Academia de Studii Economice

Facultatea Finanțe, Bănci, Asigurări și Burse de Valori

PROIECT
BUGETUL TREZORERIEI PUBLICE

Grupa 1568

Studenți :

Mîndrescu Brândușa

Mustață Vasilica

Șeitan Mihaela

Popa Valentina
 -2011-

1.Bugetul Germaniei – Date generale

În Germania, organizarea bugetară federativă este reglementată

printr-un act normativ denumit „Constituţie financiară" în cuprinsul căreia
problema principală este cea a „repartiţiei juste" a fondurilor băneşti între
bugetul federal şi bugetele landurilor membre ale statului federal german. În
scopul repartiţiei financiare juste cheltuielile sunt repartizate în funcţie de
competenţa materială a organelor administrative federale, ale landurilor şi
locale. Conform acestui criteriu, din bugetul federal sunt finanţate integral
afacerile externe, căile ferate şi fluviale federale, poşta, apărarea ţării inclusiv
protecţia frontierelor, autorităţile şi instanţele federale.În comun, din bugetul
federal şi din bugetele landurilor sunt finanţate extinderea, funcţionarea şi
activitatea ştiinţifică a instituţiilor superioare de învăţământ, ca şi
ameliorarea infrastructurii economice regionale.

Tot în comun, din bugetele landurilor şi din bugetele locale sunt

finanţate instituţiile de învăţământ, sănătate şi protecţie socială, unităţile de
gospodărie comunală, alte instituţii şi unităţi organizate, care funcţionează pe
lângă autorităţile publice ale landurilor, orăşeneşti şi comunale. În ceea ce
priveşte veniturile, produsul bănesc al celor mai importante impozite este
repartizat între bugetul federal şi bugetele landurilor, cu preponderenţă pentru
bugetul federal, având în vedere că din acesta se suportă aproape jumătate din
cheltuielile publice, iar cel mult 33% din aceste cheltuieli revin bugetelor
landurilor şi cel mult 20% - bugetelor locale. Astfel, veniturile taxelor vamale
şi ale monopolurilor fiscale, ale impozitelor pe consumaţie şi ale
prelevărilor speciale revin bugetului federal. Produsul impozitelor pe venit şi
capital, ca şi al impozitelor pe circulaţia capitalurilor revine bugetelor
landurilor, iar impozitele reale pe clădiri şi activităţi profesionale, ca şi
impozitele locale pe consumaţie sunt venituri ale bugetelor locale. Datorită
acestei repartiţii a fiscalităţii în folosul bugetului federal, centrul federal
efectuează unele redistribuiri a unor venituri şi cheltuieli, în mod „vertical",
între bugetul federal şi bugetele landurilor aflate în situaţie deficitară.În
acelaşi timp, datorită faptului că unele landuri au o „capacitate fiscală
superioară", pentru acestea s-a instituit obligaţia de a plăti „o contribuţie
destinată repartizării financiare juste" din care se acordă subvenţii băneşti
landurilor care au venituri proprii insuficiente, realizându-se astfel o
redistribuire a fondurilor băneşti între bugetele landurilor în mod „orizontal".

Bugetul Germaniei arată imaginea Germaniei din punct de vedere a

câştigurilor totale potenţiale şi a cheltuielilor de peste un an fiscal. Se foloseşte
o linie bugetară să reprezinte compromisurile între două sau mai multe bunuri.

2
Calculele bugetare sunt bazate pe istoria cheltuielilor anterioare.Diferitele
departamente ale guvernului german separă veniturile şi cheltuielile în timp ce
dezbat planurile de stabilire a bugetului.

Conform EconomyWatch orientările specifice pentru întocmirea

bugetului Germaniei cuprind următoarele considerente :
-Veniturile şi cheltuielile trebuie să fie calculate cu exactitate. Pentru a calcula
aceste lucruri valorile reale juste de piaţă sunt luate. Pentru a face calculele
corecte, diferite organisme oficiale fac estimări. În acest fel manipulările pot fi
ignorate.
-Bugetul Germaniei trebuie să cuprindă toate veniturile şi cheltuielile pe tot
parcursul anului, separat.
-Pentru specificitate cheltuielile trebuie să fie marcate în funcţie de un anumit
timp, nivel şi zonă.
-Bugetul Germaniei ar trebui să fie bine dispus cu toate ministerele pentru a
obţine o claritate.
-Dezbaterilor privind bugetul în Parlament ar trebui să fie publicate pentru
întreg publicul din Germania. Aceasta va creşte cunoașterea bugetului pentru
toți cetățenii.
-Bugetul de Germania ar trebui să fie constituit înainte de începerea unui an
fiscal. În cazul în care, într-un an bugetul nu a fost aprobat, bugetul anului
precedent va fi cel aprobat. Aceasta se numeşte succesiune istorică.

2. Dezbateri referitoare la bugetul Germaniei, cea mai mare putere economică

europeană
-Evoluție buget 2010, previziuni 2011

Germania, care are cea mai mare economie din Europa, a reușit un
excedent bugetar mic în 2007 şi 2008, dar ulterior,în 2009, întâmpină un deficit
extins la 3%, când guvernul a susţinut economia cu programe de stimulare.

Finanţele sale rămân în formă mult mai sănătoasa decât cele ale
partenerilor din zona euro şi mulţi se aşteaptă ca deficitul să scadă din nou sub
limita UE în acest an, ministrul Economiei, Rainer Bruederle spunând că ar
putea scădea la aproximativ 2,5 la sută.

Bugetul 2010 pentru Germania, cea mai mare economie europeană,

este de 7,3% mai mare decât cel pentru acest an, crescând până la € 325.4
miliarde, sau 474.3 miliarde dolari.

Anul de criză, 2009, nu este chiar așa de departe în urmă.

Economia germană scădea, atunci, cu aproape cinci procente. O scădere mai
vertiginoasă decât în majoritatea țărilor europene. Nici Statele Unite nu

3
pierduseră atât în toiul crizei. Germania, în schimb, plătea prețul unei economii
prea mult orientate către export, notează Deutsche Welle.

Prognozele erau sumbre pentru 2010 și, totuși, ceva s-a întâmplat -
ceva ce poartă numele de "noua minune economică germană": din primăvară,
conjunctura a urmat o traiectorie ascendentă, mai întâi timid, apoi tot mai
consistent. La final de an, suma tuturor mărfurilor și serviciilor, altfel spus PIB-
ul, a înregistrat un plus de 3,6%. Nu sună mult - și, totuși, este.

Niciodată, de la reunificare, economia Germaniei nu a marcat o

creștere la fel de puternică. Iar surpriza este cu atât mai mare cu cât nu
exporturile (cele des criticate de Franța și Statele Unite) au dus greul, cât aportul
intern: investițiile locale și pofta de cumpărături a germanilor. Pentru a răspunde
criticilor conform cărora Germania nu sprijină proiectele europene, banca
centrală a subliniat că exporturile altor țări ale zonei euro înspre Germania au
crescut, în primele două trimestre, de două ori mai rapid decât importurile din
Germania: "În felul acesta, parteneri europeni ai Germaniei au beneficiat într-un
grad considerabil de rata de creștere a economiei germane".Banca centrală a mai
declarat, de asemenea, că trendul crescător al Germaniei "devine progresiv
sustenabil" - sugerând astfel că ar putea rezista și după retragerea stimulilor
monetari și fiscali ai băncii centrale și guvernului. Investițiile în echipamente noi
au crescut și se pare că a crescut și consumul privat, după trei trimestre
consecutive de contracție.

În ciuda prosperităţii şi a avansului exporturilor, statul german

înregistrează în 2010 cel mai mare deficit bugetar din istorie. În intervalul
ianuarie-octombrie 2010, diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile bugetare ale
Germaniei a fost de 54,8 miliarde de euro. Autorităţile de la Berlin au făcut
eforturi pentru ca acesta să nu depăşească 50 de miliarde de euro pentru întregul
an, ţintă neatinsă, deficit care s-a situat peste precendentul record, stabilit în
1996 (40 de miliarde de euro), informează „The Wall Street Journal". Însă
deficitul bugetar al Germaniei, deşi uriaş pentru standardele statului, nu va
depăşi 3% din PIB (nivelul maxim acceptat de UE prin Pactul de Stabilitate şi
Creştere). Succesul exporturilor autohtone este factorul determinant în creştere,
iar activităţile comerciale ale Germaniei cu alte state din Europa au antrenat în
creştere şi economiile acestora, printre care Ungaria, Slovacia şi Cehia. Doar în
luna septembrie, excedentul comercial (diferenţa dintre exporturi şi importuri) al
statului german s-a ridicat la 16,8 miliarde de euro, cel mai mare din Europa,
potrivit tradingeconomics.com.

„Pe termen lung, numai o reducere în ponderea datoriei ar putea duce

la creştere economică mai ridicată", a arătat Hans Bernhard Beus, adjunctul
ministrului de Finanţe de la Berlin, într-un raport publicat . Veniturile din

4
impozite ale Germaniei din 2010 depăşesc estimările înaintate de Finanţe în mai
2009. În primele zece luni ale anului 2010, statul german a câştigat 385,6
miliarde de euro din impozite, suma fiind similară cu cea obţinută în aceeaşi
perioadă din 2009. În octombrie însă, veniturile din taxe ale statului s-au ridicat
la 33,88 miliarde de euro, cu 3% mai mari comparativ cu octombrie 2009.

O mare parte din cheltuielile suplimentare ar trebui alocate pentru

Ministerul Muncii: plăţi pentru şomaj sunt de aşteptat să crească împreună cu
numărul de şomeri din cauza economiei,aflate într-o continuă slăbire. Câteva
beneficii, puţine au fost incluse în propunere, precum şi, ca o suplimentare de 20
€ pe lună în alocaţiile familiale şi o reducere a taxei pe valoarea adăugată pe
facturile de hotel.

În acelaşi timp, bugetul militar este redus cu 0,1%, la 31.1 mld euro.
Chiar dacă declinul este marginal, ar putea trimite un semnal negativ pentru
4300 ,trupele germane din nordul Afganistanului, care au cerut mai multe
echipamente sofisticate pentru a se proteja împotriva insurgenţilor.Ar mai putea
trimite, de asemenea, un semnal greşit aliaţilor NATO într-un moment când
Statele Unite au cerut NATO să trimită încă 7.000 de soldaţi în Afganistan.
Germaniei ia fost ceruta în această săptămână un minim de 500 de militari mai
mult.

Însă, atenţia s-a concentrat asupra deficitului bugetar şi nivelul record

de noi datorii. Aproximativ 20% din buget va fi finanţat prin împrumuturi , ceea
ce e mai mult decât dublu, la 86 mld euro în 2010, de la 37 mld euro în 2009.

"Ceea ce vedem este cea mai rea situatie a bugetului de la război

încoace", a declarat Steffen Kampeter, ministrul adjunct de finante. Wolfgang
Schäuble, ministrul de finante conservator, a declarat în timpul unei dezbateri de
către comisia de buget Parlamentului că guvernul nu a avut altă alternativă decât
să se împrumute.

Datele referitoare la bugetul pe anul 2010 sunt prezentate în anexa

atașată acestui document.

Cabinetul Germaniei aprobă bugetul pentru 2011, care face parte

din programul de patru ani de reducere a cheltuielilor publice, program menit să
serveasca drept model pentru alte guverne europene fără să pună în pericol
refacerea economică robustă a țării.Documentele în care se sintetizează liniile
acestui buget, făcute publice de către Berlin, indică o curbare a cheltuielilor - în
defavoarea creșterii taxelor. Programul de economisire în valoare de 80 mld
euro va diferi fundamental față de măsurile fiscale anterioare, oferind
"posibilități de creștere considerabil mai bune", informează Financial Times.

5
 Intenția acestor comentarii pare a fi să liniștească criticile
internaționale care vizează faptul că austeritatea fiscală a Germaniei va afecta
perspectivele de creștere ale Europei.

Economia Germaniei se bucură de o creștere bazată pe industrie, cu

ingineri ce angajează muncitori și niveluri de producție similare celor anterioare
crizei.Creșterea peste așteptări și scăderea șomajului a ușurat mult incercările
Germaniei de a-și reduce deficitul din sectorul public.

Jean-Claude Trichet, președintele Băncii Centrale Europene, a

încercat să mărească încrederea investitorilor în perspectivele economice
globale. Acesta a spus: "Este clar că experimentăm o refacere economică
confirmată, nu doar în economiile emergente, dar și în lumea industrializată".
Trichet a susținut de asemenea măsurile fiscale adoptate de guvernele europene.
Acesta a explicat la Rencontres Economiques, o conferință internațională anuală
a economiștilor: "Trebuie să refacem încrederea, iar aceasta înseamnă să avem
politici bugetare care sunt balansate și sustenabile din punctul oricui de vedere,
însă cu menținerea unor reforme structurale economice absolut fundamentale".

Comentariile sale optimiste au survenit pe fondul pierderii puterii

refacerii economiei globale, cu creșterea producției plafonată în China și în alte
părți ale lumii.

Consolidarea fiscală a Germaniei coincide cu îngrijorările

internaționale. Însă în documentul de sintetizare a bugetului se arată că dintre cei
11.2 mld de euro din economii care urmează să fie obținuți anul viitor, peste
jumătate din aceștia vor proveni din reducerea cheltuielilor. Similar se va
întâmpla și în 2012. Ca atare, pachetul "va diferi fundamental față de eforturile
de consolidare anterioare", evitând astfel o creștere a taxelor și fiscalității.
Cea mai mare reducere de anul viitor va cadea pe Ministerul Muncii, unde
cheltuielile vor scadea cu 8%, dar si in transporturi unde scaderea va fi de 5%.
Pe de alta parte, cheltuielile in educatie si cercetare vor creste cu peste 7
procente - fapt consistent cu intentia cancelarului Germaniei de a proteja
educatia si cercetarea fata de masurile de austeritate. Cheltuielile
guvernamentale globale vor scadea cu 3,8 procente in 2011, cu mici reduceri in
anii urmatori, pana la alegerile federale din 2013.

Berlinul spera de asemenea sa obtina 2 miliarde de euro pe an din taxarea

tranzactiilor din pietele financiare. Aceasta masura ar putea depinde insa de
acordul cu partenerii europeni pentru o masura extinsa la nivelul intregii Uniuni.

Comisia pentru buget din Parlamentul de la Berlin estimează pentru

2011 un deficit de 48,4 miliarde de euro.

6
 Germania trebuie să înceapă apoi reducerea deficitului bugetar
pentru a reveni în conformitate cu normele UE până în 2013. Potrivit
Ministerului de Finante, aceasta ar însemna o diminuare a deficitului structural
de 10 miliarde de euro anual. Carsten Schneider, un expert parlamentar şi
bugetar pentru Partidul Social Democrat, a numit planul de buget inacceptabil,
deoarece, a spus el, nu au existat detalii despre modul în care reducerile
deficitului ar fi de realizat.

3. Prezentare a bugetului pe anul 2010

Federal budget and fiscal policy key figures, December

2010
1. Trendurile în bugetul Federal

Trendurile în bugetul Federal în milioane euro

Estimated January to December January to December
2010 2010 2009
Cheltuieli 319,500 303,658 292,253
Venituri 238,924 259,293 257,742
Venituri din taxe 211,887 226,189 227,835
Deficit financiare -80,576 -44,323 -34,461
Ajutări datorate monedei 376 311 313
Împrumut net/ balanta
comercilă curentă -80,200 -44,011 -34,148

2. Resursele pieței

Resursele Federale de piaţă după absorbţia datoriilor fondului special (in € million)
As on 31 October As on 30November
Resource Increase Decrease
2010 2010
Obligațiuni federale 629,986 6,000 0 635,986
Obligațiuni indexate 37,000 1,000 0 38,000
Obligațiuni federale speciale 179,000 5,000 0 184,000
Economii Federale de
obligațiuni 8,886 61 179 8,768
Note Federale de trezorerie 134,000 6,000 0 140,000
Discount-urile trezoreriei 84,841 7,954 8,960 83,835
Treasury financing paper 627 35 49 613
Obligațiunile zilnice ale
Guvernului Federal 2,040 31 45 2,025
Credite împotriva notelor 12,391 0 0 12,391

7
Resursele Federale de piaţă după absorbţia datoriilor fondului special (in € million)
As on 31 October As on 30November
Resource Increase Decrease
2010 2010
debitorilor
Treuhand medium-term notes 51 0 0 51
Alte obligațiuni intra-anuale 898 0 0 898
Total 1,089,721 1,106,568
Resursele Federale de piaţa rămase pe termen lung (in € million)
Term length As on 31 October 2010 As on 30 November 2010
Termen scurt (până la 1 an) 232,952 231,952
Termen mediu (1 an până la 4 ani) 341,728 347,673
Termen lung (peste 4 ani) 515,041 526,944
Total 1,089,721 1,106,568

3. Venituri din taxe

Venituri din taxe (in € million)

Date Total tax receipts
Venituri din taxe estimate pe noiembrie 484,869
Pe Decembrie 68,024
Ianuarie-Decembrie 488,731

4. Credite garantate

Guaranteed debt (in billion Euros)

Budget Allocated Allocated amount
Purpose of Guarantees framework amountas on 31 as on 31
2010 December 2010 December 2009
Credite garantate la export 120.0 109.8 109.9
Împrumuturi necondiţionate,
investiţii străine directe,
împrumuturi ale BEI, KfW
participaţia în FEI 40.0 34.9 30.3
Proiecte bilaterale de cooperare
financiară 4.6 2.3 1.3
Depozitarea produselor alimentare
7.5 7.5 7.5
Garanţii interne
240.0 106.0 136.8
Instituţii financiare internaţionale
58.0 53.3 50.6
Treuhandanstalt-succesor
organizaţiile
1.2 1.0 1.0

8
 Guaranteed debt (in billion Euros)
Budget Allocated Allocated amount
Purpose of Guarantees framework amountas on 31 as on 31
2010 December 2010 December 2009
Compensaţie pentru dobândă
garanţii
6.0 6.0 4.0
Garanţii pentru împrumuturi în
Grecia în cadrul Uniunii valutar
Actul de Stabilitate Financiară din
07 mai 2010
22.4 22.4 -
Garanţii pentru împrumut în
temeiul Legii privind garanţiile
referitoare la Mecanismul
European de Stabilitate din 27 mai
2010
123.0 - -

Balanța financiară

Rezultatul previzionat pe 2010 a bugetului federal arată un

împrumut net de 44.0 bn euro. Chiar dacă această sumă este cu mult mai mică
decât cea planificată pentru 2010 de 80,2 bn Euro, nivelul împrumuturilor tot a
atins cel mai mare nivel din istoria Republicii Federale Germane. Această
performanță, mai bună decât cea așteptată este în mare parte datorată creşterii
ciclice a veniturilor fiscale suplimentate prin creșterea taxelor pentru licențele în
telefonia mobilă, şi o relaxare din spate a cheltuielilor asupra măsurilor luate de
pe piaţa forţei de muncă, a plăţilor de dobânzi şi a
garanţiilor pentru întreprinderile din sectorul privat.

Tendințele cheltuielilor și ale veniturilor

La un nivel de 303,7 bn Euro,cheltuielile Guvernului Federal pe anul

2010 au fost de 15,8 bn Euro, sub targetul propus, însă cu aproximativ 11,4 bn
Euro mai mult decât se previziona în anii anteriori, cât se presupuneau chetuieli
în valoare de 292,b bn Euro. Încasările în 2010, în valoare de 259,3 bn Euro, au
fost cu 1,6 bn Euro (0,6%) mai mari decât cele din anii anteriori si cu 20,4 bn
euro mai mult decât era planificat pentru bugetul acestui an. Nivelul taxelor
încasate în 2010 a fost de 226,2 bn Euro. Acest nivel a fost cu 14,3 bn euro mai
mare decât targetul propus și totuși a rămas sub nivelul celui din anul 2009 care
prevedea o sumă de 227,8 bn euro. Alte venituri administrative, în valoare de
33,1 bn euro, au crescut cu 10,7% pe parcursul anului si au depășit bugetul
estimat cu 22,4%.

9
Investiții speciale și fondul de răscumpărare

Ca o parte secundară a pachetului de stimuli economici, Guvernul

Germaniei a stabilit un fond special pentru investițiile speciale și răscumpărare
asigurând pentru acestea 20,4 bn euro până în 2011 pentru a avea un plus de
stimuli necesari redrăsării economice cât mai rapide. 12,8 bn Euro din această
sumă au fost cheltuiți în 2009 și 2010. În jur de 4,1 bn euro au fost distribuite în
2010 pentru reorientarea viitoare a investițiilor de către guvernul local si de către
Länder, aproximativ 1,4 bn euro pentru investițiile făcute de către Federație și
aproximativ 0,7 bn euro pentru bonusurile acordate pentru casarea
autovehiculelor. Anul trecut, fondul a primit cam 647 mld euro pentru aceste
bonusuri de casare a autovehiculelor din profiturile realizate de Bundesbank. În
concluzie, fondul pentru investiții și răscumpărări a crestul cu aproximativ 6,0
bn euro în anul 2010.

4. Concluzii – rezumat

Economia Germaniei a crescut cu 3,6%, în 2010, un nivel record

înregistrat de la reunificarea ţării, în 1990. Creşterea a fost determinată de
revigorarea puternică a exporturilor şi de revenirea cererii interne. Recordul
precedent a fost înregistrat în anul 2006, când economia Germaniei a crescut cu
3,4%. Reluarea creşterii celei mai mari economii europene va continua şi în
2011, însă într-un ritm mai puţin alert, estimează economiştii. După ce a fost
lovită dur de criză, cu o recesiune de 4,7% în 2009, produsul intern brut (PIB) al
Germaniei şi-a revenit, în 2010, mult mai repede decât economiile altor ţări
europene şi decât alte economii dezvoltate.

În calitate de prima ţară exportatoare din europa, Germania a profitat de

apetitul ţărilor emergente pentru produsele nemţeşti, printre care cele mai
căutate au fost autoturismele, produsele chimice sau maşinile industriale. Astfel,
exporturile au crescut cu 14,2%.Cu un şomaj în scădere, nemţii au reînceput să
colinde prin magazine, ceea ce a dus la o creştere de 0,5% a consumului.
Bugetul Germaniei a închis anul 2010 pe roşu, cu un necesar de finanţare de
88,57 miliarde de euro, echivalentul a 3,5% din PIB, potrivit Destatis.

Astfel, Germania a depăşit limita de deficit de 3% din PIB, impusă

ţărilor din zona euro prin pactul european de creştere şi stabilitate. În 2009,
deficitul bugetar s-a cifrat la 3% din PIB, după un uşor excedent în 2008 de
0,1%.
Pentru anul 2011, Germania adoptă bugetul care prevede reducerea
cheltuielilor, în ciuda protestelor care susțin că acestea ocolesc bogații și vizează
săracii.Potrivit PressTv, Germania plănuiește să cheltuiască în 2011 aproximativ

10
305,8 mld euro, cu 4 procente mai puțin decât în 2010. Pentru prima dată în
Germania, bugetul pe 2011 trebuie să fie în concordanță cu politica de reducere
a datoriilor, forțând guvernul să taie nivelul împrumuturilor cu 10 miliarde de
euro anual. Guvernul plănuieste să stabilească plafonul împrumuturilor la 48,4
miliarde de euro, de la estimarea precedentă de 80 de miliarde de euro. Totuși,
acest plafon este cel mai mare, comparativ cu anul 1996.

Oricât ar fi urgia economică de mare, Germania va continua să rămână

o țară deschisă.Hrana economică a Republicii Federale este constituită din
investiții străine și din investițiile firmelor germane în străinătate.

CUVINTE CHEIE
• Buget federal
• Buget local
• Venituri
• Cheltuieli
• Taxe
• Balanța financiară

11
 • Tendințele cheltuielilor și ale veniturilor
• Investiții speciale și fondul de răscumpărare
• Import
• Export

Bibliografie

1.http://www.bundesfinanzministerium.de/nn_103424/sid_06100C577B4CF7
C646AF8B3866156826/EN/Press-and-publications/Publications/Articles/2011-01-
abstract.html?__nnn=true

2.http://www.ziare.com/economie/buget/germania-aproba-bugetul-de-austeritate

3. ODCE/GD “Elaborarea politicilor bugetare Lucrările Sigma : Nr. 8, 2008

4. “Teoria generală a bugetului statului ”, www.wordpress.com

5. www.hotnews.com

6. www.ziare.com

7. www.efin.ro

8. www.DW-WORLD.DE/DEUTSCHE

12
9. www.financialtimes.ro

10.Raportul Financiar al Ministrului Federal de Finante (Finanzbericht des

Bundesministers der Finanzen), 2009

11. Raportul Anual al Consiliului Expertilor Economici pentru Estimarea

Tendintelor Economice Generale (Jehresgutachten des Sachverstandingenrates
zur Begutachung des gesamtwirstchaftlichen Entwicklung), 2010

12. http://www.economywatch.com/budget/germany/
13. http://www.eubusiness.com/news-eu/1231921022.85/

14.http://www.nytimes.com/2009/12/17/business/global/17mark.html?
_r=1

15.
http://www.cnbc.com/id/41752119/German_budget_deficit_3_3_percent_in_2010

13