Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
contabil independent asupra documentelor financiare constituie cea mai buna indicatie asupra
gradului de incredere, pe care poate sa il acorde acestor documente. Avizul presupune o
examinare completa a documentelor financiar- contabile si a actelor justificative, cu scopul
de a arata daca acestea prezinta corect sau nu situatia financiara a agentului economic si
rezultatul operatiunilor privind perioada specificata.
Este o trecere in revista, o conversatie, o audiere inainte de a se ajunge la o evaluare
sau o apreciere, o revedere critica pentru evaluarea unei situatii financiar- contabile
determinate. Sub denumirea de audit se desemneaza activitatea generala de revizie,
principiile si metodele utilizate, controlul practic conform acestor principii si metode.
Constituie o cercetare sau metodologie aplicata in mod coerent de catre profesionisti,
utilizand un ansamblu de tehnici de informare si evaluare, in scopul de a produce o judecata
motivata si independenta cu referinta la normele de evaluare, in vederea aprecierii fiabilitatii
si eficientei sistemelor si procedurilor unui agent economic.
Desi in tara noastra nu este considerata obligatorie, activitatea de audit este esentiala
pentru succesul unei afaceri, pentru protejarea actionarilor si angajatilor unei firme.
Exista deja un acord general cu privire la responsabilitatea sociala a agentului
economic, cu privire la aprecierea activitatii sale, care, chiar prin prisma interesului propriu,
trebuie facuta prin raportarea performantelor sale la gradul de satisfacere a nevoilor
consumatorului. Aceasta este reflectarea constientizarii faptului ca grija fata de ’nevoile’
reale ale clientului trebuie sa fie prioritara celei privind profitul.
Informatiile, de care este asaltat astazi agentul economic, schimbarile revolutiei care
s-au petrecut in transmiterea, depozitarea si prelucrarea informatiilor, posibilitatea utilizarii
unor metode si tehnici de conducere si control, de neconceput inainte, toate arata, o data in
plus, ca sistemul de informatii poate facilita, dar si frustra indeplinirea obiectivului agentului
economic.
In aceste conditii, cand nevoia de inovatie in toate domeniile este vitala, un agent
economic modern, mai sofisticat si mai pretentios, mai responsabil si mai interesat de
adaptare la viitorul incert- sistemul de audit trebuie sa fie dezvolte si aliniat la normele
europene si internationale.
Capitolul I
Auditul financiar- contabil si importanta sa in viata economico- financiara
controlului – daca angajatii au posibilitatea de a fura, ei pot profita de aceasta, logica prezenta
si astazi in scepticismul asteptat din partea auditorilor. In mod distinct, Biblia vorbeste despre
pastrarea duala a activelor, nevoia de a avea angajati competenti si cinstiti, accesul
restrictionat si separarea responsabilitatilor.
Sistemul contabil din timpul dinastiei Zhao(1122- 256 i.e.n.) in China, a inclus un
proces bugetar elaborat si auditari ale tuturor departamentelor guvernamentale.
In secolul al XV-lea i.e.n., in Atena, Adunarea populara controla incasarile si platile
privind fondurile publice. Sistemul finantelor publice includea auditorii guvernamentali, care
examinau inregistrarile tuturor patronilor la expirarea termenelor. In sectorul privat,
managerii proprietatilor conduceau auditurile conturilor.
Finantele publice in Republica Romana erau controlate de Senat si conturile publice
erau examinate de un grup de auditori supravegheati de un trezorier. Romanii au mentinut
separarea responsabilitatilor intre oficialii care autorizau taxele si cheltuielile si cei care se
ocupau cu incasarile si platile. La fel ca si grecii, ei au realizat un sistem elaborat de contol si
contracontrol.
Cele mai vechi referinte si inregistrari contabile existente in tarile vorbitoare de limba
engleza, sunt cele din “vistieriile” Angliei si Scotiei, care dateaza din anul 1130. Exista
referinte ale auditorilor si auditului in secolul al XIII-lea, atat in Anglia si Italia, cat si intr-o
lucrare franceza despre managementul proprietatilor, prin care se recomanda un audit anual al
conturilor.
In Londra, auditul a fost introdus inainte de anul 1200, iar la inceputul secolului al
XIV-lea, auditorii erau printre oficialii alesi. Incepand din acea perioada, proprietatile private
de pamant, conturile municipalitatilor si ale breaslelor mestesugaresti erau auditate cu
regularitate. Auditurile timpurii din Marea Britanie erau de doua tipuri. Auditurile oraselor
erau prezentate public oficialilor si cetatenilor si constau in ascultarea de catre auditor a
conturilor citite de trezorier. In mod similar, auditurile breaslelor erau ascultate de catre
membrii acestora.
La mijlocul secolului alXVI-lea, auditorii oraselor adnotau adesea conturile cu fraze
de genul “audiate de auditorii semnatari". Raportarea facuta de auditori poate fi localizata la
aceasta faza preliminara de “certificat de audit”.
Al doilea tip de audit, cel al breaslelor, implica o examinare detaliata a conturilor de
incasari si plati, tinute de functionarii financiari ai mosiilor, urmata de o “declaratie de audit”,
care era de fapt o prezentare orala a raportului in fata proprietarului mosiei si a consiliului.
Fiind un membru al consiliului mosieresc, auditorul din acea vreme poate fi considerat
precursorul auditorului intern modern de astazi.
Schimbarile economice aparute intre anii 1600- 1800, cresterea oraselor, aparitia
fabricilor in locul manufacturilor, dezvoltarea comertului, au dus la aparitia unor preocupari
contabile noi. Acestea erau concentrate pe detinerea proprietatii si calcularea profitului si
pierderii, in sens economic.
Auditul a inceput sa evolueze de la un proces de ascultare la unul de examinare
apropiata a inregistrarilor, fiind realizat ca urmare a cererii proprietarilor de intreprinderi, in
scopul de a verifica corectitudinea pastrarii lucrarilor contabile, a contabilizarii activelor,
precum si modul de planificare a folosirii resurselor disponibile.
La sfarsitul secolului al XVI-lea, in Scotia a fost promulgata prima lege prin care se
introducea notiunea moderna de auditor independent in Occident si se interzicea anumitor
oficiali de a exercita aceasta functie.
Odata cu dezvoltarea societatilor de persoane, rolul auditului a constat in determinarea
profiturilor totale ce urmau a fi repartizate asociatilor.
In timpul Revolutiei Industriale, cum concernele manufacturiere au crescut ca
marime, proprietarii lor au inceput sa foloseasca serviciile managerilor angajati. Odata cu
aceasta separare a proprietarilor de manageri, proprietarii au apelat la auditori pentru a se
proteja impotriva erorilor neintentionate, ca si a fraudei comise de manageri si angajati.
In secolul al XIX –lea, odata cu construirea cailor ferate, cresterea companiilor de
asigurari, bancilor si a altor companii pe actiuni, auditorul profesional a devenit o parte
importanta a scenei afacerilor. Industria de cai ferate din SUA a fost printre primii angajatori
ai auditorilor interni.
Marile intreprinderi aparute aveau nevoie de finantari exterioare pentru completarea
capitalului si achizitionarea de noi masini si utilaje aparute pe piata. Bancherii erau primii
utilizatori externi ai rapoartelor financiare, de obicei doar ai bilantului. In acest moment,
importanta auditului a crescut datorita includerii tertilor in randul utilizatorilor. Se dezvolta
totodata si profesia de contabil independent.
Inainte de 1900, in concordanta cu obiectivul declarat mai sus de detectare a erorilor
si a fraudei, auditurile includeau adesea un studiu de ansamblu sau aproape in totalitate a
tranzactiilor inregistrate. In prima jumatate a secolului al XX-lea, directia de audit tindea sa-
si schimbe scopul de detectare a fraudelor, in cel de a vedea daca situatiile financiare dadeau
o imagine completa si corecta a pozitiei financiare, a rezultatelor, operatiunilor si a
schimbarilor in pozitia financiara. Aceasta schimbare a fost rezultatul cresterii numarului de
fundamentat de analiza. S-au dezvoltat societatile de audit, care au pus in practica strategii de
crestere externa, de afirmare pe plan international si de diversificare a directiilor de activitate.
Se manifesta tot mai pregnant tendinta de a depasi stricta acceptiune contabila si
financiara a auditului, prin abordarea unei noi piete - cea a activitatii de consiliere. Acest
lucru presupune o schimbare radicala a conceptelor, reglementarilor tehnologice, structurii
pietei, sistemului de invatamant si de cercetare stiintifica. Toate acestea au ca scop sporirea
eficientei si credibilitatii opiniei formulate de auditor.
respectarea normelor
Protectie contra
fraudelor internationale
1
“Auditul financiar contabil” – Scutaru D. Ed. Tribuna Economica Bucuresti 1998
1
“Auditul financiar contabil” – Scutaru D. Ed. Tribuna Economica Bucuresti 1998
1
Legea Contabilitatii nr. 82/ 1991
2
O.M.F. nr.94/22.02.2001- M.O. nr. 85/20.02.2001
2
3
“Auditul financiar contabil”- Stoian A., Turlea E. Ed. Economica Bucuresti 2001
4
“Auditul financiar contabil”- Stoian A., Turlea E. Ed. Economica Bucuresti 2001
Contul de profit si pierderi trebuie realizat pe baza datelor din contabilitate referitoare
la perioada respectiva. Auditorul va urmari daca au fost respectata aplicarea conform legii, a
principiilor generale.
Indiferent de metodele, mijoacele si tehnicile utilizate in procesul de prelucrare a
datelor, auditorul are rolul de urmari doua grupe de obiective:
Realitatea, sinceritatea si integritatea informatiilor obtinute din evidenta economica;
Realitatea, legalitatea, necesitatea si economicitatea operatiilor economico- financiare
din evidenta, precum si integritatea patrimoniului unei intreprinderi.
In procesul de realizare a obiectivelor enuntate mai sus, se pot intalni mai multe
situatii. Prima dintre ele este cea, in care documentele sunt intocmite corect, la zi, cu
respectarea normelor legale si a hotararilor conducerii intreprinderii, si contin doar operatiuni
legale, reale si exacte.
A doua situatie apare, cand se constata nereguli in intocmirea, circulatia si prelucrarea
documentelor, dar ele pot fi usor de indreptat. In aceasta categorie se includ corecturile
neadmise in documente, evidentele netinute la zi, nerespectarea corespondentei dintre conturi
etc. Ultima situatie produce efecte negative mari. Neregulile sunt constatate in organizarea si
conducerea contabilitatii, favorizand sau ascunzand o proasta gestionare a patrimoniului,
evaziunea fiscala, sustrageri sau denaturarea rezultatelor.
Stabilirea naturii deficientelor, care poate fi de forma sau de fond, se face prin
verificarea documentelor. Se adopta masuri pentru prevenirea si eliminarea acestora si pentru
sanctionarea celor responsabili de aceste greseli.
Din punct de vedere juridic, auditul financiar contabil imbraca doua forme :
Auditul contractual ;
Auditul legal.
A doua forma de audit financiar este auditul financiar legal. Acesta se caracterizeaza
prin faptul ca atributiile de supraveghere a gestiunii societatilor comerciale, verificarea si
certificarea situatiilor financiare sunt cerute prin lege si sunt efectuate pe baza mandatului
primit din partea Adunarii Generale a Actionarilor de catre cenzori. Acestia au calitatea,
dobandita prin examen, de expert contabil sau contabil autorizat. Durata mandatului este de
trei ani, putand fi realesi.
Baza legala o constituie Legea societatilor comerciale nr.31/1990, Recomandarea
Internationala de Audit nr.1/1990 elaborata de IFAC, Directiva a IV-a, H.G. nr.584/
septembrie 2000. Este prevazut faptul ca societatile pe actiuni si societatile cu raspundere
limitata, care au mai mult de 15 asociati , sunt obligate sa aiba cenzori.
Potrivit Art. 111 al Legii 31/1990, societatile pe actiuni vor avea trei cenzori si tot
atatia supleanti, cel putin unul avand calitatea de contabil autorizat sau expert contabil. In
continuare, in Art. 114 se precizeaza faptul ca acestia au obligatia sa verifice daca bilantul si
contul de profit si pierderi sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele contabile.
Cenzorii au ca obligatii organizarea gestiunii societatii, urmarirea inventarierii
elementelor patrimoniale si participarea efectiva la inventariere, verificarea fluxurilor de
numerar in lei si in valuta, si nu in ultimul rand, realizarea controlului intern si financiar-
preventiv si urmarirea respectarii procedurilor interne de control ale conducerii societatii.
Conform reglementarilor legale, acestia raspund solidar fata de societatea comerciala pentru
realitatea varsamintelor efectuate de asociati, existenta reala a dividendelor platite, existenta
si intocmirea corecta a registrelor, precum si implinirea corecta a hotararilor si indatoririlor
impuse de AGA, lege si actul constitutiv.
Un alt temei legal comun ambelor forme de audit, il constituie prevederile Art.29 din
Legea Contabilitatii nr. 82/1991, in care se mentioneaza ca “bilanturile contabile sunt supuse
verificarii si certificarii de catre cenzori, contabili autorizati sau experti contabili, dupa caz, in
conditiile stabilite de Ministerul Finantelor”.
Activitatea de audit contractual, cat si cea de audit legal, efectuate in vederea
formularii unei concluzii corecte cu privire la certficarea conturilor anuale, se incheie cu un
raport de audit financiar si certificare a bilantului, care este prezentat Adunarii Generale a
Actionarilor sau administratiei intreprinderii. Din acesta trebuie sa rezulte ca bilantul contabil
concorda cu registrele contabile legal intocmite, regulile privind evaluarea patrimoniului,
normele si principiile contabile sunt respectate, la fel ca si imaginea fidela data de
contabilitate prin situatiile sale de inchidere. Ca elemente componente ale raportului sunt
titlul, destinatarul, paragraful introductiv din care trebuie sa rezulte relatia de executare a
lucrarii ( mandat pentru cenzor, contract pentru ceilalti auditori), paragraful privind intinderea
si natura lucrarilor de audit, paragraful in care se exprima opinia , data raportului, adresa si
semnatura auditorului.
1
“Expertiza contabila si audit financiar” – Boulescu M., Ghita M. E.D.P. Bucuresti 1999
Concluzionand cele prezentate mai sus, auditul financiar contabil are ca obiective :
reflectarea imaginii fidele a situatiei patrimoniale si a rezultatelor financiare in
bilantul contabil si in contul de profit si pierderi, cu respectarea legilor in vigoare si a
practicilor din fiecare tara ;
asigurarea calitatii si coerentei sistemului contabil, astfel incat sa se asigure
certitudinea reflectarii in bilantul contabil si in contul de profit si pierderi, in mod corect,
sincer si complet a petrimoniului, situatiei financiare si rezultatelor exercitiului ;
imbunatatirea utilizarii informatiei contabile ;
exprimarea unei opinii, de a sti daca situartiile financiare prezinta o imagine fidela a
afacerilor firmei la data bilantului si a rezultatelor pentru exercitiul financiare incheiat, cu
respectarea legilor in vigoare si a practicilor in tara, in care firma isi are sediul (Normele
Uniunii Europene a Expertilor Contabili) ;
aprecierea performantelor si eficientei sistemelor de informare si organizare.
Avand la baza urmarirea respectarii normelor contabile, auditarea nu este actiunea de
cautare a unui “adevar contabil “ obiectiv, care sa ofere incredere utilizatorilor de informatii
contabile, scopul sau fiind de validare sociala a informatiei contabile, actiune bazata pe
“credinta in legalitatea si pertinenta regulilor normative si in competenta celor cele-au stabilit
si sunt insarcinati sa le aplice”1.
Capitolul II
Principiile generale ale auditorilor financiari
Datorita diferentelor de cultura, limba, sistem legislativ si social dintre diferite tari,
sarcina elaborarii de norme de etica revine, in primul rand, organismelor nationale. Totusi,
identitatea profesiei de auditor financiar este caracteristica la nivel mondial prin incercarea de
a atinge obiective comune si de a respecta principiile fundamentale internationale.
Este necesara, astfel, elaborarea unui cod privind conduita etica si profesionala pentru
auditorii financiari1, ca un model, pe care sa se bazeze la nivel national, instructiunile in
domeniul conduitei etice si profesionale.
Rolul sau este de a elabora standarde de desfasurare a activitatii de audit financiar si
de a stabili principiile fundamentatle, ce trebuie respectate pentru atingerea obiectivelor
stabilite.
de public : clienti, terte parti, alti membri ai profesiunii de auditor financiar, personal,
angajatori.
Standardele tehnice
Activitatea de audit trebuie sa se desfasoare in concordanta cu standardele tehnice si
profesionale relevante. Auditorii au datoria de a indeplini cu grija si competenta instructiunile
clientului sau angajatorului, cu respectarea cerintelor de integritate, obliectivitate si
independenta.
Standardele tehnice si profesionale sunt elaborate de :
-IFAC ( Standardele Internationale de Audit) ;
-Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate ;
-organismele profesionale membre sau alte organisme cu atributii de reglementare.
Camera Auditorilor din Romania a elaborat cadrul privind conduita etica si
profesionala in domeniul auditului financiar, tinand cont de cerintele utilizatorilor, ca
beneficiari ai serviciilor profesionale, in trei directii:
Principii aplicabile tuturor auditorilor financiari profesionisti;
Principii aplicabile doar auditorilor financiari de practica publica;
Principii aplicabile auditorilor financiariangajati si auditorilor angajati de practica
publica, daca raspund cerintelor existente.
In cele prezentate mai sus, am intalnit termenul de ‘auditor financiar profesionist’.
Conform definitiei date in Standardele Internationale de Audit, auditorii financiari
profesionisti sunt ‘acele persoane care lucreaza fie in practica publica (incluzand un unic
profesionist, o asociatie sau o societate), fie in industrie, comert, sectorul public sau
invatamant ‘.
Din definitia data reiese ca exista doua categorii de auditori financiari, conform
standardelor internationale, si anume :
Auditori financiari angajati in industrie, comert, sectorul public sau invatamant ;
Auditori financiari de practica publica : ‘fiecare partener sau persoana, care ocupa o
pozitie similara cu cea a unui partener si fiecare angajat intr-o firma (cabinet), care ofera
servicii profesionale unui client, indiferent de clasificarea lor functionala (de exemplu audit,
fiscalitate sau consultanta) si auditori financiari profesionisti implicati intr-o firma in care au
responsabilitati de conducere. Acest termen este, de asemenea, utilizat pentru a desemna o
firma de auditori financiari care isi desfasoara activitatea in preactica publica’.
Confidentialitatea
Informatiile obtinute in timpul activitatii de audit financiar sunt secrete si nu trebuie
dezvaluite fara autorizarea corespunzatoare din partea entitatii patrimoniale. Exceptie face
doar in situatia in care exista o obligatie legala sau profesionala, care impune dezvaluirea lor.
In acest caz, se poate apela la un consilier juridic.
Datoria de confidentialitate continua, chiar si dupa incheierea relatiei dintre auditorul
financiar profesionist si client sau angajator.
Confidentialitatea nu se refera numai la furnizarea de informatii, ci si la utilizarea
acestora in beneficiul personal sau al unei terte parti.
Activitatile internationale
Desfasurarea serviciilor profesionale internationale, impun din partea auditorului
respectarea standardelor tehnice relevante si a cerintelor etice.
In situatia cand serviciile sunt executate in alta tara decat cea de origine si exista
diferente specifice de conduita etica si profesionala, se impun analizei urmatoarele situatii:
Daca cerintele tarii in care se executa serviciile sunt mai putin severe decat Codul Etic
al IFAC, atunci se impune aplicarea acestuia din urma;
In situatia inversa, se aplica cerintele etice din tara in care se desfasoara serviciile de
audit;
Cand cerintele etice ale tarii de origine sunt obligatoriu de aplicat pentru serviciile
desfasurate in afara acelei tari si sunt mai severe decat cele mentionale la punctele anterioare,
atunci se impune aplicarea lor.
Publicitatea
Promovarea serviciilor profesionale ale auditorilor financiari trebuie sa tina cont de
urmatoarele aspecte:
Sa nu se utilizeze mijloace care aduc faima proasta profesiunii;
Sa nu se practice preturi exagerate pentru serviciile oferite clientilor;
Sa nu se faca referiri negative cu privire la activitatea altor auditori.
1
“Auditul financiar 2000” – Ed. Economica Bucuresti 2000
Nu permite ca auditorul sa fie sau sa fi fost in timpul auditarii sau imediat anterior
acestei activitati, membru al Consiliului de Administratie, functionar, angajat al clientului sau
asociat al unui membru al conducerii.
Daca auditorul se afla intr-una din situatiile de mai sus in perioada imediat precedenta
angajamentului, aceasta nu trebuie sa fie mai mica de doi ani sau decat perioada prevazuta de
lege.
Alte servicii aduse clientilor de audit
Serviciile profesionale necesita aptitudini contabile, ce implica activitati conexe
auditului financiar, si includ contabilitate, audit, consultanta fiscala si monetara, servicii de
management financiar.
In situatia in care auditorul financiar de practica publica este solicitat sa ofere, in afara
serviciilor de audit, si alte activitati unui client, el trebuie sa fie atent sa nu execute functii de
conducere sau sa ia decizii de conducere, responsabilitati ce revin Consiliului de
Administratie si conducerii firmei clienta.
Este probabil ca, in afara de situatiile exceptionale, clientii mai mari sa nu solicite
aceste servicii conexe. Exista insa, societati mici, care nu au personal contabil angajat, iar
pregatirea stiintifica este frecvent solicitata la un auditor.
Auditorul poate executa asemenea servicii, in conditiile respectarii unor cerinte,
pentru a nu fi afectata integritatea si independenta sa.
Trebuie sa lipseasca orice relatii sau asociere de relatii cu clientul pentru a evita
conflictele de interese.
Clientul este responsabil pentru situatiile financiare.
Auditorul financiar profesionist de practica publica nu trebuie sa-si asume rolul
angajatorului si sa nu ia decizii in numele conducerii.
Este necesara efectuarea unor teste de audit, chiar daca auditorul a preluat sau a facut
anumite inregistrari.
Relatiile personale si de familie pot afecta independenta. Este necesara asigurarea ca
nici o relatie de acest tip nu compromite obiectivitatea auditorului.
Pentru a evita aparitia unor presiuni, auditorul profesionist nu trebuie sa accepte un
mandat de audit de la un client, unde are in conducere rude pana la gradul IV.
Camera auditorilor trebuie sa informeze membrii asupra tipurilor de situatii care pot
genera posibilitatea exercitarii de presiuni asupra lor.
Onorarii
anunturi in ziar.
Capitolul III
Etapele auditului financiar contabil
In cadrul acestei etape, pe baza cunoasterii globale a intreprinderii, auditorul poate sa-
si orienteze misiunea in functie de domeniile si sistemele semnificative. Aceasta orientare are
ca obiectiv identificarea riscurilor cu incidenta semnificativa asupra conturilor, deci si asiupra
programarii si planificarii misiunii, permitand :
sa se stabileasca masurile necesare pentru executarea angajamentului eficient si la
termenul stabilit ;
sa se determine natura si intinderea interventiilor necesare pe parcursul misiunii in
functie de pragul de semnificatie ales.
Lucrarile efectuate in aceasta etapa sunt grupate in trei clase :
- productie ;
- trezorerie ;
- imobilizari etc.
Fiecare dintre aceste elemente trebuie analizate in functie de particularitatile
intreprinderii.
Sistemele semnificative reprezinta pentru auditor orice sistem contabil manual sau
informatizat, care trateaza date ce pot influenta semnificativ conturile anuale.
Identificarea lor este necesara pentru a decide care dintre ele va face obiectul unei
evaluari a controlului intern si de a putea astfel sa se planifice executarea lucrarilor. De
asemenea, se stabileste daca este necesar sau nu sa se faca apel la colaborarea unor specialisti
in informatica.
Auditul se bazeaza pe teste si sondaje, si ca urmare, prezinta riscul ca unele
inexactitati si omisiuni sa nu fie descoperite.
Expertii auditori pot confirma daca aceste inexactitati pot fi semnificative : operatii
neinregistrate in contabilitate, inregistrari fictive etc.
In aceste situatii, auditorul este obligat sa extinda procesele de verificare pentru a
lamuri dubiile sale, tinand cont de importanta relativa, cat si de pragul de semnificatie.
Importanta relativa a unei exactitati sau omisiuni se stabileste in raport cu marimea si
natura sa, cu posibilitatea ca aceasta sa influenteze rationamentul sau decizia utilizatorilor de
informatii contabile.
Pragul de semnificatie este marimea sumei, peste care auditorul considera ca o eroare
sau inexactitate poate afecta regularitatea si sinceritatea conturilor, cat si imaginea fidela
asupra situatiei financiare si patrimoniale. El se determina la inceputul angajamentului de
audit, in cursul lucrarii si la sfarsitul ei. La inceputul misiunii, auditorul determina un prag
global de semnificatie, in functie de care se determina domeniile si sistemele semnificative.
Pentru determinarea acestui prag, se pot utiliza mai multe elemente de referinta:
capitalurile proprii ;
rezultatul net sau curent ;
cifra de afaceri etc.
Pragurile se stabilesc sub forma procentuala fata de elementele enumerate mai sus.
In timpul lucrarii, pragurile de semnificatie se stabilesc pentru fiecare post de bilant,
fiind inferioare pragului global stabilit la inceput.
Riscurile auditului
Definirea misiunii: natura misiunii, alti auditori, experti sau cenzori cu misiuni in
inteprindere;
4. Sisteme si domenii semnificative:
pragul de semnificatie ales ;
zone de risc ;
puncte slabe si forte ale sistemului ;
atitudinea intreprinderii fata de controlul intern.
5. Orientarea programului de lucru:
documentele necesare ;
aprecierea controlului intern;
confirmari primite de la terti etc.
Echipa si bugetul
calitatea membrilor.
numarul de ore planificat ;
calculul costurilor estimate ;
compararea numarului de ore astfel stabilit cu limitele precizate prin normele
profesionale si justificarea diferentelor.
Planificarea lucrarilor, repartizarea lucrarilor, datele interventiilor, lista raporturilor, a
scrisorilor de confirmare etc
autocontrolul salariatilor ;
controlul contabil intern, in toate etapele de culegere si prelucrare a datelor.
Auditorul are obligatia sa urmareasca :
a) Daca in intreprindere s-au luat masuri organizatorice corespunzatoare, si
anume :
sarcinile de serviciu sa fie precis definite si delimitate pe compartimente si pe
salariati ;
limitele de competenta si responsabilitatile sa fie riguros stabilite ;
sa existe circuite informationale precis elaborate, care sa asigure o unitate de metoda
in prelucrarea datelor.
b) Daca intreprinderea este asigurata cu personal integru si competent.
Auditul analizeaza masura in care intreprinderea exercita un control asupra
personalului, care se poate realiza prin:
1. Controale ierarhice asupra :
procedurilor de aprobare si verificare a activitatilor subalternilor ;
persoanelor cu drept asupra miscarii activelor si de acces asupra lor ;
politicii de angajare a salariatilor .
2. Controale reciproce intre executanti pe baza separarii sarcinilor.
Controlul reciproc intre compartimente si executanti se bazeaza pe separarea celor trei
functii in cadrul intreprinderii :
functia de realizare a obiectivelor unitatii : productie, cercetare, comert ;
functia de conservare a patrimoniului : gestionare si intretinere ;
functia contabila : contabilitate generala, de gestiune, control gestionar.
Separarea sarcinilor de serviciu intre aceste trei functii si neadmiterea cumularii de
catre aceasi persoana a acestor functii, constituie baza unui control intern eficient.
Majoritatea operatiunilor intr-o intreprindere antreneaza cel putin doua din aceste
functii, ceea ce conduce la faptul ca o eroare sau o frauda determina o necorelare intre
compartimente sau executanti.
Auditorul trebuie sa analizeze daca efectuarea controlului se realizeaza cu exigenta,
obiectivitate, impartialitate si responsabilitate. Pentru indeplinirea acestor cerinte, se impune
asigurarea independentei si autoritatii organelor de control.
Aceasta independenta trebuie asigurata, atat fata de subiectul controlului (persoanele
controlate), cat si fata de obiectul controlului (operatiunile, documentele verificate).
Autoritatea persoanelor responsabile cu exercitarea controlului intern are doua laturi :
Tehnica sondajului
Sondajul este definit ca o tehnica ce consta in selectionarea unui anumit numar sau
parti dintr-o multime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere a elementelor probante si
extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau multime. Exista
doua tipuri de sondaje, de naturi diferite:
In anumite cazuri, cu ocazia verificarii functionarii contolului intern, auditorul cauta
sa demonstreze ca elementele obtinute prezinta o caracteristica umana. Aceste sondaje sunt
numite sondaje asupra atributiilor.
In situatiile in care, cu ocazia controlului conturilor, auditorul cauta sa verifice
valoarea unei multimi, sondajele sunt asupra valorilor.
Auditorul poate folosi, in general, sondajul statistic si sondajul nestatistic, care este
bazat exclusiv pe experienta sa profesionala. Acesta din urma nu permite o extrapolare
riguroasa a rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga multime.
Alegerea intre cele doua tipuri de sondaje depinde de pregatirea profesionala a
auditorului si de gradul de credibilitate, pe care acesta doreste sa-l detina concluziile sale.
Indiferent de alegerea facuta, este important sa fie respectate cateva reguli riguroase
referitoare la decizia asupra esantionului si pentru parcurgerea unor etape obligatorii.
Eficacitatea unui sondaj este determinata de definirea precisa a obiectivelor sale.
Auditorul trebuie sa explice :
talia masei respective- cu cat este mai mare, cu atat tehnicile statistice sunt mai
indicate ;
capacitatea acesteia de a indeplini obiectivele sondajului ;
raportul cost/eficacitate a tehnicii alese- uneori, costurile impuse pentru realizarea
unui sondaj statistic sunt disproportionate fata de obiectivele si utilitatea acestuia.
Determinarea taliei esantionului depinde de factori, care difera pentru cele doua tipuri
de sondaje: asupra atributiilor sau asupra valorilor.
Selectionarea esantionului, indiferent de metoda prin care se realizeaza, trebuie sa
conduca la alegerea unui easantion reprezentativ. Toate elementele masei trebuie sa fie
susceptibile a fi selectate. Aceasta selectie poate fi facuta, fie prin tragere la intamplare, fie de
o maniera sistematica, cu conditia ca primul element sa fie ales la intamplare sau de o
maniera empirica.
Studiul esantionului
Pentru ca esantionul sa aibe un caracter probant, toate elementele selectionate trebuie
sa fie controlate.
In situatia in care, auditorul se afla in imposibilitatea de a face acest control, se va
pune intrebarea daca, considerand elementele necontrolate ca erori, se depaseste pragul de
erori acceptabil. In cazul unui raspuns afirmativ, auditorul va cauta proceduri de control
alternative, care sa-i permita exprimarea unei concluzii motivate asupra acestor elemente.
Daca raspunsul este negativ, nu sunt necesare proceduri alternative de control, dar auditorul
se poate intreba daca acest fapt nu este de natura sa puna in discutie increderea acordata
controlului intern.
Evaluarea rezultatelor
Inainte de tragerea unei concluzii generale asupra rezultatelor obtinute, fiecare
anomalie constatata este apreciata a fi reprezentativa pentru masa respectiva sau accidentala.
Anomaliile exceptionale sunt analizate si tratate separat. Extrapolarea rezultatelor
obtinute asupra esantionului la intreaga multime, care a servit ca baza a sondajului, este
posibila numai dupa izolarea efectelor acestor anomalii.
Concluziile sondajului
Concluzia finala asupra postului, tranzactiilor sau operatiilor, care au facut obiectul
controlului, va fi suma concluziilor trase asupra unor aspecte, cum ar fi:
elementele cheie, care au facut obiectul unui control ;
anomaliile exceptionale constatate ;
restul masei (multimii).
Daca concluzia finala este ca, anomaliile sau erorile din multimile controlate depasesc
rata de anomalii sau de anomalii asteptata, auditorul trebuie sa aprecieze daca este necesar
sau nu repunerea in cauza a aprecierii sale asupra controlului intern.
Prin aceasta, se confrunta diferitele exemplare ale unui document aflate in unitati,
compartimente sau locuri diferite.
Astfel, se confrunta originalul chitantei aflate la platitor cu copia ramasa in chitantier
sau anexata in Registrul de Casa.
In mod asemanator, pentru controlul activitatii de aprovizionare- desfacere, se
confrunta factura originala de la beneficiar cu cea in copie a furnizorului.
Notele se pot intocmi si atunci cand sunt necesare masuri urgente pentru inlaturarea
unor abateri si a consecintelor lor sau pentru intreruperea unor prescriptii.
Aceste note se intocmesc la locul controlului si se semneaza de catre organele de
control si de catre persoanele vinovate sau de catre martori.
Examinarea analitica
Este o tehnica comuna controlului conturilor si al situatiilor anuale de sinteza. Aceasta
presupune :
unor rate specifice analizei economico- financiare ;
comparatii cu date din exercitiile anterioare si cu cele previzionate ;
comparatii intre rulajele si soldurile diferitelor conturi din contabilitatea curenta
(balanta de verificare) ;
analiza fluctuatiilor si tendintelor (rulaje si solduri exagerate).
Specialistul contabil are posibilitatea sa observe unele anomalii, care nu pot fi
depistate cu ajutorul altor tehnici..
Procedeele prezentate mai sus realizeaza verificarea documentelor primare sub
aspectul continutului lor. Acasta verificare de fond sau a continutului operatiilor consemnate
in documente se refera la urmarirea realitatii, legalitatii, necesitatii, oportunitatii si
economicitatii operatiilor respective.
neutilizate, gresit completate sau defectuos tiparite, se anuleaza in diagonala fara a se detasa
de registru.
Datele din documentele primare pot contine erori de natura logica sau sintetica.
Erorile de natura logica se datoreaza aplicarii incorecte sau neintelegerii principiilor
completarii documentelor (codificari gresite etc.).
Erorile de natura sintactica apar ca urmare a omisiunilor sau adaugarii de date,
substituirii acestora, inversiunilor de cifre, consemnarii gresite a unitatilor de masura.
In vederea asigurarii obiectivitatii, exactitatii si operativitatii informatiilor, procesul
de organizare a sistemului informational economic trebuie sa fie supus unui autocontrol sever
din partea consiliului de administratie, sefilor de compartimente si a executantilor, cat si
controlului comisiilor de cenzori si organelor de control.
Principalele atributii ale auditului financiar contabil, in aceasta directie, sunt :
Sa analizeze daca sistemul informational adoptat corespunde reglementarilor legale si
caracteristicilor specifice ale unitatii. Conform regulamentului de aplicare a Legii
Contabilitatii, toate unitatile patrimoniale trebuie sa respecte :
planul de conturi general si normele metodologice pentru utilizarea acestuia si
planurile de conturi specifice avizate de Ministerul Finantelor.
modelele registrelor contabile, formularele comune privind activitatea financiara si
contabila si normele metodologice privind utilizarea acestora.
modelele bilanturilor contabile si normele metodologice privind intocmirea acestora.
Sa urmareasca modul cum se asigura delimitarea atributiilor si responsabilitatilor intre
compartimentele si persoanele implicate in culegerea, transmiterea, prelucrarea si utilizarea
informatiilor.
Persoanele, care efectueaza auditarea conturilor, au sarcina sa urmareasca respectarea
normelor legale si sa verifice in special, daca :
forma de contabilitate aleasa este corect aplicata ;
gradul de centralizare sau descentralizare a lucrarilor de evidenta corespunde marimii
unitatii, organizarii, dotarii cu tehnica de calcul, particularitatilor tehnologice, modelelor de
conducere ;
evidenta operativa si contabilitatea analitica (financiara si de gestiune) asigura
delimitarea corespunzatoare a responsabilitatilor pentru evitarea compensarilor nelegale si a
altor situatii pagubitoare ;
general, documentele sunt arhivate in practica pe probleme sau pe grupe de conturi si trebuie
sa fie verificate in acelasi mod. Se utilizeaza la unitatile mici, cu un volum redus de activitate.
2. Verificarile invers cronologice incep cu documentele cele mai recente. Se utilizeaza
de regula cand se constata emisiuni sau erori de inregistrare, precum si in situatia descoperirii
unor falsuri, neglijente sau abateri.
3. Verificarile sistematice presupun gruparea documentelor pe categorii de operatiuni
sau probleme si verificarea lor in ordine cronologica sau invers cronologica. Au o frecventa
mai mare in practica, usurandu-se munca de sistematizare a concluziilor, permitand
specializarea organelor de control, urmarirea concordantei intre documente si reducand
posibilitatea aparitiei unor omisiuni a documentelor de la control.
1
“Intocmirea si auditarea bilantului contabil” Oprean I. Ed. Intelcredo Craiova 1997
“Sisteme contabile comparate” vol. II Feleaga N. Ed. Economica Bucuresti 1999
Dosarul exercitiului
Cuprinde toate elementele unei misiuni, a caroror utilitate nu depaseste exercitiul
controlat. El permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii, la sinteza si
formularea raportului.
Dosarul exercitiului este indispensabil pentru o mai buna organizare si un control
eficient, precum si pentru documntarea lucrarilor efectuate, deciziilor luate si derularea
programului fara omisiuni. De asemenea, munca in echipa si supervizarea lucrarilor sunt
inlesnite. Acest dosar permite justificarea opiniei emise si redactarea raportului.
El cuprinde:
Planificarea misiunii:
note asupra utilizarii lucrarilor de control efectuate de alti specialisti (auditori interni
etc.)
date si duratele vizitelor, locurilor de interventie;
compunerea echipei;
data pentru emiterea raportului;
buget de timp si realizarea lui.
Supervizarea lucrarilor:
note asupra studierii dosarelor si stabilirea solutiilor la problemele ridicate;
aprobarea tuturor deciziilor importante, care pot afecta planificarea, programul
lucrarilor, executarea lucrarilor, concluziile lucrarilor, continutului raportului.
Aprecierea controlului intern:
evaluarea punctelor tari, slabe si a zonelor de risc;
foi de lucru privind: bazele stabile a sondajelor asupra sondajelor asupra functionarii
sistemelor, detalii asupra sondajelor efectuate;
comentarii asupra anomaliilor descoperite.
Obtinerea de elemente probante:
program de lucru;
foi de lucru cu obiectul, detalii asupra lucrarilor efectuate, eventuale comentarii,
concluzii;
documente sau copii de documente de la intreprindere sau terti, justificand cifrele
examinate;
detalii asupra lucrarilor efectuate asupra conturilor anuale: comparatii, explicatii ale
variatiilor, concluzii;
sinteza generala a rezultatelor pe diferite etape ale misiunii sau tratarea distincta a
punctelor care ar putea avea o influenta asupra deciziei de certificare;
foi de lucru cu privire la faptele delictuale.
Dosarul exercitiului (E) se imparte in sase sectiuni, simbolizate de la ‚A’ la ‚F’ astfel:
E.A. „Sinteza planificare si rapoarte”, care cuprinde elemente privind sinteza misiunii,
planul misiunii, bugetul si planificarea timpului, diverse rapoarte.
E.B. „Aprecierea controlului intern”, in care sunt prezentate elemente referitoare la
exercitiu si mai ales, verificarea functionarii controlului intern.
E.C. „Controlul conturilor”, ce cuprinde foi de lucru asupra conturilor de bilant si
asupra conturilor rezultatelor financiare.
E.D. „Studiul lucrarilor efectuate de terti”; foile de lucru privind aceasta sectiune pot
fi clasate la alte sectiuni ale dosarului.
E.E. „Verificari speciale”, in care sunt incluse foile de lucru privind lucrarile
specifice, o lista a lucrarilor in suspensie si o lista a lucrarilor ramase pentru o viitoare
interventie.
E.F. „Interventii conexe”, ce contine toate documentele si foile de lucru privind
evenimente particulare, fapte delictuale sau operatii particulare, cum ar fi cresteri sau reduceri
de capital.
Dosarul permanent
Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul diferitelor etape ale
misiunii pot fi folosite pe toata perioada mandatului. Ele nu au nevoie sa fie cercetate in
fiecare an. Clasarea lor intr-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea dupa
aducerea sa la zi.
Acest dosar permite evitarea repetarii in fiecare an a unor lucrari si transmiterea de la
un exercitiu la altul a elementelor de cunoastere a intreprinderii.
Elementele cele mai caracteristice continute de dosarul permanent sunt:
fisa de caracterizare;
scurt istoric al intreprinderii;
organigrame;
persoanele care angajeaza intreprinderea;
conturile anuale ale ultimelor exercitii;
note asupra organizarii sectorului de activitate, productie etc.
note asupra statutului;
procese verbale asupra Consiliului de Administratie si Adunarii Generale;
structura grupului;
contracte, asigurari.
Dosarul permanent seorganizeaza in sectiuni, care usureaza clasarea documentelor si
consultarea lor. Fiecare sectiune poate fi materializata printr-un despartitor comportand un
sumar al continutului. Tinerea la zi se efectueaza pe sumar, indicand data introducerii
documentului.
Sectiunile dosarului permanent (P) sunt de la ‚A’ la ‚F’, dupa cum urmeaza:
P.A. „Generalitati”: identificarea intreprinderii;
P.B. „Control intern”: analiza diferitelor functiuni;
P.C. „Conturi anuale”: ale ultimelor trei exercitii;
P.D. „Analize permanente”: ale principalelor rubrici ale conturilor anuale;
P.E. „Fiscal si social”: documente privind mediul fiscal si social al intreprinderii;
P.F. „Juridic”: statute, procese verbale ale CA si AGA, diverse contracte sau extrase
din aceste documente, care pot avea o incidenta asupra certificarii sau verificarii specifice.
Pentru a-si indeplini rolul de informare, dosarul permanent trebuie sa indeplineasca
anumite conditii si anume:
sa fie tinut la timp;
sa fie eliminate informatiile perimate;
sa nu contina documente voluminoase ale intreprinderii, ci numai extrasele necesare.
De fiecare data cand se lucreaza asupra unor posturi din conturile anuale sau in alte
domenii, auditorul poate:
sa cerceteze daca informatiile privind subiectul respectiv se gasesc la dosarul
permanent;
sa aduca la zi dosarul permanent.
Paragraful de
introducere
Elementele
raportului de audita. Elementele de baza ale acestui raport sunt:
titlul;
paragraful introductiv si cel privind intinderea si natura lucrarilor de audit;
paragraful de opinii;
data raportului;
Paragraful privind
adresa; natura auditului
(aria de
semnatura auditorului;
aplicabilitate)
Titlul raportului
Din punct de vedere al dimensiunilor auditul, se deosebesc:
Raportul de audit si certificarea globala a bilantului contabil;
Raportul de audit si certificarea limitata a bilantului contabil.
Paragraful privind
Acesta se intocmeste
Opinia in situatiile in care contractarea lucrarii s-a facut cu intarziere si
ca urmare auditorul nu a avut posibilitatea sa parcurga toate etapele auditului.
Rapoarte de audit speciale.
Acestea se refera doar la unele posturi din bilant, la unele operatiuni sau situatii cerute
de beneficiari.
Data raportului
Paragraful introductiv
Identificarea conturilor anuale si a perioadei pentru care au fost intocmite;
Identificarea relatiei pe baza careia s-a facut auditarea:
mandat pentru auditorii interni;
contract pentru Adresa
auditorii externi.
auditorului
Semnatura
Pagina 71 din 111
auditorului
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Opinia cu rezerve
Este formulata atunci cand auditul nu poate conduce la exprimarea unei opinii fara
rezerve, dar limitele existente in intinderea misiunii si neconcordantele cu conducerea
intreprinderii nu impun o opinie nefavorabila.
Auditorul poate constata abateri sau neregularitati, cum ar fi:
Provizioane insuficiente;
Supraevaluarea sau subevaluarea unor posturi de bilant;
Capitolul IV
4.1. Bazele organizarii sistemului informational contabil la
S.N.P.PETROM S.A.- Sucursala ARPECHIM S.A. Pitesti
Prezentare generala
Societatea Nationala a Petrolului ‘PETROM’ SA Bucuresti, persoana juridica romana
cu sediul in Bucuresti Calea Victoriei nr.109, sector 1, s-a infiintat prin OUG nr.49 din 15
septembrie 1997. De la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, societatile
comerciale din domeniul rafinarii si distributiei petrolului si produselor petroliere, fuzioneaza
cu Societatea Nationala a Petrolului ‘PETROM’SA Bucuresti, fiind absorbite de aceasta.
Capitalul social al acestei societati s-a constituit prin preluarea activului si pasivului
Regiei Autonome a Petrolului ‘PETROM’ SA Bucuresti, de 10.436.502.127 mii lei, pe baza
bilantului contabil intocmit la data de 31 iulie 1997, precum si a capitalurilor sociale ale
societatilor comerciale prevazute a fuziona, si este de 11.606.044.352 mii lei, urmand a fi
actualizat in conditiile legii. Capitalul social aferent cotei detinute de stat poate fi privatizat
conform legii.
Comparativ cu industria moderna a rafinarii titeiului din lume, realizarile din tara
noastra indica, pe ansamblul rafinarii, un nivel mediu al tehnologiilor de prelucrare, dat de un
procent de produse albe la tona de titei supusa prelucrarii de circa 51 % in conditiile in care
sistemele de rafinare ale companiei transnationale (Anaco Brithish Petroleum) ating
coeficienti de transformare a titeiului in produse albe de 85%.
Deplasare politicii de piata si a deciziilor strategice aferente si la nivelul conducerii
societatii comerciale, presupune abordarea de pe aceste pozitii a relatiilor cu cele doua piete:
piata titeiului si piata produselor finite comercializate, in care riscul comercial datorat jocului
cererii de pe cele doua piete este asumat prin contract. La nivelul acestui agent economic se
impun analize pertinente a celor doua structuri de piata, cu care trebuie sa se conecteze direct,
chiar daca beneficiaza de o protectie printr-un import centralizat de tieti care promite sa
atinga un nivel de 7 milioane tone in 1999 si sa se extinda pana la orizontul anului 2000.
Relatiile de piata au un grad ridicat de concentrare, beneficiarii produselor
comercializate de SNP Petrom SA –Sucursala ARPECHIM Pitesti fiind circumscrisi pietei
mijloacelor de productie, fie in calitate de utilizatori finali (produsele fabricate constituind
pentru acestia materii prime), fie in calitate de intermediari.
In ceea ce priveste piata de comercializare a produselor, incepand cu volumul ofertei
la produsele principale, se poate afirma ca dupa anul 1989 practic nu s-au inregistrat
discrepante intre oferta (productia ARPECHIM) si cererea pietei (interne si externe), cu
exceptia urmatoarelor situatii:
pierderea pietei interne pentru negru de fum ca urmare a dezmembrarii pietei CAER;
declinul industriei de prelucrare a cauciucului.
De asemenea, nu este lipsit de importanta nici efectul daunator al neprotejarii
productiei interne prin taxe vamale conform uzantelor pentru acest produs si patrunderii de
furnizori straini cu preturi de dumping
renuntarea la fabricarea unor produse (ierbicide si triazinice) deosebit de poluante
pentru mediul inconjurator, precum si a unor intermediari folositi de alte unitati in productia
de pesticide care si-au inchis activitatea.
inchiderea fabricatiei de normal parafine pentru fabricarea bioproteinelor din lipsa de
materii prime.
Celelalte produse fabricate in ARPECHIM, chiar daca instalatiile nu au functionat in
totalitate la capacitate, nu au ridicat probleme de desfacere.
Piata de desfacere
Prin conceptul sau de amplasare si prin profilul de fabricatie ca furnizor principal sau
chiar unic pentru anumite produse, SNP Petrom SA- Sucursala ARPECHIM Pitesti este
unitatea care sustine cu materii prime, in calitate de furnizor, urmatoarele subramuri ale
industriei:
-sinteza cauciucului si prelucrarea acestuia spre bunuri de consum;
-prelucrarea maselor plastice;
-fire si fibre sintetice;
-sinteza policlorurii de vinil si plastifiantilor;
-monomeri pentru industria chimica de sinteza.
Prin produsele care le furnizeaza, SNP Petrom SA-Sucursala ARPECHIM Pitesti
constituie principalul furnizor de materii prime si produse finite pentru majoritatea
domeniilor din economie. Insasi CHEM SYSTEMS, firma care a elaborat studiul de
restructurare pentru industria chimica din Romania, precizeaza ca Sucursala Arpechim SA va
constitui in viitor centrul vital al industriei petrochimice.
Analizand structura vanzarii produselor realizate ARPECHIM, pornim de la structura
productiei care, asa cum s-a mentionat mai sus este orientata pe prelucrare titei si
petrochimie. Titeiul fiind asigurat prin SNP- Petrom SA Bucuresti din import cu credite
bancare pe baza de conventie. Pana in anul 1994, un procent de 60% din produsele obtinute
au fost dirijate la export prin Petrolexport pentru regenerarea capitalului de lucru, iar 40 % au
fost retinute pentru consum in tara, pe baza de repartitii si prin Petrotrans.
In ceea ce priveste produsele petrochimice, prin politica sa, ARPECHIM s-a straduit
sa isi desfaca productia, astfel incat atat prin valuta forte cat si prin incasarile in lei de la
clientii interni sa plateasca contravaloarea titeiului.
Conjunctura deosebit de favorabila a preturilor produselor petrochimice la export in
ultimul timp, in conditiile necesitatii de a acoperi cu produse si o parte din consumatorii
interni, au generat serioase pierderi de profit in valuta pentru ARPECHIM. Au fost diferente
de pana la 30 % intre pretul obtinut la expport si echivalentul in valuta pentru produsele
vandute pe piata interna.
Pe piata externa, ARPECHIM s-a impus in special cu produsele: polietilena de mica
densitate, polietilena de mare densitate, polistiren, negru de fum, acrilonitril, cianiura de
sodiu, glicoli, stiren si alte hidrocarburi aromatice.
Societatea este prezenta- chiar daca in unele cazuri cu intermitente, pe piete cum ar fi:
Japonia, Indonezia, Hong Kong, Belgia, Elvetia, Austria, Grecia, Egipt, India, Italia, Suedia,
Turcia, Filipine, Iran, Anglia, China, Olanda, Ecuador, Albania; deci practic, produsele
Arpechim SA au fost vandute pe toate continentele si pe toate tipurile de piete din punct de
vedere al gradului de dezvoltare.
Piata de aprovizionare
In ceea ce priveste piata de aprovizionare, exceptand 25 % din necesarul de materii
prime pentru instalatia de piroliza II Pitesti, care sunt asigurate din rafinaria proprie, diferena
de 75 % se asigura de la Petrom si de la celelalte rafinarii din tara, in special Petrotel, Astra,
Rafo Onesti, Petromidia.
Probleme deosebite in aprovizionarea cu materii prime de baza (amoniac, metanol,
clorura de sodiu si materii prime pentru piroliza) se intampina in anotimpul friguros din cauza
limitarilor in consumul de gaze naturale la producatorii acestor materii prime.
Din import se aduc in exclusivitate catalizatori cu continut de metale nobile (Pt, Ag,
Pd) care nu se fabrica in tara, catalizatori mai performanti dacat cei fabricati in Romania,
chimicale si reactivi de sinteza fiind de mic tonaj cu utilizare limitata.
Mediul concurential
De regula, asa cum rezulta din activitatea desfasurata in ultimii ani, balanta export-
import a fost pozitiva.
Analizand concurenta pe plan intern si extern putem spune ca ARPECHIM, pe plan
intern, in cea mai mare parte a produselor, este furnizor unic, fara a practica preturi de
monopol la aceste produse. Cresterile de pret au fost numai cele impuse de cresterea
preturilor componentelor costurilor de productie, asupra carora nu s-au putut si nu se pot
exercita influente.
In ceea ce priveste concurenta pe piata externa, pana in prezent se apreciaza datorita
conjuncturii favorabile a preturilor produselor patrochimice ca nu au fost probleme. In
conditiile prabusirii acestor preturi, mentinerea pietelor externe va fi extrem de dificila fara a
face unele inlocuiri de echipamente si tehnologii care sa aiba drept efect reducerea drastica a
costurilor de fiabilizare, reducerea consumurilor, cresterea performantelor proceselor
tehnologice care fac obiectul programului propriu de restructurare pana in 2000, perioada in
care se mai anticipeaza mentinerea unor preturi ridicate la produsele petrochimice.
In acest sens, un aspect deosebit il imbraca realizarea benzinelor octanice fara plumb,
a motorinelor cu congelare foarte scazuta si continut redus de sulf-precum si divesificarea si
cresterea calitatii la nivelul standardelor internationale la produsul negru de fum.
Eforturile financiare pentru ameliorarea tehnologiilor la cateva din pricipalele produse
petrochimice de mare tonaj ale ARPECHIM sunt relativ scazute pentru aducerea la un nivel
competitiv al acestora.
Aviz de insotire
Serveste ca :
- document pentru eliberarea din magazie a marfurilor, produselor ;
- document justificativ ;
- document de insotire pe timpul transportului si pentru intocmirea facturilor ;
- document de receptie si de inregistrare.
Circula :
- la magazie ;
- la comisia care efectueaza receptia ;
- la delegatul unitatii care face transportul ;
- la compartimentul de desfaceri ;
- la cumparator.
Se intocmeste in trei exemplare.
Se arhiveaza la compartimentul de desfacere si contabil- la furnizor si la
compartimentul financiar-contabil – la cumparator.
Fisa de magazie a formularelor cu regim special :
Serveste ca :
- document de evidenta a intrarilor, iesirilor si stocurilor de formulare cu regim
special corect intocmite, cat si a celor anulate ;
Factura fiscala
Serveste ca :
- document de intocmire a instrumentului de decontare a produselor si marfurilor
livrate, lucrarilor executate sau serviciilor prestate ;
- document de insotire pe timpul transportului ;
- document de receptie si incarcare in gestiune.
Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul in trei exemplare.
Societatea noastra, in baza Legii nr. 31/1990, a Legii contabilitatii nr. 82/1991,
modificata prin O.G. nr. 22/1996 si a Legii 195/1997, a procedat la audierea bilantului
contabil al societatii, a contului de profit si pierdere si a anexelor la bilant intocmite la data de
la 31 decembrie 2000, precum si la certificarea acestora.
Datele de identificare ale conturilor anuale sus amintite sunt :
Total bilant (activ/ pasiv) 9.378.852.359 mii lei ;
Cifra de afaceri 9.847.099.261 mii lei ;
Venituri totale 11.232.562.671 mii lei ;
Cheltuieli totale 11.426.237.034 mii lei ;
Pierdere 196.674.363 mii lei.
Situatia financiara
La sfarsitul exercitiului are un capital social de 2.781.767.929 mii lei, din care 70%
este detinut de Fondul Proprietatii de Stat si restul de 30% de Fondul Proprietatii Private.
Informatiile se preiau din contractul si statutul firmei de constituire. Cresterea capitalului
social se datoreaza reevaluarilor efectuate in ultimii ani si este conforma cu cererea de
mentiune inregistrata la Registrul Comertului si cu extrasul de la Banca Comerciala Romana
din 15.12.2000. Modificarile au fost autorizate si corespund cu statutul, contractul de
societate si cererea de mentiune.
Sursele de finantare proprii sunt exacte, toate operatiile sunt corect evidentiate, iar
capitalul a fost corect calculat, prezentat si evidentiat in documente.
-mii
lei-
La 31.12, amortizarea totala este de 1244921930 mii lei, inregistrand o dublare fata de
anul precedent (anexa 28- bilant,balanta).
Soldul final la valoarea net bilantiera = soldul initial la valoarea net bilantiera +
cresteri de active – scaderi de active (anexa 6- bilant).
In ce priveste evidenta analitica a capitalurilor fixe, pentru toate imobilizarile din
grupa 3- subgrupa 9 si evidenta pe fise a mijloacelor din subgrupa 6, aceasta exista si
corespunde la zi cu balanta sintetica. S-au facut toate inregistrarile cu privire la clasificarea
mijloacelor fixe, duratele normale potrivit regulii fiscale H.G.964/1998.
Amortizarea mijloacelor fixe, calculata dupa metoda lineara conform Legii nr.
15/1994, modificata prin O.G. 54/1997 si H.G. 909/1997, a fost realizata in corelatie cu
durata de folosire din catalogul privind clasificarea lor.
Listele de inventariere au fost intocmite la sfarsitul exercitiului, fara sa existe
diferente intre valoarea de inventar si valoarea net contabila.
Variatia stocurilor:
Creantele
Creante fata de terti 2000 1999
Clienti din vanzari 1.739.739.620 1.401.770.806
Se constata ca durata de incasare a creantelor s-a redus cu 18,21 zile, de la 134,23 zile
in 1999 la 116,02 zile in anul urmator, fiind un aspect pozitiv pentru intreprindere, deoarece
cresc lichiditatile, si totodata capacitatea de plata a obligatiilor. Aceasta reducere se datoreaza
cresterii indicelui cifrei de afaceri mai mult decat cel al creantelor.
Dupa cum se observa din prezentarea creantelor pe vechimi, societatea are imobilizate
sursele in clienti sub un an, din care cu incertitudine de incasare de 179.934.945 mii lei.
Pentru clientii incerti sunt in curs de judecata dosare juridice aferente debitorilor din :
operatiuni (livrari la intern) de 32.388.290 mii lei
- S.C.Star S.R.L. Timisoara 26.295.444 mii lei
- S.C. Dunacor S.A. Braila 4.810.142 mii lei
- S.C. Comest S.A. Valcea 1.282.704 mii lei
operatiuni de export de 147.546.655 mii lei
- General Impex Bucuresti 124.170.804 mii lei
- S.C.Monica S.R.L. 23.355.851 mii lei
Este necesar de semnalat ca modul de derulare a operatiunilor contractuale cu clientii
externi in anul 1999, care au condus la aceste debite incerte, au fost semnalate si in auditarea
bilantului pentru anul 1999.
De astfel, este necesar de semnalat si pentru anul 2000, modul deficitar in care s-au
facut unele livrari si urmarirea incasarii lor, astfel incat din controlul prin sondaj al creantelor
din clienti, a rezultat :
SC ROBPLAST COMP cu un debit neincasat la 31.12.2000 de 1148348 mii lei,
caruia i se fac livrari si servicii fara asigurarea incasarii in perioada noiembrie 1995-
decembrie 2000, situatie semnalata in scris si repetat de comisia de cenzori ;
SC TERRA SA Bucuresti cu un debit la 31.12 de 523030 mii lei, desi datora din
martie 2000- 220000 mii lei, i se da marfa in decembrie de 300000 mii lei ;
SC TECHIC IMPEX PLOIESTI cu un debit la 31 decembrie de 189630 mii lei etc.
Cauzele de mai sus au fost mai semnificative, efectiv fiind multiple cazuri de livrari
fara asigurarea platii in termenul circuitului bancar din tara, de asemenea semnalate de
comisia de cenzori.
Apreciem ca toate creantele sunt incluse in declaratiile financiare.
Datorii
Din bilant si anexe la bilant se observa ca societatea are urmatoarele tipuri de datorii:
Tipul datoriei 1999 2000 Diferenta%
Datorii financiare si asimilate 183873488 157152169 -14.53
Datorii furnizori facturi neachitate 74088557 208759211 181.77
Clienti pentru facturi nedecontate 28048688 44997209 60.43
Datorii fata de pers. si asig. soc. 39823259 63805107 60.22
Datorii fata de stat 337435799 234161830 -30.61
Creditori diversi 1159828 266104 -77.06
TOTAL 664429619 709141630 6.73
In anul 2000, societatea si-a onorat toate obligatiile fata de Bugetul statului, cu
ecceptia unei sume de 57582452 mii lei reprezentand ‘Taxe speciale de consumatie- accize’.
De asemenea au fost varsate toate sumele datorate Bugetului local, precum si cel al
Asigurarilor Sociale, la Fondul de Sanatate si alte asemenea fonduri. Nu se poate afirma
acelasi lucru in ceea ce priveste plata datoriilor fata de furnizori si alti creditori, unde
disponibilitatile nu satisfac plata in termenele stabilite.
Fata de anul precedent datoriile au crescut cu 6,73%, mai ales datorita neachitarii
furnizorilor societatii.
Furnizorii restanti ai societatii , in valoare de 42135258 mii lei, se impart in
urmatoarele categorii :
peste 30 de zile- 31 084377 mii lei;
peste 90 de zile- 9025006 mii lei ;
peste un an- 2025875 mii lei.
Situatia patrimoniului
ponderea cea mai mare o detin datoriile, care au inregistrat o crestere in 2000, de la
3.967485.792 mii lei la 6.134.708.473 mii lei, ceea ce reprezinta 54,6%.
Capitalul social varsat integral este de 2781767929 mii lei, inregistrand o majorare de
aproape sase ori fata de anul 1999.
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli inregistreaza o usoara scadere de aproximativ
8% fata de anul precedent. Reducerea subventiilor pentru investitii cu aproximativ 8,5%, cat
si disparitia diferentelor din reevaluare nu au putut sa faca fata cresterii pasivului pe total.
Nu s-au constituit provizioane pentru litigii, garantii acordate clientilor, cheltuieli de
repartizat pe mai multe exercitii. Societatea a inregistrat doar provizioane pentru pierderi din
schimb valutar in valoare de 154251085 mii lei in anul 2000, respectiv 113001977 mii lei in
anul precedent.
1999 :RMBE =-22,61%
2000 :RMBE =-36,56%
Rata marjei brute de exploatare (Excedentul brut de exploatare * 100/Cifra de afaceri)
are o valoare negativa in ambii an, scazant in acest interval, ceea ce arata ca activitatea de
exploatare are o contributie importanta la obtinerea pierderii. Firma nu are posibilitatea de a
reinnoi rapid echipamentele economice si de a obtine o productivitate buna a muncii.
1999 : RMN=5,16%
2000 : RMN=-1,97%
Reducerea drastica a ratei marjei nete ( Rezultatul net*100/Cifra de afaceri) arata
faptul ca firma nu a reusit sa-si acopere cresterea costurilor prin majorarea preturilor de
vanzare.
Rezultatul brut de care dispune firma in anul 1999 s-a transformat in pierdere, ceea ce
reprezinta o inrautatire a situatiei societatii.
Pentru cresterea performantelor societatii trebuie sa se cunoasca pozitia concurentilor,
punctele lor slabe si modul de depasire a lor. Este necesar deci, sa se studieze situatia
intreprinderilor cu acelasi profil de activitate.
Capacitatea de autofinantare :
Metoda deductiva : CAF = Venituri incasabile – Cheltuieli platibile
Metoda aditionala : CAF = Profitul net +Cheltuieli calculabile – Venituri calculate
1999 : CAF = 362.476.607 mii lei
2000 : CAF = - 41603707 mii lei
La sfarsitul exercitiului contabil 2000 activitatea societatii nu conduce la degajare de
potential financiar. Destinatia acestei sume ar fi fost de a autofinanta politica de investitii din
exercitiile viitoare si de a remunera actionarii prin plata dividendelor. Capacitatea de
autofinantare in 1999 s-a redus cu 111,48%.
1999 : RMA=6,48%
1998 : RMA=-0,42%
Rata marjei de autofinantare (Capacitatea de autofinantare*100/Cifra de afaceri), care
s-a redus considerabil din 1999 in 2000, arata tendinta de scadere a resurselor disponibile
pentru reinnoirea sau remunerarea actionarilor. Acesta reducere se datoreaza diminuarii
accentuate a capacitatii de autofinantare, care are valoare negativa in anul 2000 fata de cifra
de afaceri, care creste in valoare pozitiva.
1999 : GAF =-218,8%
Rata stabilitatii financiare a avut o evolutie ascendenta pana in 1999, dupa care a
scazut cu 6,21% in 2000. Deci, in perioada 1999-2000, ponderea surselor ce raman la
dispozitia intreprinderii pe o perioada mai mare de un an in totalul surselor de acoperire a
mijloacelor economice s-a redus.
Rata autonomiei financiare globala a crescut in perioada de studiu cu 94%, depasind
cu 0,02% pragul minim pentru a se asigura echilibru financiar. Evolutia ascendenta a acestei
rate indica faptul ca finantarea mijloacelor economice se face intr-o masura din ce in ce mai
mare din capitalurile proprii, care au crescut in 2000 cu 59,5% fata de 1999, in timp ce
creditele bancare pe termen mediu si lung au scazut de la 183873488 mii lei la 157152169
mii lei, adica cu 14,5%.
Rata datoriilor pe termen scurt creste cu 5,9% in 2000 fata de 1999. Cresterea ratei
datoriilor pe termen scurt se datoreaza maririi datoriilor cu 70% in raport cu cea a pasivului
de doar 54%. Cresterea datoriilor pe termen scurt a avut loc ca urmare a reducerii datoriilor
pe termen lung cu 86%, in conditiile in care datoriile totale cresc cu 55%.
Rata de indatorare globala a scazut pe intreaga perioada 1999-2000 cu 0,13% ceea ce
inseamna ca s-a diminuat indatorarea, iar autonomia financiara a crescut. Reducerea cu doar
0,13% in perioada 1999-2000 a aparut deoarece intre modificarea pasivului si cea a datoriilor
diferenta este de 0,33%. Cresterea pasivului in perioada analizata se datoreaza reevaluarilor
care au avut loc, care au condus la marirea capitalului social.
Rata autonomiei financiare la termen are o evolutie crescatoare in cei doi ani, fiind
mai mare de 0,5, limita pragului de echilibru financiar. Cresterea acestei rate este data de
cresterea capitalurilor proprii cu 59,5%, fata de 54,13%, cat au crescut capitalurile
permanente. Marirea capitalurilor proprii mai repede decat cele permanente s-a produs si ca
urmare a reducerii datoriilor pe termen lung cu 14,53% ceea ce este favorabil pentru
intreprinderea, asigurand cresterea rentabilitatii.
‘Societatea noastra, in baza Legii nr. 31/1990, a Legii contabilitatii nr. 82/1991,
modificata prin O.G. nr. 22/1996 si a Legii 195/1997, a procedat la audierea bilantului
contabil al societatii, a contului de profit si pierdere si a anexelor la bilant intocmite la data de
la 31 decembrie 2000, precum si la certificarea acestora.
Datele de identificare ale conturilor anuale sus amintite sunt :
Total bilant (activ/ pasiv) 9.378.852.359 mii lei ;
Cifra de afaceri 9.847.099.261 mii lei ;
Venituri totale 11.232.562.671 mii lei ;
Cheltuieli totale 11.426.237.034 mii lei ;
Pierdere 196.674.363 mii lei.
Aceste situatii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii societatii
auditate. Responsabilitatea noastra este sa exprimam o opinie asupra acestor conturi anuale.
Auditul a fost efectuat conform Standardelor Internationale de Audit ale IFAC. Aceste
norme cer ca auditul sa fie planificat si executat astfel incat sa se obtina o asigurare
rezonabila ca nu sunt anomalii semnificative in situatiile financiare. Un audit consta in a
examina, pe baza de sondaje, elementele probante care sa justifice sumele si informatiile
continute in conturile anuale.
El consta, de asemenea, atat in evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite si
estimarile semnificative facute de catre conducerea societatii pentru inchiderea conturilor
anuale, cat si in efectuarea unei examinari a prezentarii de ansamblu a acesteia. Noi estimam
ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila ezprimarii opiniei noastre.
Dupa parerea noastra, situatiile financiare dau o imagine fidela, atat a patrimoniului la
31 decembrie 2000, cat si a contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta
data, si sunt conforme cu prevederile legale statutare.‘1
Data : Auditori independenti :
Adresa
Tel.