Tema Impozitul pe venit.

Particularităţile impozitării veniturilor persoanelor fizice

1. Noţiuni generale privind impozitul pe venit

2. Scutirile de la impozitul pe venit pentru persoanele fizice
3. Impozitarea veniturilor din salariu şi alte plăţi efectuate în folosul angajatului
4. Impozitarea veniturilor, altele decât plăţile salariale
5. Modalitatea de declarare a veniturilor de către persoanele fizice

1. Noţiuni generale privind impozitul pe venit

Impozitul pe venit este o parte componentă a sistemului impozitelor şi taxelor generale de stat,
totodată constituind o sursă de reglementare a veniturilor sistemului bugetar.
Prevederile privind impozitul pe venit în Republica Moldova sunt reglementate de Codul Fiscal:
Titlul I “Dispoziţii generale” şi Titlul II „Impozitul pe venit”. Aceste titluri au intrat în vigoare la 1
ianuarie 1998, dar până în prezent au fost modificate şi perfecţionate de mai multe ori.
Subiecţi ai impunerii sunt persoanele juridice şi fizice care obţin pe parcursul anului fiscal
venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi persoanele juridice care obţin venit din
orice surse aflate în afara RM şi persoanele fizice care obţin venit investiţional şi financiar din
surse aflate în afara Republicii Moldova.
Obiect al impunerii este venitul brut (inclusiv facilităţile acordate de patron ) obţinut de către
persoanele juridice sau fizice din toate sursele aflate în Republica Moldova, precum şi venitul
obţinut de persoanele juridice din orice surse aflate în afara RM şi venitul investiţional şi financiar
obţinut de persoanele fizice din surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi
scutirilor la care au dreptul aceste persoane.
Cotele de impozitare (pentru anul 2009) sunt stabilite:
a) Pentru persoanele fizice, cu excepţia gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi întreprinderile
individuale:
- în mărime de 7 % din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 25 200 lei;
- în mărime de 18 % din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 25 200 lei;
b) Pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi întreprinderile individuale – în mărime de 0%
din venitul anual impozabil;
c) Pentru persoanele juridice – în mărime de 0% din venitul anual impozabil;
d) Pentru notarii privaţi - în mărime de 18% din venitul lunar impozabil.

Drept surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut, constituie:

1) Venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea profesională sau din alte
activităţi similare;
2) Venitul de la activitatea societăţilor obţunut de către membrii societăţilor obţunut de către
membrii societăţilor şi venitul obţinut de către acţoinarii fondurilor de investiţii;
3) Plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de
patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare;
4) Venitul din chirie (arendă);
5) Creşterea de capital;
6) Creşterea de capital peste pierderile de capital, neluată în consideraţie în alte tipuri de venit;
7) Venitul obţinut sub formă de dobândă;
8) Royalty (redevenţe);
9) Anuităţile, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care RM este parte; sumele şi
despăgubirile de asigurare şi coasugurare, cu excepţia celor primite sub forma prestaţiilor de
asigurări sociale şi a prestaţiilor (indemnizaţiilor) , inclusiv primite în baza acordurilor
 (convenţiilor ) interstatale; sumele şi despăgubirile de asigurare şi coasugurare, exclusiv primite
în cazul înlocuirii forţate a proprietăţii.
10) Venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic, cu excepţia cazurilor când
formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului;
11) Dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sunt specificate ca neimpozabile în legile prin care
se stabilesc aceste plăţi;
12) Sumele obţinute în urma acordului de neangajare în activitatea de concurenţă;
13) Dividendele obţinute de la un agent economic (cu excepţia dividendelor obţinute de către
persoanele fizice rezidente, care nu practică activitate de întreprinzător, de la agenţi economici
rezidenţi);
14) veniturile obţinute, conform legislaţiei, ca urmare a aplicării clauzei penale, în formă de
despăgubire pentru venitul ratat, precum şi ca urmare a reţinerii arvunei sau restituirii arvunei;
15) Alte venituri care nu au fost specificate mai sus.

Drept surse de venit neimpozabile sunt considerate:

În venitul brut nu se includ următoarele tipuri de venit:
a) anuităţile sub forma prestaţiilor de asigurări sociale şi a prestaţiilor (indemnizaţiilor), inclusiv
din bugetul de stat, specificate în legislaţia în vigoare, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale
la care Republica Moldova este parte; sumele şi despăgubirile de asigurare, primite în baza contractelor
de asigurare şi coasigurare, exclusiv primite în cazul înlocuirii forţate a proprietăţii conform art.22;
b) despăgubirile primite, conform legislaţiei, în urma unui accident de muncă sau în urma unei
boli profesionale, de salariaţi ori de moştenitorii lor legali;
c) plăţile, precum şi alte forme de compensaţii acordate în caz de boală, de traumatisme, sau în
alte cazuri de incapacitate temporară de muncă, conform contractelor de asigurare de sănătate;
d) compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu: pentru
aparatul Preşedintelui Republicii Moldova, Parlament şi aparatul acestuia, aparatul Guvernului, în
limitele şi în modul stabilite de Preşedintele Republicii Moldova, Parlament şi, respectiv, de Guvern.
Compensarea cheltuielilor salariaţilor agenţilor economici legate de îndeplinirea obligaţiilor de
serviciu, în limitele stabilite de actele normative şi în modul stabilit de Guvern. Compensarea
cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în cazul depăşirii limitelor de
cazare stabilite de Guvern;
d1) restituirea cheltuielilor şi plăţilor compensatorii ce ţin de executarea obligaţiilor de serviciu
ale militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă din organele apărării naţionale şi de ocrotire
a normelor de drept, securităţii statului şi ordinii publice din contul bugetului de stat, şi anume:
- restituirea cheltuielilor la transportul militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă din
organele apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice şi membrilor familiilor lor, al bunurilor
personale ale acestora în legătură cu încadrarea în serviciu, îndeplinirea serviciului şi trecerea în
rezervă (retragerea), inclusiv a cheltuielilor de transport legate de deplasare la tratament
balneosanatorial, locul petrecerii concediului obligatoriu, precum şi a cheltuielilor la transportul
recruţilor şi rezerviştilor chemaţi la concentrare sau mobilizare;
- indemnizaţia de transfer;
- indemnizaţia unică de instalare;
- indemnizaţia unică plătită absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt militar;
- compensaţia bănească pentru închirierea spaţiului locativ;
- compensaţia bănească pentru procurarea sau construcţia spaţiului locativ;
d2) sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul cauzat
sau/şi venitul ratat ca urmare a efectuării cercetărilor arheologice pe terenurile aflate în proprietatea sau
în posesia acestor persoane;
 d3) sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le-a
fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni) ori ca urmare a unor calamităţi naturale sau
tehnogene, cataclisme, epidemii, epizootii;
d4) sumele primite de proprietari sau deţinători pentru bunurile rechiziţionate în interes public, pe
perioada rechiziţiei, conform legislaţiei;
e) bursele elevilor, studenţilor şi persoanelor aflate la învăţămînt postuniversitar sau la învăţămînt
postuniversitar specializat la instituţiile de învăţămînt de stat şi particulare, în conformitate cu legislaţia
cu privire la învăţămînt, stabilite de aceste instituţii de învăţămînt, precum şi bursele acordate de către
organizaţiile filantropice, cu excepţia retribuţiei pentru activitatea didactică sau de cercetare,
indemnizaţiile unice acordate tinerilor specialişti angajaţi la lucru, conform repartizării, în localităţile
rurale;
f) pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru copii;
g) indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei;
h) compensaţiile nominative plătite păturilor insuficient asigurate, social vulnerabile ale
populaţiei, precum şi prestaţiile de asigurări sociale, care nu sînt achitate sub formă de anuităţi;
i) patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie
sau de moştenire;
j) veniturile de la primirea gratuită a proprietăţii, inclusiv a mijloacelor băneşti, conform deciziei
Guvernului sau a autorităţilor competente ale administraţiei publice locale;
k) dividendele obţinute de către persoanele fizice rezidente, care nu practică activitate de
întreprinzător, de la agenţii economici rezidenţi;
l) ajutoarele primite de la organizaţii filantropice - fundaţii şi asociaţii obşteşti - în conformitate
cu prevederile statutului acestor organizaţii şi ale legislaţiei;
m) contribuţiile la capitalul unui agent economic, prevăzute la art.55;
n) veniturile misiunilor diplomatice şi altor misiuni asimilate lor, organizaţiilor statelor străine,
organizaţiilor internaţionale şi personalului acestora, prevăzute la art. 54;
o) sumele pe care le primesc donatorii de sînge de la instituţiile medicale de stat;
p) cîştigurile de la jocurile de noroc;
p/1) cîştigurile de la acţiunile de publicitate, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte
10% din indicatorul specificat la art.33 alin.(1);
q) mijloacele băneşti plătite, sub formă de ajutor material unic sau de reparare a prejudiciului,
unor categorii de funcţionari publici sau familiilor acestora, în conformitate cu legislaţia;
r) ajutorul material obţinut de persoanele fizice din fondurile de rezervă ale Guvernului, ale
autorităţilor administraţiei publice locale, din mijloacele Fondului republican şi fondurilor locale de
susţinere socială a populaţiei, precum şi din mijloacele sindicatelor, în conformitate cu regulamentele
care prevăd acordarea unui astfel de ajutor;
s) ajutorul financiar obţinut de către sportivi şi antrenori de la Comitetul Internaţional Olimpic,
premiile obţinute de către sportivi, antrenori şi tehnicieni la competiţiile sportive internaţionale, bursele
sportive şi indemnizaţiile acordate loturilor naţionale în vederea pregătirii şi participării la competiţiile
internaţionale oficiale;
t) ajutorul financiar obţinut de Comitetul Naţional Olimpic şi de federaţiile sportive naţionale de
profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, federaţiile sportive europene şi internaţionale de profil şi
de la alte organizaţii sportive internaţionale;
u) premiul naţional al Republicii Moldova în domeniul literaturii, artei, arhitecturii, ştiinţei şi
tehnicii, precum şi premiile elevilor şi profesorilor animatori acordate, în mărimi stabilite în actele
normative în vigoare, pentru performanţele obţinute în cadrul olimpiadelor şi concursurilor raionale,
orăşeneşti, municipale, zonale, republicane, regionale şi internaţionale;
v) veniturile obţinute de Administraţia zonei economice libere;
 w) recompensa acordată membrilor gospodăriilor (familiilor) pentru participarea la sondajele
selective efectuate de organele de statistică;
x) veniturile persoanelor fizice obţinute din activitatea în baza patentei de întreprinzător;
y) veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la predarea materiei prime secundare, precum şi de la livrarea
producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi a producţiei din zootehnie în formă
naturală, în masă vie şi sacrificată;
z) veniturile obţinute în urma utilizării facilităţilor fiscale la impozitul pe venit;
z/1) sumele în mărime de 15 la sută din veniturile, pînă la impozitare, ale organizaţiilor şi
întreprinderilor cooperatiste din cadrul cooperaţiei de consum repartizate fondului de dezvoltare a bazei
tehnico-materiale a acestor organizaţii şi întreprinderi;
z/2) mijloacele băneşti obţinute din fondurile speciale şi utilizate în conformitate cu destinaţia
fondurilor;
z/3) compensaţiile pagubelor morale;
z4) venitul obţinut ca urmare a anulării majorărilor de întîrziere şi a sancţiunilor fiscale;
z5) solda bănească a militarilor în termen, a elevilor şi cursanţilor (studenţilor) instituţiilor de
învăţămînt militar;
z6) veniturile obţinute ca urmare a compensării daunei materiale cauzate, în partea în care
compensaţia acordată nu depăşeşte dauna materială cauzată;
z7) plata depozitelor garantate din Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, conform
Legii nr.575-XV din 26 decembrie 2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul
bancar.
Începând cu 1 ianuarie 2004 în Republica Moldova s-a implementat sistemul asigurării obligatorii
de asistenţă medicală. În conformitate cu Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare
a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002, plătitori ai
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, stabilite în calitate de contribuţie procentuală la
salariu şi la alte forme de retribuire a muncii, la onorarii sunt:
1. unităţile, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare;
2. angajaţii unităţilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.
Pentru anul 2009 mărimea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală va constitui 3,5%
din fondul de retribuire a muncii şi 3,5% din salariu şi alte forme de retribuire a muncii ale angajaţilor.
Trebuie de menţionat că primele de asigurare sunt considerate ca deduceri, deci venitul obţinut
de către angajat se micşorează, până la impozitarea la sursa de plată, cu suma primelor calculate.
Începând cu 1.01.2005 sunt considerate ca deduceri pentru angajat şi contribuţiile individuale
de asigurări sociale de stat obligatorii, care sunt stabilite pentru anul 2009 în mărime de 6% din salariu
şi din alte forme de retribuire a muncii a angajaţilor.
Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat obligatorii nu poate
depăşi plafonul de 3 salarii medii lunare pe economie.
Nu se calculează CAS din următoarele venituri:
a) ajutorul material, în expresie bănească sau naturală, acordat de către angajator angajatului sau
fostului angajat la locul principal de muncă;
b) ajutorul material acordat în caz de calamitate naturală şi în alte circumstanţe excepţionale,
ajutorul material unic acordat prin hotărâre de Guvern sau prin decizie a autorităţii
administraţiei publice locale, prin decizie a consiliului fondului republican sau a consiliului
fondului local de susţinere socială a populaţiei;
c) sumele compensatorii (diurnele de deplasare şi sumele plătite în locul diurnelor, compensarea
prejudiciului cauzat angajaţilor prin mutilare sau prin altă vătămare a sănătăţii în
procesulmuncii), în limitele stabilite de legislaţie, cu excepţia compensaţiei pentru concediul
nefolosit în caz de concediere.;
 d) sumele de compensare a salariului neachitat în termen;
e) indemnizaţiile plătite în caz de concediere, cu excepţia indemnizaţiei unice stabilite conform
art.25 alin.(5) din Legea serviciului public nr.443-XIII din 4 mai 1995;
f) sumele ce se constituie din valoarea cadourilor (premiilor în obiecte) primite de angajaţi sau de
foştii angajaţi la locul principal de muncă, precum şi sumele ce se constituie din valoarea
premiilor în obiecte şi a recompenselor băneşti primite la concursuri şi competiţii;
g) indemnizaţia plătită tinerilor specialişti din contul plătitorului de conrtibuţii pentru concediul
acordat după absolvirea instituţiei de învăţămînt superior, mediu de specialitate sau secundar
profesional;
h) indemnizaţia acordată pentru incapacitate temporară de muncă;
i) ajutorul material acordat de organizaţiile sindicale şi patronale conform regulamentelor lor;
j) alte plăţi şi venituri specificate în anexa 5 a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru
anul 2009.

2. Scutirile de la impozitul pe venit pentru persoanele fizice

Scutire reprezintă suma care la calcularea venitului impozabil se scade din venitul brut al
contribuabilului (persoană fizică).
Conform articolelor 33-35 ale Codului Fiscal persoanele fizice au dreptul la următoarele scutiri:
 Scutire personală – de această scutire poate benefecia fiecare contribuabil (persoană fizică
rezidentă). Suma scutirii personale constituie 7200 lei pe an.
 Scutire personală majoră, care constituie 12 000 lei pe an şi se acordă persoanei care:
• S-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la C.A.E.
Cernobîl;
• Este invalid şi s-a stabilit că invaliditatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E.
Cernobîl;
• Este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă pentru
apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de luptă din
Republica Afganistan;
• Este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi
independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de luptă din Republica Afganistan;
• Este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I şi II sau pensionar-victimă a
represiunilor politice, ulterior reabilitată.
 Scutire pentru soţ (soţie) sau i se mai spune matrimonială, în mărime de 7200 lei pe an. Aceasta
este o scutire suplimentară la care are dreptul lucrătorul aflat în relaţii de căsătorie, cu condiţia că
soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.
 Scutire pentru persoane întreţinute, care constituie 1680 lei pe an pentru fiecare persoană
întreţinută. În scopul acordării scutirii menţionate, persoană întreţinută se consideră persoana care
corespunde tuturor cerinţelor ce urmează:
• Este un ascendent sau descendent al lucrătorului sau al soţiei (soţului) lui (părinţii sau copiii,
inclusiv înfietorii şi înfiaţii);
• Locuieşte împreună cu lucrătorul sau nu locuieşte cu acesta, dar îşi face studiile la secţia cu
frecvenţă a unei instituţii de învăţământ mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;
• Este întreţinută de lucrător;
• Are un venit ce nu depăşeşte 7200 lei pe an.
 Scutire pentru persoana întreţinută invalid din copilărie, care constituie 7200 lei pe an.
În scopul determinării mărimii şi categoriei scutirii, care urmează a fi acordată lucrătorului, ultimul
nu mai târziu de data, stabilită pentru începerea lucrului în calitate de angajat, trebuie să prezinte
patronului o Cerere privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu, anexând la ea
documentele ce certifică acest drept.
Dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă suma scutirilor la care are dreptul lucrătorul sau
intervin careva modificări în datele generale privind angajatul (modificarea numelui, codului fiscal,
domiciliului permanent, etc), acesta este obligat să prezinte patronului, în termen de 10 zile de la data
când a avut loc schimbarea, o nouă Cerere. Noua Cerere depusă de lucrător trebuie să conţină
informaţia referitoare numai la scutirile, la care i s-a păstrat dreptul.
Pentru aprecierea sumei scutirii fiecărui lucrător, care a depus cererea privind acordarea
scutirilor, i se atribuie categoria corespunzătoare scutirilor solicitate. În acest scop se utilizează tabelul
1.
Tabelul 1
Modul de determinare a categoriei scutirilor acordate pentru anul 2009
Tipul scutirii Codul scutirii Suma scutirii
anuală lunară
Scutirea personală P 7200 600
Scutirea personală majoră M 12 000 1000
Scutirea pentru soţ (soţie) S 7200 600
Scutirea pentru persoanele
întreţinute, cu excepţia invalizilor N* N x 1680 N x 140
din copilărie
Scutirea pentru persoanele
întreţinute invalizi din copilărie H** 7200 600
N* - numărul de personae întreţinute, cu excepţia persoanelor întreţinute invalizi din copilărie;
H** - codul persoanei întreţinute invalid din copilărie.

3. Impozitarea veniturilor din salariu şi alte plăţi efectuate în folosul angajatului

În categoria veniturilor obţinute de către angajat se includ:
1) Salariile;
2) Sporurile la salariu;
3) Prime (inclusiv cu ocazia jubileelor, sărbătorilor, etc.);
4) Recompense ;
5) Indemnizaţii;
6) Ajutoare materiale;
7) Onorarii;
8) Comisioane;
9) Anuităţi, care reprezintă plăţi regulate ale sumelor de asigurare, ale pensiilor sau indemnizaţiilor.
10) Dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sunt specificate ca neimpozabile;
11) Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă primite din bugetul asigurărilor sociale de
stat;
12) Facilităţile acordate de către patron;
13) Alte achitări în folosul angajatului, cu excepţia celor specificate ca neimpozabile.
Reforma fiscală din Republica Moldova a modificat esenţial modul de impozitare al persoanelor
fizice. Astfel, în categoria de venituri impozabile au nimerit practic toate veniturile obţinute de salariat
la locul de muncă.
În acest context este necesar de menţionat ce reprezintă o facilitate acordată de patron.
Patron – se consideră orice persoană juridică, întreprindere individuală, gospodărie ţărănească
(de fermier), precum şi persoana fizică care foloseşte forţa de muncă salariată.
 Drept facilitate acordată de patron se consideră valoarea bunurilor materiale şi ne materiale
acordate de către patron salariaţilor săi, precum şi efectuarea în favoarea acestora a altor plăţi, ce nu ţin
de îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu a angajatului.
În componenţa facilităţilor acordate angajatului de către patron se includ:
1. Plăţile acordate angajatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi
plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor
sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat.
Ca plăţi acordate angajatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale sunt
considerate plăţile pentru achitarea din contul patronului a plăţii pentru învăţătură, tratamentul
salariatului sau a unei rude a lui, întreţinerea copiilor salariatului într-o instituţie preşcolară ( sau
şcolară), compensarea cheltuielilor pentru procurarea sau întreţinerea de către lucrător a locuinţei,
automobilului, altor bunuri.
Exemplu : În anul 2009 întreprinderea a transferat Academiei de Studii Economice pentru
studiile angajatului său în baza contractului 3900 lei: în luna august - 2000 lei şi în luna
decembrie - 1900 lei. Astfel, aceste plăţi se includ de către patron în componenţa venitului brut al
angajatului respectiv în lunile august şi decembrie a anului 2009.
2. Suma anulată a datoriei salariatului faţă de patron. La aceste venituri se atribuie anularea sumelor
ne rambursate de ale creditelor sau împrumuturilor rambursabile, a procentelor pentru credite şi
împrumuturi, altor datorii ale lucrătorului sub formă materială sau bănească;
3. Suma plătită suplimentar de patron la orice plată a salariatului pentru locuinţa acordată de către
patron;
4. Suma dobânzii, obţinută ca rezultat al depăşirii ratei de bază (majorată sau diminuată cu o marjă)
stabilită de BNM în luna noiembrie a anului ce precede anului fiscal de gestiune la creditele pe
termen scurt, mediu şi lung, faţă de rata dobânzii calculată pentru împrumuturile acordate de către
patron salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare.
5. Cheltuielile patronului pentru darea proprietăţii în folosinţă salariatului în scopuri personale. Aici
pot apărea două cazuri:
 În cazul în care bunurile sunt proprietatea patronului, în calcul se iau cheltuielile acestuia,
determinate în procente din baza valorică, pentru fiecare bun dat în folosinţă, în funcţie de categoria
de proprietate: I categorie – 0,0082%, II – 0,0137%, III – 0,0274%, IV –0,0548% şi categoria V –
0,0822%, pentru fiecare zi de folosinţă.
Exemplu : În baza cererii lucrătorului patronul a pus la dispoziţia lui pe o perioadă de 10 zile,
autoturismul propriu, valoarea căruia la începutul anului fiscal este de 25 000 lei. Autoturismul
este raportat la categoria IV de proprietate.
Suma facilităţii, care se include în venitul salariatului, constituie 137 lei [ ( 25 000* 10 zile *
0,0548%) / 100% ];
 În cazul în care bunurile nu sunt proprietatea patronului, facilitatea se va calcula reieşind din
cheltuielile acestuia pentru obţinerea dreptului de folosinţă asupra bunurilor, pentru fiecare zi de
folosinţă.
6. Vărsămintele în fondurile de pensii, cu excepţia celor efectuate în fondurile de pensii calificate.

Aprecierea venitului impozabil şi calcularea impozitului pe venit ce urmează a fi reţinut la sursa

de plată se efectuează prin metoda calculului cumulativ de la începutul anului fiscal sau, în cazurile
când lucrătorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal curent – de la data angajării.
Aprecierea scutirilor acordate lucrătorului, de asemenea se efectuează prin metoda calculului
cumulativ din luna următoare după luna în care a fost depusă cererea privind acordarea scutirilor.
Numărul de luni în anul fiscal, pe parcursul cărora lucrătorul se consideră angajat, în scopul
impozitării, se determină:
- în cazurile când lucrătorul este angajat din anul fiscal precedent - începând cu luna ianuarie;
 - în cazurile când lucrătorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal - începând cu luna următoare
după luna în care el s-a angajat.
Luna pe parcursul căreia lucrătorul se eliberează, se ia în considerare la determinarea numărului
de luni în anul fiscal pe parcursul cărora lucrătorul este angajat.
Scutirile la impozitul pe venit, reţinut din salariu (inclusiv prime şi facilităţi), se acordă la locul
de muncă de bază lucrătorilor rezidenţi ai Republicii Moldova.
Locul de muncă de bază se consideră întreprinderea (inclusiv întreprinderea individuală şi
gospodăria ţărănească (de fermier)), instituţia, organizaţia la care, conform legislaţiei în vigoare, se ţine
evidenţa carnetului de muncă al lucrătorului.
În scopul determinării venitului impozabil, a sumei scutirilor şi numărului de luni de la
începutul perioadei de când lucrătorul se consideră angajat, precum şi calculării impozitului pe venit ce
urmează a fi reţinut la sursă din plăţile salariale (inclusiv prime, facilităţi etc.) patronul deschide pentru
fiecare lucrător angajat al său Fişa personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi alte
plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului pe anul gestionar, precum şi a impozitului
pe venit reţinut din aceste plăţi (în continuare – Fişa personală).
Fişa personală se completează de către patron anual de la începutul fiecărui an fiscal sau, în caz
dacă lucrătorul s-a angajat la serviciu pe parcursul anului fiscal, - de la data angajării.

4. Impozitarea veniturilor, altele decât plăţile salariale

După cum s-a menţionat mai sus, în afară de veniturile obţinute la locul de muncă de bază
persoana fizică are dreptul să obţină venituri şi din alte surse ( dobânzi, creşteri de capital, royalty, venit
din chirie, acordarea diverselor servicii, ş.a.). Aceste surse de venit au devenit impozabile după întrarea
în vigoare la 1 ianuarie 1998 a Titlului II a Codului Fiscal “ Impozitul pe venit”.
În continuare vom evidenţia unele particularităţi de impozitare a veniturilor, altele decât
salariul, referindu-ne la acele venituri care au o pondere mai semnificativă în totalul veniturilor
persoanelor fizice.
a) Impozitarea veniturilor din creştere de capital.
Persoanele fizice pot obţine acest tip de venit în cazurile când efectuează operaţiuni cu activele
de capital. Ca active de capital se consideră:
a) Acţiunile şi alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător;
b) Titlurile de creanţă;
c) Proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător, care este vândută la un preţ ce
depăşeşte baza ei valorică ajustată;
d) Terenurile;
e) Opţionul la procurarea sau vânzarea activelor de capital.
Operaţiunile legate de activele de capital se referă la vânzarea, schimbul sau alte forme de
înstrăinare a activelor de capital.
Creştere de capital se consideră excedentul sumei încasate în rezultatul vânzării, schimbului
sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital în raport cu baza valorică a acestor
active.
Pierdere de capital suportată în urma vânzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare
(scoatere din uz) a activelor de capital se consideră excedentul bazei valorice a acestor active în raport
cu venitul obţinut.
Baza valorică a activului de capital este suma achitată de cetăţean pentru procurarea lui (este
identică cu suma încasată de proprietarul precedent al activului de capital ca urmare a vânzării,
schimbului sau altui mod de înstrăinare a lui) sau suma cheltuielilor suportate de cetăţean pentru
crearea acestui activ de capital.
În toate cazurile baza valorică a activelor de capital se reduce cu mărimea uzurii, epuizării sau
altor modificări fizice ale activelor de capital, care reduc preţul lor de piaţă şi se majorează cu mărimea
recondiţionărilor sau altor modificări fizice, care majorează preţul lor de piaţă. Baza valorică redusă sau
majorată în acest mod se numeşte baza valorică ajustată.
Suma creşterii de capital în scopul impozitării este egală cu 50% din suma excedentului creşterii
de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul anului fiscal de
gestiune.
Acest tip de venit în Republica Moldova se întâlneşte mai des la vânzarea imobilului şi a
terenurilor. Posibilitatea privatizării imobilului şi a terenurilor a creat premise pentru dezvoltarea pieţei
imobilului. Astfel, o bună parte a populaţiei efectuează tranzacţii de vânzare – cumpărare a imobilului,
obţinând venit sub formă de creşteri de capital.
Pentru persoanele fizice sunt prevăzute facilităţi la vânzarea locuinţei de bază, deoarece în cazul
privatizării locuinţei preţul ei este stabilit de către Biroul de inventariere tehnică. Deseori preţul
imobilului se subevaluează şi în acest caz persoana fizică la vânzarea locuinţei ar obţine o creştere de
capital destul de mare, deoarece preţul de piaţă al imobilului cu mult depăşeşte preţul stabilit de BIT.
Conform articolului 41, Titlui II al Codului Fiscal, mărimea creşterii de capital, supusă impunerii,
pentru orice locuinţă se micşorează cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmează după anul
1997, pe parcursul cărora contribuabilul a fost posesorul acestei proprietăţi şi a folosit-o ca locuinţă de
bază. Dar, totodată, nu se permite deducerea pierderilor de pe urma vânzării sau schimbului proprietăţii
care a servit drept locuinţă de bază.
Exemplu1 : Cetăţeanul A în anul 2008 a efectuat o tranzacţie cu cetăţeanul B, în rezultatul
căreia i-a oferit un apartament cu 2 odăi (baza valorică ajustată este de 65 000 lei, iar preţul de piaţă
este de 95 000 lei) în schimbul unui apartament cu 1 odaie (baza valorică ajustată este de 40 000 lei,
iar preţul de piaţă – 67 000 lei) şi o sumă de 30 000 lei.
În acest caz creşterea de capital se determină în felul următor:
Pentru cetăţeanul A : suma încasată = 97 000 lei (67 000 + 30 000)
Baza valorică ajustată a activului transmis = 65 000
Creşterea de capital = 32 000 lei (97 000 – 65 000)
Reieşind din faptul că activul transmis constituie pentru cetăţeanul A locuinţă de bază din anul 2006,
atunci utilizând facilitatea avem creşterea de capital 2 000 lei ( 32 000 – 10 000pentru anul 2006 – 10
000 pentru anul 2007 – 10 000 pentru anul 2008).
Pentru cetăţeanul B: suma încasată =95 000 lei
Baza valorică ajustată a activului transmis = 40 000
Creşterea de capital = 25 000 lei(95 000 – 40 000 –
30 000)
Deci, în rezultatul tranzacţiei persoana A a obţinut o creştere de capital în mărime de
2 000 lei, dintre care numai 1 000 lei (50%) constituie venit impozabil. Persoana B a obţinut o
creştere de capital în mărime de 25 000 lei, dintre care numai 12 500 lei (50%) constituie venit
impozabil.
Venitul impozabil obţinut din operaţiunile cu activele de capital se include în venitul total la
finele anului de gestiune pentru a se calcula obligaţia fiscală a contribuabilului în Declaraţia persoanei
fizice privind impozitul pe venit.

Exemplu 2: Cetăţeanul Carauş V. a importat din Germania un automobil Nissan. Valoarea declarată
la frontieră a constituit 5000 euro. Cursul oficial al BNM la data importului constituia 16,05 lei. Pe
parcursul anului 2009 automobilul a fost vândut SRL „Diaur”. Suma din actele de achiziţie şi din
contract a constituit 100 000 lei, din care s-a reţinut un impozit pe venit de 5% la sursa de plată. Alte
venituri pe parcursul anului fiscal nu a avut. Este necesar de a determina impozitul pe venit necesar de
a fi achitat la buget.
 Persoana respectivă este obligată să prezinte Declaraţia pe venit, deoarece are obligaţia de a
achita impozit pe venit din creşterea de capital. La momentul depunerii declaraţieise va determina
obligaţia fiscală în modul următor:
1. Baza valorică a activului de capital (automobilul) va constitui 80250 lei= 5000 euro *
16,05 lei/euro
2. Creşterea de capital va constitui 19750 lei = 100000 – 80250
3. Venitul supus impozitării din creşterea de capital va constitui 9875 lei =
19750*50%/100%
4. Scutirea acordată este de 7200 lei/an
5. Venitul impozabil pentru anul 2009 va constitui 2675 lei = 9875 – 7200
6. Impozitul pe venit calculat conform cotelor stabilite pe anul 2009 va constitui 187,25 lei
7. Impozitul pe venit spre plată (spre restituire)= Impozitul pe venit calculat conform
cotelor stabilite pe anul 2009 – Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată pe parcursul
anului fiscal 2009 = 187,25 -5000 (100000*5%/100%) = -4812,75 lei
Răspuns: Cetăţeanul Carauş V. are o supraplată la buget a impozitului pe venit în sumă de
4812,75 lei. El are dreptul să treacă în cont suma supraplăţii sau, în baza unei cereri
depuse la inspectoratul fiscal teritorial, el are dreptul la rambursarea sumei respective din
buget.

b) Reţinerea impozitului pe venit din royalty şi dobânzi

Dobândă, venit sub formă de dobândă – reprezintă orice venit obţinut conform creanţelor de orice
fel (indiferent de modul întocmirii), inclusiv veniturile de la depunerile băneşti, veniturile obţinute în
baza unui contract de leasing financiar.
Royalty (redevenţă) – este un venit ce reprezintă o recompensă regulată (plată), obţinută de la darea în
folosinţă a activelor nemateriale sau din dreptul de folosinţă a acestora, precum şi din dreptul de
folosinţă a resurselor naturale.
Ca exemplu de venituri sub formă de royalty pot servi onorariile sau alte venituri plătite
autorilor de cărţi, articole pentru dreptul de a le publica sau pentru cedarea dreptului de autor ş.a.
În conformitate cu articolul 89 al Codului Fiscal fiecare plătitor de dobânzi şi royalty este
obligat să reţină şi să achite la buget ca parte a impozitului o sumă egală cu:
 15 % - din sumele dobânzilor şi royalty, achitate în folosul persoanelor fizice rezidente, cu excepţia
întreprinderilor individuale şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier);
Exemplu 7: Cetăţeanul Donos Petru a cedat dreptul de a publica un manuscris editurii “Timpul”
pentru care a primit un onorariu în sumă de 2500 lei. Onorariul dat se consideră venit sub formă de
royalty şi se impozitează la sursa de plată cu 15%. Astfel, editura “Timpul” in momentul plăţii
onorariului va reţine un impozit în sumă de 375 lei (2500 x15%), iar cetăţeanul Donos va primi la
mână o sumă de 2125 lei.
Codul Fiscal prevede facilităţi la plata impozitului şi anume, nu se efectuează reţineri din plăţile
făcute în folosul persoanelor fizice în vârstă de 60 de ani şi mai mult dacă acesta prezintă plătitorului
un document care atestă vârsta lor.
Conform Legii pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal nu se impozitează:
1. până la 1 ianuarie 2010 dobânzile persoanelor fizice rezidente (cu excepţia celor înregistrate
într-o formă de organizare juridică a activităţii de întreprinzător) de la depozitele bancare,
valorile mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni şi valorile mobiliare, care sânt
instrumente ale pieţei monetare, cum ar fi certificatele bancare de depozit şi cambiile bancare,
precum şi de la depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociaţiile de
economii şi împrumut ale cetăţenilor amplasate pe teritoriul RM;
2. până la 1 ianuarie 2015 dobânzile de la hîrtiile de valoare de stat.
c) Impozitarea altor plăţi în folosul rezidentului
În toate cazurile achitării de către agenţii economici în favoarea persoanelor fizice (cu excepţia
ÎI şi GŢ) a veniturilor, urmează a fi reţinut la sursa de plată un impozit pe venit în mărime de:
• 5% de la toate procurările de bunuri şi servicii de la persoanele fizice.
• 15% din veniturile îndreptate spre achitare fondatorilor ÎI şi GŢ, care au obţinut venituri
din vânzări mai mari de 3 mln lei pe an şi numărul mediu scriptic de personal depăşeşte
9 persoane;
• 15% din dividende;
• 15% din plăţile îndreptate spre achitare persoanelor fizice, în formă monetară şi
nemonetară, a căror sumă nu este deductibulă în scopuri fiscale şi nu este calificată ca
venit impozabil pentru persoane fizice, în conformitate cu art. 18, inclusiv patrimoniul
transmis către persoanele fizice cu titlu de donaţie.
Reţinerea finală a impozitului pe venit
Cu 10% la sursa de plată se impozitează:
 cîştigurile de la acţiunile de publicitate;
 veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la
transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, leasing etc.) a proprietăţii
mobiliare şi imobiliare;
 cîştigurile de la jocurile de noroc.
Aceste venituri nu se includ în venitul brut al contribuabilului la prezentarea Declaraţiei pe venit şi
reţinerea impozitului pe venit, în acest caz, este finală.

La expirarea anului fiscal de gestiune agenţii economici sunt obligaţi să declare inspectoratului
fiscal teritorial veniturile şi impozitul pe venit reţinut de la persoanele fizice. Informaţia respectivă se
acumulează pe contul personal al fiecărui contribuabil conform codului personal al fiecărui contribuabil
şi servesc drept argumente pentru urmărirea plăţilor fiscale de către persoanele fizice.
Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se recunoaşte totalmente şi se trece în contul impozitului
achitat la prezentarea declaraţiei pe venit de către persoanele fizice.

5. Modalitatea de declarare a veniturilor de către persoanele fizice

Metoda declarării veniturilor este practicată în majoritatea ţărilor, unde se aplică metoda de
globalizare a veniturilor. Obligaţiunea de declarare a veniturilor apare din cauza că există mai multe
surse de venit, iar pentru fiecare tip de venit se aplică diferite cote. În aceste condiţii, globalizând
veniturile la finele anului de gestiune şi aplicând cotele impozitului pe venit stabilite de legislaţie,
obţinem situaţia când contribuabilul trebuie să mai achite suplimentar impozit pe venit, sau a efectuat
o supraplată a impozitului.
În Republica Moldova prezentarea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit se efectuează în
baza articolului 83 al Codului Fiscal începând din 1.01. 1998. Prin prevederile Codului Fiscal s-a
stabilit modalitatea impozitării anuale a veniturilor cetăţenilor, păstrând la sursa de plată impozitarea
preventivă lunară a salariului şi a altor venituri obţinute de cetăţeni.
În prezent reglementarea prevederilor privind declararea veniturilor de către persoanele fizice se
efectuează, pe lângă articolul 83 al Codului Fiscal, titlul II “Impozitul pe venit”, şi de Instrucţiunea cu
privire la prezentarea de către persoanele fizice a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit.
Conform Codului Fiscal dreptul de a prezenta Declaraţia pe venit o au toţi contribuabilii, dar
sunt obligaţi numai următoarele categorii de cetăţeni:
 1. persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv
membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind achitarea impozitului;
2. persoanele fizice rezidente (cetăţeni al Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii,
inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii), care nu au obligaţiunea de a achita
impozitul pe venit, dar care pe parcursul anului fiscal:
a) obţin venit impozabil din surse altele decât salariul, care depăşeşte suma scutirii personale
de 7200 lei pe an;
b) obţin venit impozabil sub formă de salariu, care depăşeşte suma de 25 200 lei pe an, cu
excepţia persoanelor fizice care au obţinut un astfel de venit la un singur loc de muncă;
c) obţin venituri impozabile atît sub formă de salariu, cât şi din orice alte surse, a căror sumă
totală depăşeşte 25 200 lei pe an;
d) intenţionează să-şi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova în altă ţară. În
acest caz contribuabilul prezintă Declaraţia pe întreaga perioadă a anului de gestiune cât a
fost rezident;
e) administrează succesiunea proprietarului decedat.
Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă până la data de 31 martie
a anului următor după anul fiscal de gestiune.
Legislaţia fiscală prevede o procedură de restituire a impozitului pe venit constatat ca
supraplată, dar în cazul în care contribuabilul a îndreptat suma impozitului reţinut şi achitat în plus spre
achitarea datoriilor la alte impozite sau în contul achitării impozitului pe venit pe perioada următoare,
suma impozitului spre rambursare se micşorează cu sumele menţionate, iar spre restituire se îndreaptă
numai diferenţa pozitivă dintre sumele respective.