Oradea, 21. 11.

2008

ELEMENTE ÎN ALIMENTAŢIA
COPIILOR ŞI ADOLESCENŢILOR

Prof. univ. consult. Dr. Carmen IONUŢ,

Catedra de Sănătatea Mediului UMF “Iuliu Haţieganu” Cluj- Napoca,
Dr. Mariana VLAD,
Institutul de Sănătate Publică, “Prof. Dr. Iuliu Moldovan” Cluj-Napoca,
Dr. Zoe BITEA
Direcţia de Sănătate Publică, jud. Bihor
 Context general
Alimentaţia este un factor de promovare a dezvoltării organismului tânăr şi
de menţinere a unei bune sănătăţi.
• Influenţa ei negativă se face simţită fie prin nivelul redus statural şi
ponderal – în condiţii de carenţă, fie prin exces ponderal – determinat de
supraalimentaţie. Ambele efecte se materializează în timp scurt la această vârstă,
aducând prejudicii sănătăţii.
• Dezvoltarea neuro-psihică, la rândul ei este influenţată de alimentaţie.
Creierul are nevoi speciale. El nu se poate dilata sau contracta la fel ca ficatul sau
ţesutul adipos şi în consecinţă, nu-şi poate forma propria rezervă de glicogen sau
grăsimi. Sângele trebuie să-l aprovizioneze permanent cu oxigen şi glucoză, alături
de toate tipurile de nutrienţi necesari: aminoacizi - pentru sinteza mesagerilor şi
neuro-transmiţătorilor; ioni - pentru a realiza transmiterea impulsului electric;
vitamine - pentru a facilita aceste procese; lipide - pentru a repara membranele
celulare şi apă - pentru a menţine fluidele în care au loc procesele chimice. Această
legătură directă între alimentaţie şi chimia creierului ridică întrebarea când un
aliment creşte performanţele mentale? Un răspuns succint ar sublinia avantajele
unei alimentaţii mixte comparativ cu utilizarea unui aliment.
• Regimul alimentar condiţionează atât nivelul cât şi ritmul dezvoltării
copiilor şi adolescenţilor şi influenţează momentul apariţiei unor caractere
somatice determinate genetic ca: maturizarea osoasă şi a dentiţiei şi maturizarea
puberală.
• Alimentaţia deficitară reduce rezistenţa generală specifică şi nespecifică a
organismului şi scade capacitatea de muncă fizică şi intelectuală.
 Caracteristici, principii şi criterii în
alimentaţia copiilor şi adolescenţilor
 Caracteristici în alimentaţia copilului
• Nevoile nutriţionale ale copiilor diferă în funcţie de vârstă.
• Un copil creşte în salturi, ceea ce se reflecta prin nevoi energetice diferite.
• Aportul alimentar este adecvat dacă asigură o creştere staturală şi ponderală
normală, evidenţiată prin compararea parametrilor creşterii cu curbele standard.
 Principii în alimentaţia copilului
Alimentaţia sănătoasă pentru copilul mai mare de 24 de luni implică respectarea unor
principii de baza, şi anume:
• Asigurarea unei diversităţi alimentare, ceea ce înseamnă consumul pe parcursul unei
zile de alimente din toate grupele sş subgrupele de alimente.
• Asigurarea unei proporţionalităţi între grupele şi subgrupele alimentare , adică un
aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte şi produse lactate, comparativ
cu alimentele cu un conţinut crescut de grăsimi şi adaos de zahăr.
• Consumul moderat al unor produse alimentare, adică alegerea unor alimente cu un
aport scăzut de grăsimi saturate (unt, untură, carne grasă) şi de zahăr adăugat.
 Criteriile care stau la baza recomandărilor energetice sunt :
• Criteriul vârstă identifică cinci grupe: antepreşcolarul, preşcolarul, şcolarul mic,
puberul şi adolescentul.
• Criteriul sex diferenţiază doar vârstele pubertăţii şi adolescenţei.
• Criteriul fiziologic s-a impus datorită schimbărilor în comoprtamentul sexual al
tinerilor şi al apariţiei sarcinilor la aceste vârste.
 Nevoile energetice ale copiilor şi adolescenţilor
• Repere legislative: Ministerul Sănătăţii prin Ordinul 1956/1995 şi prin Ordinul 1563/2008
şi Legea nr. 123/2008 precizează recomandările pentru o alimentaţie adaptată vârstei şi
stării de sănătate, asigurându-se un aport caloric şi nutritiv optim.
• Acestea trebuiesc cunoscute şi respectate de: conducerile unităţilor de copii şi tineri
precum şi de medicul în grija cărora se află ele.
• Recomandări privind raţia calorică din România pentru copii şi adolescenţi
Vârsta Raţia calorică
1 – 3 ani 1300 kcal (5,4MJ)
4 – 6 ani 1800 kcal (7,5MJ)
7 – 10 ani 2400 kcal (10,03MJ)
Vârsta: Masculin Feminin
11 – 14 ani 3100 kcal (12,96MJ) 2600 kcal (10,87MJ)
15 – 19 ani 3500 kcal (14,64MJ) 2800 kcal (11,71MJ)
Condiţii fiziologice particulare: . A doua jumătate a sarcinii+ 500 kcal
. Alăptare+ 700 kcal
• Se ţine cont de nevoile legate de creştere. exprimate în raport cu caloriile bazale, ele sunt
evaluate ca reprezentând, pentru copii şi adolescenţi, circa 10 – 20% din valoarea
metabolismului bazal.
• Precizăm de asemeni, că nevoile energetice ale adolescenţilor sunt mai mari decât ale
adulţilor tineri de 20 ani cu 14 - 30% - la sexul masculin şi cu 4 - 12% - pentru cel feminin.
• Criteriul fiziologic s-a impus datorită schimbărilor în comportamentul sexual al tinerilor şi al
apariţiei sarcinilor la aceste vârste.
• Pentru a putea compara recomandările noastre cu cele OMS, s-a calculat raţia în MJ.
Reamintind că echivalenţa între cele două unităţi de măsură este: 1kcal = 4,18kJ
Recomandările zilnice privind consumul de micronutrienţi
 În ţara noastră recomandările privind consumul de micronutrienţi la copii şi adolescenţi se
referă la cinci săruri minerale: Ca, P, Mg, Fe, Zn şi I – considerându-se că, un status
nutriţional adecvat al acestora ar asigura şi aportul corespunzător al celorlalte minerale.
 La grupul vitaminelor se precizează nevoile pentru două din cele liposolubile: A şi D, iar
dintre cele hidrosolubile consumul necesar recomandat se referă la vitaminele: B1, B2, PP şi C.
Elemente minerale Vitamine
Grupa de
populaţie Calciu Fosfor Fier A D B1 B2 PP C
mg mg mg UI UI mg mg mg mg
Copii
1 – 3 ani 900 400 8 2000 500 0,7 0,8 9 35
4 – 6 ani 900 500 9 2000 400 0,9 1,1 12 50
7 – 9 ani 1100 700 10 2500 400 1,1 1,3 15 55
10 – 12 ani 1200 800 12 3000 400 1,3 1,5 17 60
Băieţi
13 – 15 ani 1200 1000 13 3500 300 1,6 1,9 20 65
16 – 19 ani 1300 1100 16 4000 300 1,8 2 22 70
Fete
13 – 15 ani 1000 900 15 3500 300 1,4 1,7 16 55
16 – 19 ani 1200 1000 18 3500 300 1,4 1,7 18 60
•
 Necesarul zilnic de elemente minerale
pentru copii şi adolescenţi – Ordinul 1563/2008
Elemente minerale
Grupa de
vârstă Calciu Fosfor Magneziu Fier Zinc Iod
mg mg mg mg mg µg
0 – 12 luni 800 400 70 7 4 40
1 – 3 ani 900 400 125 8 7 60
4 – 6 ani 900 500 180 9 9 80
7 – 9 ani 1100 700 220 10 10 100
10 – 12 ani 1200 800 270 12 12 120
Băieţi            
13 – 15 ani 1200 1000 330 13 14 140

16 – 19 ani 1300 1100 360 16 15 150

Fete            
13 – 15 ani 1100 900 310 15 14 130
16 – 19 ani 1200 1000 310 18 14 140
 Cinci strategii prin care poţi îmbunătăţi dieta şi încuraja
nişte obiceiuri alimentare sănătoase
1. Organizează mese în familie în mod regulat.
• Mesele in familie sunt un ritual plăcut atât pentru copii, cât şi pentru părinţi. Celor mici le place siguranţa
oferită iar părinţilor li se oferă ocazia să vadă ce le place celor mici să mănânce.
• Probabil că adolescenţii vor strâmba din nas - este normal, dată fiind nevoia lor de independenta. Totuşi
ei îşi doresc încă sfatul şi ajutorul părinţilor.
• În cadrul acestor mese mizaţi pe alimentele sănătoase şi alegeţi un moment când lumea poate fi prezentă.
2. Serveşte alimente şi gustări variate.
• Este foarte important să controlezi mereu rezervele de mâncare. Se ţin la îndemână fructe şi legume
spălate, alte gustări acceptate: iaurtul, cereale integrale şi brânzeturi, carne slabă şi alte surse bune de
proteine, ca ouăle sau nucile. Se limitează rezervele de sucuri dulci serveşte în schimb lapte şi apă.
3. Fii un model pentru copii: mănâncă şi tu sănătos.
• Mâncând fructe, legume şi gustări cu valoare nutritivă, se va transmite celor mici mesajul corect. O altă
modalitate este să limitaţi porţiile şi să nu exageraţi niciodată.
4. Evită certurile pentru mâncare.
• Mâncarea poate deveni uşor o sursa de conflict. Părinţii bine intenţionaţi se pot afla în situaţia de a-şi
mitui copiii sau de a se târgui cu ei să mănânce lucruri sănătoase.
• Copiii vor putea decide următoarele lucruri: dacă le este foame, ce aleg din felurile oferite şi când sunt
sătui (nu forţa copiii să termine tot din farfurie).
• Nu folosiţi mâncarea ca pe un mod de a-ţi arăta afecţiunea , îmbrăţişează-i, oferă-le timp sau laudă-i
pentru ceea ce au făcut.
5. Implică-i pe copii.
• Majoritatea copiilor adoră să decidă ce vor mânca. Unii copii vor vrea chiar să te ajute la cumpărături şi la
pregătirea mesei. Profitaţi de aceste momente iar în bucătărie, daţi copilului sarcini potrivite pentru
vârsta lui astfel, nu va exista riscul accidentării şi nici copilul nu se va simţi depăşit de situaţie.
 10 modalităţi de a determina copilul să mănânce sănătos
• 1. Planifică mesele
Copiii au nevoie să mănânce la fiecare 3 ore: trei mese principale, două gustări, şi mai au nevoie de multe lichide. Dacă
ele se planifică va fi mai uşor să se hrănească corect şi sănătos.
• 2. Nu le spuneţi în timpul mesei ce şi cât să mănânce!
Trebuie să ne abţinem de la comentarii legate de ce anume şi cât să mănânce. Noi trebuie să îi servim şi să le facem
accesibile acele mese sănătoase! Spunând “Mănâncă tot ce ai în farfurie!” sau “Nu da deoparte legumele din mâncare!”
copilul v-a încerca să reacţioneze împotriva a ceea ce spui tu.
• 3. Foloseşte sosuri şi pentru legume
Dacă nu-i plac legumele experimentează cu sosuri interesante (iaurt, kechiup etc).
• 4. Micul dejun este foarte important
Niciodată nu lăsaţi copilul să sară peste micul dejun. Pentru ei, este cea mai importantă masă a zilei şi atunci se pot
introduce în alimentaţie cât mai multe fibre, cereale şi fructe.
• 5. Folosiţi lapte de soia în diferite reţete
Laptele de soia este o sursă excelentă de fitochimicale, care pot juca un rol de protecţie a celulelor organismului. Înlocuiţi
laptele de vacă cu cel de soia atunci când gătiţi.
• 6. Folosiţi puţin zahăr pe legume şi fructe
Putem pune puţin zahăr pe morcovi, măr, pepene dacă copii refuză să le mănânce. Cu timpul le vor consuma şi fără zahăr.
• 7. Gătiţi împreună cu copiii!
Atunci când copiii sunt implicaţi în alegerea sau prepararea meselor, vor arăta un interes mai mare în a mânca ceea ce au
pregătit.
• 8. Limitează porţiile de mâncare care nu sunt sănătoase
Dacă în casă nu păstrezi multe dulciuri, chips-uri sau alte gustări care nu sunt sănătoase atunci copilul are o singură
alternativă: să mănânce mai multe legume, fructe şi cereale.
• 9. Distraţi-vă!
Cu cât sunt mai creative mesele cu atât copiii mănâncă mai variat. Se pot pune nume distractive alimentelor sau se pot
orna sau da o formă interesantă.
• 10. Adaptează-ţi atitudinea
Realizează faptul că este important ceea ce copilul mănâncă în mod frecvent. Este în ordine dacă mănâncă pop corn atunci
când se uită la un film sau când mănâncă o îngheţată, fiindcă acestea sunt plăceri ale vieţii şi nu trebuie mereu interzise.
 Alimentul şi nutrienţii
•  Alimentul este, din punct de vedere medical, orice substanţă pe care organismul o
poate prelua şi asimila şi care îi va permite supravieţuirea şi creşterea. El este purtătorul
nutrienţilor.
•  Nutrienţii sunt substanţe chimice furnizate de alimente care sunt parte esenţială a
dietei şi sunt indispensabili pentru funcţionalitatea organismului. Nutrienţii hrănesc prin
aportul energetic, furnizează materiale pentru construcţia părţilor organismului şi aduc
factori necesari reglării proceselor chimice din organism.
• Sunt incluse în această categorie 6 grupe de nutrienţi:
 Apa, acoperă peste 60% din greutatea corporală şi este vitală pentru organism şi poate
fi furnizată şi de alimente.
 Grupul macronutrienţilor, reprezintă sursa de energie pentru organism, şi include 3
dintre aceştia: glucidele (G), lipidele (L), şi proteinele (P).
 Mineralele nu pot fi convertite în organism în alte substanţe . Unele din ele pot fi
co-factori care contribuie la reacţiile metabolice celulare. Structura lor minerală simplă
face ca ele să nu se distrugă la preparare, în schimb se pot dizolva şi trece în apa de
prelucrare.
 Vitaminele sunt structuri organice foarte variate . Nu procură energie
organismului, dar se regăsesc în coenzime şi participă în numeroase reacţii eliberatoare
de energie.
 Cantitativ, nevoile zilnice ale organismului sunt de sute de g pentru glucide, zeci de g
pentru lipide şi proteine, mai mari pentru minerale (g sau mg) decât pentru vitamine (mg
sau µg).
 Nici un aliment nu este sursă a tuturor nutrienţilor necesari.
 Criterii de grupare a alimentelor
• Deşi există o varietate mare de alimente ele pot fi grupate în funcţie de valoarea lor nutritivă.
 O deosebită importanţă practică o are clasificarea alimentelor elaborată de Prof. Dr. Iancu Gonţea,
adoptată larg pe plan mondial de nutriţionişti. Conform acesteia există opt grupe de alimente: lapte şi brânzeturi;
carne, peşte şi preparate de carne; ouă; legume verzi şi fructe; cerealiere şi leguminoase uscate; zaharoase;
grăsimi; băuturi alcoolice şi nealcoolice.
 Unii autori împart alimentele în 3 grupe mari, după funcţia cea mai importantă îndeplinită în organism:
- furnizoare de energie;
- care promovează creşterea şi refacerea ţesuturilor;
- care protejează organismul contra agresiunilor exterioare.
• Majoritatea alimentelor constituie un amestec al acestora, deşi unul din ele este dominant şi îi va imprima
principala funcţie.
• De exemplu:  cerealele, cum sunt grâul şi orezul, le conţin pe toate dar cele mai abundente sunt furnizoarele
de energie. Pe lângă cereale, mai sunt furnizoare de energie:
 cartofii;
 leguminoasele uscate (fasole, soia, mazăre);
 zahărul, mierea etc.;
 grăsimile şi uleiurile.
• Alimentele care favorizează creşterea la copil şi remediază uzura cotidiană la adult sunt reprezentate, în
special, de sortimentele de origine animală:  lapte;
 ouă;
 carne, peşte,
dar şi de unele alimente vegetale:  leguminoase uscate;
 nuci etc.
• Alimentele de protecţie aparţin preponderent grupei a IV-a de alimente: legume verzi şi fructe. Prin
compoziţia lor în nutrienţi şi non-nutrienţi legumele frunze (spanac, urzici, lobodă, salată, pătrunjel etc.),
legumele şi fructele colorate în galben sau orange, fructele cu mult suc (portocale, lămâi, pomelo) sunt
recunoscute ca protectoare ale organismului faţă de agresiunile infecţioase şi/sau toxice din mediu.
 Alimentele şi rolul lor în organism
• Alimentele consumate îşi îndeplinesc
rolul lor în organism prin două acţiuni
specifice iar apa constituie mediul de
dispersie în care au loc toate aceste
reacţii.
• Este vorba despre:
1. puterea calorigenă, care este dată de
calitatea alimentelor de a produce energie
prin proteinele (4,1kcal/g), glucidele
(4,1kcal/g), şi lipidele (9,3kcal/g), aduse;
2. acţiunea specifică a fiecărei substanţe
chimice, pentru una sau mai multe funcţii
ale organismului. Vitaminele şi sărurile
minerale îndeplinesc funcţia de bio-
catalizatori, contribuind sau luând parte
la reacţiile chimice necesare
metabolismului.
• În plus copiilor mici li se recomandă 30
minute de exerciţiu fizic moderat, iar la
copiii mai mari ar trebui să ajungă la 60
minute, de cel puţin 5 ori pe săptămână.
 Valoarea calorică a alimentelor
Valoarea kcal/
Alimente
calorică 100g
Minimă <5 Apa, apa minerală, ceai neîndulcit, supe clare
Fructe: mere, căpşuni, caise, piersici, prune, cireşe, vişine, pepene, portocale,
mandarine, grepfrut, mango, ananas;

Scăzută 5 - 60 Legume: fasolea verde, varza, conopida, morcovii, pătrunjelul, castraveţii, usturoiul,
ceapa, salata, ciupercile, spanacul, sparanghelul, brocoli;

Lapte degresat, brânza proaspătă de vacă.

Fructe: pere, struguri, banane, fructe uscate, fructe glasate;
Legume: porumb, mazăre, soia, fasole boabe, cartofi fierţi/copţi;
Carne slabă, pui, peşte;
Moderată 60 - 120
Ou, brânză telemea;
Cereale simple, pâine
Lapte integral, iaurt integral, iaurt cu fructe cu conţinut redus de grăsime
Îngheţată, iaurt gras, smântână, caşcaval, brânză topită, carne grasă, salam, carnaţi,
Crescută 120 - 300 paste cu sos, biscuiţi, prăjituri, cereale îmbogăţite, musli, sosuri.

Foarte > 300 Plăcintă cu carne, cartofi prăjiţi, pui/peşte/carne prăjit/prăjită, hamburger, pizza,
crescută dulciuri, (prăjituri cu cremă, ciocolată, bomboane), margarina, untul, maioneza, alunele,
seminţe.
 Caracteristici nutriţionale ale grupelor de alimente

Pâine,
Grupa de Legume Lapte şi Carne,
cereale, Fructe Ouă
alimente şi vegetale derivate peşte
orez, paste
Carbohidraţi Calciu Proteine cu valoare Proteine
biologică înaltă
Fier Vitamine Vitamine Proteine Fier
Principalii
nutrienţi Vitamina B1 Minerale Minerale Acizi graşi
omega 3
Vitamina E

Fibre
Proteine Fibre Carbohidraţ Grăsimi Colesterol Grăsimi
i
Magneziu Fibre Carbohidraţi Fier Niacină
Zinc Magneziu Vitamina B1 Vitamina B12
Alte
componente Vitamina B2 Zinc Vitamina B2
Nutritive
Vitamina B3 Vitamina B2 Vitamina B12

Folaţi Vitamina B12 Vitamina A

Sodiu Sodiu Vitamina D
Potasiu
 Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de
alimente la copii şi adolescenţi (cantităţi bruto)
Copii Adolescenţi
Grupa de alimente (g) băieţi fete
1-3 ani 4-6 ani 7-10 ani
11-14 ani 15-19 ani 11-14 ani 15-19 ani
Lapte şi produse lactate
700 700 800 750 700 700 700
(în echiv.lapte)
Carne şi prepar. din carne
60 85 110 190 230 170 190
(în echiv.carne)
Peşte şi preparate din peşte
0 15 25 35 35 30 30
(în echiv. peşte)
Ouă (g) 30 35 40 50 50 50 50
Cartofi 110 150 180 200 230 180 200
Alte legume 210 220 230 350 380 290 310
Fructe 100 130 150 180 200 180 180
Produse cerealiere
90 160 230 380 460 330 360
(în echivalent făină)
Leguminoase uscate 0 5 5 10 15 7 7
Zahăr şi produse zaharoase 35 45 50 70 80 55 55
Grăsimi comerciale:
-total 25 32 40 50 55 35 40
-animale 15 20 25 30 30 20 20
-vegetale 10 12 15 20 25 15 20
Următoarea listă indică cantitatea de alimente recomandată în fiecare zi :
Pâine, cereale, orez şi paste:
Copiii de 2-8 ani au nevoie de 3-5 porţii, iar copiii de 9-18 ani au nevoie de 5-7 porţii.
1 porţie poate fi 1 felie de pâine, 1/2 cană de cereale, orez fiert sau paste.  
Legume:
Copiii de 2-8 ani au nevoie de 2 porţii, iar copiii de 9-18 ani au nevoie de 3 porţii.
1 porţie poate fi 1 cană de supă – cremă de legume, 1/2 cană de piure de legume, 1/2 cană de
legume sote.
Fructe:
Copiii de 2-8 ani au nevoie de 1-2 porţii, iar cei de 9-18 ani de 2 porţii în fiecare zi.
O porţie poate fi: 1 măr mediu, banană, portocală sau piersică, 1 cană de suc proaspăt de
fructe, 1/2 cană de fructe uscate, 1 cana de fructe congelate.
Lapte, iaurt şi brânzeturi:
Copiii de 2-8 ani au nevoie de 2 căni, iar cei de 9-18 ani au nevoie de 3 căni de lapte.
O porţie poate fi 1 cană de lapte, 1 iaurt sau 2-3 felii de brânză.
Carne, peşte, fasole uscată, ouă, nuci:
Copiii de 2-8 ani au nevoie de 2 până la 4 porţii, cei de 9-18 ani au nevoie de 5-6 porţii.
1 porţie poate fi 1 felie de friptură, 1 ou, 1/4 cană de fasole boabe gătită, 1 lingură de unt de
arahide.  
Grăsimi şi uleiuri:
Sunt esenţiale pentru buna funcţionare a organismului, dar trebuie consumate cu masura.
Copiii de 2-8 ani au nevoie de 3-4 linguriţe, iar copiii de 9-18 ani de 5-6 linguriţe pe zi.
 Repere de conduită în alimentaţie
• Asiguraţi un meniu cât mai variat, care să cuprindă alimente din toate categoriile
piramidei nutriţionale.
• Mâncarea să fie frumos aşezată în farfurie şi uşor de manevrat. Lăsaţi copii să
mănânce şi cu degetele, să se delecteze cu mâncarea.
• Puneţi porţii în raport cu vârsta şi lăsaţi-l pe copil să decidă dacă mai vrea.
• Copii preferă de cele mai multe ori mâncarea preparată simplu şi cu gust; se poate
profita de fiecare sezon în parte prin legumele şi fructele pe care le oferă.
• Este foarte important să nu forţăm copilul să mănânce.
• Nu trebuie învăţat să mănânce la televizor.
• Nu zoriţi copilul să mănânce, respectaţi-i ritmul de mâncare.
• Mâncaţi împreună cu toată familia cel puţin o masa pe zi.
• Nu-l ademeniţi sau mituiţi cu mâncare, aceasta trebuie să aibă propriul ei ritual
independent.
• Stabiliţi o rutină pentru a sta la masă, aceasta îi învaţă să fie disciplinaţi şi să respecte
anumite reguli. Copii tind să li se dea sa mănânce şi să fie cât mai confortabil pentru ei.
• Fii un model pentru copil, ei învaţă regulile de a sta la masa de la adult.
• Atenţie la felul de hrănire pentru a evita înecarea. Nu se mănâncă când copilul aleargă,
sare, stă întins pe pat etc.
• Fiecare caz, este personalizat şi fiecare părinte se mulează după copilul său.
• La început poate fi mai greu, în timp, el va învăţa şi va respecta acest orar, mai mult
îl va învăţa să fie disciplinat.
 Legea nr. 123/2008 – Definiţii
Echilibru între In sensul prezentei legi, prin
alimentele consu-
mate şi activitate alimentaţie sănătoasă se înţelege acel mod de
pentru menţine-
rea greutăţii alimentaţie dovedit ştiinţific a fi optim
creşterii, dezvoltării şi menţinerii stării de
Alcătuiţi o dietă Alegeţi o dietă
sănătate a copiilor şi adolescenţilor.
cu cereale,
vegetale şi
săracă în lipide ,
lipide saturate
In prezenta lege, sub denumirea de
multe fructe şi colesterol aliment nerecomandat preşcolarilor şi
şcolarilor se înţelege un aliment cu un aport
Consumaţi
substanţial de compuşi cu efect dăunător
o varietate sănătăţii, ca grăsimi, sare, zahăr, îndulcitori,
de alimente
aditivi alimentari, în detrimentul compuşilor cu
efect benefic, cum ar fi fibre, vitamine,
Alegeţi o dietă Alegeţi o dietă
minerale.
moderată în
sare şi sodiu
moderată în
zahăr
In sensul legii, prin colectivităţi se
înţelege toate unităţile de învăţământ
preuniversitar de stat şi particulare, inclusiv
Dacă consumaţi
băuturi centrele de vacanţă, unităţi ce asigură servicii
alcoolice
faceţi-o cu similare, creşele şi unităţile destinate găzduirii
moderaţie
elevilor după terminarea programului şcolar.
Unităţile care asigură prepararea şi
distribuirea alimentelor către colectivităţile
prevăzute sunt obligate s respecte prevederile
Linii ghid pentru dieta americană
prezentei legi.
Alimente nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor

Alimente cu conţinut mare de zaharuri (fac excepţie

fructele şi legumele proaspete).
 Alimente cu conţinut mare de grăsimi.
 Alimente cu conţinut mare de sare.
 Băuturi răcoritoare (cu excepţia apei potabile sau
minerale îmbuteliate).
 Alimente cu conţinut bogat de calorii pe unitate de
vânzare (> 300 kcal/100 g).
 Alimentele neambalate (se exceptează bananele şi
citricele).
 Alimentele neetichetate.
Mâncăm rapid?
Sau sănătos?
 Recunoaşteţi a cui este vina?
Dacă da, acţionaţi chiar de mâine!
Avem o mare varietate de gusturi şi arome.
Rămâne dezideratul de a putea dispune de
ele.
 Vă plac?
- Dacă da, ţineţi-le la vedere!