Sunteți pe pagina 1din 52

VNIVRB,5UT:A TEA. Di.

B ITA r U 'MEIJ',IClXil

.:1'4. 'T:U:TEMI'TBANU» :DJN kBP'VBLICt. MOLDOVA,

Y#'NV#·R1YUSR1f.clan.su

INDREPTAR

DIEE'L,E'C 1-,.OICARDI10IGRAFIE P'RACTlCA PE,NTRU INT'EBNl~TI

p

iq _8

I<!- 14n,.~

~,

D:;ti,TE~~AT,QMIPE'~l ~LECTK,aFIZIQLO~IC,i ASURftAFOItMABII. ~l CON,DUC·]E·RII 'IMPIJ~:SUL·U.l

'2 'E" it "b'·l'"J. ~"

z, ,<Xil a::tb,a~~ea

4.. Contra:e~tnitate,a

B..R 9I-fa,ct'errt a te,a( tOnleitaite a)

t-

.... _.$

.. ,~ ;~"J~

~P,e' d~seil:

:2,. nodul slnJ.1lISal .6;., nodul A V.

7., :JllooCi~c1:dul eomun a,IS ..

H~ r:amu~'a~ s~:a posteri~arn. ,9. l"atmm,a dN'aJpta

1.0., fibre 'p.urei~1 ~e

.. -;..' J,A.._.iJ.;JJ

11. nt~re. l<;~~t·

lit ~~.UTa. stinga CJnte.roora

~--. nodul atrio-ventricular;

- f.as·cicu1uI His;

----- ramurlle fasciculului;

Nonut 8Iti'USA,L este situet. .'n p.arb?a~ster:o~s,upe-I".iQ~ra a a,tti'uI~i drept, linga intrc.area in vena ·cava superioara. Aeesta estl8 centmrl de automatism de ,~lr-'adul 1:~ ell :irreUv"8Iita cCHltr.a1ctHlor 60- S'O/rnin., maximum 140!mlfi.,

INERVATIA .ININlII se realizeaz:a :prin fibre Jsbnpatiee$i "p:a<"" rasimpatlee, Fi brele simpatiee ·a,etlveaza nod til sinusal celeparasim patdcescadactl vitatea lui.

Bitmul mai rar de, 60/rn.in se hum@l.~,te BRADICARDIE sinusalf . . La sporMvi ~i Indivizi] anrtl"en,a'ii poat'e Ii eonsiderat normal,

ra ~. septului: interatrlsl, la hetarul din~tJ:''€: ~trifu~t ventrlcull, facE parte din joncTiuneaatrio-ve-rl'triculara; indepH-nindfunctJa. die, automatlsm :;1i conducere. Contme celule PeasemakervAlfa ~i Beta fibre leu dubill e on due ere, ell viteze ~, perioad,e refrectare diferfte dupa (fI~ot-mtabt]jt·art·e "$1 ·reiracteritat'ej 1Ce ~p-Qt declran~a iaritmii dThp,amec-aniB~ mul de reintrare .

. Dupa unii autori, intre centrul slnusal si nodul atrio-ventricuIar lex]J.sttf3l faseieule Internodale: anterior-Bahmen, rnem'·ail·,W,en'ehebah, posterfor-Thorelfi,

6

Tracturile de comun HIS" cere dreapta; fascieul til

conducere

interventriculare: F AS.CICULUl.J

ramura

ramura

.sting

1-·

- ., "'i

Lis

.se l''''~'1i·p·. 9., l7'ct·e:· l"'"n

.·..!_11:;! _~.IU':-:J..·"'"

ramura

stu" ') Cfa~.··

, '·'0'

ante rl oar 3 ";;1 ram ura ,Stuihg8, post,eribaT·a. .i:t&mura: dreapta $I stinga se t€rnlin,a]n ml:t)aeardu:1 contractil prin fibrele ~ur'kinJe.

'L ,. . d '. c" ' •• tV' U. l' t d . d F" 1'·

. a u1U1 In,·· rV121 eXIS ... a car sup.dtneni are r e con .. ucere: " ·asc.H~U 11

drept ~i sting I{EN'T, care unesc ·at:riiJe ~i. ventrieulif; fasciculii James, It~AI{ArfVi.. In caz de functionare a eailor suplimentare de con ~ d;uetibi:lit~~€ se.produc simpltearnele de preexcitatis VvPV\t1, ,P=--'-"R SCUl't ~i Mahai;tn.

ELECTRO~,FIZ,I:OLOGIA MIOCARDULUI

In repaos celula cardlaca neexeitata ave 0 mca·rcare extra·c:elulat:a· pozi tiva ~i Intraoelulara ,._,.,. negativ,it

--~ .... - ... , j, ,',

p:oi;:, . -_._ ,~+, _',::

. ,

."' I', .'

~ - --_. -_ - - -_ .'

j

,

,

...... -~,-~ ....... J"

-'~.~.'- ..

(t~~Jl '\~

~ ~=~_::_ '~ _. / -

\~,,:f.'·

'_ .' :-' .' ."

, ,

Intracelular in repaos concentratia potasiului este de 3,0 ortmai mare deett in Jichidul extracelular, ~i Invers, in Iichidul extraeelu- 1ar concentratia de sodiu este de' 20 ori mru mare, eonoenrratia de e:Mciu -- .de· 2:5, ori, iar oloruJ de 13 oli, moo 'rrnare, deQit· eea int]1a.~ celul1ara.,

La momentul exci t.arH se schimbe perrneabllitatea membranei eemlare, In excrtare are loc modsficarea \activitatiipompei Na-~~r .N.a treee inlbra,eelular, K - extracelular >$i membrana .externa ,a ea~u:.le:i se .inearc,a negativ, iar membrana Interna - pozitiv,

.'

Apfulcatea eleetrozilor pe- supraf.a~a celulei ne va indica existenta ai-fe-rentei de potentIal ~i se va 111registra unda .R~ .arn.plitUlllneacareia.va depinde 'de valoarea ~di:ferenf.e'i de IJoteIlti.al.

I~n repaus eeluleJe cardiace smnttnc~t:rcat.e La felt dsct shIt in fa~· de. polarizare, ,in 'excitare apare potenjialul traThSmam~anic'de' a ctiune (ForMA);! El are 4 'faze:

I _dl~ !!fIT

IA

I!

'9

.~. faza Zel'O (0) _. depolarizarea rapida;

.- faza 1 r.~Q;1ariza.rea ratP&da prlecoce~.:s€ m:ic~oreaza permeabllitatea rpentru I:i a~ se inare'~t,e perrtru Cl;

faza 2 ~ :platou1~ are loe Intrarea lenta a Na 4'i Ca intraeelular, se incepe expulzarca K extracelular;

._ faza 3 ~. repolarizarea r~:pidaj expulzarea raplda a K extracel ul ar,

- faza4 .-~ depclarizerea ~ia51oH-c:a spentana, se restabileste concentratia initialii datori ta pompei N a -c ~. l{;,

Cunosnn t,ele des pre fazel,s PTiV1A ne permit sa int-elege~m. rnai profund farrnacoterapia ~i farrnaeodlnamica medicamentelor antiarrtmiee, care '8.ctioneaza in anumite faze..ChJnidina ~L .N·ovoea]nn~

.... ..

.. -

rnida, de pHda." care alcatuiese grupa 1_ de antlarltmici, ~~ction€,aza in

fa,~3'f.l~ ste;htHze.'R'za membrana eelulelor mioeardice, cU,minueaza

.. -_ .... , .,. _, ~.

transferul -tr ansmembrenal de cationi (N a+, K.+~, Ca'-I- + )1, scad. au-

~"'- - .... ...

tomatismul ininiii, scad viteza de conducere a .impulBu!ui. Antago-

nm~ti] de caleiu actione.aztl. in faza 3 at potential.ului transmembranie fls ~;:tiun.e~impiedicind patrunderea ICa+-+ intracelular.

De notat, ca. Ia .nlvel ul mimii slut 3 ,ti purl de eelule: celule eu canale de tip N-'2, -~ III special 18 miocardul . atria! :,?i velltric.ula.rcomun, celule de Up' calcic la nodul sinusal ~incdul atrio- ventrlcutar; celule Purkinje, care au depolarizare dia.stolica .,~ d.e'polar'izare~ sistolicd rapida. Celulele de tip calcic ~1 celulela Purkinde au proprietatea O€ a ut om at ism

10

EOG in.;registTeaza dif~l'rehlta de pote:n--tial ·transmisa de Ia supzaiata tesutnlul excltat an timpul ra-spj;nf:1ir~i eXtclt.al·ii prm .mioesrd, formand ,Incarcaturi electrice ega1e oupa valoare $] opuse dupa. semn (dipoli cardiaci). Dipelul formeaza forta motric.~ ·~ledri6a '(',f;[vlE) .-

F'MB di~QII[H::a e$te"'b rrla~:rmle '""~{~tpriala, 'fim~ca. are .vral,oor~ cantitativa~i directie (de Ja~ Ia+}, 'DEfca VJ~:ctO]}U~ -l~ipp]jar 'e:~st~' ~nqrep"

:!l .J~ 'I "'t'" jE'CiJ""'! ~', "60,·," ,. d . .~-.' '"

t~t spr.e e~,ect-routu pozr TY', pe I''''-l" se mregistreaza una pczmva,

1811' daca vectorul dipolar esteip.-dre:pt,at in dif'lec11.u electrodului ne.gativ, pe E.CG sa inregi-.strea.zil unda "ne-gativa.

Cordul pr,ezinta 0 suma de dipoli, ee f;o:rmea.z:a_ '~n :jurul saueimp electrig, care .poat.efi .[.nregistrat eu aj utorul.ielectrczllor sit~1"ati pe

suprafata "cordu] ui.

.-

n

A

11

Vectoeul Burna! .al dipolulul unic cardiac permanent i,~i sehimbo, valoarea Oi dl~r,ecti,a [·n procesul ,ex,ci.ts'rii muschiului cardiac

DI8ca .umamto~1 veetorii Ia un moment dM~ atunci obtinem V'€CW, .. r-ut resultant mediu al eordulut, Ice' r1efl:e1cti directla msdie ~ valoa .. T'eI f'oI"fei motriee elscsrice a eordul ui. La normal vsctorul medi u resultant de depolarizare ,a ventrieulllor este orientat din dreapta spre ,stingaj din anterior spre posterfor fji din SUJS in [os, sub un uns] de 30 ..... ··,.'70" fata, de axa orisontala,

In clinica Bini utflizate tarmatoarele ti:puri de de,rivatH: trei strandaed, brei unipolare aile membrelor si saseprecordtale.

Derivatii.le dipolare standard, propuse in anul 19113 die ,Einrthov.en ftx,eaZa difer,en,ta de potential Intra' doua punete 'indepartate ale clmpului electric ,~i situate pe .supra£'ata plana a mem brelor, Peatru Inregistrarea acestor deri,v:atU electrozii se fix ea zi: 'Ia min,a

. ...J tV 1-" t'" "" Ib- II ",. 1111 t... - d'i

tJ,reap-' a. -_ .rosu ra rmna g.- rnga ........... ga ~<en~ J:8. PICIOf'Ui;Jl. ~'_IIl_ -v'e'I' '> e.

, I
/ .,_,..
I !iU,
\ l ..-
i
,
I . I I' 12

"

_ .A-;.

Ai patrulea eleetrod, neutru se fixA~~aza ia piciorul drept (ne'gru,) ~1 se realizeaza, contaetulcu p,imintut

In centrul triunghiului cu laturl egale Einthoven este situ at dipol ul cordului, irll' tr;ei, derivaW standard Io'rm,ea.ZQ laturlle lui;:

D'I ---- pri,maJde'rivatte ~ mina dreapta~ '~, mlna smng'i -f-

,

DJ]'I ......... , a, Jdoua, derivalj'E!' ~ruina QI"earpti _'t picio~ul sting + ,DlII ~ atreia d,eriv.atl'@ -mtnla, ,stllnga,~, piciorul 'stIng ,+

Linia imagifUll'i" ee uneste doi ebl~~ctr'Ozi senumeflie deri:v.atie.

-

:D,a'ci mi~lc:am sp,!"ecen,trul ,elec;tric axele acestor derlvra.Xli S''2 for,"

meaza :s!,stem~· ~ "",rjQ; axe ale ccrdului,

AJI:L

13

' ..

slrtua,t pe ,mma dr.eapta, mtna stinla sau pici,o,r;ul sting,,. iar eel neaa .. 'ti,y lesieWlic, ,f,orma't printr-o eomutare a electrozllor de La membre,

A VR amp Iifi ea rei de la mina dreapta;

A V'L amplifieare de lamina sting,a.;

A'V,F ,~ amplificare de 121. :p:iciorul ,sting,;

Pentru analiza vectoriaJi a, 8CG a 105;1, propos sistemul Ide, sase axe coordinate (BauJ,ey)" El.fle formeaza plrin unirea a trei axe stan-

d;ard. t1i trei unipolare ale membrelor, trase prin eentrul electric a,l

Ii· Ii '.

lDlllllL

AD fie!cirel deriv'a:tli este imp,il'tltl, in partea pozitiv,Q, ,.i partea De .. , ga,tiv,a, indl"eptate spre eleetrodul aettv sau negativ; ('vezi des, 7,). In clerivatiil,Si precordiale propuse de Wilson .m anul 19':89' electrodul pOlzitiv ,s,e fix,ea~a pe eutia 'tora.cic:a" Iar eelnegattv este unic,fmmat, prmt,r-io eemutare a electrozilor ,de la membra

~'

~!!.

\

/ I

_,

-

+-,' .

-AV'L

. -, A·.··_ V········/(/····

. , I.'

- - . -

\

\, j. ItV,r

,

- ~I

-1' " r

-

--f Ii[

...._..,

Vl......_ electrodul 'aetiv este situat "in spatiu~ int'ercost.al 'IV din dreapta sternului;

-

V2 - electrodul ·activ ~ in s~a.t"itd intercostal lV din sting a

. sternului:

.

. V4~· electrodul cactiv este situat in spatiul Intercostat V' pe

Iiniamedio- claviculara. stingil;

V,5·- electrodul lac:·tiv se flxeaza-·-:lu - spatiul inrtercps;tal V pe li~ nia axilara 'lanterio8:ra sUnga;

V6, - electrodul .activ - in spatiul inter-costal V pe linia 8.xlilara, medie,

D'erivflliile suplimentare V7~V'9 stnt situate pe linia 'sxitar'ii posterio'ari stinga, seapnfara, paravertebrala,

in diagnosticul dif.erential semai utUiz;ea.za derivatlile Nheb, in .spati-ul Intercostal II se "i:nregistr':eazii toate deriV,jE,!ttJ;ile precordiale pentru a Identifiea un 'ini,ar-et bazal,

15

ELECTROCARDIOGRA,MA NORMALA

Este aldlt u-ita din unde.. segments ~i intervale.

ClMP(tX.

t2.R.f L ;

·l·R .~

! I

j. I

r I

I I

! I

I

l ~ &16m.t J?"~ T ~

I .. ..;

I ~ MW'4,T i

I. l .

I . l

t 1

I

lmY

I S~~5r I iii. .V"I'''~ TP I

:: ;a S llltbHt/OT : ~

linte,. .. tl .C0m,p4{·(Jl?S T I

~l~p":,,,·Q ... : _I ~. S/~~~_· _. "IIl_- ~_. _·.'C_tr._:t.:_~4' __ ·_l.;;."hr...;.J.. tnCK-k·

ilJte,v~ IlP

Unda P reflecta depolanzarea atriilor, durata. 'este cleO;l sec., amplitudinea ...- .1,5-2·,5. nun. In derivatiile I ~i II~ .. A VF" V2-V6 unda Peste pozitiva. In Vl. unda P poatefi pozitiva, bifazica, sau I1egativ~.

Interval til P~Q se mascara de Ia fnceoutul undei P ~ .. pin.a la incepl}tul,c9mplexului QRS§i refleota durata conducerii .impnlsului ciitre ·oora, jonctiunea A-V .~ ·fascicululHis. Dunata inielValului p_. Q este O~12~.·· ·O~20 sec. Segmentul .p-Q. .se :miisoadi de 18 sfirsitulundei P pin·a~a ineeputul undei Q.

Complexul QRST reflecta .. procesul exitarti miocardului ventricular ..

16

U nda Q inscrie .procesul exitarii septul ui interventricular. La normal amplitudinea undei Q este rnai mica. de 1/4 ·R,.,durataei Hind sub, 0,.03 sec.

Unda R, reflecta raspindirea de mal departe a exitarii miocar .. 'dului ventricular sting 9i drept, care antreneaza la inceput apexul, apoi se raspindeste co. tre celelalte parti ale cord ul ui ·de. j as in sus catre baza ventriculilor, Amplitudinea undei R in derivatiile deiLa extremitati poate atinge 20 mm, in cele toracice ~ 25· .mm; La .normal amphtudinea ·undei R se mareste de Ia VI. catre V 4.~ ·uncle este egala eu amplItudinea undei S (zona -de tr anzitie), In derivatia V 4 unda R esternaximala, in deri va tiile V5-· ·VB unda R se micsoreaza,

Unda S in derivatiile din stinga si inferioare reflecta rasptndirea potential ului de actiune catre partile bazale ale ventriculilor, La .normal ampli tudinea undei S .in aceste deri vatii n u depaseste 2· mm. Durata ·complexuluL ventricular este O~07~O~09 sec., .nu mai mare de ·O~ 1 sec.

Segrnentul 'ST se masoara 'de ·la sfirsitu I undei Spina l.a inceputul undei T. El reprezinta exitarea 'dephna a.ambilor ventriculi si in.ceputuJ ·procesului de repolarizare. In derivatiile standard segmentul ST este .. pe linia zero, supradenivelat, .. sau subdenivelat Cl:1 .+ °7.5 rnm, In derivatiile precordiale segmentul ST poate fi supradenivelat nu mai mult de 0,5. mm, ca in derivatiile standard ..

Unda T reflecta procesele de .repolarizare r apida finala a miocardul ui ventricular (Iaaa 3 a potential ul ui tr ansmembr anic de ac .. tiune ·-·PT.MA). Intotdeauna este pozitiva in derivatiile I si II~ A VF, V2-·y6. In derivatine ·]11, Ii VL,. VI poate fi pozitiva, negativa, ,sau

biIfazici:. Arnn>litudinea, undei T. .m derivatiile standard nu este mai mare de 5~6mnL., in precordiale -. 5-7 mm, durata undei T fiind 0·,1.ij-..;O,24 sec.

1'1

Intervalul 'QT(IQRST) se maso,ara die 'La in,ce,p'utnl undei IQ pini la Ineeputul undei T si se numeste sistaUi eJectl'ici" in timpul careia se excita miocardul ambilocventriculi. Dupa unda 'T se poate Inregistra unda U.

La analizarea ECG este necesar de' a ,contro'ta dace 'este corceta rea!Ji.za:rea tehnica (~~ez'area elecocozillor)" '(;:.ore~underea mlcrovoltaIului (etalonarea), care in mod obisnuit este 1.0 rom pentru un mv ~i daea nu slnt perturberi.

LaInregistrarea ECG ell viteaa de 50 mm/see 1 mm pe band,a corespunde la U, 02 ,5'&. II'l pra,eti-c,i EK.G se Inregistreaza cu viteza de 2D' rnm/see, Apoi examinam rrtmulcardiae, dU,pa ,marime,a R __cR, apreciem fre,cventa eontraetiilor cardiace. lvlasurlm distenja R-R din caleulul 5 rum = 0,1 sec, Vom objine frecvenja rl~m,ultll dupi formula Fl"~:~·601R ......... R.

Du.pi prezenta undei P L."1. derivatiile .I, II III ~:i pI'lecordia1e apreeiem r'itmul sinusel. Apoi apreciem axa ele{:tr:i,ca a cerdului .i analizam l.mdla P', complexul Q va, segrn,en1tul !S-;T,,; unda T'.. inter ..

valul Q-T ~~ coneluzionam ,ftsl:llPl"a morfologiei.

I I

Proiecpa veetorului rnediu rezultant in plan frontal (supraf.ata

p1.~~,a front.ala) se numeste !flx,a eleetrica a . cord ulul, .P,ozitia axel eleotrice a inimii in sistemul de: sase axe Bayley se exprlma canti .. tativ prin unghiul Alfa, care este compus dinexa eleetrica a corduhn ·~i jumatatea pozitiva a axei derivatiei I standard

u-

A~ .. ' ~iF--·

v.

·.&.····· .. W-··.···-·-····

~ . ,

. .

A

I, _

,.;~

.-

-- ,

Deosebim urmatoarele variante 'aile axel electric€! a eordului.:

1. Axa normala (unghiul Alfa de Ia + 30~ pina .la + 69°).

2. Axa verticals (unghiul k1:.fa de la-t"70° plna la +90C)O

3. Axra onzonJt!aJl.a (unghlul Alfa de la 0° pina Ia +2~t ..

4. Devierem dreapta (unghiul ALIa de la +'91 pina Ita ±180Q). 5· .. Deviere in stln·g:a(unghiul Alfa ·de Ia O¢I pina. Ia _90.°) ..

, ,_19'

t :

Axa norma-Hi, orizont81a, vertieala a cordul ui de [Ia 0" pin~i Ia

I

no';) t fi t"t 1 .... v • #< - ., I b 1 . D' '. · J d

so pea: .e., 1 an ,·a sanatosi, ei t ~la "10 navr, 'eVl8r,ea axei cor U ~

1 ui in. dreapta ,SHU -In stinga exprima ·0 patologie a miecardul ui ca rezultat al hipertrofiei cav1J1tat.Hor drepte sau sting!.

Exista metoda grafica de apreciere ? unghiului Alfa; se ia sull9-!a; algebrica a suprafetei undelor complexului QRS in derivatia I si III standardvse .suprapune pe partea po~itiv,a. sau negativa -a acester de-riv,atdi in sistemul Bay.l'ey. Din ca;pa tu~ Ior se coboara 0 perpendiculara, iar punctul de intretaiere a. perpendicularelor c:u centrul sistemulutBayley da, axa electricaa cordului, Aceasta.rnetoda practic se £0-

, "

loseste r ar, fiindca exista tabele si scheme unde ,es.tle gats calculat

unghiul, Es~e, mal.' corned sa ne folosim de metoda vizualaa aprecierii unghiul ui Al fa. Se utilizea'Za dcua reguli:

1. Suma jiozi tiva algebrica maxiniala at undelor complexului QRS este in acea derivajie, a. .carefaxE! corespunde ell pozitia axel electrice a cordul ui sau este parulela 'eli ea .

. -2.. Complexul de tip R,Sj unde suma algebrica .a undelor este egala cu zero (R =. S), se .]:nregistr€r,~za ·in aCB3 derivatie, a carel axa este perpendicular a ·axei- electrice a cordului,

U?i1da de ECG n:omnaJa: sums a!lgebrica maximala a complexului QRS si unda R 'max~rnia[,a este in deri v.ati·a a II" .i>ar c~n A·VL· se lEn ~ registreaza complexul RS~ 'uode R ~ S. Aceasta confirms, ca axa eleetrica, a cordului dUipa rsmtem·u!l Bayley '€1Bte· si tuata sub un unghi de apreximativ '60(; (corespuride eu axa derivatiei II ~1batndJa!d· ~ este

,

.pel'lpendfu.cw'ara pe axa derfvatiei ,A.VL).

:Sf ... I I

_,. - .... ._ . II-~-... 'I ~':' ". III~. ' .,

-,. ~ ~,_~, /-"'-"' .. -"···1':·····_- ,- .. ,

,_ "I!!"'"' - r' - . -.' i _' -.".,......... ......

- I. I -, -

I~--~- ~-I------- ... --- - - -~._ "-- I ,.~ I

Qrl.A ~ ._.A_~-: -_ .. ~"':-""""._ .. ~" I

'). _".". ~ . _,..,..,'V' ..... - -' _. '~-"" -

~ .

I I

, .

,~

""I!'1'n0 ,,;;1V

_ilJ:n.'-, .. ·II' ,7iV'

I ,,L

-r lJo .. Q r

"",",qu

NOTA: 'Dind axa electrica a eordului cste normala (un ghiul Alfa, de la +3,0° piinir Ia +69~)~ RII~RI~ RIll' iar In derivatla AVL R~S ..

In cas die axa- el etrica 'verticl.li unghiul ,Alfa este de Ia +700 p.ma la +90°1. iar E .. II:>R]II> RI~ RI=S;I" H, AvF-,maxim'aHi ~iindca suma 'algiebricl~' a undelor eomplexului 'QRS ~i unda R maximal,a

I . l' V -.... _ i. II! ' _ -:- .... 'II _ ~ I . I 'Y II'

pozitiva este In derr~atlaA VF 'axa careia corespunde axep\electrl~

ceo ,a cerdului, Complexul ventricular ,eEte' de tip RS unde R = 8, cf.nd unghiul Alia este eg1al leu 9nQ in derlvatie I, axa carei.a este per-

, .

pendiculara axel electriee at eordul ui,

Rotatte. in dreapta:,Unghiul Alfa este + 12,Og =-- ± 1801\ -iar

RIll'>' . a- 'n' >. R' I .' 'S'] >Rll SC-- A- VL>R- 'AVL~" U' dR' 'I"'" .

. ,--..' ... ~, ~1I."., '~"~ ' .. ,-_ ·1 .. ,- I :._, na: maxima ,a se

-

lnregistre,a,z,a In. O1l1i' iar in DI ~ A VL se jnregistreaz'a unda S adtn-'

c~in,e.s:ativa,.

-

,21

Axa ,eleet,ric,~i. ormz:ontaUi. ~_ unghiul Alfa este de \l~ +300 pina la (11°', iar unda R maxmmall in D'1 ~ undca S Bdincij. in d.eriv,ap,a; III" dnd, unghiul Alf,a este ,e!s,aleu O~J' R= S in A VF,.

11.JL

~ J

111 I

_,_- ,

I

_jl~_,., ~-v--

I'

'~ I

d..= :J.fo ..... - ,T,(i,YJ.'

- ..... ,. -~-,~~~---I- r '---' ---:-l~____;':_~

' ...

N:O'fIA: ar> RII > am, SIII<R]II;R,A,VF==:S,AVF.

R:otat.ie a, axel ,el,eci;:ric,e ~a, eordului m s:Unga -- _' unghiul ,Alfa.-·=

='t'II_-O~9:0,"O' '_',g- ,0- •.• -

v rJ_, . _- _ I'

UndaR die .B,mpt.itu'liine: ,mru~Ui. se Imre'gistreaz,i :m Dl, ,~ar In ,DIIIl ~i- AVF' unda S este adinca" unda R dr! ,smpliiudine, In,axj.mal.i in AVL.,

-

NO'l.A: U'nghiu,l Alta. este ,e,ga:l CUi ~S:OQ' ........... 90o,~ HI> BII>'

> arn, SIll > RIII~ SAVF > RA VF:; nn = S11.

'0;

Estel 0 adaptare compensatorie a miocardului, .care se ·exptima prin marirea masei (grell't.a;tH) miocarduhii.

Modificarile eleetrocardiograflee in hipertrofia miocerdului Ellnt det.erfuiIiaie de:

1) Marir.e.a activitatii electrice 13 miocardului, eesa ce dues 1$ .marirea veetorulul depolarizarii ventriculului hip ertrofiat , Ia devie-

,

rea. vectorului rezultsnt spre oamerahipertrofiata ~i Ia marirea vaIorii vectorului .rez u:lt ant. Schirnb a rile EC·G se manifesta prli1 ma-

. - dini d 1 . R - d 'II ... '. • • ~ ~ 'L.F •..

rirea amplitu - _lnli un "e<Or positive ': 'in ' .envaPile1 ale carol' parte

2'3

poziUva coincide cu noua directie a vectorulul resultant tiiprin adinelrea undelor negative Sr in deriv,atiile, ale Icaror partie negativacomcide ell noua dlrectie a veetorului resultant.

~J. j

2) Incetlnirea rCondUJciibUitatii impulsului :prdn miocardul hi-

pertrofiat ceea ee duee la marirea duratel undei P (!n cas de hipertrofie atriala), sau acomplexului Q'RS ,(in caz de hipertrofie vlen.tricul~ra,).,

.

3) Dereglaraa proeeselor de repolarizara a znioeardului cauzat,e

die, int$rzierea -propagariii,mputsului in timpul ·depoa,arb:iirH perete ... lui hlpertroflat catre epicard, schimbarl ischemfce, distrofice ~ sole;!oiilce, cela ce duee Ia suhdenrveiarea segmentului ~T ~ la negativizare'a~ undei T lin -d,e:mVlfttJtiie, in Bare se w egist1"',ea:za unda R anaximala, la supradenivelarea segmentul ui ST ~i la marirea undsi T in d,'eI'iv',a;tiile', III eare se :inre,gistrea'za unda 8 ~Sidmciti (~leplla5,a'r,e.a undei T ei a segrnentului ST diseordani i'ati de' complexul aiRS)

"

24

HAS se intilne~te mai des in caz de valvulopatil mitrale,ma'i, ales in stenoza mitrals$i alte ,aieJcli uni, (hipertensiunea a.rt.eriatla" eardiomiepatii),

tn. cas de 'hipertrofieatriali stinga, are loe 0 marire a veetorului rezultant al depolarizirii atriilor $i 0 ·aeviere a lui spre stiri16 ~i posterior, Din ac--e,asm c,Quz,a se mareste amplituda un.deiP' 'in derlvatiile! I, AVL, II~V5 V16.

In derivatia VI apare un F blfazic eu marirea amplrtudinii .~i duratei fa~ei a doua n~Ba:tive. Din eauza de]',egla:rilor 'conductibilititil' im.pulsului prin miocerdul atriului stJ1"bg hipertrofiat se schimba :for" rna undei P, eare devine bifidaj eu martrea partii a dona ~ leu. durata mai mare de 0,1 sec.

""! I

i I

II ~ I

~ I .. ~ I rI! I

I 'I' II J;-

1 ,I _ • 1 I I '

1 :'1

I iL .,

I I I

,tM- .±u~:ttt

u ~~-~l~.j.."-'H

~ -,-

I

~ .. !!I,~. -~Id ~~ ,. -11/'14-- '1 II '-

1 I

.1

. I

I.

I j'U .. "" -: ,

.l;..~.!!.""L-I'--"==' ...... ' . I I

Se intnne,~.t~e in cliniea In eaz de hipertensiune pulmonari, Icord pulmonar crcnie, bolt eongenitale ale COl"du]ul ..

H.AD .r,ezu1tii devieres 'vectorului depolarizarti ~atrtllor spee dreapta, m jos ~. mi:rir,e'3i lui. Reie~ind. din. aeeasta slem,are$e amplitu .. dm'!lJea undei P .in. denivatiHe A VF, III, II; ,~,~ ~n derivajiile Vl~i uneori V2. ICo:n:figul\aiia un dei p e&te goti,c,a~ durata nu m1aj, mare

~jQ, 101 I C'!'~ofi!o.

YJ'~ .',,: ,,~I~~I!l1

.jaYl ,~. ~-~!I.~

t

26

HIP,ERTROFIA 'VENTRICULULUI STING

Se dezvolta 'in hipertensiunea arteriala, vslvulcpatii :aort~~€, in .. snficienta mi trala, cardiomiopatie. hipertrofica..

II

,1115

In eaz de hipertrofie ventriculara .stinga'in planul frontal are, loc devierea veetorului rezultant lal depolarizarit ventrictelilor spre stinga (fata de, pozi~ia acestui vector pinala dezvoltarea htpertro .. fj\ei). 'Din seeasta reiese ca forma complexului QRiS run de,r.iv.wtidie din planul Trontal difera si depinde de nona directie a vectorului resultant,

Be deosebese i(,i"teva., tipuri de schimbaTi a ECGin planul i·ron~ail In. caz ,dl€! hi{perl.rOOie ver:atricullaJra smnga; deterrrn.i:.~ de po,zifia vectorului rezultant, de axa eleetrica a cordului:

1.D€vierea -axei electrice a cordului spre stinga, eresterea am ..

I·t· dini . d .' R'" d . t,· AV--L- .' t;i'" d . +,. '!. ..,

P j] ,u nn unoer : m uerrvatra .... _, mar pupm m. eri va nai, se m.~-

r~e unda S in derlvatjj.l;e 111; A"V'F.

·2., Axa electricaeste orizontala sau moderat spre stinga, Cresterea amplitudinii undei R in derivatia 1 mad putin in derivatia A VL, adincirea undei S in derivajia AVF ~i III.

3 .. , Axa e'lectrica normala. Se mare~te amplitudinea undeiR in toate derivatltle standard, se adlnceste unda S in AVR.

4. Axa electric! V'ertiaalUi. Creste amplitudinea undel R in denv.atiile II, A VI', ~i 'III.

Independent de tip.u] 8chimba~lor eomplexeler 'QRS, on deriva-



tine frontale se poate observa ,0 deplasare ,disrcord,anrtl ,8, segmentului ST ~i 11, tmdei T fata de eemplexui 'QRS.

In p~anul erlzontal (de:riv-a~iiIe toracice) vectorul depolarizari:i ventriculilor deviaza spre stin,ga ¢ posterior f?i este de 0 valoare mai mare, Ca rezultat se mih'e,te amplttudlnea undei R in derlva~iile' V5, V6, si se .Qdin,ce·~te' unda S in derivatllle Vl~ V2~ Deci:

R,V5>RV'6>RV4; R V5,+SVl=35mm. in delr'iv,apile mentfonate se poate observa deplasarea discordanta a segmsntul ui ST ~ a unedi T. S€ mal IPoate observa manreca duratei eomplexului QRS PID,Ei Ia O,1~O~2 sec., devteres zonei de tranaitie (derhr,atie tora,cica eu amp1litudinea ,e~hit.az1il!.a a complexulut 'Q:R8]' spre dreapta,

HIPERTROFIA VENTBICULULVI DREPT

Se dezvolta in stenoza mitrala, boll congenitale, In eordul pul-

.. ... . - ....

monar cronic iii alte afeetiuni ell supraincarcare ventriculara dreapta,

01 hipertrofie neinsemnat,a. ,S ventricul ul ui drept nu puce ~.a schimbari importante in directia ~i valoarea veetorul ui resultant al depo' arizarll ventrieulilor, deci $i a EC'G. In plan frontal hipertrofla ventrrculara dreapta poate produce 0 deviere a axului electric al cordului spre dreapta ~i o crestere a amplttudinii undei R in derl vatiile Ill, A VF, mai putin in Dl], ~i Vl ~ V2~ ~j QI ladinciF'e' a, UDdei, 8. .in deriv,atiile AVL ,~i DI. 'In aeeste derivatii este posibUa. deplasarea dIDsoordanta .a; segmental ui ST' ~i.·a undei- T lata de eomplexul 'OlR.8.,

,.

-

...... ,.~~'tJ.l. " ... " ' . .... II{

-- ,

- -

1 ....... 1

___ -+11" -

lIE: __ ,

=:»:



HV.·V··'

". .'

[~.,. .

In planul orizontal schimbarile ECG depind in mare m,asura de tipul ;11 gradul de' hipertrofiea ventriculului drept,

In caz de hipertrofie ventrleulara dre,aptaca urmare a unel supralncarear! de presiune Cl~e~e grosimea peretelui ventriculului drept (care poate depa~i grosimea eelui st~n,i,d.Ca. rezultat se sehimbiB, absolut modul de depolarizare a. ventrteulilor; predormbdi VI8CtOrul drept, In derivatla VI ,a;p,a.re un complex de tip QR, (derivatia V6- de tip rR)., Este evidenta discordants ST fa1,a de' zomplexul O,RS~

In caz de' hipertrofie ventriculara dreapta survenita in urma supr.aincar1carii de volum, masa ventrlculului drept creste malpu'tin evident ~i insp1eeiaJ., nu prin marlrea grosimii rperetelui, dar pri.n 0 largire at cavitiitii., ventriculului, Veetorul dep1olla.r.i,zirli ventrieulului drept predomllla asupra celui sting Ia sflr,ltul depolarizarli ventriculare .. Ca urmare In derivatia Vl se !nregistre.aza un complex de tip «rSR»cu QI deplssare discoedanta ,8" segmentulul S,T' ~ a undei T';

In alte cazurt de hipertrofie ventrieulara dreapti sernnele acestela. pot aparea din cauza unei predominari de .scurta durata a veetorului ventriculului drept Ia Ineeputul de,polariz-irii ventriculare san la sfir~itu1 ei, In deri v,atia, VI se inregtstreaza complexe de tip RS sau rS,r,.,

La bolnavit suferinzi de cord.pulmonar eronio deseori se observa. Or hipertrcfie ventriculara dreapta die tip «8»" Unda S predom'ini

- -

in toate derlvatiile din plan ul frontal (in afar-,i de ,A YL ~i A VR)" din

causa pozitiei. maijo~s.e a. Inimii ,~ a rotatiei Immii cu <cvirf inapoi»" Ull,eort cu aspeete d.le fals Infarct anterior,

I

Cauzele etiologiee ale tulburarilor de rltm pat fi: 1. Tulburari eleetrofiziologice,

3;; A.f,e'ctiu.ni a,rg,an,iceale cordului (cardiopatie iscb,e'mi'c:a); miocardite, cardtomiopatil, perieardite, endocardite, hipertensiune arteriali,~ boll cardiace eongenitale §:i dobwdite.)

4·. A!'itmii medieamentoase (supradozare de digitaliee, a,nti,arit,mice),

5. Iatrogene (induse de diferite manevre medieale, lop,eratii asupra cordulul, punetia perieardului, manevre urologice).

31

PATOGENIA ABI,TM,[IL'OR

-

M . "';1 ,:~.;;1· ""

ecamsmsie a,r:~U.tl!.llDA,J!Or mnt:

1. Automatism ul normal sau anorrnal 2.. Rei:n:tra.rea

3" P;arEu,lsiolira,

in, apar1,ti.a aritmiilor eel mal impcrtaat este mecanlsmul r1e'mtrarU undei de exeltare (re- ,snwey).

S,ub .iof1 uien~a susnnmiteler eauze -are Ioc tulburarea potentia" Ielor electrlee ale di:feri'1IDielor seetoare ale miocarduluf ~i sistemului de conducere, Apare o 'vii,e'za. diferi,ti a traseulur electric tn. sectoarele miccarduluf ~i ell. run bloc unilateral de eonducere a Impulsului flnt'r~o singura directie), Aeest sector se excita din nou prln rein .. trarea impulBulul.In aeest ra.stimp restul sectoarelor m.iocardultd se ,excUa. ,§I Ies din starea de refralCib,are (nee'xcitabU~,). Pe aeestparcurs exci tarea poate ,sa se rasplnde,s,sca pe' sectoarels invecinate ale rruoeardului inainte de sossrea Impulsului din nodul sinusal. Are lac :rein:traJI'ea valului de exeitare in eleele p,arti ale' miocardului, care au ,ie-,'/it din starea reiractSLra ~:i sa produce 0 eontractle incinte de termen sau ~n for-m.a de paroxism de tahicardle.

A1 dedlea mecanism al aritmiilor poate fi. o eonsec:inta a, crestezii ,a;utomatism'ului eel u~elar sistemul ui de eondueere, a -eenbrilor ectqpd)c.i de g',f,aJdul 1m ,~i III.

CLASIFICARE-A FOR.MELOR' CLINICE D'E ARITMIIMINI'MAL :NECESARA PENTRU MEDICI[ INTERNl~TI

I.. Extrasistolla

L Ex-tvasistolle supraventricular€' 2. Extrasistole ventrieulare.

II. Ritrnuri ectopice rapide

1 ... Ritm111 ~tri,ar}

-2. Ritmul [onctional

3. Ritrnul idioventricudar 111 .. _ Tabiari'tmii

1 . Supravenerfculare:

- --

*ah' . , 'd" " " IV

_' . -L,'·lcarr.I€ smusa a

.......... tahi;caIr1tli,e·. 'artriala

- ·fihri],atie· atri.ala

- f1 uteJt atriaJ.

..

: ~

_- tahicardie jonet.ion:atla 2.V,entrlcu]ar;€

-

"

,--':"-

- tahieardii ventriculare

-_. fluter .$i ffbrilatie ventriculars

IV~ Boala nodului sinusal .l. Bradicardie sirrusala

2. Bloc slnontrtal gr. II

v. Tulburari de eonducero atrloventrieulare ,,-i v~.ntri.cUllare., 1. .BIloc a'iTiaventricular

2~ Bloc il1trav;eptrlcular

3.. Sindrom de preexcitare a ventriculilor,

ss

, Est~e oresterea frecve_ntei ritmului cardiae de 1,8 100 pIn a Ia

150~-lg0/minut p:aStrin.du -iS€: ritmulsinusaf, ,_

iP€ electroeardiograma se inrcglstreaza scurtarea intervalt1lu1

. ... '. ,.,.

R---,R, unda T este bine .dfete.rminata" iPI, [4II, IF A V~F", 1PV4~;eV~ ·es-

t,e, pozitiv .

.. Tahicardi,a sinusala se lnt],lne~te. in urrnatoarele cazwri,·: stari fiziologice, insuficlenta cardiaea, _tireot:oxicoza, erize simpato- adre-

. -

nale, cord pulmonar cronie, stress, felbra; dezechilibru vegeta~tiv ,~

inail~€ cazuri.

BRADICAR.DIA SINUS-A·La

Estle frecvenpa cardiaca de Ina 59'/minut- ·pina la -40/nrlnut in rlt- .. mul .sinusal, Expresia E'CG a bradicardiei sinusale este 0 i:rlulljgiJr:e a -intervaiului R- R" pas;binduse ritmul sinusal.

A1ritqrl.a sinwala este un 'riiim ell perioade de scadere ~i ere~:be·-

. .

f 1- • . ....;r,e. .. . M· . " de .." . '-.'ill. .. . . . ·tl • • • .• :.;;.. • ~ "

re a . recventei c 9!lr'<ul ace .. _:' ai . res ,se mtamesc ernmn ;resp.l_r,:a,~0I'11j ·ID

eare frecvenps S'e :m81re$te in inspi'I'1atie· - ·~i .seade in expiiratie, ~ eorel~ape en activitatea v.as-ala"

Semnele ECG ale aritmlei ·respira:torii sint:

....- mod.ificoci ale :interVlalului R~R 'peste 0,15 sec." ·'l~g,:at~ de respiTi.ati·e. Toate semnele !ritmului SIDUSeJ1l se mentln,

Bradieardia sinusala se "intiln;e$te in. stari de vagotonle, la pea" ciie'ntli ell boala uic:eroas~a~ in supradozarea medioamentoasa ell! betablocante, digitalice, verapamil, in intoxic.a1,ii cu fQs.fororgan!c·e'~~per-' pctaslemie, ·hipocalcieInie, in mixedem, hipnmagneziemie, tn- boala

nodului sirrusal, .34

BOALA NODULUI'S,INuSAL (,BNS:)

La baza BNS se a£1£i scaderea automatlsmului nodulursmusal, La pa1cienpi cu BNS, se observa 0' bradicardie sinusala perslstenta, La proba de ,efort fiiic ~i cu ,atropin.a nu creste freeventa eardiaca.

Variante elinico-eleetrooardiografie ale BNS: 1. Bnadicardia sinusala persistenta

'2" Aparitia pe-riodici .a ,ritmurilor ectopiC'€! [nesinusale) 3,. B,locad,e sinoairiale de gradul 'II ~,i gradul III

4,., Sindromul tahl-bradi (pe fond de bnadleardle apar paroxisme de ta,bf.cardie sau fibrilapeatri,ali).,

Maniles,larUe olinice eele mal grave ale B,NS sint: starl slneopale ,....._ Adams ......... Sto:ks.

,ABITMULE ECTOPIC,E,

Pot fi produs1€ prill tulbuearea automatismuluincrmel sau anormal, dar se produc ,~i prin mecanisnluJ de ,vmnUr'arr.e sau parasisto!lie ..

EXTRASISTOLIA

~ este 0 excitare prernatura a cordului Pl'ifl maeanismul de reintrar(! sau tulburaTe de automatism in aitrii, 1- jonctiunea A.V ~Ii in v,entticuii.

L EXiSii'ent..a Intervelului de cupla] Intre sistola precedenta ~l lextrasi:m:ola, 'C8!':e este mai scurt declt R-R., -

2. Pauza eompensatorie include ,dlstant:a dintre extrasistolii 'pina la 'CompI,exul po,stextramstoll'~c, este ~ ,d1f1cit 2: R,~ R,.

35

1. Extst,ellta. undelor P diiel'ite loa .forma 2:. Forma oOlnITllexului Q'RS

~: "E'x;~(;"""n"f<Eil pau '7'10i~ Ino·m"-n~"""',':"'!:i~.n'll"'1~

~lI!i . ·l.ilbl!·~ .1.t'U, • '.' _ :_ .L..~~ ~_., .. 'r-¥'I.:,,!,.~-~tt~ .... .!t.

r 'J. '1 I

I I'

I,~ .... '

'"t-: ~Fi

, , . . i. 'r .

JJ • ~ •

. ;~' I

'.1'

- do' 'I I I I .1 I I I I I
II I I 1.1 r I I, 0
!II I ; m , I I !.... z, .it, i.- ....
;~r'" ~ '~~. I!' - ._-
I I , ~ .-
~ ',r .nl- o -.I rJ.....! 1. Unda P' este lliirietrilti

,2", cPrl\Plie~iW1QR:S nelSclld,lnbat .3,. pauza este necompensetorie.

II., ,IN EXTRASJ!STOLIA SUPRAVENTRICULABA.

(din nodul.efrio-ventricular).

1 0' 'po ...J. b t" .~ "" ,. t d"... 'Q 1IDtS d !ID . t'"

.. unna ,~ este ansenta.nnamte, san '-:U[pCl I<rt<.~ ~. aT' cu ~' ne'g'ail].l,V

• F -. I - I I

2", complexulQRS nesdlimba~ (da.ca !nU este 3elH,ciat un bloc de ramuri)

3:. panza este :n:eCOIlllP ensMorie·,.

m. EXTBA:SIS~OLIA Vl:NTBIC'VL,AKA': 1. Hpse~te unda P

2. compleaul 'QRS esrte l'Itlit ·8. pauza este 'corn1p,erusato.rie.

,D'up,a ;forma complexuiui QR1S e:mtr:a£isto,],e IPot fi: 1. mon-oforme

'2" pdluOtIme.

D.u{pa tqpi1ea fccarului:

1., m.onotap~ce (din ,alee!la§] focar] 2. pclitopioe (dinfocere diferit1e).

• , p

Ex:tIwistole1e pot fi: 1. solitare

2,~ biBemmate (,cite doua.)

-

3.. cite trei --- ltrls:emiDate

4. 't'n cupl u

5,,, in salve

6,. pr.e.'coce --RI'T~ 59-U tardive.

.. "I,

~ "

Gradatii1e extrasistolelor ventricular€."dup,aL!OWN~W'OLF .19,':2

I ~. - . •• r -

J

I

I

,

I. Maipn.tin de 30 extnasistoleJO'ra

IE. Mai mult de 3'(1 extrasistole pe .ora

!'·I'I'--· .• -E - . _,' 1·

, i.::xtras[stol'E;: polimorfe

IV, Extrasistole m cuplu, in salve

V. Fenomenul '-R/T (extrasistole preeoce),

T,AHICARDIAP:ARO:XISTICA

Este: :0 tulburare de ritm"gener.a.ta dtntr=un focar ectopic din. atrii, jonctiunea A~V" sa u din ventriculi, sau prin mecanismul remtrari), care 8'S1,te eel mal il';ecvent~ Are un "inceput brusa §i un fin:a] bruse, ell 1ffirecventa 140..-2l20Iminut, :p~Lstr]oouseritmul regulat.

La f:el.c:a~i m-"e~~t{)liJe p,utem doe()sebitahlcarldii ,parroXliisti" ce s~pl'aventricula~:.~· ,:entric'i.u~a,:re",

, Semne 'ECG ¥,r:incipru~e ale t~iea;rdiei parcxistlce atriale

l" n • ~ _ _," _ , • ~ -, ~ J- "'":', ~ - _ _ _ .-

l('(fnda P pijstrat~.jo' Q;a1' Q.J~;~:Q,Jt:ml~,~~" tuLaztqi,. ~ubd,eniv~~)at:a, sau nega _

I _ .. •

tiva inaintea comp~~e·:x;ului-: QR$~

- '

2. Complexul ventricular .normal (clacii nu ,est€ in anamneza un

bloc deramura ,a f81Scic:ululdi 'Hiss.).

3~ Seurtarea ',mtervalului R- R,'

4:0 Proba sino- carotida, de obieei, 1a mecenismul -reintr,arit, intre,ru-

...

pe paroxisrmtl.

In tahilOardta pa'r()xi~t~!CEi jonctionaIEi (supraventrrculara): 1" Frecve~t:a' c:arcJ;;-a'c:8. este de 1,40:~;2;501i1linut.

:2·. U nda P' se suprapune; ·ptee.e:de (0"12),, sau urmea2;s dup.a eomplexul 'DRS.,

3. Complexul 'OR§?)~;l~~eh:i~bat. ,.

4.,. Probs 'SIno tiatrotid"a ,:rs:s:tablle§:te ·:ritmul·la'meoa1l1s;mu~de· rem'itar,e.

- . . - . -

-3.8:

TABIC:ARDIA PAROX1S,TICA SUPRAVEN-TRICULARA

Se inUln·e§tt!! Ia pacientilcu distonie neuroeireulatorie, cu predominarea activitatii sistemUllui nerves simpatic, in eaz de abuz de eafea, eeai, alcool, fumat ¢alte iut.o::dcatii.

Din afeetiunile organieeblhi'cardia Iparoximica supraventricwar,a poate .:£i in miocardlta nereumatica ,~i rsumatiea, 'in stenoza mibrala" ]0. boala is'e~hemica, a eordului, hipertensiune arteriala~ feocr,oou>oc!.toffil, infsrctul mioca rdic, cordul pulmonar, dup,a diferite operatir asupra eordului, In eaz de sindrom wpw.

'I'ahieardia p,arQxisti~ci supraventnteulaea poate fj, firezuUattul unor mecanisme reflexe Ia p'aeientU cu colecistite',pancreatit'e, celeuli renali, :af:e,ct;iuni ,alE!! sistemului nervescentral. tire otoxicoz i, intoxicatii eu dlsitaLice, ,i ailt'ele,.

. J("r - t-1 - - -- . - - -- i-' -~i'---

u I: - I

I I ,- ,- - -f..--lI~i~I--t--"-t--'l---t-1 "'*"-t--t--,~t--"'r,~" -t--r-t--t- ........ -

- ._ f---.... ~.-, --1--' --, ---'r-'~TI-c;-1" ,.--f---- - - ... ~.::!!-=_¥""":"'.-j-:;;::' ..... -~ ... ~-!__1F-1t__lI__"9~IF"-

I -..,.I.iI, O'j,42 c ~ 1I!-,4'C,'C='1~13, Ii 1 MHH

- r-F .F--, .... __ ~,._,r--'_. . I I'

. b... n I·-"f-'-·-·-f-'~'"· -"-l-F-~ -.~'__Hlli-I ~-+-=-r-I-f--t ....... t~t---p-+-f-""""'+-_""""'-I"-

,-._._" ,-+' ..J 1 - ,~~Jti· .. ·.;......~-.,~~'t\~.- - ..... ~.I..,.'~A~~~~,,-~,...,.'Atl;il,· k:.1_~c

- r-'-I -111- f- I _~' ...... '. 1'" I +I .... ",..."f-I""--+-+-+;;;:+-t--

I - PI 1- P . I I~'P , ~,p"1 "P' -,P"

r·-,f----· _.' .., ... r-r ... r-- ..... -~. - .-l~,- I" I .1 .

~--- _ __ ~__ _ ,--j .- _,,..,_.,_. ---M., . .-JL- _. __ ,"--~....._..._.+- . .__ .. I,"",,'.~._ .. _~.

,89

TAXICARDIA. PA~O.XISTI~A. VENTJ1,:JCULARA. (debut brusc paroxistic)

L Seurtarea mtervalului R---R.

I . ., ' •

2. For;ecventa contraethlor cordul ui 140-240Jmin ut, p,astriIl;QU" se ritmul regulat .

.3. Deformarea si larg.i.rea complexul ui 'QRS rnai mult de 0, .1'2 see cu segmentul S,T ¢ unda T discordante ..

4. Existenta disoclatiei ritrnului atrial §I rrtmului _ventricular, .OO1r·e

J

t I t5D·· . 1 tr: dului In cor +'"

es e aece erat, : '. evierea 'axei e lec' rice ,a core U .ui In compara ~le en

ritmul ipiticd. 6, .. Complexe de fuziune §i capturi,

I ,~ , ! i II _ ff I "<
.. : .'
- , , .'

4J'

Este 0 tulbur are de ritm ,In care fir~cv'en~a centrectiilor atriale este de 25,0-350 /minut.

Semnelc electeocardiografice: 1. Unde P nu sint.

2 .. Unde .F iatriale in forma de fierestrau regulate in d€riv,atH:le II,

III','. A~·,'V···F-, V:· ,'1 V··-C;2'·

., . ,. " " .' .

3. Complexul ventricular neschimbat.

4. Coeficientul de .conducere ·al impulsurilor din atrri catr e ventriculi IpoSite f1': 2; 1 ~ ,3: 1, 4~ 1, forma ,regullata de :Huter airiaa,cu distante R~· R egaie ~i _in forma neregulata, spre versericull se conduce fieeare -al dotlea, al trelleaeau al patrulea irnpuls din atrh,

Eluterul at-n,aa ,s·e intHne~te mill 'tar decit fibrifatia atriala, iar exitarea ~i contractiite atrlale, de asernenea sint de o frecventa mal. rar'a, .. F. A. poate trece in fibritatie artraHi. Ethiologia f1 uterului atri ~ al este de obicei "0 boala organica a cordului.

- Fm,RIU·A'-fIA ATRIAL.A

~

Este '.0' tulburare de ritm in care se anscriu exitari ~i contracni dese~

haatiee ale grupurilor, separate de, ti·bremuscuLare ,atrialle .. E,xista fibrilatIe .atri.a]a paroxtstica ~i perma'nenta .

.. ' 1-" .. II

.Forma. tah:isistoU.c:i (eu ~fitm rapid), are' okecvoot,8 mai mare ,de 90/:minu:t:, Clfa'il .normosistollc.a.· ......... 60--g0/minwt" bD~dis.istoarjl~i, ........... freevanta D'U m.a.ii mare doe 16;(Umin.ut.

",1 'V'

r1, ·2

IS,e:mne:le ,electrocardiO:~'.afi:oo]n. £ibrila~i.a. atrnaJ,i ,ant: 1. Lip,sa undei P" ~. Pre.zen~a. 'unde:].~ F de ~ctivi,ate ~rraila run de;riv·ao,tH,]e _Vl~

.;} ....... _.. ~ .

'V': ~ '11r '1ITeI' A::. V.'. 'v

riii!i:1! ,~,. 'I ' " . - 'I ,-, ~ II!

'FJut,erul ventrtcular iest,e' e e,Jd'tar\G! riimicl 8V'entriculilor' en fre,C¥eD,ta 200-300/min1:1t~ care treee ill .fihr.ita·tie ven:t;:ricunarr,a eu freov'e'ota :20(l!~'30:0/mlnu~., ,m farmi hao,ijic:a~ r,apida,i nere'gulati~ dez- 0;["Sian:iz,9:ta~ fa.lrl contractm vmtrilculare @,:ficiente •.

P'e ECG ~n flliu,terul ventricular' s!nt, unde r.apiildle~. sirnetri.c@', ee nu psrmit sa. deoseblm ,eclInt:tiexul'OR,S die ses:men.tel~' S,T',c'u 0, ,D:,ee~ 'venti d.e' ·200~3·00:fmj[n.ut.

U.nd~le ,m fibtilmQpa ventr.i,eulara .I:mt nef,ieg,ltlate'~ .. co r:~tmr,a;pid

~ • I ~ ..

2:0 0-511(l1 Olminul, difemlle du:pli forma ,~i ~arm:plitudl.ne,'.

42

TULBURARI DE CONDUCTlB1LITATl¥

Bloeurile sino- atri'ah:f - 'milt tltIburMi~ de, condueere a Impulsurilor de La .nedul sinussl c:atre at:rli. Pe un traseu EGG CU ritrn s_if"' nusal l'Ira un moment apare 0- pauzamare prm lipsa cemplexului ventricular; In pauza ldistlan~8! kiinibre dou.a complexe QRS €ste e;gala

.,

Blecul intraati~al -. este otulb~ar.e de eondueere ia impulsului

prinatrti. .P:eE'CG se ms:c.tie 0 marire \at dura1::~i und.e1 Pvmai rnult de 0,,11 .see,

B,LOCUR:ILE .ATRIOVENf,RI'CULARE

Smt 0 tt1Jbttoore~ de 'Cnnducex,e a impld~ul'Ui ·de la ,atrm eat't',e: ventri,coo.Dac.a bloeQ~ teste lla nivelul ,atriilar" nodului AV~. truachiului His - se vorb~ despre .o blocaJda AV prnxJmBl18l. l)aca' btocul este .}'f{"' mvehi~ :fascicululujHl-ss sau a Irannlri.lor avem 0-' i9Iocada AV

d ~ . ..y,,, . .rl .~ .

~'i,,~a.

. '

Blocul A v de grarl'ul I -. este 0 intirziere a -transmiterii Impulsului de ila nodul sinusal sau de Ia .atrn catre 'ventriculi care se expr.im·,s, prin prelungirea intervalului .P_· -Q. mai rnult de O~20 sec.

Blocul AV de gredul II '-_ este. 0 int:lrziere a transmiterif texcl-

tatiei de Ia nodul .sinusal catre ventriculi pIna la blooaeea unud raspuns.

Exist:a tre-i tipuri de bloc AV gradul H,

131IlP ~-l~9bittz 1- este 0 pJl'ell.11il'l€LlI'le progresiva ia irrtervalului P'=Q, pina !,1. blocarea unui T8S)pUThS, (perioade Luciani >=-=- W~k:ebah).

il..L II tip - Mobittz II _' . este 0 scapare a eontractiilor unor

complexe ventricu'lare, in timpul carora nu este prelungirea IP.rog~esiva Ell mtervalului p_- 'Q .. ·R.el3tiHe· dntra QRST ~ P pot fi: 2.:1, 3::1~. 4:.1.,

.AI III ... Iea tip de bloc A,V de gradul II este un grad inall t de bloc AVf 0 treapta mai .avansata de irrtirziere 'a, transmiterii excitatiei decirt in bloc de tip I :$i II. Ps .E~CG este sc.arpat Ii-eeare 18:1 doilea si al treile» si mai multe eornplexe ventriculare. Clinic aceasta se .manifesta uneori prin vertij 1. bradiosrdie "brusca~stare de sincopa,

BLOC A V DE GRAD;UL III fbloc complet]

Se caracterizeaaa prin Intreruperea (bloc area) tot-ala ·3 transmiterri impulsul ui de la .nodul sinusal sa u de Ia atrai eatre ventriculi, Atriile si ventrieulii se eontraeta Independent un ul de al tul,

·44

:;.

Pe E'CG Iipseste Iegatura dfntre un& P $i complexul ORST,. In dependenta de rrivelul blccului (proximal san distal) durata complexului OR·Se poate fi sehimbata 'iar complexul deformat, In timpul inurarii blccului A V de gradul II ill bloc A V de grad ul III poate fi o peri oad a, de asistolte ventrtculara, Dace. asistolfa ventriculara este mai mult de 10-20 sec., bolnavul pierde cunostin]a, apar convulsii, ca consecinja a hipoxiei cerebrale. Acesta este aeeesul ADA']\(IS -. STOKS. Pronostlcul este rezervat, in 'timpul accesului bolnavul poate deceda,

B·LOCUBILE n·E RAMURA ~IFASCICULARE

Exi:sta blocuri monofaseiculare '~, bloc de rarnura dreapts, bloc de ramura sitJngii H~, bil:f:ascicular.e _. ,doua (l':am~urri?lt .. rif1aI&'CicuTIa:re

t· ~

- ,:rel ramurI.

BLOC DE, RAMURA DRE.APTA

E:xilitarea se ras~~~te la luceput .pe ,p.arrt'M stingS. a S~u111i interventricular, ic~tne' ven;brlculu~ sting~ !aviQi se lr~~ tcmt.re par-

, ' , I

_ ... rrtrr+t

.... 0' ./-_.-~ '". •••

!" I .:

~111!llllliuulml.,H~j III II! 111,1'1 .II

~ . . .- . i

I aVL Ii.

I'

I

aVf _

. : :~ i , :0 J1;q::.p,

. !, ;. . 'I,~

~I • -I I I ,. I

--t-~'---'I I
,
, ,.'_ . 1
- __ ,:_~, '~T;_~'=
,~, I
" ,
- T', Ll
-'1\14 'II,'~~~~ -J-:~'
" I ~-'V~. ,
'+
I 1:1: .
. : I l, : , ~-'fo
-L~- ~_ '.' ~:, II
, I
\is !.
" rt,r' .
. , 'V~~:~~"
. I
,
, I: I
_·v -1--".' .
iT" ~.~

1 \. . -=-
, ftP', I '
" . r ~L~ tea, dI'eapt,a a 'co£rldului.Dfun ac~ta cauza, se schtmba f'o'rma corn-plexu] uii v,attrJJculaJf~, mai .ales in deriva.tiH e iP;reoordil~e.

Caraetere E":~'Gin bloc de ramura, dr€'apt.a::

1. in d.e;rhra~iilb:~ preeordiale 'll,'V-2 ,s,einseriu eomplexe QRS. de ti·p rSRt morfologlc cu aspect de IV1.

2; In deI'""iva1Hle '\.!5, va, I,· ,A.VL durata. undei S depa~le~t,e Ilmitele ncrmale,

3" Durata complexulul Q'RS este 1119-1 mare de 0,12 sec.

4", In derivatJia VI ,~ segmentul ST' este subdenivelat ~i unda T' 0=ne'sativa. In bloc de r,amur,a in eompl et5, (:ncetinir-e de ecnduetibilttste) pe' ECGin de,rivatia VI ·SG) lDlscrie eomplexul r8R'lr iar durata complexului ,QRS este normals ~. - o "Og_.....OJ 11 seeunde.

BLOC ICOI\IPLE~DE RAMUR .. q STJ NG·ji

Exit3rea se produce neobisnurt, Se l'etsp]nae&t.ecatre partes

dreapbl a septuluijnte'rventr1cular~, apo:i. se 'excLta ventriculul. drept $1 in stirq.irt, cu lntir-zi1ere exeitarea se l'\a~nde,te c8;treyentnic:ulu~ sting~ ea I'i<ezuiltcit axe loc def-QMla~e:acomplexu]ui QRS, 9i tulburarea

![)f.ooeselor de depo1anz,aoce.

~

,

l. I :_ .. rL

, - ~

~ __ I

i i.,..,.. .. I ~ _ •

-- .

l ; ,. :

~ : - "I

1 • I

, ·1 J i t'

1 ' i' •

.. i

; -

-·~·-I 1

I I ; I r I .- - I'

I ~

-;- ~ t

1. ·L- '~.

I

, I

I

Caractere 'E,CG in bloc complet de ram llri stinga::

L In V',5 V5, 1- AVL compiexul ventricular este de,format- de tip RI cu virful Iarglt, bifid" C 1 aspect mcrfologlc de M.

2. In derivatiile Vl V2", Ill, AVF complexul QRS are forma de IQS §i rS cu vtrfullargit, cu crescatu,dl Ia vir:t

3. Durats eomplexul ui QRS este mal. mare de 0" 12 sec.

4-. III derivatrile V5- V6, I A VL este 0 subdenivelare dlscordanta a segmentului S-- T si unda T negathra.,

'I'n bloc Incemplet de ramura stingft, durata complexulul ,OR8 este de '0,,09 sec. Schimbarile morfclcgiee ale complexului O'RS sint - e8J III blocul eomplet, Iar devierea segmentului S~· T si a undei T este moderata,

.. '

IS' -BV1ll.'C· . 11

I_' .~ __ ,&!JIJ'I:.i. . 'I. _,.,.n_

Pen tru a analiz -. modlficartle electrocardiografle In eardiopatla is,c,heml,lci este rune ,s,B, enumeram elasificarea cardiopatiei Isehemlce

dupe. OMS::

A. Moartea sub~ta primara

B~. Angorul pectoral

; .

1. ngorul pectora] de eforl

a) angorul de elon de novo.debutsub 0 luna.

b) angorul de efort stabil, debut de peste 0, luna

. e) angorul agravat, crescendo (fr.eeventa,seve.ritate, dur-ata).

,2,. Angorul pectoral spontan

C,,, Infarctulmioeardie aeut

1~ de focar mare (transmural] 2. de, Iocar mlc

,3. Infarctul mlocardic vechi (cieatrlceal, eerdioseleroza posttn-

~artica)

D., Insuficienja C2J'diaci eroniea

E A' "t' '.'.'

,', ':rl',~mu..

In angina de ,ef'o'rt stabHa se lln.dic,B" elasa fun,c1ionalii in dependen'ti de' toleranta eforrtwlui fizic'.

C ~ a sal. Pacientul tolereaza suficient efortul fizic obisnuit, puseele de anger survin n umai in €IQrtul I~ d'epa~e,te eel o;bi§Duit CIa s a ,II. Puseul die anger apare in mers obd~'u1t 1St 0 diLs .. tanti, mai mare de ,5,00 metri, la mersu] in pa:nti:, J.a urearea 'Sca'n" lor mai SUs deprimul etai,

CIa. sa III. Puseele de' angor dntervin 1& 0 distan·tit mail mic~a, de 510 metri Ia urcarea p~ searl pma la 1 ,et,aj.

CIa,s a IV. Cri.ze.l,e de .acngo.r apar la efort fizic minimal sau 'in repaos,

La angina de etort agravata creste freeventa, durata crtzelor.

severitatea ,,1 rezistenta Ia nj,troglieerin8" pot apere sirnptome de Insufici-enta ventriculara stinga"

,An6>ilil'il. -e~""'rg,-]"" pont ~'n:o,!' (sten O"""'1li",,,,,,,"", d - 'n'pc Prm tm etal est 0

n.-",,~J.:a p 'l.:!1AJ 'u.1 ia ;8: '~I., ,~Jta. . ,~- 1;;;;.,.1' ,'!"'~l'Ul,e ne '_! '- ,I r.1Ii. ,~_e" ~~I e I.

fOT,m,B special! de' anger, poate ,apire.a in repaos, In timpul somnului ,i nu depinde de' efortul fizie ,1 shress,

In, timpul crizei ',apar modifleari EC,G ~ grafice sub fO'l"ma de sUlllr~a san s,ubdentivelar,e~ a segmentului ST' ~ ,0, a{Platizal"e BaU subdenivelarea segmentului ST ~ :a undei T.

La parciientiic'U m!autifestari clin~~e. Jevlldente de oar.diqp.atle is chemica~ECG In 1[',epaL(ls· este J1~TrnaJlii1n. '30-40910 - cazuri, IJ;f6clifi - carile -alJa:rlnd ,numai in. testele de .. efort sau laalb: t.eSVR' de, prOVQ~ care 6 ins ulileien1Je.i 'OarQlliariw~.. Chlialf ~ ti1'TI1'Pt;:t1 c-r.izei de.1 :8Llligor ECG poate fi ncrmala in 20 %, eazuri, Jvlajor,llit~t~:a·oojnavilor pot preaenta :aJstPeete' de ;moo V'9Jn.ate. ,cumlda T d~ tiP eorollar-iwu· ---- .aJS(}~1i-taJ' lnai1ta" §!ng;UJst:a, 5.,Emetrici~ ,DiroectafQ url'dEli T' 'dE1ptnde ;de, ~t.u\~zo·nei de :iscb~.£,a,a Ide: mectJ:!@d. Dacit deSISu;Pioo :z,oo·si- de ii:a]hernie estle' ~l:ectt1adlJli ~zttiY., unda T: va fi pOZitlf\(Ja, @ <m~ns,,: daca. dessppi"a zonei !de' .irschrernie este ,e1ectrodu] negativ, 'tmtda T ¥fa .~ ,~!a/tiv~ Insa tmdlaT Il!€1S'artiv,a, pr>a'tefiin mu!~te oazuri ode .laf.ectiuni mtra~ eXJtT~ca.iridiqlCe.

Este important, ',ca' inca:rdriQpat.ia Isehemieasegmentul ST oSlin-· deste [eziunea snbepieardica sausubendocardtea ~i apare sub urmatoarele modificari:

a) subdenivelare oI"izontala a segmentului 8T ou 1. rnm :?] mai

mwt in der&va·tJ:ile, I, A VL, V4~ VH ..

b) subdenivelare oelic desce.ndenta C}I subdenivelare oblic. asc,enQenta

d) subdenivelare concava in sus cuaspeet de: «albie» .. ,

~ ~D,'aca-- se- 8xclbds} Q, supra_ dozare . Gfe\_ digitaJ'ice 'Via £i J} expresie

< '_'::.. "'

EC_G~ a segment3ului ST in ca:rdiopati81~ischen1ii~a"

,Varj>antB de' supr adenivelsre a" 'S;egme:n.iuilni ST. s:e Int$.ln.ifl'sC in:

-i'il'"l-C'~T'rli-i!-.':I"II, • "'a' ...-lid';: ~ c' -:ll.J. J1 ..... r1.a :j"nIOM,,,,ll'- /, '1."~.n:;i'lo-;·- cut' U)

J...JIJ,J,.~ enus ml:ro.;..:,.tJ,\~ re a:iWi~i l,Ja.,~ ~ V.L~a ~~F;Ji...~a'.· _", ;a,',F

En mr:gocul .ag:t\9Nat, ~Qrul peat-nual- ,-'SPQ~;

m' :perlc~jt.eO( -

at. Ln inf&rotuJl TQioc;il~dJc £'aiz·a imtial~~:s~p;r,EJjd~v~e:l~r€taf.seg:j:]lieM;Ttul:pit .s:T~i' unda ,T ing,lob.ata< 'er€1a2a SiThJmpt-amul ;~B~agul ui~;; S~U $¢$pi,.

..."

,

_-_

a)

'T

....• , .]....~,

i::.rt' ~

... ~

R

I I ':

I I • 1

b) -supradenivedere orizontala, undade aspect monofazie, care in ..

gLobeaza segmentul ST' ·~i unda _ t mtr-o sin;gura' unda

," --::: ~ .

c) supradenivelare obHca" a.scend~nfa dJ suprsdentvelare -oolic des-

crendenta.

~() ·~u

. "

ELIECll'ROCA.RDIOGRA~1\ :tN INFARCT"(lL 1l1iOClt,RDIC

.ere-cizeaz.a existenja Infaectul ui mioeardic in ,6'O~80 % _ oazuri, IoeaIizarea lui ;;i stadiul evohrtiv ..

~ .:

lVlodific?~rile ECiG-g:rafi~ce exprima Ischemia _. unda T~, Ieziu-

nea _. prin segmentul ST :§i_ necroza .'~ unda 'Q.

La un moment dat in evol u1~a infarctului cele fret aspeete on. tV

eX1S a.

I .::...'.

Dlagnosticul se bazeaza pe modificarile complexului 'QRS; seg-

'- 0: .

mentului ST ~i undei T., Derivatifle care culeg potentiale electri-

ce' d.e partea mfarctutut, inreg$.s~'r.e~za semnele dir,e)cte" 1ar deriv·a;tiile din partea opusa ~-~ imagipd Indirecte-de infarct mio-

~-

cardic - numite «imagin,8 'in og-1inKla>) .. Deasupra "S.eiC'toirQlui.

.'~ . '1

necrotizat vectorul se iproiecteaz.a. negativ, «fuge» de electxoci:.'n

imagine inversa. veetorul de neeroza si Ischemiese proieeteaza pozitiv" iiar eele de leziune --negtat1..v", eu cit tnfaI'1citul este :m~i' rnasiv ~i 'mal intins; cu atlt mddifidirile EC;G graiice se vor inregistra 'intr-un numar mai mare de deriv;attt

I •

eel mai i'mportant semn EC'G ~ grafic 'de infarct este unda Q

lX.·: - _',' ~ t~ M 's :.'1' ~ d '! ~ ..

anorma ct~ ·care reprezmta necroza miocar: ·i-ca.

Segmenttjl ST ex prima l,eziunea. !n primele saptamm.i €'S.te supradenivetat .in imagine directa' §1 subdenivelatTn imagine inversa.

I ...0;. I ; - .... 'I N_ • -

Clnd- Ieziunea este foarte :expnrnaia Segmental ~S.T t·eal1:ze-aza 0 ima o.

I ~.. - _ •. .. . ,

gin.,e· asem,~nat6a'r~ cu cea ,3. p··.dfential~lui monofazic de actsune,

. . .

linda, T refleeta ischemia rniocardica, La ~n'ceput poate Ii un T' «coronarian» ~ negativ, in imagtne directa ~i pozitvi In cea indarecta) C:U vtrful ascutit, eu bratele sirnetrice ..

Daca ,in prirnels 24 ore segmentul 8T supradenivelat inglobeaza ~i unda T·~ se realizeaza unda mOh'O:faziebt In ·zilele urmatoare eind segmentul ST eoboara . caire izolinie, -unda T devine vizibila, Cind segmentulB'I' revine Ia normal (Hnia izoelectrica) unda T apare ne.gativa, profunda, larga .. , 8$cutita.

STADIILE .ELECTR.OCARDIOGRAF'ICE ALE :iNF ARCTU,LUI-MIOCAB,DIC ..

Evolutia m timp ~ modiflcarilor veste specific.8. in maiorrtatea easuriler,

S ta diu 1 i n i t i a I (zero) - clinic se manifestaprin prodrorna;, angina de nov-o, agravarea .angcrului stabil, uneori tu1 bur ari

d·· .,...,1"m

e'l!i . .Ji;.I>:."

Sel.nregistreaza rar, durata fUnd de Ia ,30 min. pipll Ia eiteva ore.

• • f . .,

S t·~.d i u 1 I, san de debut (supraacut).

Mod1fj,c,irile E.OG~.gtffiiice apar dupa 10 .......... 30 minute de aa· 'debut, dureaza pro,a la 2,4 ore,

Segmental ST este mult supradenivelat, inglobind $I, unda [T. Inca in primele ore apare unda Q patologiea. in imagine directa, cr~e tr'aptMj, ilar supmdeniv,e!arrea S'T ibirnJd:e sa coboaee,

S tad. i u .1 l~-J intermediar (aeut) -. Ia .2~7 zile de la debut, [n imagine directa este - prezenta unda Q,. segmentul ST tind~ ~·a revina spre linia izoellectrica~ iar unda T negil~iva: se adinceste, Spre "Sfir9.i:twl stadlulut acut segmentul ST revine Ia Iinia i,zoelectrlea.

S t a. diu l 1,11, sau tatI1div (subaeut) peIisist·a 2---3 sap~~. :Smt· lPr1ezente uoo,ele de neoroza Q. ~ de t!cb.emie T-

~. r»

T

R

I~

I"

,,~

-. --



st 11-

.-.1 .__"

$"(;.11

• I

«coronardan» amplu, Iarg, simetric .~ ·ascutit.Unda T' i~i reo' duee ,amrplitudinea .

.s t a diu 1 IV ~ cic·atri·oetall _ dupa 1-3 luru de Ia de-

I

but. Unda T . dup.a eea Iost subdeni velata p.astreaza un aspect

statimai' pttMe deverui. chisrr pOzitival unda 'Q, sau eomplexul QS poate ramamre pe toata. viata,

Aceste modificari sint caractehistice pentru infarctul miocardic acut transmural (de :focar mare),

In iDi'a'rctuJ mioeardie de foctir mic complextnl QRS nu este schimbat .. Smt modifieate segrn·e:ntcil ST ~i unda T ...

Daca modificarile undei T apar :in elteva d'erivatii pentru prima data, pe un t.ablou clinic de angor, sau fara, .aoeasta se va interpreta ea o tulburare acuta a circulatiei coronariener Atuncfclrrd mo,rlific,ari1e vor persista tirnp, d.e 10---114 'zile;asoei~ tablQu].ui clinic corespunzator si cu eresterea valoriler enzimelor serioe del peste 2 ori-putem ,afirma. sxistenta unui infarct miocardie eeut,

;"~tniarG:t:t11' mioeardie acut de Tooar mic ,.poat"e fi subendocardic, su bep·. i~~:rdj.c ilntramural

, . ,: ...... "Q:. , .. .. ."

Dilagn.osti,cul tOJlogr'a~fic al :infaretu! ui mioeardie aeut :in' care sint prezente semn.el,e electrice directe (unda Q, supradenivelare die ST'" T negativ):

t. Infarct anteroseptal ~ \1,1 V2 ~:i uneori V:3~ uneori seebserva si

..

unda T rzoelectrica in DI, T negativ in .A VL .

. ~ ~~. ~- ..

2,,, Infaref m~q'?:#rdie anteroa.picall·...._.. V2.......-V3_.... V 4.

'l.:i I

3+ Inf mi:oca~rdic anterolateral -- I, A VL, ~i V'4, V5, V6.

4. Inf. miocardic ·arnterior .mtim·- I; A.VL, V5- V6 {ip1,lMS semne ind1- recte @n II-III, AVF}.

5" Inf, miocardic :api-c.al- -. V4 ~iJ V5, uneoni 'T -fl~ativ in I,. III III .. 61." Infarct mioeardie po.steroimerior _, II, I~II, AVF (plus sernne in. direct€ in V 4t V5).,

_ .. ._ __ I I __ "'_..... """""

.:.54

1. tniarctuli IOIioca:ttdic poste:tt~l~zmtdiafragmatic - II~ nr, AVF .. o Infarct·-~i);~,i;a.Ga1?~\iJr? ,[D;O~:P.~:.g>l,-?<~Q,n'~l - Irr, . ~"tT>F \r5~V6, ..

o. ~ "'J~~ ~.~~~~, ~~·~I~' ~.~~~('~:~~ L~~ ~'t, ~ W

91• Infarctmiocardic gept,Qil profund (anteroposterior) ,~ VI, va, V3~ V4~V51~i AV~F.

Diagnosticul se I*'abilette au-pi urmatoarele criterdi: 1) tabloul clinic,

2)1 modificarile E.CG ~l1aft'ce;

3)cre:~tereav;alornor enzhnel:or I.e-ric@ de. peste 2. ori (ASA T .ALAT.~ KFK~LDG).

In spriginul diagnQlticului pledeaza ~i-modifica.]file Hemogra - mei ~ leucceitozs, aceelerarea VSH, cresterea valorii proteinei «C»)

reactive ..

r .-