În cãutarea genei care determinã inteligenta

(comentariu inspirat din emisiunea "Natural-born genius?"

Odatã ce noi, oamenii, am aflat cã informatia cu privire la caracteristicile fizice si psihice ale
organismului se gãsesc stocate în interiorul corpului, într-o celulã numitã ADN, si mai mult, cã aceste
însusiri se mostenesc de la pãrinti, s-a nãscut si întrebarea dacã ele pot fi cumva influentate. Cu alte
cuvinte, se pune problema dacã acea combinatie hazardicã a genelor pãrintilor poate fi dictatã, sau
mãcar influentatã, astfel încât sã se obtinã o combinatie fericitã a celor cu efecte pozitive. Rãspunsul
încã nu se stie cu exactitate, existã dovezi pro si contra. Cea mai mare problemã în acest caz se referã
la faptul cã a fost deocamdatã imposibil sã se identifice exact vreo legãturã cauzalã de forma: gena X
determinã caracteristica Y.

Totusi, câtiva oameni de stiintã au pornit tocmai în cãutarea genei care determinã inteligenta, adicã IQ-
ul noului nãscut. Cercetãrile s-au desfãsurat în paralel în SUA si în Anglia, si s-au efectuat asupra
cromozomului 6, unul dintre cei mai bine cunoscuti de cãtre specialisti. Dar nu vã speriati, cunostintele
mele de medicinã nu sunt atât de vaste, asa cã nu vã voi plictisi cu termeni strict stiintifici.

Mai întâi s-a pus problema dacã inteligenta se mosteneste sau nu. Cercetãtorii au încercat, statistic, sã
descopere o legãturã între inteligenta pãrintilor si cea a copiilor. Aceastã abordare nu a adus rezultatul
"dorit". Ar fi fost prea frumos, zic eu, ca printr-o simplã corelatie statisticã sã se explice un lucru atât
de complex. Mai departe s-a efectuat un studiu mai atent asupra unor copii de vârste mici, mai precis
de grãdinitã, pentru a se încerca descoperirea unor "aptitudini" ce se manifestã chiar de la început.
Relevanta testului este cu atât mai mare cu cât nu s-au mai folosit teste "clasice" pentru determinarea
IQ-ului (de genul celor care se folosesc pentru recruti în armatã). Copiii au fost lãsati sã se joace cu
jucãrii special selectate. Diferentele au fost într-adevãr uimitoare. Pe când un copil s-a dovedit deosebit
de pasionat de dinozauri, memorând numele acestora (extrem de lungi si dificil de tinut minte), altul nu
s-a dezlipit de jucãriile gen lego. Exemplele numeroase si suficient de diverse pe care documentarul le-
a oferit m-au convins si pe mine.

Explicatia stiintificã (apartinând acelorasi specialisti) este urmãtoarea: genele pãrintilor se combinã
absolut întâmplãtor în timpul reproducerii, iar ceea ce rezultã este mai mult sau mai putin o surpizã.
Desi ceea ce am învãtat la scoalã era oarecum clar (existã gene dominante; gene care se pot mosteni
doar de la mamã, altele doar de la tatã), acest studiu spune altceva. Genele se pot asemãna cu un pachet
de cãrti de joc pe care le amesteci. Apoi le împarti în douã si rezultã douã combinatii diferite. Poti avea
într-o parte doar asii, iar în cealaltã numai cãrti mici; sau poti avea douã combinatii echilibrate. La fel
si cu copii: aceeasi familie poate avea doi copii cu trãsãturi asemãnãtoare, dar poate avea si un "geniu"
alãturi de un copil mai putin inteligent. Gemenii confirmã acest fapt. Cei asa-zisi identici (usor de
recunoscut dupã înfãtisare) împart acelasi ADN, deci au aproape aceleasi aptitudini intelectuale, pe
când cei neidentici pot sã aibã aptitudini fizice si intelectuale net diferite. Chiar dacã aceste afirmatii
sunt destul de categorice, nu vã entuziasmati asa cum am fãcut eu. Se pare cã studiul a mai dezvãluit
un adevãr: mediul în care copii cresc îsi pune amprenta categoric asupra aptitudinilor la maturitate. De
exemplu, un copil care se naste cu aptitudini intelectuale bune (identificate cu ajutorul testelor mult
controversate) pot sã piardã acest avantaj dacã nu sunt stimulati sã-l foloseascã. E lesne de înteles cã
este valabil, în linii mari, si invers. Cu alte cuvinte pãrintii au un rol determinant în viitorul unui copil,
dar nu doar prin însusirile ce i le transmit prin intermediul genelor, ci si prin educatia "primarã" pe care
o oferã acestora. Un exemplu mai usor de înteles este rezultatul unui studiu care a gãsit o relatie de
genul: copii ce provin din familii destrãmate, vor avea si ei dificultãti în a întemeia o familie sãnãtoasã.

Revin la gena care determinã inteligenta. Cercetãtorii au luat mostre de sânge, în vederea prelevãrii de
ADN, de la copii considerati super dotati si le-au comparat cu mostre de la cei considerati de nivel
mediu. Dupã cum am spus, studiul s-a efectuat asupra cromozomului 6, urmãrindu-se intensitatea unei
anumite gene sau a unui grup de gene. Ceea ce ei declarã cã au descoperit, cunostintele de care dispun
legat de acest subiect nu mi-au permis sã înteleg exact cum, au dovedit faptul cã inteligenta noului
nãscut depinde de prezenta sau absenta unor gene. Cu alte cuvinte, studiul a fost un succes. Stiintific
cel putin.

Ce implicatii are acest lucru? Pãi ia sã ne gândim: discriminarea. Nu vreau sã par paranoic sau
pesimist, dar asa dupã cum unii oameni sunt marginalizati datoritã înfãtisãrii, e foarte probabil ca ei sã
fie exclusi datoritã informatiei pe care aceastã genã o oferã. Iar în conditiile în care ADN-ul este
continut chiar si în firul de pãr, nu va fi dificil pentru cei din jur, într-un viitor probabil, sã afle
continutul genetic al persoanei cu care au de-a face. Eu spun cã în aceastã situatie, oricât de stiintifice
ar fi datele, judecarea unei persoane în acest fel este subiectivã. Documentarul de pe Discovery mi-a
dat chiar dovada. S-a observat cã studiile, pe care eu le-am numit clasice, pentru determinarea
coeficientului de inteligentã nu sunt exhaustive. Persoane cu rezultate superioare la aceste studii au
dificultãti în a dovedi practic aptitudinile superioare, pe când altii au rezultate mult mai bune în viata
de zi cu zi decât le-au fost diagnosticat prin testare. Chiar dacã în SUA este "la modã" sã plãtesti pentru
a fi testat cu diferite astfel de teste (în speranta obtinerii unei slujbe bine plãtite rezultatele se includ în
CV), ele nu oferã garantia valabilitãtii practice. Un reprezentant al armatei sustine cã de fapt testele,
asa cum sugereazã si cercetãtorii, relevã doar potentialul unei persoane, iar pe ei asta îi intereseazã. Ne
este oferit ca exemplu un recrut care nu avea prea multã pregãtire scolarã, dar care a obtinut un punctaj
mare la test, iar acum se ocupã de cea mai sofisticatã aparaturã de luptã. Un alt reprezentant avizat, de
data aceasta al sistemului educational din SUA, sustine cã testele sunt necesare la copii pentru a-i trata
diferentiat si a le oferi sansa sã se manifeste în concordantã cu potentialul lor, însã psihologii nu sunt
deloc de acord cu acest lucru. Ei aduc în vedere faptul cã un "geniu" într-o clasã de elevi are rolul de a-
i încuraja pe ceilalti sã-si îmbunãtãteascã aptitudinile, fiind în acest fel un factor pozitiv. Copii care
sunt declarati inferiori din acest punct de vedere nu mai au sansa sã recupereze presupusa diferentã. Pe
de altã parte copii considerati super dotati sustin faptul cã ei sunt fortati tot timpul sã fie în frunte.
Odatã ce li se atribuie aceastã etichetã de "geniu", ei trebuie mereu sã fie mai buni decât ceilalti. Acest
lucru duce la obosealã intelectualã, stres si chiar la marginalizare socialã. Dupã cum vedeti, problema
nu e atât de simplã pe cât se credea: se descoperã gena cu pricina, gata, avem un etalon infailibil.

Un ultim exemplu pe care vi-l mai dau, prezentat si în cadrul documentarului, este acela al "talentului"
muzical. Profesorii de muzicã sustin faptul cã aproape oricine poate obtine performante bune în
muzicã, atâta timp cât doreste cu adevãrat acest lucru si exerseazã foarte mult. Mai pe scurt: e nevoie
de 1% talent si 99% muncã. Desigur cã existã persoane care nu au nici mãcar cele mai elementare
aptitudini cãtre acest domeniu, dar se sustine faptul cã majoritatea (cel putin 80%) ar fi capabili de
performante de apreciat.

Chiar dacã nu vã veti apuca de cântat, gânditi-vã la faptul cã puteti avea aptitudini nebãnuite care nu
le-ati descoperit, probabil fiindcã încã nu ati avut ocazia sã le folositi. Cine stie, poate în voi zace un
mare campion sportiv, sau un mare artist, sau...