Sistemul Nervos Enteric

Realizatori : Conachiu Sorin

Iacob Razvan

Multumiri sincere colegei Diaconu Adriana Larisa care a facut posibila

realizarea acestui proiect
ŞTIAŢI CĂ…?
 Tractul gastrointestinal dispune de un sistem nervos
propriu numit sistem nervos enteric.

 Acesta este dispus in intregime de la esofag la anus.

 Are un numar de neuroni de 100 milioane (aproape egal

cu nr total de neuroni din maduva spinarii)

 Are rol important in controlul activitatii motorii si

secretorii la nivel gastrointestinal.
ORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOS
ENTERIC
Sist nervos enteric este alcatuit din 2 plexuri:
 unul superficial dispus intre stratul muscular longitudinal
si stratul muscular circular numit plex mienteric sau
Auerbach.

 unul profund, intern numit submucos sau Meissner situat

in submucoasa (a nu se confunda cu musculara
mucoasei)
 Plexul mienteric
 Consta in principal dintr-un lant liniar de neuroni interconectati
care se intinde pe intreaga lungime a peretelui intestinal si se
afla localizat intre stratul muscular longitudinal si cel circular.
 Are rol de a controla activitatea musculara de-a lungul tractului
digestiv.
EFECTELE PLEXULUI
MIENTERIC
 contractie tonica crescuta(“tonus”)la nivelul peretelui intestinal

 intensitate crescuta a contractiilor ritmice

 rata usor crescuta a ritmurilor de contractie

 viteza crescuta a transmiterii undelor excitatorii de-a lungul

peretelui intestinal,inducand propagarea mai rapida a undelor
peristaltice intestinale.

 Nu este stimulator in intregime, deoarece are si neuroni

inhibitori.
PLEXUL SUBMUCOS
 Intervine in controlul activitatii portiunii interne a
peretelui intestinal.
 Contribuie la controlul secretiei intestinale
locale,absorbtiei si contractiei locale a muscularei
submucoase care produce grade diferite de plieri ale
mucoasei gastrointestinal.
ALCATUIREA SISTEMULUI NERVOS
ENTERIC
Principalele componente sunt :
 Neuroni senzitivi

 Neuroni de asociatie

 Neuroni efectori

 Fibre aferente si eferente

NEURONII SENZITIVI
 Neuronii senzitivi prezinta terminatii periferice cu
transmitere centripeta si primesc informatii de la
receptorii prezenti in tractul gastro-intestinal, sensibili la
stimuli chimici, termici, osmotici sau mecanici
NEURONII DE ASOCIATIE
 Neuronii de asociatie intermediaza transmiterea de
semnale in sinapsele neuro-neuronale ale inervatiei
intrinseci
NEURONII EFECTORI
 Neuronii efectori sunt reglatori ai activitatii celulelor
epiteliale exocrine si endocrine precum si a musculaturii
netede a aparatului digestiv
FIBRELE AFERENTE SI EFERENTE
 Fibrele extrinseci simpatice si parasimpatice au legatura
cu ambele plexuri. Stimularea produsa de simpatic si
parasimpatic poate amplifica sau inhiba functia
gastrointestinala in mod senificativ, dar sistemul nervos
enteric poate functiona si individual.

 De asemenea sistemul nervos enteric mai primeste fibre

aferente si de la terminatii nervoase sensitive care au
originea in epiteliul gastrointestinal sau in peretele
intestinal care declanseaza reflexe locale la nivelul
peretelui intestinal.
Click icon to add picture

SISTEMUL NERVOS ENTERIC

 TIPURI DE NUROTRANSMITATORI
 Mediatori “clasici” ai sistemului nervos vegetativ:
-acetlicolina (sinapsele colinergice)-stimuleaza activitatea
gastrointestinala
-noradrenalina (sinapsele adrenergice)-inhiba aproape intotdeauna
activitatea gastrointestinala, la fel si epinefrina

 Mediatori non-adrenergici-non-colinergici (NANC):

-adenozin trifosfat, serotonina, dopamina, colecistikinina, substanta P,
polipetidul vasoactiv intestinal, somatostatina etc.

 Multi dintre neurotransmitatori nu au actiune bine cunoscuta.

 Controlul vegetativ al
tractului gastrointestinal
1. Inervatie parasimpatica la nivelul tractului digestiv
(impartita in portiune craniana si sacrala)
2. Inervatie simpatica
1.Inervatia parasimpatica
 Fibrele parasimpaticului cranian asigura inervatia principal
a esofagului, stomacului, pancreasului, ssi mai putin a
intestinului si prima jumatate a intestinului gros.
 Fibrele parasimpaticului sacrat prin nervii pelvieni au traiect
catre jumatatea distal a intestinului gros pana la anus.
 Portiunea sigmoida, rectala si anala au mai multe fibre
parasimpatice decat restul intestinului deoarece au rolul de a
asigura reflexele defecatiei.
 Neuronii postganglionari gastrointestinali sunt localizati in
principal in plexul mienteric si submucos.Stimularea lor
conduce la o creste a activitatii sistemului nervos
enteric(stimuleaza)
2.Inervatia simpatica
 Fibrele simpatice de la nivelul gastrointestinal au
originea in maduva spinarii in segmentele T5-L2.
 Fibrele preganglionare formeaza majoritar lanturi
simpatice la ganglionii periferici si diferiti ganglioni
mezenterici
 Fibrele postganglionare se distribuie in tot segmentul
gastrointestinal spre deosebire de parasimpatic.Ele
secreta in principal norepinefrina si in mica parte
epinefrina care inhiba activitatea tractului
gastrointestinal.Stimularea puternica poate produce
blocarea tranzitului alimentar.
REFLEXE GASTROINTESTINALE

 Dispunea anatomica a sistemului nervos enteric si

conexiunile cu sistemul simpatic si parasimpatic asigura
existenta a 3 tipuri de reflexe gastrointestinale:

 1.Reflexe
3.Reflexestrict integrate
cu punct sistemului
de plecare nervos
digestiv enteric
, releu din
in maduva
2.Reflexe
peretele cu punct
tubului de plecare digestivfunctia
digestiv.Controleaza , releusecretie
in
spinarii sau trunchiul cerebralsi effect la nivel
ganglionii simpatici
gastrointestinal, prevertebrali,
peristaltism, efecte siinhibitorii
effect la nivel
etc.
gastrointestinal.ex:
digestiv.Ele transmit impulsuri pe distante mari
● Reflexe algice (inhibarea intregului tract
catre alte segmente(ex: refl.gastro-colic, entero-
gastrointestinal)
gastric, colo-ileal)
● Reflexul defecatiei(contractii colonice,
sigmoide si abdominal)
 In tractul gastrointestinal se produc miscari propulsive si
miscari de amestecare.Peristaltismul intestinal se manifesta
slab sau lipseste in portiunile tractului gastrointestinal
caracterizat cu absenta plexului mienteric.
 De asemenea peristalstismul este puternic inhibat sau blocat
prin administrare de atropine care produce paralizia
terminatiilor nervoase colinergice ale plexului mienteric.
 Prin urmare pentru un peristaltism efficient este necesar ca
plexul mienteric sa fie functional.
BIBLIOGRAFIA
 Tratat de fiziologie a omului editia a 11-a Guyton & Hall
editura medicala Callisto
Multumim pentru
 Fiziologie – Note de curs
atentia
(sub redactia Conf.Univ.Dr.acordata
Ioana Anca Badarau)

 http://www.youtube.com/watch?v=pXGiS5ku_aQ