Integrarea jocului didactic în orele de matematică

In condiţiile şcolarizării copiilor de la vârsta de şase ani se impune o exigenţă

sporită în ceea ce priveşte dozarea ritmică a predării cunoştinţelor elevilor mai ales în
primele patru clase. Ţinând seama de puterea lor de concentrare la această vârstă, de
nevoia de varietate şi de mişcare în activitatea şcolară, lecţia de matematică trebuie
completată sau intercalată cu jocuri didactice cu conţinut matematic, cu suficiente
elemente de joc.
În general, un exerciţiu sau o problemă de matematica poate deveni joc didactic
matematic dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
- realizează un scop şi o sarcină didactică din punct de vedere matematic;
- foloseşte elemente de joc în vederea realizării sarcinii propuse, cum sunt
întrecerea individuală sau pe grupe de elevi;recompensarea rezultatelor bune
şi oenalizarea greşelilor comise de către cei antrenaţi în rezolvarea exerciţiilor
sau a problemelor propuse;
- fololseşte un conţinut matematic accesibil, atractiv şi recreativ, prin forma de
desfăşurare, prin materialul didactic ilustrativ etc;
- utilizează reguli de joc, cunoscute anticipat şi respectate de către elevi.
Jocurile didactice îmbrăcând o formă atractivă, trezesc interesul şcolarului pentru
îndeplinirea sarcinii didactice şi întreţin efortul necesar executării lui. Ele se pot executa
în multiple variante. Variantele pot cuprinde sarcini asemănătoare, diferenţa fiind dată de
gradul de dificultate în funcţie de vârsta sau nivelul de cunoştinţe.
Astfel jocurile pot fi: cu explicaţie şi exemplificare, cu explicaţie, dar fără
exemplificare, fără explicaţie, cu simplă enunţarea sarcinii.
Dacă un joc se repetă într-o altă formă pentru a se elimina plictiseala şi
monotonia, poate fi mărit gradul de dificultate, fără a diminua atractivitatea, fără să
devină obositor.
 Jocurile didactice pot fi folosite şi ca testări prin care învăţătorul să-şi dea seama
de calitatea cunoştinţelor pe care le posedă elevul la un moment dat, de gradul de însuşire
a unei deprinderi sau de nivelul de dezvoltare a unor procese psihice.
Jocurile matematice pot fi clasifica astfel :
1. în funcţie de scopul şi sarcina didactică pot fi împărţite în: jocuri didactice ca
jocuri de sine stătătoare, jocuri didactice ca momente propriu-zise ale lecţiei,
jocuri didactice în completarea lecţiei, intercalate sau la final, jocuri didactice
pentru aprofundarea însuşirii cunoştinţelor specifice unui capitol.
2. În funcţie de aparatul formativ pot fi clasificate în: jocuri pentru dezvoltarea
capacităţii de analiză (ex. Completează şirul), jocuri didactice pentru
dezvoltarea capacităţii de sinteză (jocurile numerice predate în cadrul
operaţiilor cu numere naturale), jocuri matematice pentru dezvoltarea
capacităţii de a efectua comparaţii (dintre jocurile numerice putem aminti pe
cele pentru recunoaşterea semnelor de ,,=”, ,,< “, ,,> “ ) jocurile pentru
dezvoltarea capacităţii de abstractizare şi generalizare (jocurile de compunere
a numerelor naturale în concentrul 0 – 10 ), jocuri didactice pentru dezvoltarea
perspicacităţii.
Jocul didactic poate fi introdus în orice moment al lecţiei în care observăm starea
de oboseală, când atenţia nu mai poate fi captată prin alte mijloace didactice sau pot fi
organizate lecţii-joc, în care jocul să domine urmărind fixarea cunoştinţelor, fixarea şi
sistematizarea acestora.
Inclus inteligent în structura lecţiei, jocul didactic matematic poate să satisfacă
nevoia de joc a copilului, dar poate în acelaşi timp să uşureze înţelegerea, asimilarea
cunoştinţelor matematice în formarea unor deprinderi de calcul matematic realizând o
îmbinare între învăţare şi joc.
Doar la auzul îndemnului ,, Hai să ne jucăm ! “ , copilul tresare de bucurie, devine
mai atent, mai activ, mai interesat de activitatea ce o va desfăşura, neştiind , practic, că
prin joacă el va învăţa de fapt, va sistematiza ori îşi va cocnsolida cunoştinţele.
Am aplicat în orele de matematică şi au avut un real succes, cu implicaţii pozitive
asupra copiilor, jocuri matematice precum : rebusul matematic ( în verificarea
cunoştinţelor, în munca independentă, pe grupe sau colectivă ) ghicitorile matematice,
jocuri pentru recunoaşterea semnelor de relaţie, pătrate magice, jocuri pentru formarea
unui număr, jocul verificării, labirinturile şi poveştile matematice.
În şcoală orice exerciţiu sau problemă poate deveni joc dacă se precizează
sarcinile de rezolvat şi scopul urmărit, dacă se creează o atmosferă deconectantă, trezind
elevilor interesul, spiritul de concurenţă şi de echipă.
În continuare voi prezenta o problemă transformată în joc didactic matematic la
clasa I, la descompunerea numerelor.
,,Am baloane roşii şi albe, câte cinci de fiecare. Se sparg cinci baloane. Câte baloane
roşii şi câte baloane albe ar putea fi printre cele sparte ?
Ca obiective mi-am propus aprofundarea conoştinţelor despre descompunerea
numerelor naturale, dezvoltarea spiritului creativ în gândirea matematică şi a puterii de
concentrare în găsirea soluţiilor unei probleme. Sarcina didactică a fost valorificarea
cunoştinţelor despre descompunerea unui număr natural într-o sumă de doi termeni. Ca şi
element de joc a fost întrecerea şi recompensa individuală şi pe grupe de elevi.
Materialul didactic folosit a fost o planşă cu cinci baloane roşii şi cinci albe.
Regula jocului – elevii să scrie toate soluţiile posibile ale problemei pe o fişă dată
la începutul orei.
Timpul de rezolvare a fost de 10 minute.

Soluţii posibile au fost:

Baloane Roşii Albe

Baloane sparte pot fi:
0 5
1 4
2 3
3 2
4 1
5 0

Datorită jocurilor de descompunere folosite la celelalte cifre numai doi elevi n-au
găsit toate soluţiile posibile. Aceşti elevi au fost ,,penalizaţi “ prin a scrie adunările:
 0+5= 3+2= 4+1=
1+4= 2+3= 5+0=
Tot în cadrul rezolvării problemelor am prezentat elevilor ,,variaţiuni “ pe aceeaşi
temă:
a) Mihai are 10 ani. Peste câţi ani va avea 16 ani ?
b) Petre are 16 ani. Câţi ani au trecut de când avea 10 ani ?
c) Mihai are 10 ani şi Petre 16 ani. Cu câţi ani este mai mare Petre decât Mihai ?
d) Mihai are 10 ani şi Petre 16 ani. Peste câţi ani Mihai va avea vârsta de azi a lui
Petre ?
e) Mihai are 10 ani şi Petre 16 ani. Cu câţi ani este mai mic Mihai decât Petre ?
f) Mihai are 10 ani şi Petre 16 ani. Câţi ani au trecut de când Petre avea vârsta de
acum a lui Mihai
H. Freundenthal spunea şi aprecia acest tip de rezolvare a problemelor în şcoala
primară şi mai ales în clasele mici, unde se pun bazele dezvoltării gândirii
matematice. Chiar pentru problemele existente în manualul de matematică, am
cerut elevilor să le transforme pe unele în exerciţii, pe altele într-o altă formulare
a conţinutului. În momentul transformării mi-am putut da seama de puterea de
creativitate a copiilor. Când tema pentru acasă era o problemă din manual, ceream
ca aceasta să fie transformată în două moduri diferite. De exemplu :
Coca are 5 lalele. Mama îi dă 2 lalele. Câte lalele are coca ?
Prima transformare – Coca are 7 lalele, 5 lalele a avut la început. Câte lalele a
primit de la mama ei ?
A doua transformare – Coca are 7 lalele. 2 lalele le-a primit de la mama ei .Câte
lalele a avut Coca la început ?
Aceste exemple dovedesc destul de clar aportul pe care îl are acest procedeu la
dezvoltarea gândirii logico-matematice şi a memoriei copiilor.
Cu o deosebită eficienţă am organizat în cadrul lecţiilor de consolidare jocul ,,Cu
ce măsurăm ?,”. Ţinând cont că elevii din clasa I învaţă despre litru şi în clasa a II-a
cunoştinţele despre unităţile de măsură se lărgesc, am încercat să le formez elevilor şi
deprinderi de mânuire a cestor unităţi pe care le folosesc şi ei la tot pasul.
 Ca materiale elevii au avut o planşă pe care se aflau desenate metrul şi litrul, iar în
jurul lor pătrate cu înscrierea denumirilor unor materiale ce se pot masura cu litrul,
metrul, kilogramul. Pentru a supune la efort nu numai gândirea ci şi atenţia, pe planşă am
inclus în mod intenţionat şi materiale ce se pot măsura cu kilogramul. Aprecierea s-a
făcut prin acordarea unui punct pentru fiecare sarcină rezolvată corect. În urma analizei
acestui joc am observat că rezultatele sunt variabile. Unele produse, cum ar fi oţetul,
petrolul, vinul, i-au pus în încurcătură, considerând că acestea se măsoară cu kilogramul,
aşa cum au reţinut ei din spusele părinţilor, care îi trimiteau la magazin să cumpere un kg
de oţet, un kg de vin etc. După efectuarea mai multor exerciţii d acest fel am reuşit să
depăşim dificultăţile şi în mare parte copiii să ştie să opereze corect cu aceste unităţi de
măsură.
Utilizarea unei game variate de jocuri didactice a fost de un real folos pentru
elevi, contribuind la însuşirea şi consolidarea cunoştinţelor legate de conceptul de număr
natural, a operaţiilor cu numere naturale, unităţi de măsurat lungimea şi capacitatea.
Pentru ca activităţile să fie şi mai plăcute şi cunoştinţele să fie însuşite mai uşor se
utilizează , în special la clasa I, jocurile sub forma unor ghicitori sau poezioare –
numărători despre numerele din concentrul 0-10, deoarece cu o notă de umor ele descriu
chipul unor cifre. Deasemenea pentru însuşirea cifrelor se poate prezenta ,, chipul cifrelor
“ ( anexa 1 ). Pe parcursul orelor în care se însuşesc cunoştinţele despre numere se pot
învăţa şi unele cântecele, ca de exemplu Cântecul numerelor .
În lecţiile consacrate adunării şi scăderii în concentrul 0-10 se pot folosi ghicitori
- problemă de genul :
a) Mac, mac, mac şi mac, mac, mac
Zece raţe stau pe lac.
Strigă tare mama raţă
Mac, mac, mac, nu vreţi verdeaţă ?
Şase pleacă la măicuţa
Şi-acum socotiţi fuguţa
Printe nuferii din lac
Câte raţe baie fac?
b) Cinci copii pe-o sănioară
De pe deal ca vântul zboară,
Ajungând în jos râzând
Doi în sanie mai sunt !
Socotiţi câţi în zăpadă,
Au cazut de pe grămadă ?

c) Ah, ce mândră-i cloşca mea !

Nimeni n-are pui ca ea.
Cinci sunt mici şi unul mare
Socotiţi, câţi pui ea are ?

d) În grădiniţa cu flori
Au înflorit doi bujori
Mai stau gata-mbobocite
Cinci lalele rumenite
Câte flori eu voi avea
În buchet când ţi-l voi da ?

e) Pe poteca din pădure

Au plecat s-adune mure
Cinci băieţi şi trei fetiţe,
Cu găleţi şi coşuleţe.
De un urs s-au speriat,
Patru-n vale-au alergat.
Socotiţi dacă veţi şti
 Câţi la mure vor mai fi ?

Tot cu un real succes am aplicat în orele de matematică şi jocuri care au ca scop

dezvoltarea deprinderii de a număra în scris, formând şiruri crescătoare sau
descrescătoare. Ex. ,, Ajutaţi poliţia să reconstituie figura infractorului, unind convenabil
punctele din schemă.”) sau ,, Descoperă cine se ascunde ! “ .
Deasemenea foarte atrăgătoare sunt şi jocurile care verifică operaţiile matematice, într-o
manieră care-l determină pe copil la un efort intelectual fără ca acesta să-şi dea seama.
Tototodată acestea îi permit copilului să se verifice singur asociind astfel rezultatul corect
cu culoarea cerută de regula jocului, pentru a descoperi în final figura ascunsă.
Am aplicat la clasa a III-a jocul ,, Îmbracă ursuleţul ! “
Scopul – Consolidarea deprinderilor de a efectua adunări şi scăderi cu trecere
peste ordin
Material didactic – fişe desenate, creioane colorate
Sarcina didactică – Îmbracă ursuleţul cu maro acolo unde răspunsul este 76, cu
verde unde ai 52, cu roşu unde ai obţinut 49 , iar cu negru 18.
Desfăşurarea jocului- Am organizat jocul sub formă de competiţie. Elevii au fost
împărţiţi în patru echipe de câte cinci. După ce au realizat sarcina joncului a fost declarată
câştigătoare echipa care a îmbrăcat cel mai repede ursuleţul şi a rezolvat corect operaţiile
date. Deasemenea, în verificarea operaţiilor matematice în concentrul 0-100, la orice
clasă se poate aplica jocul ,, Racheta cu mai multe operaţii ’’. Fiecare elev va primi un
desen cu forma unei rachete din model. În treapta întâi elevul are de rezolvat calcule de
un singur ordin ( adunări, scăderi, înmulţiri, împărţiri ). Dacă el rezolvă corect ceea ce i
se cere, devine ,, pilot de elicopter’’. Continuă apoi calculele din treapta a doua, unde
sunt date spre rezolvare exerciţiile combinate din operaţii de acelaşi ordin (adunare şi
scădere, înmulţire şi împărţire). Trecerea peste treapta a doua îi aduce elevului satisfacţia
de a fi considerat ,,pilot de curse interne’’. În treapta a treia se cere rezolvarea unor
exerciţii combinate, elevul fiind obligat să respecte ordinea efectuării operaţiilor. Dacă va
reuşi să rezolve corect şi aceste exerciţii, va putea fi numit ,,pilot de curse externe’’. În
treapta a patra, elevul va efectua un exerciţiu combinat, cu paranteze mici.Acesta îi va da
satisfacţia de a putea fi numit ,, pilot de încercare,,. Ultima treaptă – şi cea mai dificilă –
va fi un exerciţiu combinat, pe baza căruia va trebui să compună o problemă. Abia acum
el va avea satisfacţia de a deveni ,, pilot cosmonaut ,,. Sarcinile acestui joc sunt rezolvate
alternativ cu sarcini de lucru frontale, la tablă. Elevii care au rezolvat corect toate
sarcinile jocului, trecând cu bine peste toate treptele, primesc drept recompensă numele
de ,, pilot cosmonaut,, şi imagini cu diferite rachte şi cosmonauţi. Acest joc poate fi
aplicat la orice clasă şi la orice temă, ca activitate de muncă independentă, într-o
diversitate de variante, în funcţie de resursele creative ale învăţătorului.
Jocurile didactice, în majoritatea lor, au ca element dinamic întrecerea între grupe
de elevi sau chiar elevii întregului colectiv, făcându-se apel nu numai la cunoştinţele lor,
dar şi la spiritul de disciplină, ordine, coeziune, în vederea obţinerii victoriei. Întrecerea
prilejuieşte copiilor emoţii, bucurii, satisfacţii.