Konzern-urile germane

Condiţiile economice

 războiul a dat lovituri foarte dure presei

germane
 stabilizarea economică dintre anii 1924-1929
a permis descoperirea unei noi imagini a
presei germane
 presa este concentrată într-un număr relativ
redus de grupuri
Grupurile din industria germană
 Hugenberg, director la Krupp
– este însărcinat să creeze o mare reţea de presă
– în 1913 cumpără Berliner Lokal Anzeiger
– în 1916, grupul Auguste-Scherl
 Noul konzern controlează agenţia de informaţii Telegraphen Union şi
agenţia de publicitate AIA- Allgemeine Anzeiger
 înfiinţează un grup de producţie cinematografică în jurul U.F.A.
(Universum Film Aktien Gesellschaft)
 1926-1927
– îşi extinde acţiunea asupra presei de provincie prin intermediul societăţii Vera
 1930
– konzern-ul Hugenberg controla aproape o pătrime din presa germană
– favorizează ascensiunea lui Hitler
Konzern-ul lui Otto Wolff

 Cologne
 finanţat de câţiva industriaşi din Ruhr
 constituit în jurul lui Kőlnische Zeitung şi al
lui Die Zeit
 a fost, din punct de vedere politic, susţinător
al acordului de la Weimar
Konzern-ul lui Hugo Stinnes

 avea numeroase alte activităţi

 foarte activ în lumea ziarelor
 s-a prăbuşit în 1925, în urma unui faliment
răsunător
Alte grupări
 Presa liberală
– grupurile Ullstein şi Mose
– grupurile de la Frankfurter Druckerei şi de la Deutsche
Provinz Verlag
 Presa catolică de centru
– 1929: 450 de titluri
– Germania şi Kőlnische Volkszeitung
 Presa socialistă
– 1928: 200 de titluri
– Vorwärtz şi Műnchener Post
– cea mai mare parte a acestor ziare erau în proprietatea
partidului şi nu aveau o situaţie financiară înfloritoare
Alte grupări

 Presa comunistă
– Die Rote Fahne (Drapelul Roşu)
– presa sa se sprijinea pe grupul Munzenberg, care
cuprindea o sută de publicaţii
 Presa nazistă
– fondează în 1922, la Műnchen, Vőlkischer
Beobachter (Observatorul popular), care devine
cotidian în 1923
– 1929: 3 cotidiene şi 40 de hebdomadare
Presa în timpul naziştilor
 ianuarie 1933- preluarea puterii
 presa suporta cu greu efectele crizei economice
 o „readucere la ordine" autoritară şi centralizatoare
 supuse cenzurii şi consemnelor Ministerului Propagandei:
– Proscrierea evreilor
– Interzicerea a 291 de periodice străine
– Suprimarea ziarelor de stânga
– Crearea Reichspresskammer (camera de presă)
 Societatea Eheir Verlag condusă de Max Amann era editura
Partidului Nazist
 1939- controla 2/3 din ziarele germane
Începuturile presei sovietice

 regimul ţarist a exercitat o tutelă severă asupra presei

– cenzura amănunţită a conţinutului
– supravegherea ziariştilor
 Gazeta de Saint-Petersburg
– exista încă de pe vremea lui Petru cel Mare
 Timpuri noi
– organ al înaltei societăţi ruse şi singura publicaţie originală
 Gazeta de Moscova - Katkov
– organul panslavismului şi alierii cu Franţa
Publicaţii ruseşti din secolul al XlX-lea

 tipărite în străinătate
 La Cloche
– 1857 -1864
– a lui Herzen
– publicaţie lunară
– editată la Londra
 En avant
– a lui Lavrov
– 1873 - 1877
Presa rusească după 1917
 noiembrie 1917- bolşevicii încep să controleze presa
 organismele guvernamentale destinate să îndrume
presa:
– Agitprop (agitaţie şi propagandă)
 departamentul de propagandă
– Gosidat
 organ însărcinat să atenueze multiplele dificultăţi materiale ale
ziarelor planificând distribuirea hârtiei şi instalarea tipografiilor
– Glavlit
 preia în 1923 moştenirea vechilor servicii de cenzură
Presa rusească: 1919-1920

 iau naştere publicaţiile-afiş şi ziarele de

perete
 presa „centrală" este dominată de două
cotidiene:
– Pravda (organ al partidului)
– Izvestia (Ştirile)
 organ al guvernului
Presa în Franţa în timpul celui de-al doilea război
mondial (1939-1944)

 interzicerea presei comuniste şi instaurarea

cenzurii
 24 mai 1940
– a fost instituită autorizarea prealabilă
– o reglementare cu privire la condiţiile materiale
ale publicării
 înfrângerea militară din mai-iunie 1940
– dispariţia a numeroase publicaţii din Paris şi din
provincie
 Presa sub regimul de la Vichy

 presa este supusă controlului autorităţilor de

la Vichy
– ziarele primeau sfaturi şi note de orientare
– impuneau publicarea textului unor anumite
articole
– fixau şi detaliile pentru aranjarea pe prima pagină
 ”Dispoziţia privitoare la deplasările mareşalului
Petain în provincie (1941)”

 „Trebuie evitată folosirea, pentru a-l desemna pe şeful statului, a

expresiei de «bătrânul», chiar precedată de un epitet binevoitor
precum «ilustrul» sau «valorosul». Trebuie de asemenea, să uzităm
cât mai puţin posibil termeni care amintesc de trecutul său militar, de
felul «ilustrul cuceritor», «valorosul soldat»; există totuşi circumstanţe
în care îi vom folosi la fel ca în cazul expresiei «învingătorul de la
Verdun». În schimb, este bine să fie pus în evidenţă tot ce arată
vigoarea psihică şi morală a Mareşalului, bunăvoinţa naturală a
caracterului său, luciditatea sa, interesul pe care îl are pentru toate
problemele... Nu este necesară descrierea acestor calităţi, însă există
posibilitatea de a le demonstra prin acţiunile sale, lăsând faptele să
vorbească, ca din întâmplare. Exemple:
– Mareşalul înaintează cu un pas rapid şi alert...
– El se arată foarte interesat de explicaţiile ce îi sunt date.
– El întâmpină cu solicitudine delegaţiile.”
Agenţia Havas

 reorganizată la Vichy
 a fost dezmembrată în noiembrie 1940
 serviciile sale de informaţii
– preluate de către Stat
– transferate unei instituţii publice: Oficiul Francez de
Informaţii
Ce se întâmplă cu ziarele?

 reducerea cotidienelor la două pagini

 formatul descreşte
 tirajele au scăzut cu regularitate
 ştirile locale şi informaţiile
administrative
– singura sursă de interes a acestor
publicaţii
Reorganizarea ziarelor
 cititorii erau foarte puţini
 difuzarea se lovea de grave obstacole tehnice
 raporturile cu autorităţile de la Vichy au fost delicate
 24 noiembrie 1940: Pierre Brisson scria Cabinetului
mareşalului Petain:
 „Entuziasmul la comandă pe care am vrut să-l instituim în
presă, laudele constante cu privire la învingător, efuziunile de
mulţumire, coloanele de apoteoze ridicate la cel mai mic semn
de bunăvoinţă, atenţia în insultele cu privire la Anglia, toată
această emulaţie veselă în servilitate incită publicul la ripostă.
Campania care constă în a convinge Franţa de fericirea de a fi
fost învinsă oferă puţine şanse de succes."
Consecinţe
 Le Jour şi Echo de Paris
– primele care s-au autolichidat pe 31 martie 1942
 Invazia Germaniei în zona de sud a antrenat
autodesfiinţarea publicaţiilor:
– Figaro (11 noiembrie 1942)
– Temps (29-30 noiembrie 1942)
– Le Journal, Le Petit Journal, L'Action Francaise, La Croix, Le
Journal des Debats
 au avut o carieră dificilă până în iunie 1944
 Presa regională
– a supravieţuit cu dificultate
Presa din zona de Nord
 nu se supunea autorităţii de la Vichy
 difuzarea ziarelor publicate în zona de Sud
era interzisă în zonele ocupate
 serviciile Propagandaabteilung
(propagandă raională)
– exercitau o tutelă foarte severă
– au favorizat atacurile contraregimului de la Vichy
– i-au determinat pe jurnalişti să apere o politică de
colaborare fără nuanţe
Ziarele colaboraţioniştilor
 La Paris au reapărut:
– Le Matin - 17 iunie 1940,
– L'Œuvre - din 21 septembrie,
– Le Petit Parisien - din 8 octombrie
– Le Cri du Peuple
– Les Nouveaux Temps
– La France Socialiste
 Jurnalele regionale
– publicaţii mai puţin angajate în politica de colaborare
Presa clandestină

 L'Humanite
– a reapărut clandestin începând cu 26 octombrie 1939
 Conseils à l'occupé a lui Jean Texier (august)
 Pantagruel a lui Raymond Deiss (octombrie)
 L'Arc a lui Jules Correard (octombrie)
 Libération a lui Christian Fineau (decembrie)
Pierderea influenţei presei în timpul
războiului

 calitatea mediocră a prezentării sale

 propaganda abuzivă
 creşterea considerabilă a audienţei radioului
– oferea francezilor accesul la informaţii diverse pe
care nu puteau să le găsească în ziare
Presa după cel de al doilea război mondial

 anumite categorii de magazine s-au impus devenind

internaţionale
 televiziunea ocupă un spaţiu din ce în ce mai mare
în viaţa cititorilor de presă
 ziarele sunt nevoite să se adapteze la aceşti noi
concurenţi
– restrângeau timpul de lectură
– făceau publice ştirile înaintea lor
 presa pierduse monopolul informaţiei colective pe
care îl exercitase timp de trei secole
Consecinţe

 Reorientarea presei scrise

– spre comentariul de actualitate
– spre prezentarea micii actualităţi a ştirilor locale şi
a faptelor diverse
 radioul şi televiziunea nu le puteau acoperi cu
regularitate

 Apar „grupări multimedia“

Conţinutul presei

 lărgirea ariei de informare

 presa cotidiană pierde din importanţă
 este concurată de o presă periodică,
specializată sau cu informaţii generale
Presa americană

 oferă exemplul complementarităţii mijloacelor

de informare
 ziarul era de acum înainte mai mult un suport
publicitar decât un mijloc de propagare a
informaţiilor
Presa cotidiană

 tirajele cresc cu regularitate

 dezvoltarea monopolurilor locale
 dispar publicaţiile ce nu au putut rezista
concurenţei ziarelor de centru
 creşterea costurilor de fabricaţie
 revendicările muncitorilor
Magazinele

 news magazines
 Look sau Life
 magazine destinate femeilor
– McCatt's (1870 )
– Ladies'Home Journal (1883)
– Woman's Day (1937)
Presa engleză
 războiul nu a limitat dezvoltarea presei engleze
 reducerea paginaţiei ziarelor nu a avut efect asupra
vânzării lor
 aplicarea cenzurii nu a provocat decât puţine
incidente
 Daily Worker
– de orientare comunistă
– interzis între ianuarie 1941 şi septembrie 1942
 Daily Mirror
– ostil lui W. Churchill
– suspendat în mai multe rânduri
Press Council

 organism însărcinat cu un fel de tutelă

morală a presei
 făcea recomandări în domeniul formării
ziariştilor şi al deontologiei profesionale
Efectele crizei asupra presei engleză

 dispar Star şi News Chronicle

 grupul Odham Press a fost absorbit de către
International Publishing Corporation condus de
Cecil King (1961)
 dispare Daily Herald, fiind înlocuit de Sun
 Times este preluat de către Lordul Thomson, care îl
repune pe picioare şi îi măreşte difuzarea (1966)
 presa engleză tip magazin, după război, este mult
mai slabă calitativ decât cea din alte ţări
Reconstituirea presei germane
 dispariţia completă a vechii prese naziste
 din 1945 aliaţii au recreat ziarele prin sistemul
licenţelor
 acest sistem trebuia să favorizeze regionalizarea
presei de peste Rhin
 la est, noua presă s-a inspirat din structurile clasice
ale regimurilor comuniste
– Neues Deutschland
– Berliner Zeitung
Noua presă
 se caracterizează prin dispersarea publicaţiilor sale
 s-au constituit reţele regionale
– au asigurat în comun serviciile redacţionale, tehnice şi
comerciale ale ziarelor
 presa se depolitizează
 apare o presă populară naţională
 Axel Springer va deveni un veritabil imperiu de
presă
Presa sovietică

 creaţiile de noi titluri au fost foarte rare la

nivel naţional
 ziarele sovietice au rămas foarte ieftine
 paginaţia redusă
 concepţia jurnalismului sovietic a evoluat
puţin, chiar şi după moartea lui Stalin
Presa franceză: Revoluţia din 1944

 ziarele care apăruseră în Franţa ocupată sub control

german au fost suprimate
 noile ziare trebuiau să primească o autorizaţie de
apariţie
 Tribunalul Corecţional devine singura jurisdicţie a
proceselor de presă
 a fost înlocuit girantul, ”om de paie”, cu un director
de publicaţie, reprezentant calificat al proprietarilor
Presa franceză: Revoluţia din 1944

 se interzice ca o singură persoană să conducă mai

multe cotidiene
 Legea din 11 mai 1946
– bunurile ziarelor interzise au fost puse sub sechestru şi
încredinţate Societăţii naţionale a întreprinderilor de
presă care le închiria ziarelor autorizate
 Legea din 2 august 1954
– permite ziarelor să cumpere aceste bunuri în mod
convenabil
 30 septembrie 1944
– a fost constituită cu titlu provizoriu Agenţia France-Presse
Criza: 1947 - 1953
 creşterea numărului ziarelor era, din punct de vedere
economic, nesănătoasă
 criza a debutat cu marea grevă a tipografilor din
iarna 1946-1947
 urmează falimentul Mesageriei franceze de presă
 cu sprijinul Societăţii Hachette se creează Noua
mesagerie a presei pariziene
 creşterea preţului de vânzare a ziarelor: de la 4 F, în
iunie 1946 la 15 F, în octombrie 1951
Renaşterea presei periodice

 Paris-Match va înlocui în 1949 Match

 Elle
– presa feminină îşi regăseşte prosperitatea
 Hebdomadarele politice
– cunosc o revigorare datorită slăbirii presei
cotidiene de partid
Stagnarea: 1958-1967
 După 1954 situaţia economică a presei franceze
pare să se fi agravat
 Tirajele au stagnat sau chiar au scăzut pentru unele
dintre titlurile cele mai importante
– creşterea preţului de vânzare
 formula cotidianului de format mic
– Paris-Jour (1958)
– nu a obţinut un succes comparabil cu cel al tabloid-urilor
anglo-saxone
 succesul magazinelor pentru tineri
Dificultăţile presei
 1968
– Creşterea constantă a costurilor
– Erodarea audienţei cotidienelor
– Continuarea procesului de diminuare a numărului de titluri
 1975
– cea mai mare parte a ziarelor pariziene, în afară de Le
Monde, intră într-o perioadă de criză
 1980-1990
– Criza economică şi reducerea încasărilor publicitare
– S-a favorizat pătrunderea pe piaţa franceză a grupurilor de
presă germane şi engleze