BUDAPESTA 20 Aprilost. Duminea occas Va exi joa si duminecta, eslneyinnen: Strada arborelus verde xr. 1%, Freyeinet. Sora néstran inbiv cia, a trecutn prin multe erize, I speran nim dar déns'a din ti ‘a Fran de multe ori jerea imperiu- Jui, multi erau de pa- republi derata mulin, in timpul din urm: inse acesta con tismu a devenitu Hiberalu, proba in pri vinta aedst’a e pre: dinti’a Ini Gambetta la teriul Waddingt delegatu al ministeriu- lui de reshoin. Dupa Nr. 31, Freycinet, prim ANUL XVI 1880. i binetul lui Waddington a ocupatu portfoinl Ini de comunieatinne. jetru al Frauciei,wi AMILIA. Serman’a violinista! — Novela oniginala. — (Wrmaee) Paulu aven astfel demi ura. De si Leia prin ei faci mare impresiune m Anima lui, ~ naturelul lui schimbaciosu si-l pastri ei’ de i deodata eu spaima observa straformarea n'a Tui, de unde vediit, ek w peritu iedu'a Luciei, pul ei ed uu reflecsw palidu il adumbrid ; si de ui ei. Si lui sincera i-a pa parutu reu de serman’a Lue El sciea ch Lucia i iubesce nemarginitu il adéra, «i el i ord speranti’a ci, el i erd totul ei, Paulu posedea o Anima de altfel buna sii drépta; putea el st-mai de- parte simula amoru? El ee i-« datu ei ered jew de acea, el void ai tu, séu ce mi inoeint dar reu de asta, spuse ce presinte, Apoi cu lacremi de iertare s'a rugatu de ea ‘a dusu, a parasitu-o. Sin peritu in negurile ntu ilusinnile junetiei in nime, sina mai iubid pe . ei dulei consolatére. Oh Lieto! mai aio proba grea! Untr'unu salonu pomposu, unde lampe de astealy respandeat o lucire vederdsa, peste mobile. Tues peste statue alabastre, peste flori esotice, peste unu pr blicu numerosu si elegantu care se migcd, converai, idea dupa placu. — Ah, 88 tacemu, sé asculthmu! Haid s6 ne apro- pidmu ¢ audimu mai bine, si 88 0 vedema! — apoi o tacere adanca. — Ddicule, ce tonuri! Cat de fruméaa e artist's, cum sefe de inaeatosu conduce arcul pe violin’a sa, — sioptian unii altors in ureche. Si intra adevera artista, violinist’a tinera eri frumésa, cum statea drépta, nalta, in vestmentu ele- ante albu, perul of negra c& néptea adumbrid.fagi' ci palida, ochii ei ca déue diamante fntuneodse; dar pe eit de frumosi erau, pe atit de reoi priviau accia, par cd eri unu adre fire de caldura si numai ew ince- tul dupa cum scotea sonuri suave din instrumental ci, se parea ci accia stralucescu o viétia interna calda. O! frumésa eré! O! frumésa er Lucia, cu multi ‘umésa deat nainte de patru ani, si numele ei de artista departe a strabatutn. Si La tul seu, trasurole fisionomici, i stralucitori, tsi capetara stereotip'a lor se- ece. Cu unt surisu deoblegatu le multiami gtabira entusiaemati apre ai face cele re complimente, pentru vi'a placere celea Ore nu s'ar fi stramutata pe unu secundu fieio- noma ei, dre nu i-ar fi tremuratu mén'a ei convulsivu conducéadu arcul pe instrumentul sew, de ar fi obser- vatu supt timpul produetiunei sale, doi ochi tnfocati, cu unu foew misticu asupra ei atintiti; end privires i neagteptatu star fi fntélnitu cu acea, cu ochii Ini ce statea radiematu Iinga o statua de mar- ‘more, nu i-ar fi stragnatu afugele, au i-ar fi stragnata mina? ‘Multe perséuo de rangu veniva si-o incungiurara pe Lucia, toti nisuiau « 0 petrece, si a-i vorb! multe Anu XVI. frumése, si multe femei o invidiau, dar Lucia escusine du-se, vol nainte de finitul seratei a se depar ‘Treeéndu prin sal’a spatiésa, deodata observd figur’a nalta a lui Pauly, si ca voi a-l incungiurg, dar ri cei Paulu se grabi spre ea, si ea predom- nindu-se i intinse man’s, simulandw 0 Linises perfects numai anim'a ei tresulté de durere nespusn Ia reve deren Tui Si Paulu i vorbi,imoltiami profandu si migeatu pentru ariele cele dulei ce le-a seosu din instrumentul seu, si multe altele, in fine se rugi de Lucia, sb-i cone wéda sé 0 cerceteze ed unu vechiu amin, Si bid’a Lucia simtiea e& corerea lui nue drép- ta, dar pututu-a resiste?! Serman'a Lucia, acum cand cageti ch ranele ef se vor vindeod, acum de ori singe Da, Lucio, ffi intielépta, mu asi de now bare’ Animei tale pe valurile amorului, eke odata vei suferl neofragin tristu! Si Paulu o revediit; 0 revediit ed pe o artista renumita celebrata, inaintea careia se inchind unw pu- blicu alesu, revediit pe Lucia cu multn mai frumbsa imposanta deceit odinidra; si el odata a posediutu fa frumései Luciei, ei el a pututy si parasésca acdsta femeia ! Céi unu fulgera eleetrieu, cu pareren de reu inte’ si vechiul amoru in fnim'a lui, isiopti de nou la urechia : In bia de now amorul teu ! Cu eaintia adeverata se apropiit de now de Lue orbi, i vorbi despre eaintr'a Ini, i vorbi des- morul lui eternu, i juri, o imploriy so i iubésca! O nimi femeiesci usiora puteti uiti si Lucia igrasi il inbi, n tive a etdtif fragede, si ed una rice purtd imagines idealului seu dove sa_profunda. Unu propusu aintu i n'a ei, « forma dia Pauly unucaractern ade- au si constantu, chet Anima Ini de altfel erd parea ei grew. Si Paulu spre i efgtigh Luciei complacere, sina schimbatu traiul vietii, ‘erd mai solidu bachanticele petreceri, la cari ed artistu de multe ori lui parte, acum Je urid. Acum, de cand a déu'a dra iubié pe Lu- cia, siise parea ch’ nimbul inocentiei ce pe Lucia 0 infrumsetia se reflectéza si peste fiinti'a interna. ah si ee simtiea mai nobilu, mai curatu, mai bunu, trecit una timpe, natura téte-su tree tore, inca si simtiemintele ce le eredemu eterne, si din Anima lui Paulu treeit betfa, patim'a eu care iubid pe Lueia, inse in fundul anime remase amorul curatu, cum reméne la malu, dupa ce undele reflusului turbatu speléndu malul, remane aurul curatu, totusi viétia de bonviva libera ce i se prefacuse in natura lui Paulu 41 rechiamd cu putere, de si lantiurile Luciei erau de rose, dar totusi erau lentiuri, si pentru unu timpu in- delungatu uu erau compatibile cu natur’a libera sbur- datic’a a lui, su de ilusiuni efeme- nima, ef ae ‘umplit ani veratt ser buna, si Paul o iubis, si asta nu. (Va urd.) IULIA CAMPEANU. Umbr’a Domnid Tn Orient unu Sultan, Aoeat cara Nici radfolo aust a sirelui Tanaltu ici Infni’a zare noschimbate, Mai crodu nu mai vouusoru, Unu altul nu cuprinse In carsAnul XV1. FAM 0 placase, Din polu iu potu ew spaiaa al sen nume sbors : Sina lui edt ungisite en singe eran trase, Ja amar'a lui Hjice 0 tra tremors. pmsl, rosa sub tronn tata finer’, Cum fuge 0 goacin de tigeut eolu turbatu Dar uinbr's Nici eind de corp Fug se ol ew frien, fg ofa urmandnst dovintiy i negtn, wii etm sa departatu. -Alenga dela niue o, unibre mimeindsa £ Riv anes Vin’ sire do-o absirbe ow ratio luminése, (Ori nu vel pluti atl pe cexin asta maretiu!*= Ie do monstra, cain tu vei sé mvanetig Vorbi. 8i bidndul sire zimbi ew nepasave De monstrul fara minto, de diavolul nebuin Kir ol apues arcul, sageta icta sare udu tulgeri de lumina spre sérele strwbuan, Dar Domnul » puternicn, a sa lege e santa, Si val do-acela, eare viv eumvare 0 cals Saget'a se Tutiree, eum fulgerul sTawenta, Sin dnim’a de Suttanw de-odata se ‘mplanta, Bl culo, ‘a al seu singo amaru se svéreolesen, Isi da sulfetul nogru viéti's-si blastemfind uy Un corbu rotindw de-asupra sinisteasi eromanesce ica fost umbr'a nedrépta,o-ai storsi de pe pact t= TEODOR Bot, Igien’a junimii. i, si mare Junimea represinta generatiunea viitorul pentru acést'a parintii trebue sé esercite cea m: privighiere asupra adultilor pentru cd aceatia cu 0 constitutiune buna si cu o moralitate sinetosa, Din nenorocixe 'a epoe'a 'n care traimu cea mai re parte din juni stint strieati, de parintiisi de come panionii lor. _,,. Se pote apune flira esageratiune, eh capii de fhe ailia negligéza in generalu edueatiunea copiilor lor. dunii, prin pré marea libertate ce Hise acorla, siint espusi a contractd totu felul de deprinder Traicseu ei nigte adeverati stapini, visipeseu banii po cari mu i-nu efgtigatu, si acéet'a in detrimental mor, Jului si a fisicului lor : teatru, jocuri de hasard si 0 mie alte deprinderi cu consecintie fuaneste, nimiew mn lipsesee, si prin ducerea unei vieti atatt de desordonate contructéz yermeni de béla suspecte cari le ruined sanetatea si le infectéza fructul casatoried lor, Sub panetul de vedere moralu, esistenti'a vigisea ee duew juni coustituesce unt pericolu pentra moral’a generatiunii viitére; sub raportal sabecitil ea trebue considerata ed unu atentatu tn viétr'a pro geniturei lor. ‘Unu individu dedat esceselor junetied nm péte deveni unu parinte sinetosn si robustu, nici a fi vn modelu de morala Aceste escese uséza organismul si produc In co~ pili acelor ce ge dedau la ele tubereulos'’, seroftelele si tote bilele de depivitiune. fel abusurile comise de adolescenti stmt eaue imediate ee Iueréza asupra productiunii con Jngale, Unu june ce coutractéan deprinderi rele si bélele septice de eari stint acompaniate, devine prin accstu taptu chiar ucigastul yoluntara al provenitnr fia | rele. | ILta. 195. | Capi de familia ma meditéza de ajunst | bansabilitaten ce iaw asupra-te, ef nu ian preeautiunile necesare spre a impudeci, in'limit'a posibiluleis ed | sdultif lor 36 nu abuseze de liburtaten individuala Din contra, eati parinti nu se yedu facéndu | placere, spre u dice asid, cand atla ch i lor fr za locuri suspecte, se ‘dedeau Ia jocuri de he | introtinu relagiuni anormale, ete E bine, acesti capi de familia sint ade ai propriului lor singe, pentru ch la umbr's ace tei condescendintie culpabile se nasen si erescu obiee. paiméntatére pentru juni si mai funeste fea pentru generatiunen e& vor nasee necstin Déca to avi tragedi_ai copii | sb fiw obicctul nei vigilentie severe, ghiere trebue s& se marésea eu eit ne adolescentia Trebue cé antoritaten eapului de familin 8b ste piinesca vointra cop iilor sei, ei el se fia din po obivetul unui mare respeetu, sé-l considere pe tim amien si in aeelasi timp ed pe umt juddentorn severu. Pavintii din partee an sareine firte grel Sb studieze ptitudinile sale, temperamentul seu, spre dupa cireumstantie, sé cundsea per= afiune, locurile eu. freev iui grele de indeplinitu, « ade i toti sintemu obligati | Priveghierva ee trebue sé eserviteze parintii, este j ot att mai multa necesara in orastele mari unde vas pentru compromiterea moralului si a sinetatii ce néstre trebue aeésta_privie propitmn de lor, consiliele necesare sdnele cu cari e in ete. Téta atite obli | veratu, dar Ia | siunil | eaint a |. Junii eredu in yeneralu, c& potu a se dedi fira impunitate lu totu felul de desordine pentru ea sit in aii. rére profimda. ‘Tocmai la weésta epoca a esistintivd trebue si reguleze eineva cu ingrigive cheltuirea fortielor vitale, ase Incungiund eu téte precautiunile posibile, spre x nu coutracti bola contagidse a ciror eonsecintie se re- simtu pana la morte. 18 indispensabilu, e& junii sé te: aupa_pre- ceptele seiintici igienice, déea tinu a-si conservis sine tatea si forticle | pute Nu e necesaru sé cautimu departe esemple in spriginul celor ce amu spu Cati juni nu vedemu noi preimblandu pe trade j unu oxganismu slabu, girbovu, minatu de abusul pla cerilor si incovoiatu sub greutatea suferintielor Intrebuti pe medici de numerul celor consulte asupra bélelor ingrozitére ce mingza consti tujiunea si lasa‘n singe yermeni de cari sen Nu se potu in de ajunsu cousilin junit sé in tte | precautiunite igienice, precautiuni singare capabile de # asigurd o sanetate buna si o betranetia seutita de ins firmitati. O hrana buna, somuu de ajunsu si la dre convee nabile, abstinere de’a fiveventé locuri suspecte side ucele unde esista o aglomeratiune mare de lume : eser- citiul muscularu si dre-eare regula in relatiunile matus le, 0 fntrebuintiare moderata de heuturi alcool ita principalele precepte igieuice ce trebueseu urmiate sprea ajunge lao etate tnaintata si a conserva pant Ta mérte fucnltatile fisice si morale. v.G. +L196 “ox EON Ue Calindarul septeménei. =| 2] Numele sintilor .. si By. Mareu. Ap. M. Vasi Am. D1 ministru al cultelor si instruetiunii _publice din Romini'a, voindw a pune pe membrele corpului didacticu 1 adapostu de ori-ce eritice ce li s'ar face in privintia toaletei, sia le scutt totu-d’odata de nenoro- it'a indatorire d’a urma pasu eu pasu diferitele mode, adesea costisitére, a luatu urmatérele dispositiani, printr'unu regulamentu, pentru portul institutérelor si invetiatérelor de ori-ce grad »Tinut'a inetitutdrelor si tavetiatdrelor gedlelor publice trebue a fi fa totu-de-una si in totu locul po- trivita cu positiunea lor si eit se péte de simpla, ast- fel de esemplu, le este opritu in modu absolutu, in esercitiul functiuni a) De a purté perul despletitu séu in efirlionti ce ar atérni pe spate sé pe umeri, ori tunsu dinainte si Jusatu pe frunte5 b) De a ae droge si a se parfum; ©) De a se servi eu imbracaminte de dantele, ca- tifele, matasarfi si alte Iucruri luesbse, ori de a purté diferite scule eu petre pretidses d) De a purtd rochii cu edda, enre 88 se tirasca pe jos, ci numai atit de longa, eit abid sb se atinga de paméntu. Jn clasa inse, séu efind se presinta inaintea dife- ritelor autoritati, sant obligate de a avé urmatérea im- bracaminte u 1) Rochi’a cenugia eéu négra de atia séu de lana, talifa ei va avé forma unui palton incheiatu pana la gitu, cu ménecile lungi, stefmte si garnisite de giura Jmpregiuru numai cu 0 manjetura dia aceeasi stofa si culére de 5 centimetre de Ita, ir pélele rochiei (fus- '2) potu fi garnisite cu o manjetura asemenea cu cute, lata de 25 cen 2) Gulerul si manecuty’a albe, simple eéu bro- date, inse fara alte garnituris 3) Cravat'a négra de metasa, drépta si ingusta, asomenea fara garnituri; 4) Peleri’a, idrn'a, négra, i forma numita a la bergére) garnisita eft se pote mai implu si cu veluri lungi. Iérn's ge mai potu servi, lx trabaintin, de unu expusions afu de 0 brobéda de lana négea s 5) Paltdnele, ce vor purté iéna, primavér'a s6u ‘témn'a, vor fi asemenea cenugii aéu negre, de postavu ‘én de alta stofa de Ina de form’a cea mai simpla si Fava garnituri; 6) Botime de pele séu si de alta materia, inse negre, fara brodarii, funte, catarame aéu alte garnituri si cu tocurile asiediate. vér'a de paie (de FAMILIA. Anul XVI. Ori ce abatere dela acestu regulamentu, consti- tuindw o infraotiune disciplinara, se va pedepsi con form celor prescrise pentru aceste de legea instruc siunit# Dela Pari = 8120 aprile. — Domnule Reduetore Jn mijlocul unei junimii doritére de lumina, Ajuariul al carui capu siinteti, a fost eeu mai inewra- giatoru al ori carei acfiani nafionale. Sint veselu a fi pote primul mesageru al nduei sovietiti ce s'a coustituitn 1a Paris si ai cared membr multi au fost corespondenti ai diuarului dvéstre si co- laboratori. Societatea studentilor romani dia Paris*, con- trariu” pretensiunilor unora, nu continua nimicu, wu ‘ta nimicu. De sine statatére, propagandu unites tn- tre fiii aceleiasi mame, are durata tocmai fiindu et se baséza numai pe viitoru si pe activitatea membrilor sei, ne avéndu nimicu a imparti eu trecutul. Constituindu-si unu comitetu din dit Vinesiu pres,, dnii C. Alesiu primal secretaru si Lahovary se- aru si 1 dl Che. Buieliu viee-press. si ale: tuindu-si statutele (o ideia celu putinu originals, déca ‘mai inteligenti nu buna, a fost propusa de unul din o membrii, ca nici sé avemu statute se ne dupa cum ne comanda bunavointia si concesiunes reciproca ce unesce pe fia-eare din noi in acestu mo- mentu). Sia cititu apoi in cele déue « matu o seriere asupra lui Ronsard, p ‘ochire asupra starii economice a Romaniei si o poesia, a lui Vasile Cosmovici Ia adresa societatii. Luerbrile se continua eu activitate. Tntr'una din siedintie, dr. Al. Poppovici dela Mehadia a Iuatu parte si a aretatu mersul societitii romine din Viena si ne-a promisu cooperarea dsale. Socfetatea onorata de presenti'a sa, 'a proclamatu membru onorariu al ei, 1n privinti’a Iucririlor eredu ed de ocamdata ele ce vor publicd fntr'unu diuaru romanescu, asemenes provisoria este adunarea socfetitii la dl Grigorie Em. Lahovary, secretarul-cassieru al societitii, ce a avutu amabilitatea a oferi unu ealonu epagiosa in Rue Cas- tiglion nr. 6 pe ednd primele déue siedintie #au tinutu In dnii frati Alesiu. ‘Acestea stint informatiunile ce de ocamdata si prin o decisiune de ,motu propriu® vi le transmitu Gvéstea care nici odata nati lipsitu a incuragid ai im- bragisié cu ealdura ori ce migeare a tinerimei stu- didse. Primiti ote. intie ARTHEMIDOR. Literatura si arti Seéla de operete. Citimu in ,Uniren* din Iasi : Jn urna initiated uate de doit Otremba, Al. Gr. Siutiu, Caudella si altii, ee forméza in orasiul nostra © societate filarmonica, cu ecopu de a infiintié 0 go6la, unde tinerii si tinerele cari se dedau musicei voeale «@ fimésca o instructiune solida spre a puté deveni ar- tisti buni pentru represintarea de opere si operete. So- cietatea numera 20 membrii din cari fia-care va depu ne 200 franci pentru constituirea capitalului de fondare. Planul, dupa eare societatea vré sdajunga 1a realisa- rea scopului, eate cam urmatorul : Indata dupa const tuirea capitalului de vi'o 2000 franci, se va iufintié oAnul XV. gcbla de cantu, pentru care se va aduce unu profesor, din Milano. Elevii deja inaintati in studiu, vor inve- tid Ia inceputu operete straine, traduse in Timb'a ro- infina, apoi opere si in urma, déea vor fi, si opere ori winale romane, Operetele deja bine studiate, se vor represinta la teatrul ¢elu mare de aici si produsul se~ ratelor va fi intrebuintiatu parte spre ineuragiarea cle- vilor, parte pentra sporirea capitalului activ Caletori’a Jui Magi Nedeleu. Sub acestu title Sia represintatu de eurénd pe seen’a teatrului din Bu- curesci o comedia localisata dupa pies’ lui Lah Le vayage de monsieur Perrichon* de dni M. Seu Tssen si Mareseu, earo a avutu unt succean deplion, si cei mai multi din publiew eredeau, et au in fagi'a I © comedia originala, biciuindu slabiciunile societitii romane, Limb'a — serie ,Democrati’a Nationala® — in genere e curata, caracterele bine nimerite, glumele siint curatu romanesei, Biserica si scdla, Catedral’a mitropoliei din Iasi se va restaurd in cursu de 5 ani, Printr’o lege publicata in ,Monito- ral oficialu® se deschide pentru acestu scopu tnu ere- dite de 700,000 lei, din cari in_primul anu se vor in- trebuintié 100,000 lei, ide in ceialalti ani cate 150,000 Tei Academia reg. din Oradea-mare tocmai ina- inte eu o suta de ani sa finfiintint acésta academia la fnceput filosoficu, iér celu juridicn s’a deschisu eu mai tirdiu, si cursul filosoficu Ja 1850 s’a adausn gim- nasiului, formfndu clas’ a 7 si 8 a acestuia, astfel academta numai peste 7 ani va serbi aniversari'a ine fint¥arii sale de 100 de ani. Societati si institute. Academia romana, In una din pentru ficsarea ortografiei romaine, a eetitu proiectul. La 13/25 aprile Academ?a tink siedintia solemna, cu care ocasiune se proclamara premiile date in acésta sesiune. Marele premiu Heliade, de 5000 lei, a fost decermutu dlui Hagden pentru oper’a ea: ,Cuvinte din betrani*, opera de filologia si limbistiea do valdre insemnata. Premiul Nasturel Hereseu s’a conferitu dlui Sion pentru operile sale dramatice. Socfetates pentru fondu de teatru rominu, Adunarea gen, a Societitii pentru fondu de teatru ro- manu se va tiné in estu-anu la Sibiiu. Spre scopul acest’a conferentia inteligentiei rom. din Sibfiu, tinuta, In 25 ert a esmisu unu comitetu din Dd. : Coama, Ba- ritiu, tinerul, dr. Bareianu, V.Romanu, dr. Moga, T. Popescu, dr. Brote, Petrescu, Boiu, Popa, dr. Ne- mesiu, dr. Olariu, ‘cari au s® faca pregatirile tre- Duineibse. Associatiunea din Arad va renvié! De dra-ce comisiunea esmisa pentru esaminarea socotilor Asso- ciagiunii nationale din Arad a terminatu agendele sale, sieste gata a face raportu adunarii generale, presie- Aintele numitei Associatiunii, Pr. SSa parintele epis- copa Toan Metianu, convéea in ,Biserica si Sedla® adunarea generala la o siedintia continuativa, pe luni dupa dumineca Tomei (10 maiu st. n.) Ia 9 dre demi- nét’a in sala inetitutului teologien din Arad. Rouniunea invetiatorilor romani gr. or. din Gieces’a Aradului va tiné adunarea sa generala, joi, dupa Pasci, in localitatile institutului pedagogicu- teologicn din Arad. FAMILIA. 197 Comitetul reuniunii tnvetiatoritor romani gr. or. din dieces'a Caransebesiului va tiné o siedintia la 14/26 aprile Iu Bocsin montana in gedl’a gr. or. la 11 Gre deminéti’a. Albina ananeia. prin diuarele din ‘Transilva- iu sensul conelusului adunirii generale a So- al sieptele cuponu dela actiunile insticutului numitu, seadietorn Ia julie 1880, se va reseumperd la cass'a su din Sibfiu oti florini Ce e nou? Domnul si Démn‘a Romaniei Ia Sinaia. tn diw'a 820 aprile Domaul si Démn'a Rom: ple- catu la drele 8 deminéti’a, cu unu trenu specialu, spre a face o escursiune la Sinaia, si s'au rentorsu ia acea di, la drele 81%, sér’a. O ovatiune spontanea agtepta pe Al, Lor R. la intéreere. ‘Miteopolital-primatu si in. naltul clera, ministrii, presiedintii adundrilor legiui- tére, eu una mare numeru de senatori si deputati, pri- marul capitalei si alte eapetanii ale autoritatil Dlice au iutimpinatu In gara pe sugustii suverani ‘mare numeru de ease erau iluminate. ciri_personale. Rds, D. Toan Cor- hanu, prepositn al eapitlului din Oradea-mare, de due 'septemani se afla in Budapesta, spre a face cura; preeum aflimu, cua a reegitu depliau. —- DI dr. Aurel Muresianu, redactoral ,Gazotei ‘Transil- vaniei*, si dl N.T. Ciuren, comereiantu in Brasiovt, preeum cetimu in diuariul numitu, au plecatu, cf tra: misi ai comitetului pentra Romani inundati, pentru cd 50 imparta ajatérele prin tinuturile atinae de fnun- datiune. — D1 eolonetu D. Leea, ministrul de resboiu al Romanici, a fost inaintatu la gradul de generalu de brigada in corpul oficiarilor de reserva. < Statwa Ini Stefan celu mare. Citimu in ,U: rea din Tasi : Statu'a lui Stefan celu mare, respective modelurile ei se afla nea espuse in feréet'a magaziei dlui Ioan Babic. Publicul iasianu ¢ unanimu in desa- probares proieetului facutu de sculptoral parisianu dl Frémiet. Mai toti stint de parere, ed comisiunes insar- cinata cu redicarea acestei statue's? faea unu concurau, la eare proiectul celu mai bunu sé fia premiatu si ac- ceptatu. Reuniunile de eantari din Viena, represintate prin vr'o 2800 de cAntareti, au facutu’ In 25 1. e.0 mare serenade familiei domnitdre, intru amintirea ser- barii nuntii de argintu, Serenad’a e'a facutu in go6l'a de calaritu de iérna. Cu aeésta ocasiune pentru pu- blicu s'a impartitu 5000 de bilete. Dupa serenadacin- taretii au participatu la unu banchetu, unde s'au_ger- vitu 20 de eapridre, 40 butéie de bere'si 1500 butelie vinu de Champagne. Banchetul, In ordinul Maj. Sale, a duratu numai o dra. ELymen. Dl Timoteiu Achimescu, capitan in arms -n incredintiatu de sogia, pe domnisidr’a Tueretia Suciu, fie’a dlui Petru Suctu preotu si notaru consistorialu gr. or. in Oradea-mare. Reconstruirea palatului din Iasi. S’a sanctio- natu legea, prin care guvernul Romanfei este autori- satu cd sumele provenindy din véndiarea bunurilor ce se va face fn cursul anilor 1880 si 1881, sé le verse la cas’a de depuneri, spre a servi c4 fondu pentru re struirea palatului administrativu dela Iasi. Aceste si me se vor foscrie 1a veniturile bugetului fia-earui anu ; dr tn adustare guvernul este autorisatu a Tud sumele necesare cu modu de imprumutare dela cas'a de depu- Unw Din Lugosi primimu dela eorespundintele nos- tru ordinary urmatérele gire : Sgomotul mare, ce I'aFAMI nea in comitatul Carasin —in dfua- a potu dige prin tié’a intréga, sau 2 yotlit ( ifalusy, fostul comite supremu ne-a pa- rasitu eu voin séu fara de yoia, iér vice-comitele Ghica a fost repusu in ofieiul sew in téta Tiniscen s apoi, de cumya & adey faimn'a, ch dl Carol Ta bajdy, noul condueatoru al comitatulni nostru tionéza si rehabilitarea judelui cercualu admi tiv din Jam Béla Bird, nu ne putemu miré de locu, Aéea fagia de téte cele Intémplate, chiar inculpatif es- chiama en indignatiune + ,"Tant de bruit, pour une omelette! O scire pré momentéea, fnew ne invétia, dérw totusi nu s'au facutu ,atite vorbe pentru ni- micu*, edei ita in 25 1. c. comitele supremu Caroli ‘Tabajdy a conchiamatu congregatiunen ordinare cot- tense pe 12-lea na ora intro obi pertractare puse la ordinen dilei — cetimu cu suprin- Here 1 salegerea vice-comitelui covtensu'. Va. #0 vice-comitele Ghica peste citeva dile dupa repunerea lui a resemnatu dela postul seu. Credu cf toi ‘tin comitatul acesta: vom sei intrcbuintié ocasiunea aeésta pentru validitaren drepturelor lor prin Iege luandu eu totii parte activa la congregatiu- nea din 12 maiu. Din parte-mi mu voiu intirdid, 66 ve comunieu, die redactorn, resultatul alege tinne, Cor. ord. Musee! au si inceputn ab se ivésen in pirtile Timisiérei. Vitele amenintiate fugu min- cAndu paméntul, dar insedaru, ciei multe cad v . Din Clopodia ni se serie, cd tn diu’a prima end fe musce, an si peritu um bow, o vaca si doi porci. Siin comitatul Aradu s'au ivitn neste musee, si la Ghioroe, la 25 Lc. trei boi si_ unt ealu fare prepaditi. Poporatiunes e cuprinsa de tri mare, chet déea isi va perde si vitele, va ajunge la saps | de Temnu. Regimentele de dorobanti in Romania sau inmultitu, precum deja semnalaramu, pe Inga cele 1 regimente de pin’acuma s'au’ mai tafiintiata nea 14. Astfiel dara numerul tuturor regimentelor de dorobanti s'a urcatu a 30. © pescere néua sa descoperitu de curéndu tn apropiarea Mehadiei, Téta cum! Une diuasin roi Iueréza eu mai multi italiani la nigte eladiri ale hailor Hereuliane, inainte eu citeva septemini a vor- hitu prietenilor sei despre 0 pescere care nn zace de~ parte si tn care sv afla 800 de piese de bani de auru ‘oc’a de aurn, ‘Trei énsi dintye lucratori au si plecatu in secret ae afle acea pestere, inse n'au pututu pe trunde in ex, A déu’a dea o patira Gra 25 de barbati pornira, cari apoi si isbutira a pe- trunde in pescere, dar nu gasira banii. Sau gasitu © multime de petrifieatiun, dee, dinti de animale Ailuviale, Pescerea va fi esaminata in curéndu de bati de speciulitate, Sérte tragic uunu june lor sortituret comunale, oi va veni. in binron, des ze iviva acolo ac uel va fee edstigul cel urmatére el nied nu se presinti in bine smicii lui mersera a-l felieitd. “nse nu noroco- a ‘ici bietul tineru toemai in momentul acela fit lovitu de véntu, superatu forte, ei —altul a facutu eégtigul prineipalu, | Unu redactorn palmitu. Unu diuarn greceseu, ce apare la Bucuresci sub titlal .Silogi*, are neome afa da injuré pe Romint in t6te tonurile, pente nu Taskmn pe fratii Cireci « termind in pace oper'a de Lia. Amul XVI elenisure in Rominilor tintiari din provineiile Turciei, Unu roménu macedoneana intalai dilele trecute pe redactorul acclei foi, si fl lovi eu pal- mele peste obrez junew macedoneannlui tenfiata si prin aceen, ci redactorul in parintele dénsului ana, éea barbatal nici mci va e partea, nici nu o reprimi. Si fiindw ch barbacul ei na faeutu nici un'a din aceste, ea ci-n esecutatw reabuna- nit aprinst cas'a si-apoi a suritu in fintaa. Iserul « tresnita la 21 Le. ta 0 casa tn Gyo a numai deeit sa aprinsa, si omul eare se afli «fin tréntitu la paméntw, hainele-i fare pir- r pelea lui se facit rogia. Dar curiosn! Atbo- rele din e se fotografi pe peptul lui. Cu téte aceste inse el n'a muritu, Jocul eopiilor. Nigte prunci in Nyitra mi de malta s'a jucata de-a — furei. ‘Tribunalul a condamn- natu la mérte prin stréngu pe facatorul de rele,si seu- tinti'a se si esecuti numaideett. Micul vinovatu fu ureatu pe unu seam, iinfasturit pe grumadi fo fane, o legit de unu stélpu, ir ceialalti Inara de sub, el seaunul. Spre norocire,” parintii aparura tocmai jolite, atunce, si mantuira pe bietul copilasin care deja se up A muritu. pe sarcofagu, Contess' wr traid vesel in comun'a Rachicia, in Stiri’a. Inti” tuna din dile inse ew de odata se bolnavi, si in fine me= dlicul constata, et a muritu. Pregatirile de famormén= tare se fac davrul fu asternutiy pe sarcofan In néptea prima inse urmi une ineidentr tnfricostatu. Contessa, al earci coxpu numai amortise, se deatepti si fuceres a seapa din situatiunea-i grozava, Inge mt putit, ci numai restorna efteva Tuminiri, Starea tn care se afi, faclt aaupra ci o impresiune atat de eum- plita, inet —imuri de spaima. Dar apoi nici mu se nai degtepti. Sciri scurte, Donmul si Démn'a Romi- i au datu In 9/21 aprile in ondrea comitelui Wes- len, tramisu estraordinara_ si minieteu plenipoten- tiara al Germanic, unu prindia de gala. ~ Defteitul anuluicurentu, dupa aretarea offeiala ya st 10916251 A. _ La Buewr Batthysny marti Saw nascutu 134 si au murity 188, scaderen ¢ dara 54 in timpu abi de 6 Optu miliéne de Jei a votata senatul Roméniei pentra repararea mate~ tulii de resboiu si al flotilei. — Bene-Merenti, cl. IT s'x acordata dlor Ton Rinrénu si Ton Tonesen pentra serierile dlor didlactice. inaia comuna urbana ! Adunarea deputatilor Rominiei a votatu proiectul de lege prin eare comun’a Sinaia se declara eomuna ur- bana. — Comitetut din jutoraren ¢ Jor daunati prin esund’ 'w treeltta a. anun- ciatu, ch va terming agendele sile la 1 mai. — Unu advocatu din Brinn, cutare Sumuely, ae dye ce a falsificatu politie in pretin de 200,000 fl, vele Tui se urce la vo 300,000 fl. — ‘La Boost fost focu 300 de familie au remasu fara ada~ postu si in mare parte f consfield si-n data demisiun mitu-o. pe care regin'u a si pr Necrologe. Clemente Hossa, fostu jude ‘neetatu’ din CN. Radu singulara in Olpretu in Crensilvani'a, vigtia Ia 7 aprile in etate de 70 ani. leseus_ proprictaru de tiposrafi tatu din vietia la 25 aprile, in etate de 45 ani,Anul XVI. Cronic’a lume’. Nordenskjéld sosindu casa In Stockholm a fost primitu cu mari ovatiuni. S’a tinutu unu Te-Deum, dupa cate regele amersu pe bordul vaporului ,Veza*, cu care sa facutu esploratinnea, sia impartita perso nalului medalie comemorative. Sér'as’a data una bane cchetu in palutul regesou, la care — afta de_-membrii ‘litiunii — Tuara parte numerosi barbati si dame tea inmalia. Regele a tinuty unu discurcu, accentuainlu, eh primul vaporu care a navigata in giurul Asiei, este svediann, si ch ondrea compete pro fesorului Nordenskjild_ si cupitanului Palander. Isto- ria va tnsemné pe paginele sale acésta espeditiune me~ morabi Prineipess’a Frideriea de Hanoyera in sambe- ta trecuta s'a cummatu eu br. Alfons Pavel Rammin xen in capela regésca din Windsor. Acésta casatoria 4 fost combatuta de familia miresei, citei mirele ei nm apartine vr'unei familie domnitéres cu téte aceste Inse ea se mariti. La cununia wristoeragi'a englesa, in frunte cu regin's Vietoria si familia domnitére, a fost repre- sintata in numer mare. Regin’a, ed totu-de-una, porta doliu. Jun’a parechia va petrece la Claremont lua de amiere. Englesii in Afghanistan o ducu férte reu. Tn- selar stint t6te sfortitrile, ei nu potu raportd invin= gere definitiva, ma din contra de multe ori sufera lovini aspre. Asi se ammeia, et de curénd anu des partieméntu de trupe englese a fost macelaritu de muntenii afghani in apropiare de Quetta; drumul intro Quettah si Candahar'a fost taistu a heeletelo- sgrafice date jos. Femei in politica, fn camera deputatilor Fran- ici de curénd a fost mare scandalu. Deputatul Jour- naul a atacatu atit de vohementu pe Albert Grévy, fratele presiedintelui republicet, incat_presiedintele Gambetta fa sility a-i aplicd censur'a. Caus’e acestui ataeu violent, precum se constata ulterior, se reduce Ja certele sogielor lor. Madame Grévy si madame Journault adeca sant rivale, si ele produsera iritatin- nea barbatilor lor. Numerul prinsilor in Rusia cresce pe dice merge totu mai infricosiatu. Unu diuaria strainu sere in inatitutele do corcctiune ole Rusil eo fla 3000 de énsi, in inchisorile sale 46 de mii, afara de nea 63 mii de dmeni siedu in iuchisdre, Acesti 63 mii sau prinsu dela atentatul din palatul de igrna. ‘Numeral prinsilor a ajunsu la sum’a de 112 mi. Istoria romantica. Din Fitzroy, in Australi’, seserie: Master Brace, unu flacku de 13 ani ea ine amorata de 0 copila de 12 ani, cu numele Miss Rosa Covles. Copil’a certandu-se cu el, i dise sé se omére. Nebunul esecuth intocmai acésta esclamatiune. A beutu eyancali, a's culeatu vis-a-vis de locuinti’a fetei, estrada, si muri. Cadavrul Tui fu gasitu acolo in u's urmatére. Caletoria sub mare, Unu belgianu a facutu o inventiune férte interesanta, anume unu vasu de mare din feru, eu pareti de sticla, iluminajiune electrica si cu, focuietére ermeutice. Vasul e mai usiora decdt apa, deci lasindu in fundul ei apa, se cufunda, In- sindu ap'a afara — so naltia. Prin instrumente galva- nice ped usioru ae pte face din apa aeru in interiorul vasului. Tnventatorul erede, ch eu vasul acesta se pote aletori sub mare pina la polul nordicu. an Turei’a spititele siint férte ncliniscite din caus'a invingerii lui Gladstone Ja alegeri, cdci — pre- ‘cum se sefe — dénsul a declaratu, ch nu va susting AMILIAa. lo intregitates Tureiei, de cumva nu va introduee refor- me. Spre a-si cdstigd simpati’a viitorului cabinetu en glesu, Port’a voiesce a rechiama in fruntea aftec be Khel carole e favoritul Engliterei, Fericita tiéra! In marele-principatu Lichte nin lun’a lui martie s’a terminatu rmmerares py poratiunii. Numeral locuitorilor © 9124, Dela 1874 sporul e 460. In eapital’a principatului loc de dmeni, toti germéni si catolici. Teritoriul tier 178 chilometre, evadrate, Datori'a de statu © 17 4, Dare nu se platesce in tiéra Sciri straine. Regin'a Vietoria « chia- mnatu pe marquisul Hartington spre a formé noul ea binetu, fase dénsul a refusatu si a sfutu de a chiamé pe Gladstone la sarein’a de tru, acesta — chiamatu — a si acceptatu de a forma noul cabinetu. — Otero a marturisita ducelui de Sexto, ci facea parte dintwo societate secreta, care i dedese ordiou s3 omére pe regele si care i-a procuratu n'a necesara pentrn a sevérgi erim’a. — fn Armenia ¢ fomete mare care bantuie ew violintin p. Poratiunce ; san ivitu mumerdse easuri de mérte ; poi tramite merou ajutére. — Seirile din Afghanis. tan fueu a se considerd e& probabilu, ch trupele engl e lupte in acea tigen in contra unui resboiu de guerila. — Bismarek voiesce 3° introduca monopolul de tutunu si in Germania. — In basilie’a din vatiea dra redicarea nei eta- Entusiasmul pen- tru Gladstone sa urcatu la unu gradu atat de naltu, ‘neat liberalii din Edinburg siLeithe vreu si-i aredie © status; déca scirea acést’a so va adeverl, Gladstone ya fi al doile barbatu de statu, dupa Bismarck, caruia inca in vidtia i s'a aredicatu statua. — (eneralal Alimpieiu, precum se depesiéza din Berlin, a fost lo- yitu de apoplecsia si sdruncinatu pe téta viét’a. — Cluvermul feancesw a isgonitu din Francia 17 socie- listi germéni si rusi. QF Treiluniul jan—mart. se incheid ou nr. ia ale cdror abonamente espirara atunei, ‘si le rennoiésea de timpuriu, chei nu putemu tramite féi'a nimenuia. tiunea acestei foi mutandu-se la Oradea-mare, (Nagy-Varad,) de acuma inainte tote corespundintiele si toti banii de prenumeratinne sint a se tramite acolo, Onorabilele redactiuni asemene sant rogate a ne espeda acolo esempla- rele de schimbu. WP BEF Niu! vittorn al foi ndstre va aparé, din causa serbatorilor, in duminec'a ur- mat6re. Inceptnidu eu acela, f6i'andstra de-acuma ‘inainte se va tipat la Oradéa-mare, unde redac- tiunea se afla deja mutata, Departindu-ne astfel cu totul din Budapesta, ne simtinu indemnati sd rostimu adane'a ndstra recunoseintia si multia- mita onorabilelui nostra amicu si veteran pro- prictaru de tipografia, dl Alesandru Kocsi, carcle in dile bune si rele, mia datu ména de ajutora la sustinerea acestei foi. Proprietara, redactoru respundietorn si editora: TOSTE YULCANU.INSERTIUNE ¥ ARRAA A conserva frumseti’a tineretiei pana la adaneile hetranetic ce problem'a de vietia, a finecarei femei. fst alérua de cea mat ingrigite eltivare a pee liste Conservares ou rata si delist Bngtis si trschotia, — Blirpres.petlor, ro Setie pistracior sf a Tturor” petit pelle fe, precast aes hinietrea repenting. si arabia a eretielelo, se péte efeptui deosebit prin escelent's si atat de suprindiotovea Ir etectt RAVISSANTE (du dr. Lejosse & Paris,) nicl nostvieaciosn preservativu penten cultivarea yolitc fesamiinath ofieiatminte. Celu mai pretiosn secret de toaleta At dswelor slegante din Paria, Londra. Viens si Budapesta, ouservanea freschettel din tinerette si la betranetie : ss pro- Datu prin mii do esemple ed buna, de aceea, ca primucinj- Toes de dadeninsetiere, na pate Tipsesea de pe masa do toa Iota a ick net an ‘Protiel uiel stiete originale mari (2 50 ) on indrumare de ) Hntrebiatiare, FLALLLLLLLLLLLAGLLLLLAALD#: § Tndisponsabili articoli de economfa|: din adeverstu argintu britanicu se afla de vendiare cu a patr’a parte « pretiului de fabrica, anume: 6 esoelete cutie do misaou adoverata Mist englezestu . 6 farcutio de cele mai ine, din’o bucate 6 linguro do mancata, massive 6 lingure de ea G fase, cen mini buna calitats Tlinguea de seosusup'a, con mai buna eali- Hate, massiva tira de. scost iapiele, ce ate, massive 6 tasse decele nti fine engleso Victoria 2 foquice trumase pentew mésa sé pianu Tate cele 40 de bucati cominiate de odata (in loou de fl. 41.60) namai cu 9 fl. 70 er. dimpreuna cu impachetarea. Mai departe se afla-de vendiare : TOOD| ui inal Duns ea pawacuma acuma G cute de deserts tas englosescu “Ce f fatcitte de desert, dino bueata. 0 Genie ps framostol, ponte eo a panies ss 30 10 Sgro te masbatw ‘ns 8 140 Teglads do toilets, eupradtotcfa ‘unde ane intorsu_ ° — 15 1 ped umes eis de valine sn do unin) 88 AL 130 Tre teumost elpotila de meta, cu sunt " ee aoe eee 4— fi ‘rgingiu ek eres ‘Gn tipariul Iai Alesandra Koos! in Budapesta, 1880. Bulevard-ausea ur, 10. ESENTIA RAVISSANTE de PERU, Mijloew escelentu pontra wrufatinenradggiuet pox fli, eare jmpedeca tates toritiel do pera st rperalils este phicuts spade spelata caput, eel are te fect Un aan hele eapula. Petit nei stile 1.1.20 POMADE. RAVISSANTE, escelenta pomada pont fafrumseriarea. st eon i L a | servaren pela iatae reson radtcin'a peril, inypodees formarea tor toi de perw si eaderea perulai, i da Inedre naturals, il uundulantn, si il seuteace pana ia. adaneile botranetie de ines runtire. Pretiul unui tlacen 1 tl. HUJLE RAVISSANTE. Olein Ravissante de peru, Proservatival cei ima bunu in contra carota pee Tuli, eae impedece formarea tries reuvia perl bolnav ‘jutera admirnbile erescores peri. So pote rwcomand’ aoe Bihetule Tora, cart in Toc de pomada intrebuintioza clei Protiul 1 efectuiesen © tralu de esped H, SCHWARZ, in Budapesta Bulevar VALAALLLSLLLLLA YLLLLLLLL SL! LARA IAA ALLA ESA LAA LPAI AALIE DADS 2 frumése si mari fegnice de 2 fesice girandole, cu 4 Uratio. i fruinostele Ynetére de 0 6 yimetdre de ou smal fruindse, ct tassay fn @ ‘bucata 1 frumésa eutia de tutunt T finetére de aprindietire (ehibrituriy < Tatraeuratore theis i BL 1.520 —80 4120 4— a0 A preseratoru de zahara < 80 1 preserator le pipera #4) Eien petra trea foopte™ SS aD 1 sararitis Sa. 240 1 Tinguta do Leguine (naracvaiuriy A240 160 1 pravu curatitoru, este una globurelu 10 “Artculitanuneiati de mai malti negusteri dia Viena. sub titlal do argintu Detaniou, sige humo niet. iaitatiuni re Feesie smal mule uigte earit peuerw capil, eat ia tiapn scurtu devin negre séu galbene. E pre proba, ea sunetUl nostru nu se baséxa pe a acre, ets ae abligam in publftate, ef deca obioctele wraru Bld cura int do opt ile at reprint a er Initera bani. Accla dare eae Yolesce stoi cumpers. pe: baall fal marfe bu st gli, ior nu rele de nentrebuinthata, 88 Intel tramita banii la aiagitort din Vieua, cf at se adrenera ai desa dreptal la magazine fabric’ intrunite © arte toliler do angi Ditani bayentle Britennia-Eristdruk Gpari rabtérdha', BBudapesta, Bazar MARIS, nr. 17, Rondeau. Intrare : Véroshéztér 9, si Koronaherezeg- uteza 8. Comand:te prin epistole se efeetuesew eu “ntoreeren postel panetual si eu consent (roti de transport pentru greutate de 5 chile 83 ex.) ieee iBoeos