul unei pompe de c`ldur` ar necesita ini]ial un
efort financiar mai mare fa]` de achizi]ia unui sistem clasic,
dar parc` pe termen lung b`taia de cap este mai mic`. Dac`
m` mai gândesc [i la posibilit`]ile de scumpire a combustibilor
(mai ales a gazului), la lipsa de independen]` energetic` a
României, ca s` nu mai vorbesc despre perspectiva epuiz`rii
resurselor naturale, parc` mai g`sesc câteva argumente în
favoarea pompelor.
„De[i oamenii sunt din ce în ce mai informa]i despre ele,
deocamdat` pompele de c`ldur` nu sunt o op]iune real`,
serioas`, pe pia]a din România. Apreciez c` sunt maximum
zece companii care iau în serios comercializarea acestor sis-
teme acum. Probabil c` în maximum 2-3 ani pia]a va cre[te,
în anumite condi]ii chiar exploziv (m`rirea pre]ului gazului
[i mai ales dac` vor exista subven]ii ca în Uniunea Europea-
n` de 30%-50%)“, a spus Dan Brâncu[-Ignat, director gene-
ral Termosolare, unul dintre distribuitorii de pompe exis-
ten]i pe pia]`.
Pentru casa mea am mai aflat c` ar fi bine s` combin uti-
lizarea pompei cu alte câteva elemente de actualitate în con-
struc]ia unei case moderne:
• izolarea serioas` a casei (pentru c` astfel nu pierde c`l-
dur`, deci cre[te eficien]a pompei)
• echipamente (cum ar fi ventiloconvertorul [i radiatorul)
preg`tite pentru temperaturi sub 50° C
• instalarea unui tank special, la care pot monta oricând
mai târziu, în func]ie de buget, fie panouri solare, fie orice alt`
central` (de preferin]` cu condensa]ie) sau sistem compatibil
În concluzie, a[ înclina spre utilizarea pompei de c`ldur`,
dar, în acela[i timp, am r`mas cu gândul la posibilitatea sub-
ven]iei de 30%-50%. Oare merit` s` mai a[tept?
Pomp` de
GPL Motorin` Gaz Metan
c`ldur`
2,9 RON/l 1,01 RON/m3 0,43 RON/kW
Sursa: www.termosolare.ro
4 l/h 2,8 l/h 2,7 m3/h 4,54 kW/h
1.800 h/an 1.800 h/an 2.000 h/an
14.616 RON/an 4.908 RON/an 3.909 RON/an
GREEN REPORT 53
SOCIETATE / INVITATUL LUNII
Moartea
pe uli]`
text de drago[ bucurenci
Acum nu foarte mul]i ani, când eram în gimnaziu [i apoi în
liceu, manualele de literatur` repetau ad nauseam o formul`
ritual` care, pentru c` nu spunea mare lucru, se potrivea ori-
unde, de la „Miori]a“ la „C`lin, file din poveste“: poporul ro-
mân a tr`it mereu în comuniune cu natura.
Aceast` platitudine absolut`, care bate multe recorduri în
materie de cretinism [col`resc, ascunde o minciun` enorm`,
de care ar trebui s` ne fie tuturor ru[ine.
Poporul nostru n-a tr`it niciodat` în comuniune cu natura.
Cump`tatul Deceneu a dat foc viilor,
vitejii no[tri domnitori pârjoleau hol-
dele [i otr`veau fântânile, regretatul
„Dup` 2000 de
Nicolae Ceau[escu a secat o treime din
Delt` [i aproape toat` lunca Dun`rii, cu
ani nu în]elegem
Insula Mare a Br`ilei cu tot, iar ]`ranii
ard [i în zilele noastre miri[tile cu o
c` distan]a între
non[alan]` demn` de str`mo[ii lor daci.
Între acest popor [i natura care l-a
drujb` [i inun-
g`zduit nu poate fi vorba de alt` comu-
niune decât de cea care exist` între un da]ii e de o mie
fum`tor [i un nefum`tor prin[i într-un
spa]iu închis: unul fumeaz` [i cel`lalt de ori mai scurt`
îndur`.
Comuniunea adev`rat` presupune ca decât leg`tura
fiecare partener s` în]eleag` nevoile
celuilalt [i s` se str`duiasc` s` vin` în dintre inunda]ii
întâmpinarea lor. Noi îns` nu cred c`
am în]eles vreodat` adev`ratele nevoi [i acatist.“
ale naturii.
Poate c` dacii aveau o scuz` când tr`geau cu s`ge]i în aer ca
s` pedepseasc` norii. În definitiv, niciun popor nu s-a n`scut în-
v`]at. Dar ce scuz` mai au aceia dintre români care-[i pun ast`zi
speran]ele în slujbe care cheam` ploaia sau cer risipirea norilor?
Dac` dup` 2000 de ani nu în]elegem c` distan]a între druj-
b` [i inunda]ii, ca s` dau un singur exemplu, e de o mie de ori
mai scurt` decât leg`tura dintre inunda]ii [i acatist, cum de
54 GREEN REPORT
mai avem înc` obrazul s`-i înv`]`m pe copiii no[tri c` acest
popor a tr`it vreodat` în comuniune cu natura?
Aceast` a[a-zis` comuniune este, de altfel, perfect ilustrat`
de balada „Miori]a“: ciobanul halucineaz` abundent despre o
nunt` la care natura întreag` e chemat` s` fie p`rta[`, dar pân`
[i oaia pricepe c` nu e vorba despre nimic altceva decât despre
o înmormântare.
Comuniunea acestui popor cu natura n-a însemnat mai
mult decât celebrarea continu` a parastasului înconjur`tor.
Iar acum, în ceasul al doisprezecelea, în loc s` încerc`m din
r`sputeri s` prevenim o apocalips` anun]at`, nu [tim decât s`
între]inem voluptuos dezbateri sterile,
cu argumente de cafenea, care relativi-
zeaz` [i arunc` în derizoriu poluarea
catastrofal` [i schimb`rile climatice.
Evident, ca [i în Bizan] acum [ase vea-
curi, discu]iile filosofilor nu reu[esc s`
întârzie Sfâr[itul. Inac]iunea, oricât ar fi
de elevat`, nu face altceva decât s`-l gr`-
beasc`.
Marii poluatori dau vina pe con-
sumatori, oamenii simpli dau vina pe
autorit`]i, autorit`]ile dau vina pe men-
talitate. Foarte pu]ini români se apleac`
s` ridice de pe jos gunoiul celuilalt, dar
foarte mul]i sunt dispu[i s`-]i explice cu
lux de am`nunte bazele metafizice ale
moralei care-i împiedic` s`-[i duc` la
co[ gunoiul propriu.
Relaxarea cu care ne-am obi[nuit s`
trat`m problemele mediului e la fel de
lini[titoare ca rânjetul care se instaleaz` pe chipul condamna-
]ilor la moarte. Dac` semnul universal al produselor [i servici-
ilor eco este o bulin` verde, poate c` n-ar strica s` existe [i un
semn al produselor [i serviciilor care nu dau doi bani pe pro-
tec]ia mediului: un [treang sau o ghilotin`, stilizate pe fundal
tricolor.
www.bucurenci.ro
© cristi petrescu
 Ecoefervescent
GREEN FACTS
• Casele izolate termic necesit` mai pu]in` c`ldur` pe
timp de iarn`. Pere]ii neizola]i fac s` se piard` 35% din
c`ldur`, în timp ce alte 25 de procente se pierd din cauza unui
acoperi[ neizolat.
• Cutiile [i foliile din aluminiu reprezint` ca volum cam 2%
din de[eurile domestice, dar aproape 25% din de[eurile reci-
clabile.
• 50% din energia folosit` de înc`rc`toarele de telefoane
mobile este risipit` prin l`sarea acestora în priz` f`r` ca tele-
fonul s` fie conectat la ele.
• 35%-40% din de[eurile domestice provin de la primele
5 lan]uri de supermarketuri.
• Peste 20.000 de tone de gunoi sunt aruncate anual în
Marea Nordului. 70% se depun pe fundul m`rii.
• O ton` de plastic înseamn` 20.000 de sticle de 2 litri sau
120.000 de pungi.
56 GREEN REPORT
• Este nevoie de 1,5 litri de ulei pentru a face un cartu[ de
imprimant`.
• Aproximativ 17 milioane de cartu[e laser de imprimant`
au fost reciclate în Europa în 2002, însemnând 6 milioane de
litri de ulei virgin salvat, suficient pentru a umple 3 bazine
olimpice.
• Cerneala de imprimant` cost` mai mult decât com-
bustibilul pentru navele spa]iale sau [ampania veche.
• Aproximativ 1,3 milioane de cartu[e sunt fabricate în
Europa, în fiecare lun`. Acestea, puse cap la cap, se întind de
pân` la 5 ori, pe distan]a de la cea mai mare adâncime a ocea-
nului pân` la suprafa]` [i înapoi.
• Cantitatea de de[euri produs`, într-o zi, în Marea
Britanie este suficient` pentru a umple Trafalgar Square.
• Reducerea temperaturii cu doar un grad Celsius poate
mic[ora factura la caldur` cu 10%.
Sursa: www.recyclenow.com
• flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • fla
Automobilul conectat la priz`
Toyota a introdus în faza de testare
un prototip de autoturism hibrid care
poate fi reînc`rcat de la o priz` de
curent electric. Automobilul este con-
ceput s` func]ioneze exclusiv electric
pe distan]e scurte (pân` la 20 km), cu o
vitez` maxim` de 100 km/h. Pe lâng`
motorul electric, ma[ina are [i unul pe
benzin`, cu o capacitate de 1.449 cm
cubi, care permite o vitez` de croazier`
mai mare [i asigur` reînc`rcarea acu-
mulatorilor în timpul deplas`rilor pe
trasee mai lungi de 20 de kilometri.
Esen]ial este faptul c` ma[inile hibrid
reînc`rcabile constituie un mijloc de
lupt` împotriva polu`rii atmosferice [i
a înc`lzirii climei.
Al Gore, Doctor Honoris
pentru clujeni
Universitatea „Babe[-Bolyai“ din
Cluj-Napoca îi va acorda fostului vice-
pre[edinte al SUA, Al Gore, titlul Doc-
tor Honoris pentru contribu]ia sa la
relansarea mi[c`rii ecologiste mondiale.
„UBB are prima facultate de [tiin]ele
mediului din România, prin intermediul
c`reia noi urm`rim evolu]ia dezbaterilor
mondiale privind schimb`rile climatice
de pe glob. Apreciem în mod deosebit
contribu]ia lui Al Gore prin c`r]i de im-
portan]` fundamental` [i ac]iuni publi-
ce de înalt prestigiu“, a spus Cristina
Nistor, purt`torul de cuvânt UBB.
58 GREEN REPORT
Bulgaria î[i în`spre[te legisla]ia
de mediu
Parlamentul bulgar a modificat le-
gisla]ia în domeniul mediului pentru a
reu[i protejarea mai eficient` a rezer-
va]iilor naturale, amenin]ate de pro-
iectele imobiliare. Una dintre schim-
b`ri prevede c` statutul de „teritoriu
protejat“ nu va mai putea fi contestat
în justi]ie a[a cum s-a întâmplat cu re-
zerva]ia natural` Strandja. Curtea Su-
prem` de Justi]ie din Bulgaria i-a retras
acesteia statutul de „teritoriu protejat“
pentru a permite unei firme imobiliare
s` construiasc` o sta]iune la malul
M`rii Negre. Decizia a fost criticat`
vehement de organiza]iile de profil [i
chiar de Comisia European`.
Înconjurul lumii într-o ma[in`
ecologic`
Elve]ianul de 35 de ani Louis Palmer
vrea s` fac` înconjurul lumii în 16 luni
la volanul unei ma[ini alimentate
exclusiv cu energie solar`. Prin acest
proiect comun Elve]ia-Germania, spri-
jinit de secretarul de stat german al
mediului, Astrid Klug, aventurierul el-
ve]ian spune c` poate s` ruleze circa
100 km/zi datorit` panourilor solare cu
o suprafa]` de 6 metri p`tra]i care aco-
per` ma[ina. Pentru a merge mai mult
timp „este suficient` bran[area pentru
a înc`rca bateriile“, a precizat Palmer,
explicând c` electricitatea utilizat` ast-
fel prin întreaga lume va fi compensat`
de cea produs` în Elve]ia de o central`
solar`.
Reîmp`durirea Amazoniei devine
provocare mondial`
Prizee.com, unul dintre principalii
actori ai jocurilor on-line cu premii,
lupt` împotriva desp`duririi din Ama-
zonia. Provocarea de a replanta în to-
talitate o p`dure virtual` se adreseaz`
internau]ilor din întreaga lume prin in-
termediul site-ului clicksospadurea.com,
tradus în cinci limbi. Pentru c`, dup`
numai o s`pt`mân` de la lansarea pro-
iectului, mai mult de 1.500.000 de per-
soane au contribuit fiecare cu câte o
frunz`, Prizee.com se a[teapt` la peste
100 de milioane de vizite în dou` luni
[i la 10.000 de euro strân[i, pe care-i va
dona unei asocia]ii de mediu.
}`rile dezvoltate nu se preocup`
de schimb`rile climatice
Locuitorii ]`rilor în curs de dezvol-
tare sunt mai interesa]i de problemele
schimb`rilor climatice decât cei din
]`rile dezvoltate, potrivit unui studiu
publicat de grupul bancar britanic
HSBC. Ancheta, realizat` în nou` state,
arat` c` 60% dintre oamenii chestio-
na]i în China, Mexic, India [i Brazilia
sunt preocupa]i de înc`lzirea global`,
fa]` de 22% în Marea Britanie [i 26%
în Germania, care par resemna]i în
ceea ce prive[te problemele de me-
diu. Motivul pentru care HSBC a sta-
bilit acest indice de încredere clima-
tic` a fost colaborarea cu guvernele [i
cu comunit`]ile de afaceri pentru a
veni cu solu]ii financiare.
ash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash •
Poluarea face milioane de victime
Organiza]ia Interna]ional` de S`n`-
tate (IHO) a estimat c` 13 milioane de
decese pot fi evitate anual dac` mediul
ar fi mai s`n`tos. Cele mai multe victi-
me ale polu`rii, 74%, sunt copii din
]`rile subdezvoltate [i în curs de dez-
voltare, arat` raportul IHO. Calitatea
proast` a apei [i a aerului sunt princi-
palele probleme care trebuie rezolvate,
raportul indicând c` deja exist` tehno-
logii pentru energia „curat`“ [i pentru
purificarea apei care ar putea da rezul-
tate foarte repede. Provocarea este, în
schimb, implementarea acestor solu]ii
pentru mediu.
Fond interna]ional împotriva
defri[`rilor
Banca Mondial` va crea un fond
pentru lupta împotriva defri[`rilor.
Acesta va fi de cel pu]in 250 de milioa-
ne de dolari [i va fi destinat tuturor ]`-
rilor care au arii semnificative de p`-
duri tropicale, cum sunt Brazilia, Con-
go [i Indonezia. Banii vor fi aloca]i pe
baza performan]elor acestor ]`ri, dup`
ce se va constata reducerea emisiilor de
dioxid de carbon. Defri[`rile sunt res-
ponsabile pentru 20% din totalul de
emisii anuale de CO2 sau trei miliarde
de tone de CO2. În prezent, p`durile
asigur` 47 de milioane de locuri de
munc` în întreaga lume [i acoper`
aproape 40% din suprafa]a globului.
SUA intr` în lupta
cu înc`lzirea global`
O conferin]` la nivel înalt pe tema
înc`lzirii globale va avea loc în luna sep-
tembrie, la Washington, a anun]at ad-
ministra]ia Bush. Conferin]a va reuni
]`rile cu cel mai înalt grad de poluare
din lume, în vederea încheierii unui
acord pe termen lung privind reducerea
emisiilor de gaze cu efect de ser`. Pre-
[edintele american a trimis invita]ii
pentru unsprezece state, UE [i ONU,
care sunt a[teptate pe 27 septembrie la
Washington. Conferin]a va fi g`zduit`
de secretarul de stat Condoleezza Rice
[i are ca scop negocierea unui nou pact
privind clima, care s` extind` Protoco-
lul de la Kyoto dincolo de 2012
Proteste „verzi“ la Londra
Peste o mie de activi[ti s-au adunat
în apropierea Aeroportului Heathrow,
din Londra, pentru a atrage aten]ia
asupra impactului avia]iei asupra înc`l-
zirii globale. Protestatarii [i-au ampla-
sat corturile [i au stat timp de o s`pt`-
mân` lâng` aeroport. Ei au cerut auto-
rit`]ilor s` renun]e la planurile de ex-
tindere a aeroportului, pledând pentru
diminuarea traficului aerian. Activi[tii
au f`cut chiar [i un lan] uman pe locul
unde va fi construit` cea de-a treia pis-
t` a celui mai aglomerat aeroport din
lume. O alt` manifesta]ie de protest a
avut loc chiar în centrul Londrei, unde
[apte tineri s-au lipit cu adeziv de u[ile
Ministerului Transporturilor, iar al]i
doi protestatari s-au urcat pe cl`dire cu
o pancart` prin care î[i explicau opozi-
]ia fa]` de extinderea principalului ae-
roport britanic: „Vede]i c` suntem cu
to]ii foarte tineri, suntem cei care vor
trebui s` suporte consecin]ele schim-
b`rii climatice“.
Cea mai verde zi a Indiei
Departamentul P`duri al guvernului
din Uttar Pradesh, cel mai populat stat
al Indiei, a declarat ziua de 31 iulie 2007
cea mai „verde“ zi a Indiei. În acea zi,
peste 600.000 de voluntari din toat`
]ara au plantat 10,5 milioane de copaci.
Acest proiect ambi]ios a fost menit s`
con[tientizeze popula]ia asupra impor-
tan]ei plant`rii copacilor [i a rolului vi-
tal al acestora în procesul de corectare
a destabiliz`rii ecologice. Prin acest
exerci]iu, care face parte din campania
„Un miliard de copaci“, guvernul statu-
lui indian a dorit s`-[i arate implicarea
în problema înc`lzirii globale [i s` sub-
linieze importan]a vital` a p`durilor în
aceast` lupt`.
Mirosind poluarea
Persoane special preg`tite pentru a
detecta poluarea au fost angajate de
Ministerul Mediului din Israel. Nivelul
de poluare [i originile sale vor fi evalu-
ate doar cu ajutorul mirosului, de c`tre
persoane care activeaz` în cadrul Mi-
nisterului Mediului. Ministerul dispune
de mai multe echipe formate din astfel
de persoane, pe care le trimite pe teren
numai în caz de alert`. „Exper]ii“ nu
trebuie s` consume alcool, mânc`ruri
condimentate, s` fumeze [i s` foloseas-
c` deodorant, pentru c` aceste produse
pot afecta sim]ul olfactiv.
GREEN REPORT 59
• flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • fla
Tinerii chinezi nu renun]`
la ma[ini
Chiar dac` sunt foarte îngrijora]i de
schimb`rile climatice [i de efectele
polu`rii, tinerii chinezi nu ar renun]a la
luxul de a-[i cump`ra o ma[in`. Rezul-
tatele sondajului de opinie realizat pe
2.500 de tineri or`[eni din China arat`
c` peste 75% dintre ei fac tot ce le st`
în putin]` s` economiseasc` energie,
dar dac` ar avea suficien]i bani [i-ar
dori în primul rând o ma[in`. 78% din-
tre persoanele intervievate cred c` gu-
vernul ar trebui s`-[i asume responsabi-
litatea protej`rii mediului.
Costurile schimb`rilor climatice
Un raport prezentat de guvernul de
la Berna arat` c` înc`lzirea global` va
costa Elve]ia 600 de milioane de euro
în fiecare an pân` la sfâr[itul secolului,
avertizând c` aceast` ]ar` alpin` va fi
mai afectat` decât altele. Costurile iau
în calcul impactul furtunilor, al inun-
da]iilor, al alunec`rilor de teren [i al se-
cetei, precum [i m`surile ce vor trebui
luate pentru combaterea înc`lzirii cli-
matice. Raportul mai arat` c` tempera-
turile medii anuale vor cre[te mai mult
în Elve]ia decât în restul lumii, iernile
având precipita]ii abundente, iar verile
fiind mai secetoase.
60 GREEN REPORT
Se închid minele de uraniu
Singurele zone miniere din Maramu-
re[ despre care geologii cred c` ar avea
o cantitate însemnat` de uraniu vor fi
ecologizate [i apoi închise în 2008. Din
cele [ase galerii, din comunele Repedea
[i Poienile de sub Munte, oamenii de
[tiin]` au extras probe pentru a stabili
consisten]a z`c`mântului de uraniu. Mi-
nele au fost p`r`site la sfâr[itul anilor
’70, iar de atunci nu s-a f`cut nimic
concret pentru închiderea lor. Pentru
ecologizarea [i închiderea galeriilor,
guvernul a alocat 185 de milioane de lei,
iar lucr`rile vor demara la începutul
anului 2008.
Concediile cresc nivelul polu`rii
Conform unui studiu realizat de
Institutul Francez al Mediului, perioa-
da concediilor în Fran]a are o contri-
bu]ie considerabil` la cre[terea polu`rii
[i accelerarea înc`lzirii globale. Fran-
cezii care pleac` în concediu cu ma[ina
sunt responsabili pentru producerea a
12,4 milioane de tone de dioxid de car-
bon, ceea ce înseamn` 16% din totalul
emisiilor anuale provenite de la ma[ini
pe teritoriul Fran]ei. Pe de alt` parte,
53% din turi[tii francezi prefer`
c`l`toriile cu avionul, ceea ce înseamn`
alte 13 milioane de tone de CO2 anual.
Din p`cate, doar 13% din turi[ti pre-
fer` c`l`toriile cu trenul.
Automobilele diesel au fost
g`site „vinovate“
În Japonia, companiile produc`toa-
re de automobile diesel au fost g`site
„vinovate“ în cadrul unui proces în care
540 de reclaman]i au acuzat compani-
ile [i guvernul c` au c`p`tat afec]iuni
respiratorii din cauza polu`rii. Procesul
a început în 1996 [i a fost ini]iat de un
grup format din 99 persoane din Tokio,
care au considerat c` guvernul [i com-
paniile produc`toare de ma[ini sunt
vinova]ii pentru suferin]ele lor.
Audierile au durat mai bine de zece ani,
iar, între timp, la proces s-au mai al`tu-
rat 421 de reclaman]i. Acordul între
reclaman]i [i pârâ]i prevede plata a 7,4
milioane de euro ca desp`gubiri celor
520 de reclaman]i, iar produc`torii de
ma[ini diesel - Toyota, Nissan, Hino,
Mitsubishi, Isuzu [i Mazda - vor mai
pl`ti înc` 20,4 milioane de euro unui
program medical din Tokio care îi va
ajuta pe astmatici s`-[i recapete
s`n`tatea.
Britanicii spun NU SUV-urilor
Mai multe asocia]ii ecologice din
Marea Britanie au ini]iat ac]iuni de
protest la adresa SUV-urilor. Ei sunt
hot`râ]i s` ob]in` acte normative care
s` diminueze num`rul de astfel de ma-
[ini de pe [oselele Regatului Unit. Aso-
cia]iile au amplasat zeci de bannere de
protest pe mai multe [osele din Marea
Britanie, iar autorit`]ile sprijin` tacit
m`surile luate de ace[tia, spunând, tot-
odat`, c` înc` nu se poate pune proble-
ma unei legi în acest sens.
ash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash •
Ma[ina electric`,
pe pia]a mondial`
Compania indian` Reva, produc`-
toare de ma[ini din Bangalore, va lansa
pe pia]` prima ma[in` electric`. În pre-
zent, pe pia]a indian` [i european`
exist` 2.000 de astfel de ma[ini, din
care 600 numai în Londra, iar aceast`
faz` de testare a pie]ei a luat sfâr[it. În
urm` cu o lun` s-a lansat noul Reva,
care are dou` locuri pentru adul]i [i do-
u` pentru copii [i poate atinge 80 de
kilometri pe or`, aceea[i distan]` pu-
tând fi parcurs` la o singur` înc`rcare
de la priz`. Compania se a[teapt` la
vânz`ri de peste 3.000 de unit`]i nu-
mai în acest an, iar pentru 2008 targetul
este de 30.000 de unit`]i.

Înc`lzirea global`
î[i intr` în drepturi
Insule care nu se cuno[teau pân`
acum apar în urma mic[or`rii suprafe-
]ei de ghea]` din Oceanul Arctic. To-
pirea ghe]ei a atins un nou record [i se
pare c` înc`lzirea global` are efecte mult
mai rapide decât preconizau exper]ii
Na]iunilor Unite. Cei care sufer` cel
mai mult în aceast` perioad` sunt ur[ii
polari [i focile din Arhipelagul Svalbard
din Norvegia. Animalele se bazeaz` pe
suprafa]a de ghea]` pentru a vâna, iar
aceasta s-a topit cu mult înainte de
vreme în acest an. Adio delfinului alb
O specie rar` de delfini a disp`rut.
Angela Merkel a vizitat Este concluzia cercet`torilor care timp Apa îmbuteliat`,
Groenlanda de [ase s`pt`mâni au încercat s` g`seas- inamicul public num`rul unu
Cancelarul german Angela Merkel c` în râul Yangtze, din China, delfinul Organiza]iile ecologice americane
s-a deplasat în Groenlanda pentru a Baiji. Oameni de [tiin]` din China, Ja- militeaz` pentru apa de la robinet în
vedea personal consecin]ele înc`lzirii ponia, Marea Britanie [i Statele Unite locul apei plate îmbuteliate. De la în-
globale în regiunea arctic`. „Trebuie s` au plecat într-o expedi]ie în habitatul ceputul verii, oamenii au fost îndemna]i
facem tangibile aceste chestiuni poli- natural al delfinului alb, cunoscut sub s` bea ap` de la robinet [i s` nu mai
tice importante. Nu este r`u s`-]i dai numele de baiji, pe râul Yangtze, pen- cumpere PET-uri cu ap` pentru c`
seama de situa]ie la fa]a locului“, a de- tru a vedea câte exemplare mai exist`. odat` cu cre[terea vânz`rilor în indus-
clarat Merkel. Cancelarul german a Se pare c`, din cauza industrializ`rii tria apei cre[te [i volumul de sticle din
vrut s` ob]in`, în cadrul Summitului rapide a Chinei, aceast` specie, care plastic aruncate peste tot. Aceast`
G8 din iunie, o reducere la jum`tate a existase de peste 20 de milioane de ani, campanie s-a extins în pres`, care sub-
emisiilor de gaze cu efect de ser` pân` a disp`rut. Ultima num`r`toare a exem- liniaz` c` apa de la robinet în America
în anul 2050, dar Statele Unite au re- plarelor a avut loc în 1997 [i atunci s-a este una dintre cele mai pure din lume
u[it s` blocheze obiectivele exprimate confirmat un num`r de 13 delfini Baiji. [i în timp ce aceasta cost` pe an, pentru
în cifre [i care s` poat` fi m`surate în Dispari]ia este prima în rândul mami- o persoan`, mai pu]in de un dolar, apa
timp. ferelor de peste 50 de ani. la sticl` poate costa 1.400 de dolari.

GREEN REPORT 61
 Ba se poate!
SOCIETATE / VELO
text de ecaterina procopov
Tuturor celor care cred c` a merge cu bicicleta în ora[ e
utopic, fanatism ecologic sau întoarcere la comuna primi-
tiv`, parizienii le-au ar`tat c` „le vélo“ poate fi… mi[to [i
poate genera [i profit pentru ni[te oameni cu idei ecologice.
La mijlocul acestei veri, primarul Parisului, Bertrand Delanoë,
a acceptat un parteneriat cu firma de publicitate J.C. Decaux,
în urma c`ruia compania va pune la dispozi]ia parizienilor
10.000 de biciclete. În schimbul acestora, firma prime[te
dreptul de a folosi 1.600 de panouri publicitare în capitala
Fran]ei.
Conceptul programului presupune stimularea folosirii
bicicletelor ca mijloc de deplasare în ora[, iar avantaje
sunt de partea tuturor celor trei p`r]i implicate.
Fiecare cet`]ean are posibilitatea s` închirieze o bici-
clet` din sta]iile amenajate, urmând s` o returneze în
alt` sta]ie de gen, dintre cele 1.000 r`spândite prin
Paris. Folosirea timp de o jum`tate de or` a unei
biciclete este gratuit`. Dup` acest prim interval se
aplic` o tax` de 1 euro pe or`. J.C. Decaux
estimeaz` c`, în urm`torii zece ani, va câ[tiga
din închirierea bicicletelor, în cadrul acestui
program, undeva între 34 [i 46 de milioane de
euro. Pe lâng` profitul ob]inut din închirieri,
compania se a[teapt` s` câ[tige bani [i din folosirea
celor 1.600 de panouri publicitare, care vor aduce,
spun cei de la J.C. Decaux, în jur de 60 de mili-
oane de euro în fiecare an.
Primarul Bertrand Delanoë, citat de ziarul
francez „La Gazette“, spune: „Ambi]ia noastr`
este ca un num`r cât mai mare de persoane s`
poat` beneficia de pe urma acestui sistem ino-
vator [i ecologic, pus în slujba unei dezvolt`ri
durabile [i unei calit`]i înalte a vie]ii urbane“.
Carmen Silanovschi, reprezentant al Direc]iei
de Schimb`ri Climatice în cadrul Ministerului
Mediului [i Dezvolt`rii Durabile, a declarat într-o
conferin]` cu tema impactului transportului
asupra mediului c` aceast` industrie este respon-
sabil` pentru 26% din emisiile totale de gaze cu
efect de ser`, pentru 31% din consumul total de energie
62 GREEN REPORT
[i 71% din consumul de combustibil. În aceste condi]ii, ar trebui
s` ne a[tept`m ca [i românii s` implementeze un sistem eco-
logic de transport de genul celui implementat la Paris?
Cunoscând rapiditatea de reac]ie a na]iunii mioritice, ne-am
putea gândi resemna]i c` va mai dura un secol pân` când vom
beneficia [i noi de a[a ceva. Îns` semne de schimbare exist`.
Attila Korodi, ministrul mediului, va lansa o pro-
punere pentru un act normativ pe tema construc-
]iei de piste de biciclete în zonele urbane. Minis-
trul a spus c` „\n cadrul acestui grup de lucru
sunt implicate trei direc]ii din MMDD, [i anu-
me Direc]ia de Schimb`ri Climatice, Direc]ia
de Dezvoltare Durabil` [i Direc]ia Protec]ie
Atmosferic`“.
C` europenii sunt, în general, mai deschi[i
la minte [i la schimbare zicem c` [tim. Euro-
barometrul efectuat de Gallup Ungaria, în
luna iulie, ofer` informa]ii concrete despre
opiniile locuitorilor UE privind transportul. Son-
dajul arat` c` 53% dintre europeni prefer` trans-
portul cu autovehicule, în timp ce 23% folosesc
vehicule f`r` motor. Pe ultimul loc în preferin]ele
europenilor este transportul public, cu 20%.
Opt europeni din zece sunt con[tien]i c` starea
mediului este afectat` de transport. Aproape
jum`tate dintre cei intervieva]i (49%) consi-
der` c` cea mai bun` solu]ie pentru reducerea
polu`rii este îmbun`t`]irea sistemului public
de transport. În acela[i timp, 17% dintre
europeni v`d restric]ionarea accesului în
centrele urbane o solu]ie, în procent egal cu
cei care ar fi de acord cu limitarea vitezei
pentru a reduce poluarea. Numai 5% dintre
responden]i consider` c` stabilirea unor
taxe pentru drumuri ar putea conduce la
îmbun`t`]irea situa]iei.
 Energia verde, pe în]elesul tuturor
Sursele alternative de energie au fost
vara aceasta subiectul unei campanii
stradale sus]inute de membrii organiza-
]iei nonguvernamentale Terra Mileniul
III (TMIII).
Demarat` pe 2 iulie [i încheiat` pe
18 august, „Caravana Energiei Curate“ a
fost, a[a cum a declarat Ionu] Apostol,
director executiv al funda]iei TMIII,
„doar o component` a unui proiect mai
mare, care se cheam` Resurse energe-
Responsabilitatea social`,
prioritate pentru Petrom
Petrom a alocat peste 1,5 milioane
euro pentru proiectul „Parcurile Viito-
rului“, ca parte a investi]iei de 10 mili-
oane de euro anun]ate la începutul anu-
lui pentru sus]inerea proiectelor de res-
ponsabilitate social` din urm`torii doi
ani. Proiectul „Parcurile Viitorului“ ur-
m`re[te amenajarea unei serii de parcuri
la standarde europene, în spiritul pro-
tec]iei mediului [i al utiliz`rii energiilor
alternative, [i a debutat prin lansarea
unui concurs de solu]ii creative la nivel
na]ional. Anul acesta, provocarea pentru
tinerii arhitec]i [i peisagi[ti a fost de a
concepe proiecte pentru reconfigurarea
primelor trei parcuri din Bucure[ti (Par-
cul Lunca Florilor), Moine[ti (Parcul
Central) [i Pite[ti (Expo Parc).
„Lipsa spa]iilor verzi este, în primul
rând, o problem` social`, iar proiectul
nostru poate conta sim]itor în via]a celor
care locuiesc în ora[ele incluse în acesta.
Totodat`, vrem s` sprijinim autorit`]ile
locale s` lucreze la standarde europene
tice pentru viitor, [i care î[i propune s`
intervin` la nivel guvernamental cu un
plan de ac]iune pentru utilizarea resur-
selor regenerabile. Planul, la care au
lucrat, pe lâng` diver[i exper]i, [i parte-
nerii no[tri - Agen]ia Român` pentru
Conservarea Energiei, asocia]ia de me-
diu Prietenii P`mântului din Gala]i [i
Societatea Român` pentru Eficien]`
Energetic` din Craiova - se afl`, în
acest moment, în faza de proiect [i va fi
în astfel de proiecte. Felul în care au
r`spuns [i implicarea ar`tat` pân` acum
dovedesc ferm c` exist` voin]` în aceas-
t` direc]ie. Faptul c` [i reprezentan]ii
societ`]ii civile sunt al`turi de noi îmi d`
mie, personal, speran]a c` acest gen de
parteneriat va fi un model de urmat în
NEWS
propus Ministerului Economiei [i Fi-
nan]elor“.
Cei care au vizitat caravana, în cele 11
ora[e în care a ajuns, au putut s` vad` cum
func]ioneaz` diverse obiecte alimentate
cu energie solar` [i chiar s` studieze o
schi]` de construire a unui panou foto-
voltaic, utilizând doar componente dis-
ponibile în magazinele de bricolaj. Mai
mult, persoanele interesate de o inves-
ti]ie într-un sistem alternativ de furni-
zare a energiei au putut afla c`, la un cal-
cul sumar, în cazul unei case pentru do-
u` persoane „recuperarea investi]iei du-
reaz` cam 5-6 ani“. A[a cum ne-a spus
Ionu] Apostol, „pentru o durat` de via]`
de 20 de ani a sistemului de alimentare,
putem vorbi despre o economie de pân`
la 50.000 de euro“.
societatea noastr`; c` mesajul nostru,
Respect pentru Viitor, va fi în]eles [i
preluat de cât mai mul]i români pentru
protejarea genera]iilor prezente, dar [i a
celor ce vor urma“, a spus Mariana Gheor-
ghe, CEO Petrom.
Petrom a oferit tinerilor arhitec]i pre-
mii în valoare de 4.000 de euro (locul I),
1.000 de euro (locul II) [i de 500 de
euro (locul III). Câ[tig`torii premiului I
vor fi implica]i în implementarea propu-
nerii creative, împreun` cu constructorul
ales în urma licita]iei.
GREEN REPORT 63
 Legea aerului,
STUDII / CERCET~RI

\n suspensie la Bruxelles
n timp ce 370.000 de europeni mor
Î anual din cauza polu`rii aerului,
iar durata medie de via]` scade cu
8 luni, comisia [i parlamentul euro-
pean nu reu[esc, de aproape un an, s`
g`seasc` o solu]ie de compromis lega-
t` de noua directiv`-cadru privind ca-
litatea aerului, se arat` într-un arti-
col publicat în „environment for eu-
ropeans“.
text de alexandra kartman
Draftul directivei este o m`sur`-cheie în Strategia Tematic`
privind Poluarea Aerului, pe care Comisia a adoptat-o în sep-
tembrie 2005. O strategie care fixeaz` ]inte ambi]ioase, cum ar
fi reducerea cu 80% a emisiilor de mari poluan]i, în urm`torii
15 ani. Într-un comunicat al Comisiei Europene se estimeaz` c`
Strategia Tematic` privind Poluarea Aerului va contribui la
reducerea num`rului de mor]i premature cauzate de inhalarea telor etapizate pe ani s` se poat` prelungi cu pân` la patru ani
unor particule fine de materie [i a ozonului, de la 370.000 pe peste propunerea Comisiei, care viza luna ianuarie din anul
an, în 2000, la 230.000 - în 2020. F`r` aceast` strategie, spun 2010 ca termen-limit`, în timp ce valoarea limit`rii PM10 s`
exper]ii Comisiei Europene, în 2020 num`rul mor]ilor prema- fie redus` de la 40 la 33 de micrograme/m3.
ture va fi în continuare peste 290.000. Atingerea acestei ]inte
ar diminua cu 43% num`rul zonelor poluate cu nitrogen.
comisia [i consiliul spun „nu“
legea în aer Comisia se opune recomand`rilor Parlamentului pentru c`
se teme c` adoptarea acestora va însemna întârzierea imple-
Propunerea Comisiei, în momentul de fa]`, nu modific` ment`rii m`surilor de reducere a polu`rii [i va sl`bi protec]ia
standardele maxime pentru marii poluan]i [i men]ine, de ase- existent` la nivelul s`n`t`]ii publice. Consiliul European a ]i-
menea, aceea[i cot` a nivelului maxim de particule mai mici de nut isonul Comisiei, a[a c`, pân` la ob]inerea unui acord între
10 micrometri, cunoscu]i ca PM10. Directiva fixeaz` îns` limi- Consiliu [i Parlament, este de a[teptat ca directiva s` intre în
te privind concentra]ia de substan]e aeropurtate în praful cu vigoare, cel mai devreme, la începutul anului 2008.
particule mai mici de 2,5 micrometri, având ca ]int` reducerea
expunerii popula]iei la aceste particule cu 20% între anii 2010
[i 2020. PM2,5 sunt principalele cauze ale apari]iei bolilor car-
bucure[tiul, de 3 ori bruxelles
diace [i respiratorii [i sunt vinovate de 9 din 10 mor]i cauzate Un studiu comandat de revista american` „People“ arat` c`,
de poluarea din atmosfer`, în Europa. în zonele unde traficul este intens, concentra]ia de benzen din
Noua directiv` a fost prezentat` Parlamentului European aerul respirabil ajunge la 18,2 micrograme/m3. Aceea[i substan-
pentru prima dat` în septembrie, anul trecut. Parlamentarii au ]` se g`se[te în aerul din Bruxelles la o cot` de 2,5 microgra-
recomandat îns` modificarea câtorva aspecte ale propunerii. me/m3, în timp ce, la Lisabona, benzenul atingea o valoare de
Acestea se refer` la posibilitatea ca nivelul maxim de dep`[ire 3,8 micrograme/m3, iar la Ljubljana aceasta era de 3,1 micro-
a valorii de PM10 s` creasc` de la 35 de zile, cât este în pre- grame/m3. În Bucure[ti, poluarea cu benzen este de trei ori
zent, pân` la 55 de zile, iar datele-limit` pentru atingerea ]in- mai mare decât cea de la Bruxelles.

64 GREEN REPORT
 Cine vrea gr`dini curate
s` închirieze ra]e!
S` scapi de musafirii nepofti]i [i ne-
dori]i e o sarcin` dificil` pentru c`, ori-
cum ai face, una din p`r]i iese r`nit`. Ce
s` faci îns` atunci când ace[ti musafiri
sunt ni[te necuvânt`toare numeroase
care se dau în vânt dup` salata verde din
gr`dina ta?
Un german inventiv, Werner Kiwitt,
a venit cu o solu]ie ecologic`. El le în-
chiriaz` ra]e înfometate gr`dinarilor
nem]i care doresc s` scape de invazia
melcilor Limax, inamicii salatelor.
Ideea de a închiria ra]e a fost ini]ial
folosit` ca strategie de marketing, fiind
menit` s` m`reasc` num`rul de vizita-
tori ai Glücksburger Energie-Erlebnis-
Park din Schleswig-Holstein. Curând
îns`, ea s-a transformat într-o re]ea na-
]ional` de închiriere a ra]elor cu sim]
ecologic. „Interesul este mare“, afirm`
Kewitt. „De doar câteva s`pt`mâni, de
când exist` conceptul Rent an Ent (n.r. -
Ente, în limba german` înseamn` ra]`),
avem deja cereri din München sau Ber-
lin. Acum avem comenzi care intr` deja
în anul viitor“, ne-a spus Kewitt. Ger-
manul nu garanteaz` totu[i succesul
unei astfel de metode deoarece, spune
el, „ra]ele au o personalitate mult prea
puternic`“. Sistemul inventat de Kewitt
mai are [i un alt dezavantaj: r`]u[tele nu
m`nânc` doar melci, ci mai gust` [i din
alte plante sau le calc` în picioare.
Pentru a oferi o imagine cât mai
exact` asupra inconvenientului pe care
acest soi de melci ro[ii spanioli îl creea-
z`, trebuie men]ionat faptul c` pot de-
pune pân` la 400 de ou`.
Ma[ina
NEWS
de curentat rufe
Compania chinez` Haier va lansa în
aceast` toamn` pe pia]a european` pri-
ma ma[in` de sp`lat rufe care nu folo-
se[te detergent. Ma[ina numit` WasH20
cur`]` hainele prin „curentare“.
Tehnologia pus` la punct de specia-
li[tii chinezi se bazeaz` pe principiile
procesului de electroliz`. Prin transmi-
terea unui curent electric în apa folosit`
pentru sp`lare apar ioni negativi [i ioni
pozitivi. Ace[tia preiau rolul detergen-
tului, eliminând murd`ria, omorând
bacteriile [i sterilizând rufele. Ma[ina
îns` nu reu[e[te s` elimine petele vechi
de cafea sau de iarb`. Produc`torul chi-
nez spune c` pentru rufele foarte mur-
dare sau p`tate poate fi folosit [i un de-
tergent obi[nuit, ma[ina oferind [i
aceast` posibilitate. WasH2O are o ca-
pacitate de [ase kilograme [i cinci pro-
grame de sp`lare, printre care [i progra-
mul „Eco Time“, care permite reduce-
rea consumului de ap` în schimbul unui
proces de sp`lare mai lent. Speciali[tii
companiei Haier spun c` inven]ia lor nu
numai c` este ecologic`, dar [i cur`]` cu
25% mai bine hainele decât ma[inile de
sp`lat obi[nuite. WasH2O a fost lansat`
pe pia]a chinez` anul trecut, iar de atunci
s-au înregistrat vânz`ri de aproximativ
200.000 de unit`]i. Pe pia]a european`,
ma[ina de sp`lat va fi distribuit` întâi în
Fran]a, la sfâr[itul lunii noiembrie, iar la
începutul anului viitor în Marea
Britanie. Pre]ul unei astfel de ma[ini
este în jur de 700 de euro. WasH2O
reprezint` o solu]ie de viitor, în condi-
]iile în care se [tie c` substan]ele chimi-
ce din detergen]i, care nu se degradeaz`,
au un rol important în poluarea râurilor,
m`rilor [i oceanelor.
GREEN REPORT 65
 200
AUTO / VOLVO FLEXIFUEL

de cai verzi de la Volvo

text de alexandra kartman

În prima jum`tate a anului 2008, Volvo pl`nuie[te

s` introduc` pe pia]a european` primele modele
V70 [i S80, cu motor turbo FlexiFuel, în cinci cilindri,
cu o capacitate de 2,5 litri [i alimentare cu etanol.
Ambele modele vor fi disponibile [i în varianta de 2 litri.
„FlexiFuel are un poten]ial considerabil [i pentru modelele etanolul e preten]ios
mai mari. Din acest motiv, noi inten]ion`m s` extindem imple-
mentarea acestei tehnologii în anii urm`tori. Este o mi[care Caracteristicile noului tip de motorizare au necesitat efectu-
încurajat` de extinderea pie]ei de biocombustibil în Europa“, area câtorva modific`ri pentru ca autoturismul s` aib` o com-
declar` Lex Kerssemakers, senior vicepre[edinte Brand, patibilitate perfect` cu modul de alimentare cu etanol. Mai
Business and Product Strategy, Volvo Cars. Pe lâng` V70 [i exact, furtunurile pentru combustibil, valvele [i garniturile au
S80, [i variantele Volvo C30, S40, [i V50 vor fi echipate cu fost adaptate pentru a rezista etanolului, mai coroziv decât al]i
motoare FlexiFuel. combustibili. Valvele au fost înt`rite [i regândite astfel încât s`

66 GREEN REPORT
suporte o utilizare mai frecvent`, întrucât alimentarea cu E85 c` „sunt produc`tori [i importatori care au început s` includ` în
se face mai des decât în cazul altor combustibili, dat fiind fap- oferta local` [i autoturisme/motoriz`ri bio, îns`, f`r` un cadru
tul c` E85 are un con]inut energetic mai sc`zut decât petrolul. prestabilit, aceste ac]iuni vor avea caracter temporar promo]io-
Chiar [i echipamentul software este calibrat pentru alimenta- nal, f`r` consecin]e pozitive semnificative la nivelul consumato-
rea cu E85. Sistemul de management cu care este dotat motorul rului [i aerului respirat. Sper`m într-un efort mai mare din par-
simte automat tipul de amestec de combustibil din rezervor [i tea organismelor guvernamentale în sprijinul promov`rii ofertei
optimizeaz` procesul de combustie în func]ie de acesta. În locale de autoturisme ecologice pe care Volvo, spre exemplu, le
aceste condi]ii, consumul de combustibil variaz` de la 10,3 l/ comercializeaz` cu succes de mai bine de 10 ani“.
100 km (la modelul C30 1.8F) pân` la 11.3 l/100 km (S80 2.0F,
cifr` preliminar`).
volvo - 85% reciclabil
radiografie de pia]` Motorizarea bio nu reprezint` primul pas f`cut de compania
Volvo în direc]ia protec]iei mediului. „Autoturismele Volvo
Cât de rapid va putea intra pe pia]a româneasc` un astfel de sunt reciclabile în propor]ie de 85% [i se spune c` datorit` sis-
autoturism nu se [tie înc`. În România, pia]a bio-autoturis- temelor interne de control al calit`]ii aerului, aerul respirat în
melor nu este deocamdat` consolidat`, nu exist` furnizori interiorul unui Volvo este mai curat decât cel respirat în afara
autohtoni de bioetanol [i, în momentul de fa]`, dac` ar exista, acestuia“, a precizat Alexandru Florescu, Product Manager,
nu ar avea unde s` depoziteze, în condi]ii sigure, acest com- EIT-Forum Auto, importator Volvo în România.
bustibil. În plus, românii nu manifest`, în general, o grij` exte-
nuant` pentru mediu. Pornind de la aceste lipsuri, nu e dificil
de în]eles de ce importatorii auto nu se înghesuie s` aduc` din
str`in`tate ma[ini cu bioetanol. „În România cred c` mai sunt
foarte multe de f`cut înainte ca aceast` pia]` s` prind` contur
[i s` se dezvolte“, a declarat Alexandru Florescu. El a precizat:
„Industria transporturilor este unul dintre cei mai mari factori
care contribuie la înc`lzirea global`, iar 12% din totalul emisi-
ilor de dioxid de carbon p`trunse în atmosfer` sunt cauzate de
autoturisme. Pentru a face cunoscute aceste lucruri [i alterna-
tivele existente în scopul unei reduceri semnificative a polu`rii
este nevoie de o implicare mult mai real` [i mai agresiv` a
institu]iilor guvernamentale al`turi de produc`tori [i alte orga-
niza]ii nonguvernamentale. Toate aceste ac]iuni comune nece-
sit` un cadru legislativ adecvat [i m`suri de incentivare. În
Suedia, spre exemplu, exist` scutiri de taxe [i subven]ii care
faciliteaz` financiar dezvoltarea pie]ei bio. Aici, cota de pia]` a
vânz`rilor de automobile cu surse alternative de combustibili a
ajuns la 15%-17%, fiind aproape dublat` în ultimii ani compara-
tiv cu anii anteriori“.

românul este tentat

mai mult de ofertele de pre]
Privind pia]a bio-automobilelor din dubla perspectiv` a
importatorului, dar [i a clientului, Alexandru Florescu spune:
„Nu a[ numi implicarea în aceast` pia]` bio ca fiind o afacere.
Cu siguran]` Volvo nu o prive[te ca pe o afacere. Investi]iile pe
care trebuie s` le faci în acest domeniu dep`[esc cu mult even-
tualul profit pe care ai putea s`-l ob]ii din vânzarea produselor
nepoluante”. Pe de alt` parte, Florescu recunoa[te c`, deocam-
dat`, „consumatorul român este tentat de ofertele financiare
speciale în detrimentul calit`]ii [i grijii pentru mediu [i via]`.
Este o etap` normal` în ciclul de dezvoltare economic` [i social`
prin care trecem. Exist` îns`, mai ales în pia]a autoturismelor
premium, [i consumatori informa]i care apreciaz` solu]iile
nepoluante“. În ciuda tuturor obstacolelor, Florescu e de p`rere

GREEN REPORT 67
 Între oportunitate [i obstacol:
SOCIETATE / NEWS

certificatele de emisii pentru industria auto

text de ecaterina procopov

C
omisia european` vrea s` implementeze un sistem de tranzac]ionare a cer-
tificatelor de emisii pentru produc`torii de autovehicule, care s` intre
în vigoare cel târziu la jum`tatea anului 2008. sistemul de tranzac]io-
nare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser` din industria auto este
asem`n`tor celui valabil în cazul companiilor poluante. principiul pe care îl are
la baz` acest sistem presupune ca produc`torii de ma[ini mari, implicit mai po-
luante, s` cumpere permise de poluare de la produc`torii care polueaz` foarte
pu]in.
Punctul de referin]` privind cota de poluare a stârnit contro- pentru securitatea deciziilor legate de investi]ii [i planuri pe ter-
verse în rândul produc`torilor de autovehicule. Propunerea Co- men lung. A l`sa întreaga povar` (a diminu`rii emisiilor de CO2
misiei Europene vine într-un moment în care produc`torii din - n.r.) numai pe seama industriei auto este cea mai costisitoare
industria auto, în special cei germani, sunt deja nemul]umi]i de dintre strategii [i va conduce la diminuarea nivelului de produc-
anun]ul f`cut de oficialii europeni în februarie. Conform acestu- ]ie a autovehiculelor în Europa, ceea ce va avea consecin]e eco-
ia, din anul 2012, cantitatea de emisii de CO2 la ma[inile noi va nomice greu de estimat deocamdat`“.
fi limitat` la 130 grame pe kilometrul parcurs, fa]` de 160 g
CO2/km, cât este în prezent.
Avantaja]i de acest nou standard ar fi produc`torii italieni [i
cei francezi, care construiesc autoturisme mai economice [i mai
pu]in poluante în compara]ie cu produc`torii germani.
Comisarul european pentru Întreprinderi [i Industrie, Gün-
ter Verheugen, a declarat, pentru publica]ia EUobserver c` „li-
mita de emisii nu poate fi aceea[i pentru toate tipurile de ma-
[ini“. Nem]ii argumenteaz` c` produc`tori precum Porshe nu ar
trebui s` fie atât de strict limita]i de respectarea cotelor de emi-
sii, în timp ce Fiat sau Peugeot nu ar fi defavoriza]i în niciun fel,
pentru c` raportul consumului la suta de kilometri este mult mai
sc`zut în cazul ma[inilor produse de italieni [i francezi. „Nu tre-
buie s` uit`m c` ma[inile de lux [i cele peste clasa mijlocie re-
prezint` punctul nostru forte“, a subliniat comisarul european
de origine german`.
Verheugen a mai declarat, de data aceasta în s`pt`mânalul
german „Bild am Sonntag“, c` Uniunea European` a analizat 46
de modele de implementare a limitelor de emisii de CO2. Din
acestea, Comisia a selectat opt, care urmeaz` s` fie supuse unei
examin`ri mai am`nun]ite, pentru a putea estima impactul
asupra mediului înconjur`tor, dar [i asupra mediului economic,
tehnologic [i social.
EUobserver informeaz` c` reprezentan]ii industriei auto din
Germania, sus]inu]i de Verheugen, au demarat o campanie de
lobby la Bruxelles pentru a se asigura c` punctele lor de vedere
sunt luate în considerare.
Asocia]ia European` a Produc`torilor de Automobile (ACEA)
[i-a f`cut public scepticismul legat de eficien]a planului Comi-
siei Europene [i a transmis c` „industria auto, deseori numit`
„motorul Europei“, are nevoie de o politic` s`n`toas` ca baz`

68 GREEN REPORT
 Ford Fusion, cea mai rapid` ma[in` ecologic`

SOCIETATE / NEWS
Ford Fusion Hydrogen 999 intr` în
Cartea Recordurilor, la categoria „Cea
mai rapid` ma[in` ecologic`“. Autovehi-
culul [i-a câ[tigat locul înscriind pe rada-
rele oficiale o vitez` de 333,54 km/h. Se-
danul, al c`rui motor se alimenteaz` prin
conversia celulelor de hidrogen, a fost
condus în demonstra]ie de Rick Byrnes,
fost designer de automobile Ford [i pi-
lot cu experien]` acumulat` pe pista de
sare de la Boneville. Bolidul fuel-cell are
700 de cai-putere [i, pentru construirea
lui, compania de tunning Roush [i Uni-
versitatea Statului Ohio, împreun` cu
inginerii Ford, au muncit mai mult de
un an, folosindu-se de toate progresele
tehnologice de care dispuneau.

Nu ne juc`m cu poluarea
Pre[edintele Comitetului Interna]io- de autoturisme au r`mas în fiecare zi în asta par s` comunice cele 63 de eveni-
nal Olipmic (CIO) a anun]at c`, din cau- garaj. 6.500 de poli]i[ti au fost mobiliza]i mente care au avut loc pe tot teritoriul
za polu`rii, câteva probe ale Jocurilor pentru a dirija circula]ia în zonele unde Chinei pentru a marca începutul num`-
Olimpice ar putea fi amânate. Jacques autorit`]ile se a[teptau s` fie probleme. r`toarei inverse pân` la debutul eveni-
Rogge, pre[edintele CIO, spune c` „nu [eful Comisiei de transport din Beijing, mentului. Organiza]iile pentru dreptu-
va fi cazul tuturor sporturilor, ci doar al Liu Xiaoming, a declarat c` dore[te ca, rile omului profit` [i ele de faptul c`
celor de anduran]`, cum ar fi ciclismul, prin intermediul acestei m`suri-[oc, s` republica este sub lumina reflectoarelor
în care sportivii trebuie s` concureze reduc` poluarea urban` cu 40%. [i atrag aten]ia asupra problemei Tibe-
între patru [i [ase ore“. Chinezii a[teapt` cu entuziasm tului [i a exploat`rii minorilor pentru
Cu numai un an înainte de eveniment, Jocurile Olimpice din 2008. Cel pu]in munc`.
chinezii au luat numeroase m`suri pen-
tru a diminua poluarea: multe fabrici au
fost închise, iar altele, aflate chiar în Bei-
jing, [i-au suspendat activitatea din ora[,
bazându-se numai pe activit`]ile din
afara lui. O alt` m`sur` se refer` la inter-
zicera accesului pe str`zile Beijingului a
cel pu]in un milion de autovehicule.
Municipalitatea a împ`r]it autovehi-
culele, în func]ie de ultima cifr` a num`-
rului de înmatriculare, în pare [i impare.
În urma acestei împ`r]iri, autorit`]ile au
permis circula]ia o zi din dou` a uneia
dintre categoriile de autovehicule. Pose-
sorii auto care nu s-au conformat inter-
dic]iei au fost amenda]i cu 13 dolari. Con-
form estim`rilor oficiale, pe parcursul
experimentului, aproximativ 1,3 milioane
Jacques Rogge, pre[edintele CIO
GREEN REPORT 69
70 GREEN REPORT