UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” BUCUREŞTI

FACULTATEA : INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL SISTEMELOR

TEHNOLOGICE
SPECIALIZAREA : INGINERIE ECONOMICĂ

MANAGEMENTUL INTEGRAT
AL DEŞEURILOR SOLIDE ŞI AL
NĂMOLURILOR DIN STAŢIILE
DE EPURARE DIN JUDEŢUL
ARGEŞ

Profesor Coordonator : Conf. Univ. Dr. DOICIN CRISTIAN

Absolvent: SORESCU MOREELS ALEXANDRA

1
CUPRINS

1.Date initiale............................................................................. 3
2.Analiza structurii actuale a procesului/sistemului.
2.1. Managementul deşeurilor din judeţul Argeş-situaţia
existentă................................................................................................................ 7
2.2. Elemente de prognoză...............................................9
2.3. Cantităţi specifice de deşeuri.................................... 10
2.4. Compoziţia deşeurilor............................................................... 11
2.5. Nămolurile din staţiile de epurare.............................
12
2.6. Colectarea selectivă şi recuperarea deşeurilor.........
13
3.Elaborarea unei propuneri de îmbunătăţire..................... 14
4.Implementarea propunerii de îmbunătăţire.
4.1. Alternativa 1. Managementul integrat al deşeurilor cu
un singur depozit regional........................................................ 16
4.2. Alternativa 2: Managementul integrat al deşeurilor
cu patru depozite subregionale: Curtea de Argeş, Câmpulung,
Albota-Piteşti şi Costeşti........................................................ 24
4.2.1 Depozit ecologic subregional Curtea de Arge...... 25
4.2.2 Depozitul ecologic subregional Câmpulung.................27
4.2.3 Depozitul subregional Albota-Piteşti.......................29
4.2.4 Depozitul subregional Costeşti............................... 32
5.Analiza eficienţei implementării noului proces/sistem.
5.1. Elemente generale de cost şi programul provizoriu
al investiţiei..................................................................................
34
6.Concluzii............................................................................... 38
Anexe

2
 1.Date initiale

Uniunea Europeană a contribuit la restructurarea economiilor din Europa de

Est mai întâi prin intermediul Programului PHARE şi ulterior prin intermediul
unui proces mai avansat denumit „ Instrument Structural pentru Politici de Pre-
Aderare – ISPA”, stabilit în 1999 prin Reglementarea Consiliului Uniunii
Europene Nr. 1267/1999.
Această investiţie se adresează sectoarelor de mediu şi transport şi acoperă
măsuri legislative, instituţionale şi de infrastructură. Programul ISPA poate
acoperi până la 75% din costurile proiectelor în sectoarele mai sus menţionate.
Cercetând, am aflat că în municipiul Piteşti, la S.C.Apă Canal, o investiţie prin
programul ISPA este deja în derulare, având ca obiectiv principal reabilitarea
staţiei de epurare a reţelelor de canalizare şi distribuţie şi a staţiei de tratare
Budeasa.
S.C. APĂ CANAL 2000 PITEŞTI se defineşte ca fiind un operator în
domeniul apei potabile şi al apelor uzate pe o arie lărgită de operare şi urmăreşte
ca performanţele operaţionale şi financiare să o recomande ca fiind o companie
competitivă pe piaţa serviciilor publice de apă şi canalizare din Uniunea
Europeană.
Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de
Gospodărire Comunală a aprobat şi a eliberat societăţii, prin Ordinul nr. 209/
17.03.2005, Licenţa de Operare Clasa I, cea mai înaltă distincţie pentru serviciul
public de alimentare cu apă şi canalizare.
Structura organizatorică a societăţii este de tip liniar, nivelele ierarhice sunt
reduse la minim 4, ele asigurând un flux informaţional suplu şi flexibil între
managementul de vârf şi personalul de execuţie. Astfel, coordonarea efectivă a
activităţilor specifice este atributul managementului de nivel mediu,
managementului de vârf revenindu-i sarcina elaborării strategiilor şi politcilor de
dezvoltare ale societăţii.
Obiectivele strategice ale societăţii sunt următoarele :

3
 • Asigurarea dezvoltării durabile şi creşterea flexibilităţii organizaţiei
prin Extinderea regională a serviciilor furnizate.
• Optimizarea permanentă a costurilor productive şi de logistică astfel
încât atingerea performanţelor dorite şi a nivelului serviciului cerut de
consumatori să se facă cu costuri minime.
• Prioritizarea lucrărilor de reabilitare şi modernizarea cu scopul de a
exploata o infrastructură fiabilă de apă şi canal.
• Creşterea calităţii vieţii prin furnizarea unor produse şi servicii
conform standardelor europene în viguare.
• Preocupare permanentă pentru creşterea gradului de încredere al
clienţilor şi pentru asigurarea unei transparenţe legată de acţiunile
întreprinse.
• Maximizarea potenţialului resurselor umane.
• Eliminarea aspectelor cu impact semnificativ asupra mediului şi
preocuparea continua pentru protejarea sănătăţii publice.
Urmând condiţionalităţile din Memorandumul de Finanţare al Proiectului
ISPA pentru apă referitoare la managementul nămolului din staţia de epurare şi
cautând rezolvarea situaţiei deşeurilor din judeţul Argeş, s-a dezvoltat un al doilea
proiect, având ca temă : „Managementul integrat al deşeurilor solide şi al
nămolurilor din staţiile de epurare din judeţul Argeş”.
Obiectivele principale ale celui de-al doilea proiect ISPA sunt :
• îmbunătăţirea generală a stării mediului în zonele afectate de
depozitele de deşeuri;
• îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a apelor subterane ca
urmare a ecologizării zonelor depozitelor existente;
• diminuarea considerabilă a riscului asupra sănătăţii umane;
• dezvoltarea structurii de colectare ţi transport deşeuri în vederea
asigurării managementului deşeurilor pentru toţi cetăţenii judeţului:
• optimizarea structurii de colectare ţi transport deşeuri în centrele
urbane.
Beneficiarii finali ai acestui program sunt cetăţenii judeţului Argeş.

4
 Lucrările propuse în cadrul programului ISP pentru managementul deşeurilor
solide şi al nămolurilor din staţiile de epurare din judeţul Argeş cuprind
următoarele componente principale:
• închiderea depozitelor de deşeuri existente în centrele urbane din
judeţul Argeş;
• construirea a 7 staţii de transfer pentru preluarea controlată a deşeurilor
de pe raza judeţului Argeş;
• deschiderea noului depozit regional Albota-Piteşti inclusiv spaţiul de
facilităţi, care va deservi întregul judeţ în ceea ce priveşte depozitarea
deşeurilor;
• construirea pe noi baze a infrastructurii de colectare şi transport a
deşeurilor provenite atât din zone urbane, cât şi din zone rurale;
• asistenţa tehnică, supervizarea lucrărilor şi publicitate pentru proiect.
Regulamentele programului ISPA pun în evidenţă anumite condiţii care
trebuie respectate în vederea obţinerii garantului:
• conformarea la principiile de mediu promovate de Uniunea Europeană;
• aplicarea în mod corect a principiului “poluatorul plăteşte”;
• existenţa unui cadru legislativ, de reglementare şi instituţional adecvat;
• capacitatea beneficiarului de a asigura contribuţia cotei de co-finanţare
a investiţiei;
• existenţa voinţei şi capacităţii politice de a implementa cu succes
proiectul.

În vederea satisfacerii cerinţelor anterior menţionate am elaborat următoarele

documentaţii:
• Master Plan privind perspectivele de dezvoltare în sectorul deşeurilor
din judeţul Argeş;
• Studiu de Fezabilitate care demonstrează viabilitatea economică,
financiară, instituţională şi de mediu a componentelor de investiţii
propuse; studiul de fezabilitate este însoţit de documentaţii anexe.
Am stabilit componentele selectate pentru programul de investiţii propus
pentru finanţare prin instrumentul ISPA pe baza unor priorităţi de natură economică
şi socială dar şi din punctul de vedere al mediului.

5
 Cele două documentaţii cuprind investiţiile de infrastructură care trebuie
realizate în următorii 20-25 ani. Acestea includ remedierea situaţiei actuale şi
realizarea unei noi infrastructuri care să deservească la nivel european nevoile
populaţiei din mediul urban şi rural din judeţul Argeş. Proiectul cuprinde toate
costurile de investiţie necesar a fi realizate precum şi etapizarea şi prioritizarea
investiţiilor în vederea asigurării succesului planului global de investiţii. Am evaluat
beneficiile fiecărei componente de investiţie în termeni monetari, cantitativi şi
calitativi rezultând implicit priorităţile planului de implementare al programului
ISPA.

6
 2.Analiza structurii actuale a procesului/sistemului.

2.1. Managementul deşeurilor din judeţul Argeş-situaţia existentă.

Judeţul Argeş cuprinde 6 centre urbane în care locuiesc 296.441 locuitori şi 94

de comune populate de 356.184 locuitori, conform statisticilor recensământului din
anul 2006. Cantităţile totale de deşeuri de tip urban produse la nivel de judeţ sunt
prezente în tabelul 1.1 şi în figura 1.1.
Tabelul 1.1. Cantităţi de deşeuri de tip urban colectate în judeţul Argeş.
Nr.crt. Deşeuri Cantităţi [tone/an]
2004 2005 2006 2007
colectate
din
1 Zone 114.603 126.072 126.811 131.960
urbane
2 Zone rurale 44.202 47.583 50.573 54.603
3 TOTAL 158.805 173.655 177.384 186.563

Cantitati totale de deseuri de tip urban

colectate in jud.Arges

200.000
Cantitati de deseuri (tone)

180.000
160.000
140.000
120.000
100.000
80.000
60.000
40.000
20.000
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008

Fig.1.1.Cantităţi totale de deşeuri de tip urban colectate în jud.Argeş.

7
 Am observat o creştere a cantităţilor de deşeuri colectate atât în zonele urbane
cât şi în zonele rurale din judeţul Argeş. Astfel, în zonele urbane, cantităţile de deşeuri
au crescut cu peste 17.000 tone în intervalul cuprins între anii 2004-2007, însemnând
o creştere de 15% raportată la cantităţile colectate în anul 2004, în timp ce în zonele
rurale cantităţile colectate au crescut cu peste 10.000 tone în acelaşi interval, creştere
de peste 22% în raport cu anul 2004.
Analizând cantităţile specifice medii colectate (tabelul 1.2.) am observat o
creştere de la 1.06 kg/loc/zi în anul 2004 la 1.22 kg/loc/zi în zone urbane, respectiv de
la 0.34 kg/loc/zi la 0.42 kg/loc/zi în anul 2007 în zonele rurale. La nivelul întregului
judeţ, cantităţile totale specifice au crescut de la 0.67 kg/loc/zi în anul 2004 la 0.78
kg/loc/zi în anul 2007.

Tabelul 1.2. Cantităţi specifice medii de deşeuri de tip urban colectate în jud.
Argeş.
Nr.crt. Deşeuri Locuitori Cantitate specifică [kg/loc/zi]
2004 2005 2006 2007
colectate deserviţi
din
1 Zone 296.441 1.06 1.17 1.17 1.22
urbane
2 Zone rurale 356.184 0.34 0.37 0.39 0.42
TOTAL 652.625
MEDIA 0.67 0.73 0.74 0.78

8
 2.3. Elemente de prognoză

Pentru a căpăta o imagine realistă a efortului investiţional care trebuie realizat

în domeniul managementului deşeurilor în judeţul Argeş am analizat investiţiile în
două orizonturi de timp:
• investiţii pe termen scurt, propuse a fi materializate prin programul
IPSA, care se vor finaliza până în anul 2010;
• investiţii pe termen mediu, care se vor realiza prin fonduri de coeziune;
anul în care se vor materializa este 2012;
• investiţii pe termen lung, care se vor realiza ca urmare a implementării
proiectului, cota de finanţare fiind inclusă în tariful de deşeuri care
rezultă în urma analizei economice şi financiare.
Implicaţiile programului nu se rezumă doar la orizontul de timp apropiat ci se
extind pe o perioadă de 25-30 de ani prin măsurile structurale care urmează a fi
adoptate.

9
 2.3. Cantităţi specifice de deşeuri.

Evoluţia cantităţilor specifice de deşeuri generate în centrele urbane şi in

mediul rural al judeţului Argeş este prezentată în tabelul 1.3. Am luat în consideraţie
evoluţiile normale ale cantităţilor de deşeuri bazate pe creşterea gradului de confort
concomitent cu nivelul de dotări privind colectarea şi transportul deşeurilor atât în
oraşe şi municipii, cât şi în mediul rural, dar şi conştientizarea impactului asupra
mediului generat de producţia de deşeuri.
Tab. 1.3. Prognoza cantităţilor specifice de deşeuri generate în jud. Argeş
Centrul Cantităţi specifice de Cantităţi specifice de Cantităţi specifice de Cantităţi specifice
populat deşeuri menajere de deşeuri de tip urban deşeuri din pieţe, totale generate
la populaţie[kg/loc/zi] de la ag. Economici parcuri, străzi [kg/loc/zi]
[kg/loc/zi] [kg/loc/zi]
2.003 2.025 2.05 2.00 2.025 2.05 2.003 2.025 2.050 2.00 2.025 2.0
0 3 3 50
Curtea de 0.82 0.8 0.75 0.24 0.2 0.15 0.2 0.25 0.3 1.26 1.25 1.2
Argeş
Câmpulung 0.72 0.7 0.7 0.25 0.23 0.2 o.22 0.22 0.2 1.19 1.15 1.1
Mioveni 0.75 0.72 0.7 0.24 0.18 0.2 0.12 0.25 0.3 1.11 1.15 1.2
Piteşti 0.80 0.75 0.7 0.28 0.25 0.2 0.2 0.25 0.3 1.28 1.25 1.2
Topoloveni 0.65 0.68 0.7 0.20 0.22 0.25 0.1 0.10 0.15 0.95 1 1.1
Costeşti 0.64 0.68 0.7 0.15 0.18 0.2 0.1 0.14 0.2 0.89 1 1.1
Zone rurale 0.35 0.4 0.5 0.20 0.05 0.1 0.05 0.14 0.15 0.42 0.55 0.7

Premizele care au stat la baza prognozei propuse de mine sunt:

• creşterea generală a gradului de confort;
• diminuarea cantităţilor de deşeuri în zonele urbane datorită colectării
selective şi a conştientizării populaţiei;
• creşterea cantităţilor de deşeuri produse în zonele rurale determinată de
creşterea nivelului de trai;
• accentuarea creşterilor producţiei de deşeuri în anumite centre populate
care beneficiază de agenţi economici cu potenţial de dezvoltare
(Piteşti, Curtea de Argeş şi Mioveni);
• creşterea nivelului de curăţenie generală în oraşe.

2.4. Compoziţia deşeurilor.

10
 Prognoza privind compoziţia deşeurilor generate în judeţul Argeş este
prezentată în tabelul 1.4., iar în figura 1.4.este prezentată compoziţia deşeurilor
urbane.
Tab. 1.4.Prognoza compoziţiei deşeurilor generate în mediul urban.
Nr.cr Componenţa Anul
2007 2025 2050
t. [%]
URBAN RURAL URBAN RURAL URBAN RURAL
1 Textile 2,5 0,5 1,5 0,8 1,2 1,2
2 Metale 2,5 2,5 3,0 5,0 3,5 6,0
3 Sticlă 4,0 8,0 7,0 12,0 8,0 14,0
4 Plastic 5,0 2,2 9,0 5,0 12,0 8,0
5 Altele 14,0 15,0 12,5 12,2 7,3 8,8
6 Hârtie 7,0 3,5 12,0 7,0 18,0 12,0
7 Deşeuri organice 65,0 68,3 55,0 58,0 50,0 50,0

COMPOZITIA DESEURILOR DIN MEDIUL

2,5 URBAN
2,5
4
5
1 Textile
2 Metale
14 3 Sticlă
4 Plastic
5 Altele
65 7 6 Hârtie
7 Deşeuri organice

Fig.1.4. Compoziţia deşeurilor colectate din zonele urbane.

2.7. Nămolurile din staţiile de epurare

11
 Proiectul ISPA privind reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a
canalizării şi a staţiei de epurare Piteşti prevede completarea şi reabilitarea
instalaţiilor de tratare a nămolului. S.C.Apă Canal estimează, în urma reabilitării, o
producţie de nămol de 72,5 m3 /zi, la umiditatea w=80%. Totodată,staţia de epurare
Piteşti va lucra la capacitatea prevăzută în proiectul ISPA începând cu anul 2010 iar
restul de staţii de epurare din judeţ vor fi reabilitate în intervalul 2010-2019.

Tab. 1.5. Prognoza cantităţilor de nămol din staţiile de epurare.

Nr.crt. Municipiu/Oraş Locuitori Volum zlnic Volum Umiditate
echivalenţi nămol [ m3 anual nămol medie [%]

/zi] [ m3 /an]
1 Piteşti 297.000 72.5 26.500 80
2 Curtea de Argeş 49.000 12.0 4.400 80
3 Câmpulung 57.000 13.9 5.100 80
4 Mioveni 54.000 13.2 4.800 80
5 Costeşti 17.000 4.2 1.500 80
6 Topoloveni 16.000 3.9 1.400 80
TOTAL 43.700 80

2.8. Colectarea selectivă şi recuperarea deşeurilor

S.C.Apă Canal Piteşti estimează că procesul de colectare selectivă va deveni o

practică uzuală în ceea ce priveşte modul de colectare a deşeurilor în urma măsurilor

12
structurale şi de publicitate care vor fi implementate prin prezentul proiect. Astfel,
consider că marea majoritate a populaţiei va colecta selectiv deşeurile la nivelul anilor
2020-2025 (85% din populaţia urbană, 80% populaţia rurală). Figura1.6. prezintă
evoluţia prognozată a populaţiei care colectează selectiv deşeurile.
Se consideră că recuperarea anumitor componente de deşeuri se va dezvolta
progresiv în conformitate cu Tab.1.6.

Tab. 1.6. Prognoza de recuperare a deşeurilor

Nr.crt. Componenţa Cantitate recuperată [%]
2010 2015 2020 2025 2030
1 Hârtie 10 25 50 85 95
2 Plastic 101 25 45 75 90
3 Sticlă 10 25 60 90 95
4 Metal 20 40 65 95 99

3. Elaborarea unei propuneri de îmbunătăţire.

În vederea realizării unui scenariu realist şi fezabil de colectare şi transport al
deşeurilor de tip urban produse în judeţul Argeş am propus gruparea în 8 zone de
colectare. Acestea se vor dezvolta în principal în jurul centrelor urbane care au
depozite de deşeuri şi servicii specializate de salubritate. Am reprezentat în figura

13
 2.1 zonele de colectare iar în tabelul 2.2 localităţile aferente fiecărei zone şi
populaţia deservită.

Fig 2.2. Gruparea pe zone de colectare

Tab. 2.2. Locuitori deserviţi pe zone de colectare.
Nr.crt. Denumire zonă Locuitori deserviţi Din care
În mediul urban În mediul rural
1 Curtea de Argeş 74.085 32.510 41.575
2 Domneşti 28.163 28.163
3 Câmpulung 82.691 38.209 44.482
4 Rucăr 9.822 9.822
5 Mioveni 72.929 35.801 37.128
6 Albota Piteşti 269.491 168.458 101.033

14
 7 Topoloveni 40.976 10.595 30.381
8 Costeşti 74.468 10.868 63.600
TOTAL 652.625 296.441 356.184

Grupările Domneşti şi Topoloveni vor deservi peste 28.000 locuitori, respectiv

peste 40.000.
Cea mai mică grupare din punct de vedere al populaţiei deservite este zona
Rucăr, care va deservi aproximativ 10.000 locuitori. Considerentele pentru care s-a
creat această zonă sunt de natură geografică, existând dificultăţi de transport între
Rucăr şi Câmpulung.

4. Implementarea propunerii de îmbunătăţire.

În urma propunereii de îmbunătăţire din cap.3 am analizat două variante

alternative. Diferenţierea fundamentală dintre cele două analize provine din fabricarea
şi valorificarea compostului.

15
 4.1. Alternativa 1. Managementul integrat al deşeurilor cu un
singur depozit regional

Alternativa 1 cuprinde colectarea şi transportul deşeurilor de tip urban din 8

zone ale judeţului Argeş. Se va realiza şi utiliza un singur depozit regional, la Albota-
Piteşti, care va primi deşeurile de tip urban produse în întregul judeţul. Acestea vor fi
colectate din centrele urbane şi rurale aferente celor 8 zone şi transportate către
depozitul central Albota-Piteşti.
Pentru evoluţia cantităţilor cumulate de deşeuri care se vor depozita în acest
depozit, în alternativa 1, s-au făcut următoarele prezumţii:
• am considerat ca an de start 2010;
• depozitarea în totalitate a cantităţilor de deşeuri produse în viitorul
depozit Albota-Piteşti să se facă după cum urmează: zona Albota-
Piteşti depune începând cu anul 2010 iar celelalte zone propuse prin
proiect începând cu anul 2013;
• nămolurile din staţiile de epurare, deshidratate la umiditatea de 80%, se
vor composta împreună cu deşeurile organice provenite din deşeuri
verzi cât şi din fracţia de deşeuri organice colectate de la populaţie;
estimez o variaţie a cantităţilor de compost între 92.000 m3 /an şi

105.000 m3 /an în funcţie de modul în care se vor colecta nămolurile

din staţiile de epurare.
După cum se observă în figura 3.1.durata de viaţă a depozitului creşte la peste
40 de ani. Prognoza întocmită relevă faptul că celula 1 durează până în anul 2022,
celula 2 durează până în anul 2039 iar în anul 2050 se estimeză că va fi un volum
disponibil de circa 750.000 mc în depozitul existent. Propun utilizarea procesului de
compostare datorită următoarelor aspecte:
• creşte durata de viaţă generală a depozitului de deşeuri;
• utilizarea componentelor de deşeuri organice din deşeurile solide
provenite din zonele urbane şi rurale determină cantităţi mai reduse de
levigat şi gaz în viitorul depozit;
• utlizarea nămolurilor din staţiile de epurare la compost determină
rezolvarea acestei probleme şi decompensarea staţiilor de epurare din
judeţ;

16
 • compostul se poate utiliza în agricultură dar şi în amestec cu solul
pentru acoperirea celulelor zilnice în operarea depozitului.

Fig. 3.1. Estimarea cantităţilor depuse în depozitul Albota-Piteşti în alternativa 1.

În cele şase municipii şi oraşe ale judeţului Argeş, există depozite de deşeuri
urbane (menajere, stradale, industriale, cu caracter urban), care prezintă deficienţe
importante:
• nu corespund normelor actuale de protecţie a mediului: lipsa
impermeabilizării şi a închiderii de etanşare cu infiltraţii de ape
meteorice;
• depozitele nu dispun de sisteme de colectare a levigatului şi gazelor de
depozit, acestea find influenţate direct de mediul înconjurător;
• amplasamentele depozitelor se fac în spaţii deschise, astfel încât nu se
poate controla accesul oamenilor şi animalelor;
• cantitatea de deşeuri influente şi calitatea (compoziţia) acestora se
estimează fără să se determine şi măsura.
Toate depozitele existente : Albota-Piteşti, Curtea de Argeş, Câmpulung,
Mioveni, Topoloveni, Costeşti, constituie un factor de poluare sever pentru mediu şi,
în special, pentru sănătatea umană şi nu respectă Legea 137/1995 republicată în 2000.

17
Această documentaţie a luat în considerare închiderea celor şase depozite şi
ecologizarea zonei amplasamentelor respective.
În tabelul 3.2 am prezentat sinteza lucrărilor prevăzute pentru închiderea celor
şase depozite.

Tab. 3.2. Sinteza lucrărilor prevăzute pentru închiderea celor 6 depozite,

alternativa 1.
Nr. Depozit s[ha] Impermeabilizare Etanşare Evacuare Lucrări Obs
crt ape speciale
meteorice

18
 1 Albota- 6.65 -23 foraje,adân.12m pentru Acoperire Rigole -diguri de Depozitul
Piteşti colectare levigat şi gaz; standard perimetrale contur din existent se va
-Sistem drenaj tuburi PEHD- conform pământ îngloba în
Terasa 1 şi 2; HG armat pentru totalitate în
162/2002 asigurarea celula 1 a
stabilităţii Departamentu
lui Ecologic
Albota Nou

2 Curtea de 6.35 -16 foraje,adân.11 m pentru Acoprire Rigole

Argeş colectare gaz şi levigat; standard perimetrale
conform
HG
162/2002
3 Câmpu-lung 3.73 -9 foraje,adân.12 m pentru Acoprire Rigole
colectre gaz şi levigat; standard perimetrale
conform
HG
162/2002
4 Mioveni 3.58 -8 foraje,adân.8 m pentru Acoprire Rigole Închiderea
colectare gaz şi levigat; standard perimetrale depozitului se
conform va realiza
HG doar pentru
162/2002 jumătate din
suprafaţa
existentă
5 Topolo-veni 1.7 -4 foraje,adân.6,5 m pentru Acoprire Rigole -dig de Strângerea
gaz şi levigat; standard perimetrale dirijare din deşeurilor
conform pământ într-o
HG platformă de
162/2002 1.7 ha şi
închiderea ei
6 Costeşti 0.5 -2 foraje,adân.6,5 m pentru Acoprire Rigole Strângerea
colectare gaz standard perimetrale deşeurilor pe
-sistem drenaj tuburi conform o platformă
colectare levigat. HG amenajată şi
162/2002 închiderea ei.

În continuare am descris principalele lucrări pentru închiderea şi ecologizarea

depozitelor urbane existente în judeţul Argeş. Principiile care au stat la baza adoptării
soluţiilor de închidere au fost:
• colectarea levigatului şi gazelor de depozit prin foraje Dn 600-800
mm, executate în masa de deşeuri existentă; cantităţile de levigat şi
gaze de depozit au fost estimate pe baza condiţiilor locale (precipitaţii,

19
 temperaturi, evapo-transpiraţii) a volumului de deşeuri existent şi
calităţii acestora;
• închiderea depozitelor s-a prevăzut să fie realizată conform
dispoziţiilor în vigoare : strat de egalizare din pământ local h=0,2m,
peste deşeurile existente; strat filtrant pentru colectare gaz, pietriş
0,5m; in acest strat s-a prevăzut şi montarea de tuburi Dn 50 mm
racordate la foraje; geotextil de separaţie; etanşare cu geomembrană δ
=1,5 mm; geotextil de protecţie, 1200 g/ m 2 ; strat drenant de ape
meteorice, h=0,5 m; în acest strat s-au prevăzut tuburi de drenaj Dn
150 mm din PEMD la 100 m distanţă; acoperire cu pământ 1 m din
care 0,3 m sol vegetal.
Suprafeţele depozitelor din zonele rurale ce vor fi închise, aferente fiecărei
staţii de transfer zonale sunt date în tabelul 4.3.
Tab. 3.3. Suprafeţele globale ale depozitelor rurale ce vor fi închise.
Nr.crt. Staţia de transfer zonală Suprafaţă aferentă depozitelor rurale care se vor închide
1 Curtea de Argeş 39.000 m2
2 Domneşti 24.000 m 2
3 Câmpulung 36.000 m 2
4 Rucăr 9.000 m 2
5 Mioveni 24.000 m 2
6 Piteşti 75.000 m 2
7 Topoloveni 21.000 m 2
8 Costeşti 54.000 m 2

Fiecare zonă de transfer va avea în dotare utilaje pentru preluarea deşeurilor

din zonele rurale aferente şi transportul acestora în staţia de transfer.
Pentru deschiderea noului depozit ecologic Albota-Piteşti am luat în
considerare :
• închiderea şi ecologizarea depozitului existent;
• deschiderea noului depozit prin înglobarea depozitului existent în
celula 1 a noului depozit ecologic Albota;
• crearea unui spaţiu de utilităţi care să rezolve problema sortării finale a
deşeurilor urbane şi rurale, producerea de compost din: nămol
deshidratat de la staţia de epurare, substanţe organice din deşeurile
urbane şi deşeuri verzi urbane;

20
 • rezolvarea problemelor: neutralizarea şi valorificarea gazului de
depozit, igienizarea utilajelor şi mijloacelor de transport, protecţia
sănătăţii oamenilor implicaţi în exploatare, rezolvarea problemelor date
de levigatul produs prin fermentarea substanţelor organice din
deşeurile urbane;
• crearea unui centru regional de studii, analize şi pregătire pentru
managementul integrat al deşeurilor urbane convenţionale şi
periculoase din judeţul Argeş.
Pentru tratarea levigatului s-a propus realizarea unei linii speciale de epurare
în incinta staţiei de epurare Piteşti unde să se transporte şi stocheze levigatul produs
de fiecare depozit in parte; această variantă are avantajul că personalul de operare este
specializat şi operarea se va face cu costuri mai reduse.
Am realizat configurarea schemei de epurare cu ajutorul determinări debitului
redus de apă uzată (Qor,max=0,5 dm3 /s), al valorilor ridicate ale concentraţiilor în
poluenţi ale levigatului, precum şi al condiţiilor de calitate, extrem de severe impuse
pentru efluent.
Schema tehnologică a staţiei de epurare cuprinde o linie a apei cu o treaptă de
epurare mecanică şi două trepte succesive de epurare biologică lansată şi o linie de
tratare a nămolului. Pe linia nămolului sunt prevăzute următoarele obiecte
tehnologice: o cameră de amestec nămol, un concentrator gravitaţional de nămol şi o
unitate de deshidratare mecanică a nămolului.
În alternativa 1 s-a previzionat realizarea a 8 grupuri în jurul centrelor urbane,
care au actualmente depozite de deşeuri importante care trebuie închise şi ecologizate.
Aceste grupări vor deservi şi zonele rurale aferente, în conformitate cu tabelul 2.2.
prezentat în capitolul 3.
Pentru zonele aferente staţiilor Curtea de Argeş-Domneşti-Câmpulung-Rucăr,
amplasate în zone cu relief subcarpatic, am considerat următorul mod de colectare şi
transport al deşeurilor:
• zone rurale:
1. colectarea deşeurilor de la populaţie se face în europubele
cu V=120 litri;

21
 2. transportul deşeurilor de la populaţie la staţia de transfer se
face cu tractoare cu remorcă; deşeurile au greutatea
specifică medie de 350 kg/ m3 ;
3. compactarea deşeurilor în staţia de transfer la densitatea
medie de 750 kg/ m3 ;
• zone urbane :
1. colectarea deşeurilor de la populaţie se face în europubele
cu V=120 litri;
2. colectarea şi transportul deşeurilor cu autogunoiera de la
populaţie la staţia de transfer; deşeurile sunt în stare
indesată la greutatea specifică medie de 750 kg/ m3 ;
3. transportul deşeurilor între staţia de transfer şi depozitul
regional se face în containere de 30 mc, cu autotrenul, la
greutatea specifică medie de 750 kg/ m3 ;
Pentru zonele aferente staţiilor Mioveni-Albota Piteşti-Topoloveni-Costeşti,
amplasate în zone cu relief de câmpie, am considerat următorul mod de colectare şi
transport al deşeurilor:
• zone urbane şi rurale:
1. colectarea deşeurilor de la populaţie se va face în
europubele cu V=120 litri:
2. colectarea şi transportul deşeurilor cu autogunoiera de la
populaţie la staţia de transfer; deşeurile sunt în stare
indesată la greutatea specifică de 750 kg/ m3 ;
3. transportul deşeurilor între staţia de transfer şi depozitul
regional se face în containere de 30 mc, cu autotrenul, la
greutatea specifică de 750 kg/ m3 ; în cazul staţiei centrale
Albota-Piteşti, transportul se va realiza direct cu
autogunoiera.
Elementele componente ale costului estimativ de investiţie pentru această
alternativă este prezentat în planşa nr.1.

22
4.2. Alternativa 2: Managementul integrat al deşeurilor cu patru
depozite subregionale: Curtea de Argeş, Câmpulung, Albota-Piteşti şi
Costeşti.

Perioadele de timp de dezvoltare adoptate, prognoza dezvoltării populaţiei în

centrele urbane şi rurale, cantităţile specifice şi compoziţia deşeurilor rămân identice
cu cele adoptate în alternativa 1.

23
 În această alternativă am propus crearea celor patru depozite subregionale
după cum urmează:
• depozit subregional Curtea de Argeş-grupeză zona 1-Curtea de Argeş
şi zona 2-Domneşti; deserveşte 102.248 locuitori din care 32.510
locuitori în mediul urban şi 69.738 locuitori în zona rurală;
• depozit subregional Câmpulung-grupează zona 3-Câmpulung şi zona
4-Rucăr: deserveşte 92.513 locuitori din care 38.209 locuitori în
mediul urban şi 92.513 locuitori în zona rurală;
• depozit subregional Albota-Piteşti-grupează zona 5-Mioveni, zona 6-
Piteşti şi zona 7-Topoloveni; deserveşte 383.396 locuitori din care
214.854 în mediu urban şi 168.542 locuitori în mediul rural;
• depozitul subregional Costeşti-deserveşte 74.468 locuitori din care
10.868 locuitori în mediul urban şi 63.000 locuitori în mediul urbn.
Această grupare ia în considerare şi o diferenţiere de natură geografică a
zonelor din judeţul Argeş, fiind două depozite subregionale în zona de nord a
judeţului, unul în centrul judeţului şi unul în zona de sud. Am operat astfel
diferenţiindu-le din punct de vedere al obiceiurilor şi modului de dezvoltare în zonele
anterior menţionate.
Elementele componente ale costului estimativ de investiţie pentru această
alternativă este prezentat în planşa nr.2.

4.2.1 Depozit ecologic subregional Curtea de Argeş

Acest depozit rezultă din gruparea zonelor Curtea de Argeş şi Domneşti şi

deserveşte la 102.248 locuitori. Cantităţile de deşeuri prognozate sunt prezentate în
figura 4.1.

24
 Fig.4.1. Estimarea duratei de viaţă a depozitului sub-regional Curtea de Argeş.

Figura 4.1 indică:

• capacitatea disponibilă a depozitului nou ca find de 480.000 m3 ;
• considerând că depunerea deşeurilor în noul depozit începe în anul
2013, durata de viaţă estimată a acestuia este de peste 45 ani, în
condiţiile în care ipotezele de reciclare şi producere a compostului sunt
îndeplinite.
Amplasamentul depozitului subregional Curtea de Argeş se află la V de
municipiul Curtea de Argeş, la 150 m de drumul judeţean Curtea de Argeş-Râmnicu
Vâlcea şi a 60-75 m de amplasamentul depozitului existent.
Operarea noului depozit se va efectua în paralel cu închiderea depozitului
existent şi crearea ariei tehnologice. Depozitul este construit pe un teren cu panta
naturală 1:6 prin executarea unei săpături de 2 m unde se va crea baza impermeabilă
locaţiei depozitului ecologic.
Pentru crearea acestui depozit s-au luat în considerare următoarele probleme:
• rezolvarea locală a problemelor tehnice impuse de închiderea
depozitului existent: arderea gazului şi tratarea levigatului sunt
prevăzute în aria tehnologică în obiecte special destinate;

25
 • localizarea responsabilitîţilor privind managementul integrat al
deşeurilor într-o zonă având caracteristici particulare determinate de
climă, obiceiuri;
• reducerea substanţială a distanţelor de transport şi descongestionarea
transporturilor rutiere în zona de N a judeţului.

Detalii depozit de deşeuri Curtea de Argeş.

Elementele componente ale depozitului propus sunt prezentate în planşele

nr.3.1 şi 3.2.

4.2.2 Depozitul ecologic subregional Câmpulung

Acest depozit rezultă din gruparea zonelor Câmpulung şi Rucăr şi deserveşte

la 92.513 locuitori din partea de N-E a judeţului.

26
 Estimarea duratei de viaţă a depozitului subregional Cîmpulung este
prezentată în figura 4.2.

Fig.4.2. Estimarea duratei de viaţă a depozitului sub-regional Câmpulung.

Prognoza realizată în această figură indică :

• capacitatea disponibilă a depozitului nou este de 1.100.000 m3 ;
• considerând că depunerea deşeurilor în noul depozit începe din anul
2013, durata de viaţă estimată a acestuia este de 60 ani, în condiţiile în
care ipotezele de reciclare şi producere a compostului sunt îndeplinite;
• în anul 2050 capacitatea disponibilă a depozitului este de circa 660.000
mc.
Amplasamentul propus al noului depozit subregional Câmpulung se află în
zona dealului Cretişoara, la circa 1.0-1.2 km de zonele locuite.
Depozitul este construit pe un teren în care există o depresiune naturală care
conferă un volum minim de lucrări.

27
 Depozitul de deşeuri Câmpulung.

Elementele componente ale depozitului propus sunt prezentate în planşele

nr.4.1 şi 4.2.

4.2.3 Depozitul subregional Albota-Piteşti

28
 Acest depozit a luat în considerare gruparea zonei centrale a judeţului Argeş în
Mioveni, Topoloveni şi Piteşti şi deserveşte la 383.393 locuitori. În cadrul
amplasamentului s-au considerat şi două staţii de transfer în zona depozitelor
existente Mioveni şi Topoloveni.
Estimarea duratei de viaţă a depozitului subregional Albota-Piteşti este
prezentată în figura 4.3.

Fig.4.3. Estimarea duratei de viaţă a depozitului sub-regional Albota-Piteşti.

Prognoza realizată în această figură indică:
• capacitatea disponibilă a depozitului nou este de 3.980.700 m3 ;
• considerând că depunerea deşeurilor în noul depozit începe în anul
2010-numai în Piteşti şi este urmată de celelalte două zone (Mioveni şi
Topoloveni) începând din anul 2013, durata de viaţă estimată a
acestuia este de peste 60 ani, în condiţiile în care ipotezele de reciclare
şi producere a compostului sunt îndeplinite;
• în anul 2050 capacitatea disponibilă a depozitului este de circa
2.028.000 mc.
Depozitul subregional va fi amplasat la S-V de municipiul Piteşti, pe partea
dreaptă a DN Piteşti-Slatina, la o distanţă de 800-1250 m de acesta.

29
30
 Detalii de deşeuri la depozitul Albota-Piteşti.

Elementele componente ale depozitului propus sunt prezentate în planşele nr.

5.1 şi 5.2.

31
 4.2.4 Depozitul subregional Costeşti

Depozitul subregional Costeşti va deservi la 74.468 locuitori din zona de S a

judeţului.
Estimarea duratei de viaţă a depozitului subregional Costeşti este prezentată în
figura 4.4.

Fig.4.4. Estimarea duratei de viaţă a depozitului sub-regional Costeşti.

Prognoza realizată indică:

• capacitatea disponibilă a depozitului nou este de 350.000 m3 ;
• considerând că depunerea deşeurilor în noul depozit începe din anul
2013, durata de viaţă estimată a acestuia este de peste 5 ani, în
condiţiile în care ipotezele de reciclare şi producere a compostului sunt
îndeplinite;
• în anul 2050 capacitatea disponibilă a depozitului este de circa 75.000
mc.

32
 Amplasamentul depozitului subregional se situează pe partea dreaptă a
pârâului Cotmeana, în apropierea drumului judeţean Costeşti-Lunca Corbului.

Detalii depozit de deşeuri Costeşti.

Elementele componente ale depozitului propus sunt prezentate în planşele

nr.6.1 şi 6.2..

33
5.Analiza eficienţei implementării noului proces/sistem.

Elemente generale de cost şi programul provizoriu al investiţiei.

Am prezentat evaluarea totală a costurilor pentru realizarea integrală a

lucrărilor în tabelul de mai jos :
Tab.5.1. Evaluare costuri totale de investiţie.
Nr.crt. Denumire Costuri totale
1 Cheltuieli de proiectare (4%(C+M)) 949.848
2 Procurare teren 0
3 Organizare de şantier (5%( C+M)) 1.187.310
4 Lucrări de construcţii montaj (exceptând celulele 2,3 23.746.199
Albota)
5 Utilaje şi echipamente (exceptând celulele 2,3 Albota) 34.707.100
6 Asisenţă tehnică 2.000.000
7 Publicitate pentru proiect şi centru de informare 400.000
8 Asistenţă tehnică pentru PSP 500.000
9 Pregătirea aplicaţiei pentru faza a doua-Fonduri de 800.000
Coeziune
10 Supervizare lucrări 1.100.000
11 Diverse şi neprevăzute 4.609.543
12 Taxe diverse 0
13 Altele 0
14 TOTAL 70.000.000

În următorul tabel voi prezenta costurile generale de investiţie luând în

considerare finanţarea prin programul ISPA :

34
35
 Analiza comparativă a celor două alternative este prezentată în tabelul 5.2 .

Tab. 5.2. Analiza comparativă a variantelor analizate conform planşelor nr 1-5

anexate la finalul lucrării.
Nr.crt Denumire Alternativa 1 Alternativa 2
1 Număr total depozite 1 4
2 Volum total estimat depozitare [mil.mc] 3.98 5.91
3 Număr staţii de transfer 40 60
4 Durata estimată de viaţă a depozitelor 7 4
5 Cost investiţie [mil.Euro] 75 90
6 Cost de operare [mil. Euro/an] 13.7 16.4

Pe baza analizei comparative de mai sus, alternativa aleasă este alternativa 1.

Evaluarea economică arată că datorită ei se va obţine o creştere economică şi socială
la nivelul întregului judeţ. Beneficiile economice privind impactul proiectului se
remarcă mai ales în termeni calitativi.
Beneficiile măsurabile şi costurile sunt evaluate ca fiind corecte şi posibile
fără un control specific. Indicatorii, fluxul economic recuperare a investiţiei, fluxul
financiar de recuperare a investiţiei şi raportul cost-beneficiu sunt calculaţi în
consecinţă.
Beneficii măsurabile în bani :
 Venituri – încasări permanente realizate la consumatorii casnici şi industriali
în perioada de funcţionare a depozitului.
 Amenzi – municipalitatea plăteşte penalităţi pentru neîndeplinirea criteriilor de
protecţie a mediului. Este de aşteptat ca amenzile să crească semnificativ în
cazul nerezolvării problemelor depozitului actual.
 Lucrări – proiectul va aduce creşteri semnificative de locuri de muncă în zonă
pe perioada de execuţie a lucrărilor. Astfel, beneficiile proiectului vor avea un
impact în toate structurile sociale.
 Locuri de muncă – cu toate că operarea este privită ca un cost, angajaţii
permanenţi ce exploatează lucrările aduc beneficii evidente.

Beneficii care nu se măsoară în bani :

36
 Sănătate – se va obţine un impact benefic privind reducerea nivelului de
poluare în zonele din apropierea depozitului. În timp, calitatea apei subterane
ce constituie o sursă de alimentare cu apă pentru locuitorii din zonele din
imediata vecinătate a depozitului se va îmbunătăţii prin reducerea poluanţilor
care ajung în pânza freatică.
 Calitatea apei subterane – îmbunătăţirea calităţii apei subterane din zona
depozitului prin reducerea cantităţilor de poluanţi care ajung în aceasta.
 Mediul – închiderea depozitului existent şi deschiderea celulelor noi ale
depozitului ecologic aduc beneficii importante pentru mediu.

6.Concluzii

37
În urma efectuării analize am ajuns la următoarele concluzii:
• atât costurile de investiţie cât şi costurile de operare sunt mai mari în
cazul alternativei nr.2;
• centralizarea problemei de depozitare într-o singură locaţie, în cazul
alternativei 1, reprezintă o rezolvare în sistem integrat a problemelor
de mediu generate de o astfel de lucrare;
• volumul total de depozitare al alternativei 1 este de 3.980.700 m3 , în
timp ce volumul total de depozitare al alternativei 2 este de 5.910.700
m3 ;
• durata de viaţă a depozitului primei alternative este de circa 40 ani, în
timp ce în alternativa 2 se estimează o durată totală de viaţă de peste 60
ani a celor 4 depozite subregionale.

38
39
40
41
42
43