MONITORUL OFICIAL

AL

A

ROMANIEI

\nul 174 (XVIII) - Nr. 148 bis

PARTEA I

LEGI, DECRETE, HOTA.RARI SI ALTE ACTE

Joi, 16 februarie 2006

SUMAR

'\nexa la Ordinul ministrului transporturilor, constructillor si turismului nr. 2.228/2005 pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor",

indicativ CR 1-1-3-2005 .

Anexa la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor ~i turismului nr. 2.230/2005 pentru aprobarea Heqlernentarii tehnice "Cod de proiectare. Bazele proiectarll structurilor In constructli", indicativ

2-16 CR 0-2005............................................................... 18-32

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIAllTATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

,

IlINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $1 TURISMULUI ORDI N

pentru aprobarea Reqlementarli tehnice "Cod de proiectare.

EvaJuarea actiunli zapezii asupra constructiilor", lndlcatlv CR 1-1-3-2005*)

In eonformitate eu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea In constructii, cu rnodificarile ulterioare, In temeiul art. 2 pet. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea 9i unctionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor sl Turismului, cu rnodificarile si cornpletarile ulterioare,

avand In vedere procesele-verbale de avizare nr. 11 din 14 noiembrie 2005 al Comitetului tehnic de specialitate - ~TS 5 si nr. 5 din 28 noiembrie 2005 al Comitetului tehnie de coordonare general a,

ministrul transporturilor, constructlilor ~i turismului emite urmatorul ordin:

Art. 1. - Se aproba Reglementarea tehnlca "Cod de .roiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor", ldicativ CR 1-1-3-2005, elaborata de Universitatea 'ehnica de Constructii Bucuresti - UTCB, prevazuta In nexa care face parte inteqranta din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publica In Monitorul Oficial I Homaniei, Partea I, si intra In vigoare odata cu Ordinul rinistrului transporturilor, constructiilor 9i turismului

nr. 489/2005 pentru aprobarea Reqlementarii tehnice "Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri", indicativ P 100-1/2004, publicat In Monitorul Oficial al Homaniei, Partea I, nr. 462 si 462 bis din 31 mai 2005.

Art. 3. - La data intrarii In vigoare a prezentului ordin orice dlspozitii contrare 19i lnceteaza aplicabilitatea.

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului, Gheorghe Dobre

Bucuresti, 27 decembrie 2005. Nr. 2.228.

*) Ordinul nr. 2.228/2005 a fast publicat in Monitorul Olicial al Homanlel, Partea I, nr. 148 din 16 lebruarie 2006 si este reprodus si in aces!

Jmar bis.

2

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 1118 bi~;/Hl,IL20()O

COD DE PROIECTARE. EVALUAREA ACTIUNII ZAPEZII ASUPRA CONSTRUCTlIlOn INDICATIV CR 1-1-3-2005

1. Elemente generale

1.1 Introducere

Codul cuprinde prineipiile, elementele si datele de baza ncccsnro peutru IIll1hiUro" incarcarilor din zapada ill Romania, ill aeord eu dezvoltarile din urmatoarclc coduri (h, 1I1'liltwtttrt avansate:eodul european pentru ineareari din zap ada, Euroeodul 1, EN 1 ()91-I-J. i~()()J. ~I)dul american ASCE 7-95,2000 sidocumentul ISO/DIS4355/1992.

Sunt indicati coeficientii de expunere si eoeficientii de forma pentru incarcnron dill MPtHhl pe acoperisuri eu forme uzuale, dupa formatul §i datele de baza.din Eurocodul I, Parton I-J,

Prima versiune a prezentului cod a fost intocmita de catre UTCB ~i IPCT '1lItl'e nuli II)I)~" 1996, forma actuala fiind e1aborata la UTCB ill2004-2005.

Analiza statistiea a valorilor extreme maxime anuale ale incarearii din zapadn po 1101 observate la statiile meteorologice ale Institutului National de Meteorologie si Hidrologie (IN Mil) s-a faeut pe baza datelor existente la INCERC.

Codul se inserie in procesul de armonizare a legislatiei tehnice romanesti ell cell dill Comunitatea Europeana, imbunatatind nivelul de reprezentare a inearcarii din zapada pcntru proiectarea construetiilor in Romania.

Codul euprinde reeomandari pentru proiectarea cladirilor, strueturilor si clcmcntclor Tor eomponente expuse aetiunii zapezii.

In eazul constructiilor eu acoperisuri eu forme speciale neincluse in prczcntul cod so recomanda (i) utilizarea unor date din alte prescriptii internationale si/sau (ii) dctcrminarca experimentala a valorilor eoeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis.

Inc arc are a din zapada este 0 incarcare statica pe metru patrat de proiectic orizontala a acoperisului. Actiunea zapezii asupra eonstructiilor este eonsiderata aetiune variabila.

1.2 Definitii

(1) Valoarea caracteristiea a inearcarii din zapada pe sol este definita eu 2% probabilitate de depasire intr-un an sau, echivalent, ell un interval mediu de recurenta llv1R=50 ani. Aceasta valoare earaeteristiea are 0 probabilitate de realizare mai mare de 50% pe durata existentei unei eonstruetii.

(2) Valoarea earaeteristiea a inearearii din zapada pe aeoperis se determina prin multipliearea valorii caracteristiee a inearearii din zapada pe sol eu eoefieientii de expunere a amplasamentului si de forma pentru inearearea din zapada pe acoperis.

(3) Coeficientul de expunere al amplasamentului eonstruetiei stabileste reducerea sau cresterea inearearii din zapada pe acoperis in funetie de topografia locala a amplasamentului si de obstacolele de langa constructie,

(4) Incarearea din zapada neaglomerata pe acoperis este incarearea datorata depunerii naturale a zapezii pe aeoperis, distributa cvasiuniform si influentata doar de forma aeoperisului. Aeeast tip de incarcarenu include redistribuirea zapezii datorita actiunii vantului si/sau topirii zapezii.

(5) Inearearea din zapada aglomerata pe aeoperis este inearearea datorata redistribuirii zapezii pe acoperis datorita aetiunii vantului si/sau topirii zapezii.

(6) Coeficientul de forma pentru incarearea din zapada pe acoperis stabileste distributia inearearii din zapada pe aeoperisuri de diferite forme, fara a lua in considerare influenta eonditiilor de expunere a amplasamentului.

(7) Coefieientul termie stabileste redueerea inearearii din zapada pe acoperis in funetie de fluxul termie ee po ate eauza topirea zapezii la nivelul acoperisului.

*) Anexa este reproousa in facsimiL

I

ANL~A') I

I I I

~ I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

3

1.3 Simboluri utilizate

A altitudinea amplasamentului [m]

Ce coeficientul deexpunere al amp las amentu lui construetiei C t coefieientul termie

fMR intervalul mediu de recurenta al actiunii/inearcarii

Is· lungimea zoneicu zapada aglomerata [m]

SO,k valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, in arnplasamentul constructiei [kN/m2]

Sk valoarea caracteristica a incarearii din zapada pe acoperis [kN/m2]

a unghiul de panta al acoperisuIui, masurat rata de orizontala [ 0 ]

y greutatea speeifica a zapezii [kN!m3]

fl coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis.

2. Proiectarea prin metoda coeficientilor partiali de siguranta

2.1 Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol

Datele de baza pentru zonarea valorii caracteristice a inearcarii din zapada pe sol avand 2% probabilitate de depasire intr-un an, respectiv intervaluI mediu de recurenta IMR=SO ani, sunt prezentate in Anexa A.

Valoarea earacteristica a incarcarii din zapada pe sol, SO,k, in Romania este recomandata in harta de zonare din Figura 2.1. Harta este valabila pentru altitudini sub 100Om.

Nota: Daea deterrninarea valorilor caracteristice ale inearearii din zapada pe sol, SOh se face pe baza unei analize statistice de valori extreme pentru amplasamentul constructiei, masuratorile de valori maxime anuale ale inaltimii/greutatii zapezii din zona situata in apropierea amplasamentului trebuie sa aeopere eel putin 20 de ani de observatii.

Determinarea valorii earacteristice a incarcarii din zapada pe sol ill amplasamente cu altitudinea zfz IOfltlm se face eu unnatoarele relatii, Tabelul 2.1:

so,Jc(A~100Om) = 2.0 + 0.00560 (A-lOOO) so.Jc(A~100Om) = 1.5 + 0.00602 (A-lOOO)

. pentru so,Jc(A<1000m) =2.0 kN/m2

. 2

pentru so,Jc(A<100Om) =1.5 kN/m ,

(2.1) (2.2)

unde SO,k sunt valorile din Harta din Fig. 2.1 pentru zonele situate in imediata vecinatate a muntilor.

TabeluI 2.1 Valori

t . ti al .

.. d'

d

I .

1 de munte (A~lOOOm)

carac ens Ice e illcarcarll ill zap_a a pe so ill zone e
so.!lA~100Om), kN/m2
AltitudineaA, m sOk=1.5 kN/m2 sOk=2.0 kN/m2
1000 1.5 2.0
1100 2.1 2.6
1200 2.7 3.1
1300 3.3 3.7
1400 3.9 4.2
1500 4.5 4.8
1600 5.1 5.4
1700 5.7 5.9
1800 6.3 6.5
1900 6.9 7.0
2000 7.5 7.6 4

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.II.2006

N
8
Z
~
.:;;
<$
'"'l
'0
CIJ
&
.g
co
~
.5
'0
......
·c
co
o
~
o
.s
co
0
o
._
.....
rn \0
·c
0
.....
~
o
._
·c
0
co
:>-
til
0
1-0
co
C
0
N
co
.§
a
0
~
N
~
;:s
01)
~
0-
N
z+
II
" f '

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148bis/16.11.2006

5

2.2 Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis

Incarcarea din zapada pe acoperis ia in considerare depunerea de zapada in functiede forma acoperisului si de redistributia zapezii cauzata de vant si de topirea zapezii.

La proiectarea acoperisurilor se utilizeaza doua distributii ale incarcarii din z~ada: (i) incarcarea din zapada neaglomerata si (ii) inc arc area din zapada aglornerata,

Incarcarea din zapada este considerata ca actionand vertical pe proiectia orizontala (m2) a suprafetei acoperisului.

Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis, Sk se detennina astfel:

(2.3)

unde:

este coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis;

- valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol [kN/m2], in amplasament;

- coeficientul de expunere al amplasamentului constructiei;

- coeficientul tennic.

Coeficientul de expunere, C, al amplasamentului constructiei este functie de conditiile de expunere ale constructiei (atat la momentul proiectarii cat si ulterior), valorile sale fiind recomandate in Tabelul 2.1.

Tabelul 2.1 Valorile coeficientului de expunere C,

Tipul expunerii Ce
Completa 0.8
Partiala 1.0
Redusa 1.2 In cazul expunerii Complete, zapada poate fi spulberata pe zone intinse de teren plat lips it de adapostire sau cu adapostire limitata, .

In cazul expunerii Partiale, topografia terenului si prezenta altor constructii sau a copacilor nu permit 0 spulberare semnificativa a zapezii de catre vant.

In cazul expunerii Reduse, constructia este situata mai jos decat terenul inconjurator sau este inconjurata de copaci inalti silsau constructii inalte.

Pentru acoperisuri cu tennoizolatii uzuale coeficientul tennic Ct este considerat l.0. Coeficientul tennic Ct po ate reduce incarcarea data de zapada pe acoperis in cazuri speciale, cand transmitanta tennica a acoperisurilor este ridicata si conduce la topirea zapezii. In aceste cazuri, valoarea coeficientului termic se detennina prin studii speciale si este aprobata de autoritatea nationala competenta.

2.3 Valoarea de calcul a eJectului structural al incarcarii din zapada

Valoarea de calcul a efectului structural al incarcarii din zapada se determina utilizand coeficientii partiali de siguranta din Capito Iul 4 "Verificari prin metoda coeficientilor partiali de siguranta"din "Codul de proiectare; Bazele proiectarii structurilor in constructii", 2005. Coeficientii partiali de siguranta se aplica efectului structural aI incarcarii caracteristice din zapada pe acoperis.

6

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEAI, Nr. 148 bis/16.11.2006

3 Coeficienti de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis

p.

3.1 Acoperisuri cu 0 singura panta

Distributia coeficientului de forma PI. al incarcarii din zapada pe acoperisurile cu 0 singura panta, pentru situatiile in care zapada nu este impiedieata sa alunece de pe acoperis, este indicata in Figura 3.LValoarea coeficientului PI este indicata in .Tabelul 3.1 si Figura 3.2, functie de panta acoperisului, a[D].

Daca la marginea mai joasa a acoperisului este plasat un parapet sau alt obstacol ee impiediea alunecarea zapezii, atunci coeficientii de forma ai inearcariidin zapada nu trebuie sa fie mai mici de 0,8. Cazurilede acoperisuri eu obstacole/parapeti sunt prezentate in CapitoluI 3.6.1.

•. ;:

-

.. -

"

Figura 3.1 Distributia coeficientului de forina pentru incarearea din zapada pe aeoperisuri cu - 0 singura panta

2.0
r""
1.6
,-
11 1.0
0.8 a

Figura 3.2 Coeficientii de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri eu 0 singura panta, eu doua pante si pe aeoperisuri cu mai multe deschideri

TabeluI 3.1 Valorile coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri

. d . .. . I d hideri

- eu 0 smgura _Qanta, cu oua pante Sl pe aeopensun cu mal mu te esc 1 en
Panta acoperisului, cf 0° 5 a5 30° 30° < a<60o a;;:: 60°
PI 0,8 0,8 (60 - a)/30 0,0
P2 0,8 + 0,8 af30 1,6 -
, 3.2 Acoperisuri cu doua pante

[ {'

- Distributiile eoeficientilor de forma PI si P2, pentru incarcarea din zapada pe acoperisurile cu doua pante, pentru situatiile in care zap ada nu este impiedicata sa alunece de pe aeoperis, sunt indicate in Figura 3.3. Valorile coeficientilor PI si P2 sunt indicate in Tabelul 3.1 si Figura 3.2, in functie de panta acoperisului, arc].

1i 1

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/1~.I1.2006

7

jJ2fa)

jJ2fa)

O.5jJ,(a)

O.5p,(a)

Figura 3.3 Distributia coeficientilor de forma pentru inearearea din zapada pe aeoperisuri eu doua pante

Pentru inearcarea din zapada neaglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.3, cazul (i). Pentru incarcarea din zapada aglomerata, distributia recomandata esteindicata in Figura 3.3, eazul (ii) si eazul (iii).

Daca la marginea mai joasa a acoperisului este plasat un parapet sau alt obstacol ee impiediea aluneearea zapezii, atunei coeficientii de forma ai incarcarii din zapada nu trebuie sa fie mai mici de 0,8. Cazurile de acoperisuri eu obstaeole/parapeti sunt prezentate in Capitolul 3.6.1.

3.3 Acoperisuri eu mai multe desehideri

(1) Distributiile coeficientilor de forma /11 Si/12, pentru incarearea din zapada pe aeoperisuriJe eu mai multe deschideri/pante, pentru situatiile in care zapada nu este impiedicata sa alunece de pe acoperis, sunt indicate in Figura 3.4. Valorile eoefieientilor /11 si /12 sunt indicate in in Tabelul3.1 si Figura 3.2, in funetie de panta aeoperisului, zr]"].

"1(ll1) 111 (ll2) 111 (ll1) J11(ll2)

CazuIO) ,.

_1~~II~iIIlIW~~III~IIIIII~II~li"~~~~III~lIill~~.~!~I~1

a=(al+ a2)/2

Cazul (Ii)

Figura 3.4 Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri eu mai multe deschideri

Pentru incarcarea din zapada neaglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.4, eazul (i). Pentru incarcarea din zapada aglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.4, cazul (ii).

Daca Ia marginea mai joasa a aeoperisuIui este plasat un parapet sau alt obstaeol ce impiedica aIunecarea zapezii, atunei coeficientii de forma ai incarcarii din zapada nu trebuie sa fie mai mici de 0,8. Cazurile de acoperisuri cu obstacole/parapeti sunt prezentate in CapitoJuJ 3.6.1.

8

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

(2) In cazul acoperisurilorcu mai mu1te deschideri, la proiectarea doliilor se utilizeaza distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata indicata in Figura 3.5.

I . 5:2

~I

Figura 3.5 Distributia coeficientului de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata pe acoperisurile cu mai mu1te deschideri (zona doliilor)

lJ

Valoarea coeficientului de forma Jil pentru inearcarea din zapada din Fig. 3.5 este valoarea minima dintre:

Jll = yh / SO,k

Jil = 2b3/ (lsl+ld; lsI = bi, Is2 = b2 JlI= 5.

(3.1a) (3.1b) (3.1c)

SO,k este valoarea caracteristiea a incarcarii din zapada pe sol [kN/m2], in amplasamentul constructiei. y este greutatea specifiea a zapezii si se considera egala eu 2 leN/m3.

3.4 Acoperisuri cilindrice

Distributia coeficientului de forma Jl3 pentru inearcarea din zapada pe acoperisuri cilindrice, pentru situatiile in care zapada nu este impiedicata sa aluneee de pe acoperis, este prezentata in Figura 3.6, unde coeficientul Jl3 este determinat din Figura 3.7 si Ecuatia 3.2.

Cazul (i)

Cazul (ii)

h

b

Figura 3,6 Distributia coeficientului de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cilindrice

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

9

Coefieientii de forma pentru incarearea din zapada pe acoperisurile cilindrice sunt recomandati in Figura 3.7 pentru valori ale unghiului /3 dintre orizontala si tangenta la curba directoare a acoperisului mai mici sau egale eu 60° si pentru diferite rapoarte inaltimellatime (hlb).

2.0

III 1.0

o

0.1

0.2 0.3 0.4 0.5

hlb

t1

Figura 3.7 Coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cilindrice

Valorile coeficientului de forma 113 pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cilindrice

sunt:

113 = 0,2 + 10 hlb

0,2 5,f13 5, 2

pentru /35, 60°.

(3.2)

Pentru valori ale unghiului /3 dintre orizontala si tangenta la curbadirectoare a acoperisului mai mari de 60°, coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisurile cilindrice este zero.

Daca la marginea mai joasa a acoperisului este plasat un parapet sau a1t obstacol ce irnpiedica alunecarea zapezii, atunci coeficientii de forma ai incarcarii din zapada nu trebuie sa fie mai mici de 0,8 ..

Pentru incarcarea din zapada neaglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.6, cazul (i). Pentru inearcarea din zap ada aglomerata, distributia recomandataeste indicata in Figura 3.6, cazul Cii).

3.5 Aeoperisuri eu denivelari bruste

Aglomerarile de zapadade pe acoperisurile cu denivelari bruste se datoreaza spulberarii zapezii de catre vant S1 alunecarii zapezii de pe acoperisul superior.

Distributiile eoefieientilor de forma pentru incarcararea din zapada pe aeoperisuri cu denivelari bruste sunt recomandate in Figura 3.8.

Clzul P)

111;llrilillllllllililillilillilll;lilll!illll!II~lilliIIIIIIIIIIIII!III

Cazul(l)

CUlII QI)

.1

h

I.

I.

.!

(a) Aeest caz se (b) unde b, < I,

Figura 3.8 Distributia coeficientilor de forma pentru inearcarea din zapada pe acoperisuri eu denivelari bruste

- .'_._. - ... ......__"

10

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

Valorile coeficientilor de forma #1 si #2 se detennina astfel:

#1 = 0,8

#2 = Jls + f.Jw.

(pentru acoperisul orizontal situat mai jos)

(3.3) (3.4)

Coeficientul de forma pentru incarcarea datorata alunecarii zapezii, Jls este:

Jls= °

Jls = 50% din coeficientul de forma maxim corespunzator acoperisului mai

inalt adiacent, care se determina conform Cap.3.2.

Coeficientul de forma pentru incarearea datorata spulberarii zapezii, I1w este:

0,8 s f.1w s 4,0

(3.5)

unde r este greutatea specifiea a zapezii care se considera egaIa eu 2 kN/m3 bi, b: si h - dimensiuni indicate in Figura 3.8.

Lungimea zonei de aglomerare a zapezii pe acoperis se eonsidera is = 2 h si este limitata la 5 m s.t,« 15 m.

Daca b2 :::; ls, coeficientul de forma pentru incarearea din zapada la marginea aeoperisului mai putin inalt se calculeaza prin interpol area valorilorlui /11 si /12, in conformitate eu Figura 3.8 (b).

~

Pentru inearearea din zapada neaglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.8, eazul (i). Pentru incarcarea din zapada aglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.8, eazul (ii).

3.6 Eleele locale

3 .. 6.1 Aglomerarea de zapada Ia aeoperisuri cu obstacole

Pe aeoperisurile eu obstaeole este posibila aglomerarea zapezii In zonele de adapostire aerodinamica la vant.

(1) Distributia eoeficientilor de forma in eazul aglomerarilor de zapada datorate obstaeolelor ell inaltimea mai mare sau egala eu 1m este indieata in Figura 3.9 pentru acoperisuri evasiorizontale.

,

#12

Figura 3.9 Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe aeoperisuri eu obstacole

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.II.2006

11

Valorile recomandate ale coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisurile orizontale sunt:

PI = 0,8

P2 =yh / Sk.

0,8 s P2 s 2,0.

"

(3.6)

(3.7)

Greutatea specifica a zapezii yse considera ca fiind 2 kN/m3.

Lungimea zonei de aglomerare a zapezii pe acoperis se considera is = 2 h si este limitata la 5m~is~15m.

(2) Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada incazul . in care obstacolul de pe acoperis are 0 inaltime mai mica de 1 m sau in care incarcarea din zapada se exercita pecopertine cu lungime mai mica de 5 m care protejeaza intrarea in c1adire este indicata in Figura 3.10.

Obstacol pe acoperis teresa

Obstacol pe acoperisuri Tn pantA sau cilindrice

J

Copertina deasupra u~ilor sau docurilor de Incarcare,

unde b,:s 5m

Figura 3.10 Coeficienti de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata pe acoperisuri in zona obstacolelor

Coeficientii de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata pe acoperis in zona obstacolelor cu inaltimea mai mica de 1 m se detennina astfel:

J11 = minimul dintre unnatoarele doua valori: yhl /SQ,k; 5;

(3.8)

J12 = minirnul dintre unnatoarele doua valori: Yha lsc»: 5.

SO,k este valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol [kN/m2], in amplasamentul constructi ei.

Greutatea specifica a zapezii y se considera egala cu 2 leN/m3.

Lungimea zonei de aglomerare a zapazii Is, se va lua astfel:

12

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

lsi = minimul dintre 5h si b,

lS2 = minimuI dintre 5h si bz

unde h:51 m.

(3.9)

Pentru copertinele avand 0 lungime hi mai mica de 5m, coeficientul de forma al incarcarii este limitat la /11 ~ 2hllsl, unde b este valoarea maxima dintre hlsi bz.

(3) Distributiacoeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata pe acoperis in dreptul parapetilor este prezentata in Figura 3.11.

1·

t

DoLe

I

t

Coama

'u1"'lh...

~

Acumulare de zApada In zona de dolie din spatele parapetului; peref mansarda.

T

Acumulare de z~pada Tn spatele parapetului; acoperis terasA

h

NOTA - la calculul coeficientului de form~ se utilizeazA Ih. .

'u1~

Is

Acumulare de z~pad4 Tn spatele parapetului de Is marginea acoperisulut acopertsuri In pantA sau cilindrice.

Figura 3.11 Coeficienti de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata pe acoperis in dreptul parapetilor

In Figura 3.11, coeficientul de forma al incarcarii din zapada aglomerata pe acoperis in dreptul parapetilor ~e va Iua ca minimul dintre:

/11 = yhl SO,k, /11 = 2 hils iii = 8.0.

unde SO,k este valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol [kN/rn2], in amplasamentul constructiei.

Greutatea specifica a zapezii r se considera egala cu 2 kN/rn3•

Lungimea zonei de acurnulare de zapada, Is se va lua rninimul dintre 5h, hi si 15m.

(3.10)

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

13

3.6.2 Aglomerarea de zapada la marginea unul acoperis

La proieetarea zonelor de acoperis iesite in consola, Figura 3.12, trebuie sa se eonsidere pe langa incarcarea din zapada eorespunzatoare acestor zone si incareareadata de zapada atamata de marginea acoperisului.

Figura 3.12 Zapada atarnata de marginea acoperisului

Inearearea din zap ada atarnata se considera ea actionand Ia marginea acoperisului si se deterrnina astfel:

2

Se = K Sk Iy

(3.11)

unde:

Se este incarcarea din zap ada atarnata de marginea acoperisului si distribuita pe lungimea acoperisului (kN/m);

se - valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis in cazul eel mai defavorabil de depunere de zapada;

Y: greutatea specifica a zapezii care se considera 3 kN/m3;

K - coeficient care tine cont de forma neregulata a depunerii de zapada, Kmar=2.5.

3.6.3 Incarcareadin zapada pe panouri de protectie si alte obstacole de pe acoperisuri

Incarcarea din zap ada pe metru liniar, F; (lcN/m), exercitata pe panourile de protectie (parazapezi) si pe alte obstacole, datorata unei mase de zapada care aluneca pe acoperisurile in panta, se va ealeula, pe directia aluneearii, cu relatia:

F; = si b sina

(3.12)

unde:

)

Sk este valoarea caraeteristica a incarcarii din zapada pe acoperis in cazul eel mai defavorabil , tie depunere de zapada;

b - distanta in plan - orizon,tal intre panourile de protectie sueeesive sau de la eoama acoperisului la prirnul panou (m);

a- panta acoperisului masurata fata de orizontala [0].

Coeficientul de frecare dintre zapada si suprafata invelitorii acoperisului se considera nul.

Anexa A - Zonarea incarcarii din zapada

Harta de zonare a incarcarii din zapada a fost initial elaborata de Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti (UTCB), in 1994-1995, pe baza analizei statistiee a valorilor extreme maxime anuale ale inearcarii din zapada pe sol observate la statiile meteorologice ale Institutului National de Meteorologie si Hi drologie (INMH) s-a facut pa baza datelor existente Ia Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii st Economia Constructiilor (INCERC).

Zonarea valorii caracteristice a inearearii din zapada pe sol, definita cu 2% probabilitate de depasire intr-un an, eorespunzand unui interval mediu de recurenta IMR=50 ani, s-a facut luand in considerare:

(i) Valorile caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol, calculate in repartiti a lognorrnala recornarrdata de prescriptiile de specialitate din SUA in ultimele doua decenii;

(ii) Comparatia dintre valorile caracteristice ale inc arcari i din zapada pe sol si valorile maxime observate ale incarcarii din zapada pe sol, in fiecare statie meteorologica;

(iii) Analiza distributiei geografice pe teritoriul Romaniei a valorilor coeficientului de variatie si a mediei maxirnelor anuale ale incarcarii din zapada pe sol.

14

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

T abel AI. Valori caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol in Municipiile resedinta de judetFig.l.I

Nr. Municipiul Incarcarea din zap ada (kN/m2) avand
intervalul mediu de recurenta IMR=50ani
1 Alba Iulia 1,5
2 Alexandria 2,5
3 Arad 1,5
4 Bacau 2,5
5 BaiaMare 2,0
6 Bistrita 1,5
7 Botosani 2,5
8 Brasov 2,0
9 Braila 2,5
10 Bucuresti 2,0
11 Buzau 2,0
12 Calarasi 2,5
13 Cluj 1,5
14 Constanta 2,0
15 Craiova 2,0
16 Deva 1,5
17 Drobeta Turnu Severin 2,0
18 Focsani 2,0
19 Galati 2,5
20 Giurgiu 2,5
21 Iasi 2,5
22 Miercurea Ciuc 2,0
23 Oradea 1,5
24 Piatra Neamt 2,0
25 Pitesti 2,0
26 Ploiesti 2,0
27 Ramnicu Valcea 2,0
28 Resita 2,0 -~
29 SatuMare 1.5
30 Sfantu Gheorghe 2,0
31 Sibiu 1,5
32 Slatina 2,0
33 Slobozia 2,5
34 Suceava 2,5
35 Timisoara 1,5
36 Targoviste 2,0
37 Targu Jiu 2,0
38 TarguMures 1.5
39 Tulcea 2,5
40 Vaslui 2,0
41 Zalau 1,5 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

15

Anexa 8 - Intervalul mediu de recurenta al incarcarii din zapada pe sol

Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, SO,k corespunde unui interval mediu de recurenta IMR=50 ani sau, echivalent, unei probabilitati de depasire intr-un an de 2% (probabilitatea de nedepasire intr-un an, 98%).

Relatia dintre intervalul mediu de recurenta IMR=N ani si probabilitatea denedepasire intr-

un an,p este: N = J/(J-p).

Relatia dintre valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol avand IMR=50 ani, SO,k si valoarea incarcarii din zapada pe sol avand IMR=N ani, notata SN, este:

S N _ (C-2.o54)Jln(lW1) --e

SO,k

(B.l)

SN

C

este valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol (kN/m2), avand un interval mediu de recurentaIMR=50 ani;

-valoarea incarcarii din zapada pe sol avand un interval mediu de recurentaIMR=N ani;

- coeficient in functie de probabilitatea nedepasire intr-un an dat in Tabelul B.l si

valabil pentru repartitia lognorrnala a extremelor maxima anuale; coeficientul de variatie al maximelor anuale ale incarcarii din zapada pe sol.

unde: SO,k

v

Ec. (B. 1 ) este reprezentata in Figura B.l pentru diferite valori ale coeficientului de variatie al

maximelor anuale ale incarcarii, V .5'-

Tabelul B.l

IMR P C
Intervalul mediu de recurenta, ani Probabilitatea de nedepasire intr-un an
10 0.9 1.282
25 0.96 1.751
50 0.98 2.054
100 0.99 2.326 1.2
1.1
1.0
.:.:
ti 0.9
~
'"
II)
0.8
0.7
0~6 _ ....
_ .. _ "
• 1---.- . -
- . __
... _ _ _--
_- - _ .. -
. ...-:: .- _ -::-- ---
_ --:: __
.... ~.- _ --
l---- fo- .... _:;F"
~ - ~
.... - ~"""'._·:tJ
.' ;
,~ . . ;
,,,. '"; "
~ ~ ,.
,
. ,,'
. .
. . --V=O,1
. "
. - - -V=O,3
. "
.'
. •••• 'V=O,5-
.'
, - '-V=O 7
'I' I ' 10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Interval medlu de recurenta IMR, ani

Figura B.1 Rapoarte ale incarcarii din zapada pe sol avand diferite intervale medii de recurenta

16

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

Anexa C - Standarde si Coduri privind actiunea zapazii asupra constructlilor si Bibliografie

AlSC, 1990. Load and resistance factor design specifications for structural steel buildings.

American Institute of Steel Construction, Chicago, lllinois

ASCE 7-98, ASCE 7-95 Standards: Minimum design loads for buildings and other structures.

American Society of Civil Engineers, New-York, 2000

CIB Commission W81, 1991. Actions on structures. Snow loads, First edition, Aug.

Cod de proiectare pentru incarcari din zapada armonizat cu formatul si datele de baza din Eurocode1 si Documentele ISO, Contract de reglementare Nr. 985/1995 cu MTCT Eurocodul1, EN 1991-1-3,2003. Snow loads. Adopted European Standard; CEN, Brussels. European Standard ENV 1991-1, EUROCODE 1 1993. Basis of design and actions on structures, Part 1 : Basis of design, CEN/TC250/SC61N32.

European Standard ENV 1991-2-3, EUROCODE 1, 1993. Bases of design and Actions on structures. Part 2-3: Snow loads, CEN/TC250/SCIIN106.

ISO DIS 4355,1992. Bases for design of structures. Determination of snow loads on roofs. ISO/TC98/SC2IWG1ITenth draft, 1993. General princi~es on reliability for structures, Revisions of

IS 2394.

SNIP 2.01.07-85. Nagruzki i vozdeistvia. Izdanie ofitialinoe. Gostroi SSSR, Moskva 1987 STAS 10101121-92 Incarcari date de zapada

SR EN 1991-1-3 2005. Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Actiuni GeneraleIncarcari date de zap ada.

Uniform Building Code, 1991 Edition, International Conference of Building Officials, Whittier, California

Del Corso R.; Granzer M., Gulvanessian H., Raoul 1, Sandvik R., Sanpolesi L., Stiefel U., 1995.

New european code for snow loads. Background Document. Proceedings of Department of Structural Engineering, University of Pisa, No.264-1995, 76 pag.

Ghiocel D., Lungu D. 1975. Wind, snow and temperature effects on structures based on probability, Tunbridge Wells, Kent, Abacus Press.

Joint Committee on Structural Safety CEB-CECM- CIB-FIP-IABSE, 1974. Basic data on loads, Second draft, Lisbon.

Lungu D., Demetriu S., Aldea A., 1995. Basic code parameters for enviromental actions in Romania harmonised with EC1. Seventh International Conference on Application of Statistics and Probability in Civil Engineering, Paris, July 10-13, Proceedings Vol.2, p.881-887

Lungu D., Ghiocel D., 1982. Metode probabilistice in calculul constructiilor, Editura Tehnica, Bucuresti

Ostlund L., 1995. Section 2.12 Snow load in Probabilistic Model Code, Joint Committee on Structural Safety, Second Draft

Sandi R., Floricel I., Balacescu A., s.a., 1990-1992. Studii asupra parametrilor de baza ai actiunilor climatice (vant, zapada) in vederea unei zonari imbunatatite a teritoriului Romaniei. Fazele 1-7. Contract No. 132/1990. INCERC Bucuresti

Sanpaolesi L., 1996. The background document for snow loads. IABSE Colloquim, Delft 1996, Basis of design and actions on structures, Background and application of Eurocode 1. pp.191- 199.

Ravindra K.M., Cornell C.A., Galambos T.V., 1978. Wind, snow and loads factors for use in LRFD. Journal of Structural Division, ASCE, Vol. 104, Nr. ST9, pp.1443- 1457.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $1 TURISMULUI

I ORDIN

pentru aprobarea Beqlementarli tehnice "Cod de prolectare.

Bazele proiectarli structurllor In constructii", lndicativ CR 0-2005*)

17

In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea In constructii, cu modificarile ulterioare,

) In temeiul art. 2 pct. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 41212004 privind organizarea si

! functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor 9i Turismului, cu rnoditicarile 9i completarile ulterioare,

avand In vedere procesele-verbale de avizare nr. 10 din 14 noiembrie 2005 al Comitetului tehnic de specialitate - CTS 5 9i nr. 10 din 28 noiembrie 2005al Comitetului tehnic de coordonare qenerala,

ministrul transporturilor, constructillor ~i turismului emite urrnatorul ordin:

Art. 1. - Se aproba Reglementarea tehnica "Cod de proiectare. Sazele proie ctarii structurilor In constructii", indicativ CR 0-'-2005, elaborate de Universitatea Tehnica de -nstructii Bucuresti - UTCS, prevazuta In anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publica ln Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, 9i intra In vigoare odata cu Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor 9i turisrnului

nr. 489/2005 pentru aprobarea Reglernentarii tehnice "Cod de proiectare seismica- Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri", indicativ P 100-1/2004, publicat In Monitorul Oficial al Hornaniei, Partea I, nr. 462 sl 462 bis din 31 rnai 2005.

Art. 3. - La data intrarii In vigoare a prezentului ordin orice dlspozitii contrare 19i lnceteaza aplicabilitatea.

Ministrul transporturilor, constructiilor 9i turisrnului, Gheorghe Dobre

Bucuresti, 27 decembrie 2005. Nr. 2.230.

0) Ordinul nr. 2.230/2005 a los 1 publica! in Monitorul Olicial al Rornaniel, Partea I, nr. 148 din 16 lebruarie 2006 :;;i este reprodus ~i in aces! nurnar bis.

18

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

COD DE PROIECTARE. BAZELE PROIECTARII STRUCTURiLOP..IN CONSTRUCTII IND!CATIV CR 0-2005

1. Generalitati

Codul cuprinde principiile, elementele §i datele de baza necesare pentru clasificarea actiunilor/incarcarilor si gruparea efectelor structurale ale actiunilor/incarcarilor pentru proiectarea cladirilor si structurilor in acord eu dezvoltarile din urmatoarele coduri de proiectare avansate: Eurocodul 0, EN 1990: 2002, codurile americane ASCE 7-95, ASCE7- 98: 2000 si documentul ISO 239411993.

Codul se ins erie in proeesul de annonizare a legislatiei tehnice romanesti pentru proiectarea constructiilor eli cea din Comunitatea Europeana,imbunatati.nd nivelul de siguranta a structurilor si constructiilor din Romania.

1 .. 1 Scopuff

Prezentul cod se refera 1a clasificarea actiunilor/incarcarilor si gruparea efectelor structurale ale actiunilor/incarcarilor pentru proiectarea cladirilor S1 structurilor,

&-,.

1.2 Definitij

1.2.1 Definitii referitoare la actiuni in constructii

1.2.1.1 Actiuni (F)

Actiunile asupra constructiilor se pot exprima prin:

a) Forte/incarcari aplicate asupra structurii (actiuni directe);

b) Acceleratii provocate de cutremure sau alte surse (actiuni indirecte);

c) Defonnatii impuse cauzate de variatii de temperatura, umiditate sau tasari diferentiate sau provocate de cutremure (actiuni indirecte).

1.2.1.2 Efect al actiunii (E)

Efectul actiunii/actiunilor pe structura se poate exprima in terrneni de efort sectional si/sau efort unitar in elementele structurale, pre cum si in termeni de deplasare si/sau rotatie pentru elementele structurale S1 structura in ansamblu.

1.2.1.3 Actiune permanenta (G)

Actiune pentru care variatia in timp este nula sau neglijabila,

1.2.1.4 Actiune variabila (Q)

Actiune pentru care variatia in timp a parametrilor ce caracterizeaza actiunea nu este nici monotona nici neglijabila.

1.2.1.5 Actiune accidentala (A)

Actiune de durata scurta dar de intensitate semnificativa, ce se exercita cu probabilitate redusa asupra structurii in timpul duratei sale de viata proiectate.

Nota -De obicei cutremurul si impactul reprezinta actiuni accidentale, iar zapada si vantul reprezinta actiuni variabile.

1.2.1.6 Actiune seismica (AE)

*) Anexa este reprodusa in facsimil.

a

ANEX

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.1I.2006

19

Actiune asupra structurii datorata miscarii terenului provocata de cutremure.

1.2.1. 7 Actiune geotehnica

Actiune transmisa structurii de catre pamant si /sau apa subterana.

1.2.1.8 Actiune fixa si actiune libera

Actiunea fixa are distributia si pozitia fixe pe structura. Actiunea lib era poate avea diverse distributii si pozitii pe structura.

1 .2.1.9 Actiune statica

Actiune care nu provoaca forte de inertie pe structura si elementele sale structurale.

1.2.1.10 Actiune dinamica

Actiune care provoaca forte de inertie semnificative pe structura si elementele sale structurale.

1.2.1.11 Actiunea cvasistatica

Actiune dinamica reprezentata printr-o actiune statica echivalenta,

1.2.1.12 Valoare caracteristicaa unei actiuni (Fk)

Valoarea caracteristica a unei actiuni corespunde unei probabilitati mici de depasireaactiunii in sensul defavorabil pentru siguranta structurii in timpul unui interval de timp de referinta. Valoarea caracteristica se detennina ca fractiI al repartitiei statistice a actiunii.

1.2.1.13 Valoare cvasipennanenta a unei actiuni variabil[(1/f2Qk)

Val 0 are exprimata ca 0 fractiune din valoarea caracteristica a actiunii printr-un coeficient 0/2 S 1.

1.2.1.14 Valoare de calcul a unci actiuni (Fd)

Valoare obtinuta prin multiplicarea valorii caracteristice Fk cu un coeficient partial de siguranta, Yf ce ia in consideratie incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra sigurantei structurale, ce caracterizeaza actiunea,

1.2.2 Definitii referitoare la rezistentele materialelor structurale

1.2.2.1 Valoare caracteristica a unei rezistente (Rk)

Valoarea caracteristica a unei rezistente a materialului structural corespunde unei probabilitati mici de nedepasire a rezistentei. Aceasta valoare se detennina ca un fractil inferior al repartitiei statistice a rezistentei materialului.

o valoare nominala, stabilita detenninistie, poate fi folosita ca valoare earaeteristiea in Iipsa datelor statistice.

1.2.2.2 Valoare de calcul a unei rezistente (Rd)

Valoare obtinuta prin impartirea valorii caracteristice, Rk la un coeficient partial de siguranta, Ym ce ia in considerare ineertitudinile nealeatoare, eu caraeter defavorabil asupra sigurantei structurale, ce caracterizeaza rezistenta.

20

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

1.2.2.3 Valoare nominala (Rnom)

Valoare din documente specifice de material san de produs utilizata in lipsa date lor statistice.

1.2.3 Termeni referitori La geometria structurii

1.2.3 .1 Val oare caracteristica a unei proprietati geometrice (ak)

Valoarea caracteristica a unei proprietati geometrice (ak) corespunde, de obicei, dimensiunilor specificate in proiect.

1.2.3.2 Valoare de calcul a unei proprietati geometrice

Valoarea de calcula unei proprietati geometrice este egala, in general, cu valoarea caracteristica,

1.2.4 Termeni referitori fa analiza structurala

1.2.4.1 Analiza structurala

Analiza structurala cuprinde (i) metodele de calcul a efectelor structurale ale actiunilor si (ii) metodele de calcul a rezistentelor structurii, elementelor structurale, sectiunii elementelor si punctual in sectiune,

1.2.5Definitii privind proiectarea constructiilor . 1.2.5.1 Durata de viata proiectata

Intervalul de timp estimat pentru care structura (sau 0 parte a acesteia) poate sa fie utilizata conform destinatiei/functiunii prevazute.

1.2.5.2 Stari limita

Stari in afara carora structura nu rnai satisface criteriile adoptate de proiectare, ')

1.2.5.3 Stari Iimita ultime

Stari asociate cu prabusirea sau cu forme similare de cedare structurala,

1.2.5.4 Stari limita de serviciu

stan dincolo de care cerintele necesare pentru utilizarea ill conditii nonnale a construetiei/structurii nu mai sunt indeplinite.

1.2.5.5 Valoare nominala

Valoare fixata pe baze nestatistice, de exemplu pe baza experientei acumulate sau pe alte baze rationale.

1~3 cennte de baza

o structura trebuie proiectata si executata in asa fel incat, pe durata vietii considerate la proiectare, sa satisfaca unnatoarele cerinte de baza: rezistenta structural a, functionalitate si durabilitate.

In caz de incendiu, rezistenta structurala trebuie mentinuta pentru 0 perioada de timp determinata.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTE A I, Nr. 148 bis/16.11.2006

21

o structura trebuie proiectata astfel incat sa nu ajunga in situatii de colaps partial sau total datorita unor evenimente precum exploziile si impactul.

Avarierea si degradarea unei structuri trebuie evitate sau limitate prin: eliminarea sau reducerea hazardurilor la care po ate fi expusa;

alegerea unui tip de structura ce este putin vulnerabila la hazardurile considerate; evitarea unor sisteme structurale ce pot ceda fara avertisment;

utilizarea unor sisteme structurale unde elementele structurale conlucreaza in pre1uarea actiunilor.

Cerintele de baza trebuie indeplinite:

prin alegerea materialelor structurale adecvate;

prin proiectareasi detalierea constructiva corespunzatoare;

prin specificarea procedurilor de control in proiectare, in fabrici de produse pentru constructii si in executia si exploatarea structurii considerate.

La cererea autoritatilor competente trebuie efectuate teste de incarcare asupra constructiilor, atunci cand exista motive de verificare a sigurantei constructiei remarcate de catre utilizatori.

1.4 Ipoteze

Proiectarea se considera ea indeplineste cerintele necesare daca sunt indeplinite urmatoarele: alegerea sistemului structural si proiectarea structurii se efectueaza de personal cu

calificarea si experienta adecvata; IJ

executia se efectueaza de un personal cu calificare si experienta adecvata;

calitatea executiei Iucrarilor pe santier si in fabrica se asigura prin supraveghere si control;

materialele si produsele de constructii sunt utilizate conform specificatiilor EN 1990 pana la EN 1999 sau dupa norme nationale relevante pentru materiale si produse pentru constructii;

structura beneficiaza de 0 intretinere adecvata;

structura se utilizeaza in conformitate eu ipotezele admise la proiectare.

Nota - Pot exista cazuri cand ipotezele de mai sus trebuie sa fie suplimentate.

1.5 Durata de viata proiectete

Durata de viata a structurii/constructiei trebuie specificata. Durata de viata proiectata a structuriileonstructiei poate fi simplificat considerata ca in Tabelul 1.1

Tabelul 1.1 - Durata de viata a structurii/constructiei pentru proiectare

Durata de viata proiectata, Exernple
m aru
2100 Structuri monumentale, poduri si alte structuri pentru lucrari
ingineresti importante
50 - 100 Cladiri si structuri obisnuite
10 - 30 Constructii agricole sau similare
Parti de structura cepot fi inlocuite( de exemplu reazeme)
< 10 Structuri tranzitorii Nota - Structunle sau part] ale structunlor ce pot fi dezmembrate pentru a fi refolosite nu trebuie sa fie considerate ca tranzitorii.

22

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA l, Nr. 148 bisi16.lL2006

1.6 Durabilitate

Structura trebuie proiectata astfel ineat deteriorarea sa pe durata de viata proiectata sa nu afecteze performantele constructiei luandu-se in considerare atat conditiile de mediu in care structura este expusa cat si un nivel de intretinere corespunzator.

Conditiile demediu trebuie identificate in faza de proiectare.

Gradul de deteriorare poate fi estimat pe baza calculelor, a cercetarilor experimentale SI experientei obtinute de la constructiile similare precedente.

2. Prlnclplile prolectarli fa stari lirnita

2.1 GeneraGitati

Pentru . 0 functiune data, proiectarea structurilor trebuie efectuata in functie de destinatia,

importanta si valoarea constructiei, .

Trebuie facuta distinctia intre starile limita ultime si starile limita de serviciu (exploatare),

Verificarea starilor limita care se refera la efecte dependente de timp trebuie asociata cu durata de viata proiectata a structurii, Se noteaza ca majoritatea efectelor dependente de timp sunt cumulative.

2.2 Sterttimiteuttime

Starile limita ce implica protectia vietii oamenilor si a sigurantei structurii sunt clasificate ca stari limita ultime,

Starile limita ce implica protectia unor bunuri de valoare deosebita trebuie deasemenea clasificate ca stari limita ultime, Asemenea cazuri sunt stabilite de catre client si autoritatea relevanta,

Si urmatoarele stari limita ultime trebuie verific ate , acolo uncle pot fi relevante pentru siguranta structurii:

- pierderea echilibrului structurii sau a unei parti a acesteia, considerate ca un corp . rigid;

cedarea prin deformatii excesive, transformarea structurii sau a oricarei patti a acesteia intr-un mecanism;

pierderea stabilitatii structurii sau a oricarei parti a acesteia, incluzand reazemele si fundatiile;

cedarea cauzata de alte efecte dependente de timp.

Nota - Se noteaza ca cedarea datorita defonnatiei excesive este 0 cedare structurala datorata instabilitatii mecamce.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.1I.2006

23

2.3 Ster! limite de serviciu

Starile limita ce iau in considerare functionarea structurii sau a elementelor structurale in conditii normale de exp 10 atare , confortul oamenilor/ocupanti1or constructiei si limitarea vibratiilor, deplasarilor si deformatiilor structurii sunt c1asificate ca stari limita de serviciu.

2.4 Proiecteree te steri limite

Proiectarea Ia stari limita trebuie sa se bazeze pe utilizarea unor modele de calcul structural si pentru actiuni, relevante pentru starile limita considerate.

Verificarile trebuie efectuate pentru toate cazurile semnificative si rationale de combinare de incarcari/efecte ale incarcarilor.

La proiectare trebuie sa se tina seama si de posibilele abateri de la directiile si pozitiile presupuse ale actiunilor precum si de eventualele imperfectiuni geometrice ale constructiei.

Cerintele de proiectare in raport cu starea limita trebuie indeplinite utilizand coeficientii de siguranta partiali specificati in capitolul4.

Ca alternativa, poate fi efectuata 0 proiectare bazata direct pe metode probabilistice.

3. Varlabile de baza

3.1 Actiuni

3.1.1 Clasificarea actiunilor

o actiune este descrisa de un model, marimea acesteia fiind reprezentata in majoritatea cazurilor de un scalar ce poate avea diferite valori reprezentative.

Actiunile pot fi clasificate dupa variatia lor in timp astfel:

- Actiuni permanente (G), de exemplu: actiuni directe precum greutateaproprie a constructiei, a echipamentelor fixate pe constructii si actiuni indirecte datorate contractiei betonului, tasarilor diferentiate si precomprimarii;

- Actiuni variabile (Q), de exemplu: actiuni pe planseele si acoperisurile cladirilor, actiunea zapezii, actiunea vantului, impingerea pamantului, a fluidelor si a materia1e1or pulverulente si altele;

- Actiuni accidentale (A), de exemplu cutremurul, exploziile, impactul vehiculelor.

Actiunile sunt cIasificate, dupa natura raspunsului structural, in actiuni staticesi actiuni dinamice.

3.1.2 Valori caracteristice ale actiunilor

Valoarea caracteristica, Fk a unei actiuni este 0 valoare reprezentativa a acesteia si trebuie determinata:

- Pe baze probabilistice printr-un fractil superior al repartitiei statistice a actiunii;

- Pe baze deterministice, printr-o valoare nominala utilizata in in lipsa datelor statistice.

Nota 1 - Deterministic, greutatea proprie a structurii poate fi reprezentata de 0 singura valoare caracteristica, valoare calculata pe baza dimensiunilor norninale si a maselor unitare medii.

24

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA !, Nr. 148 bis/16.IL2006

, i

Daca variabilitatea statistica a actiunii G nu poate fi neglijata (coeficientul de variatie al actiunii peste 0.05) si/sau pentru structurile a caror siguranta este sensibila la variatia lui G, in proiectare trebuie utilizate acele valori ale lui G ce au un efect defavorabil asupra sigurantei. Acele valori pot fi dupa caz fie Gk.inf - reprezentat de fractilul 5% al repartitiei statistice a actiunii G, fie Gk.SUP - reprezentat de fractilul 95% al repartitiei statistice a actiunii G.

Nota 2 - Pretensionarea (P) trebuie c1asificata ca 0 actiune permanents cauzata de forte controlate si/sau de deformatii control ate impuse pe 0 structura. Tipul de pretensionare trebuie diferentiat functie de solutie (de exemplu pretensionare printoroane, pretensionarea prin deformatii impuse reazemelor),

Valorile caracteristice ale pretensionarii, la un limp t, pot fi 0 valoare superioara Pk.suit) si 0 valoare inferioara h . .init). Pentru starile lim ita ultime, poate fi utilizata 0 valoare medie P mCt).

,_

Nota 3 - Ingeneral, valoarea caracteristica a actiunilor din vant si din zapada se defineste prin probabilitatea de nedepasire de 2% intr-un an ceea ce corespunde unui interval mediu de recurenta a unei valori mai mari de 50 ani, 11vfR=50 ani. In anumite _ cazuri valoarea caracteristica a acstor actiuni climatice se poate defini si cu alte probabilitati de nedepasire intr-un an.

Nota 4 - Pentru actiuni accidentale, valoarea de proiectare Ad trebuie specificate pentru fiecare proiect individual in parte,

3.1.3 Alte valori reprezentative ale actiunilor variabile Alte valori reprezentative ale unei actiuni variabile sunt:

a) Valoarea frecventa, reprezentata de produsul t//tQk; aceasta valoare este apropiata de 0 valoare centralaa repartitiei statistice a valorilor actiunii;

b) Valoarea cvasipermanenta, reprezentata de produsul 1/f2Qk; 'aceasta valoare este folosita pentru verificarea la stari limita ultime ce implica actiuni accidentale si pentru verificarea la stari limita de serviciu reversibile. Valorile cvasipermanente sunt utilizate si pentru calculul efectelor pe termen lung.

-S

3.1.4 Reprezentarea actiunilor dinamice

Actiunile dinamice sunt exprimate, in general, ca actiuni statice echivalente aplicand coeficienti dinamici de arnplificare unei incarcari statice.

Cand actiunile dinamice produc un raspuns dinamic semnificativ al structurii, analiza structurii trebuie sa fie 0 analiza dinamica.

3.1.5 lnfluenta mediului

In alegerea materialelor, conceptiei structurii si pentru proiectarea de detaliu trebuie considerata influenta factorilor de mediu ce pot afecta durabilitatea structurii.

3.2 Rezistentele materialelor structurale

Valorile caracteristice ale rezistentei rnaterialelor structurale sunt determinate probabilistic pe baza de incercari standardizate efectuate in conditii specificate.

Valorile caracteristice ale rezistentelor materialelor structurale sunt definite uzual pnn fractilul 5% al repartitiei statistice a rezistentei.

Cand nu sunt disponibile date statistice suficiente pentru a stabili valcrile caracteristice ale rezistentelor materialului, pot fi luate ca valori caracteristice vaJorile nominale ale rezistentei.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

25

Parametrii de rigiditate structurala (de exemplu modulul de elasticitate), coeficientii de curgere lenta si coeficientii de dilatare tennica sunt reprezentati in proiectare prin valori medii.

Nota - In une1e cazuri, poate fi necesar a se lua in considerare pentru modulul de elasticitate 0 valoare superioara sau inferioara mediei (de exemplu in cazul instabilitatii).

3.3 Geometria structurii

In proiectarea structurilor si a elementelor structurale trebuie luate in considerare imperfectiuni geometrice care au un efect defavorabil asupra sigurantei structurale.

3.4 Modelarea structureie

Modelele structurale trebuie alese astfeI incat sa permita evaluarea comportarii structurii cu un nivel de exactitate acceptabil,

Daca nu sunt disponibile modele de calcul adecvat, si pentru a se confirrna prin verificari ipotezele adoptate, proiectarea asistata de rezu1tate ale incercarilor trebuie sa fie considerata ca 0 optiune.

Dupa caz, trebuie Iuate in considerare ~i incertitudinile statistice datorate numarului limitat de rezultate.

4. Proiectarea prln metoda coeficientilor partlali de siguranta

4.1 Generalitati

Metoda coeficientilor partiali de siguranta consta in verificarea tuturor situatiilor de proiectare astfel incat nici 0 stare limita sa nu fie depasita atunci cand sunt utilizate valorile de cal cul pentru actiuni sau efecte1e lor pe structura si valorile de calcul pentru rezistente.

Pentru situatiile de proiectare selectate si starile Iimita considerate, actiunile individuaIe trebuie grupate conform regulilor din acest capitol.

Evident actiunile care nu pot exista fizic simultan nu se iau in considerare impreuna in grupari de actiunilefecte structurale ale actiunilor.

Valorile de cal cui sunt obtinute din valorile caracteristice utilizandu-se coeficientii partiali de siguranta sau alti coeficienti dupa cum sunt definiti in acest capitol.

Valorile de calcul pot fi alese si direct atunci cand se aleg valori conservative.

Metoda se refera la verificarile la starea limita ultima si la starea limita de servrciu a structurilor supuse la incarcari statice, pre cum si la cazurile in care efectele dinamice pe structura sunt determinate folosind incarcari statice echivalente (de exemplu efectele dinamice produse de vant sau induse de trafic).

Pentru calculul structurilor in domeniul neliniar de comport are si pentru calculul structurilor la oboseala trebuie aplicate reguli specifice.

26

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

4.2 VaJori.de calcul

4:2.1 Valori de calcul ale actiunilor

. Valoarea de calcul, Fd a unei actiuni F se exprima astfel:

(4.1)

unde:

Fk este valoarea caracteristica a actiunii

Y.f - coeficient partial de siguranta pentru actiune ce tine seama de posibilitatea unor abateri

nefavorabile si nealeatoare a valorii actiunii de la valoarea sa caracteristica.

4.2.2 Valori de calcul ale efectelor actiunilor

Valoarea de calcul a efectului pe structura al actiunii, Ed se calculeaza ca fiind efectul pe structura al actiunii, E(Fd) inmultit eu coeficientul partial de siguranta YM

Ed = 1 &J .E(Fd) (4.2)

Coeficient partial de siguranta, YSd evalueaza incertitudinile privind modelul de calcul al efectului in sectiune al actiunii Fd,)

Altemativ, efectele actiunilor pe structura, Ed se pot determina si sub forma:

(4.3)

4.i3 Valori de calcul ale rezistentelor materialelor structurale Valoarea de calcul a rezistentei unui material structural, Xd se exprima astfel:

Xd=XJc 1m

(4.4)

unde:

Xk este valoarea caracteristiea a rezistentei materialului.;

Ym - coeficientul partial de siguranta pentru rezistenta materialului ce tine seama de posibilitateaunor abateri nefavorabile si nealeatoare a rezistentei rnaterialului de la valoarea sa caraeteristica, precum si de efectele de conversie (de volum, scara, umiditate, temperatura, timp) asupra rezistentei materialului,

4.2.4 Valori de calcul ale rezistentelor elementelor structurale

Valoareade calcul a rezistentei sectionale, Rei se calculeaza ea fiind valoarea rezistentei sectionale caleulata ell valoarea de calcul a rezistentei materialului, R( X Ie] inmultita eu \ r;

coeficientul partial de siguranta _1_

1Rd

MONfTORUL OFfCfAL AL ROMANfEf, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.If.2006

27

(4.5)

Coeficientul partial de siguranta,

1

evalueaza incertitudinile privind modelul de calcul aI

rezistentei sectionale, inclusiv abaterile geometrice.

Altemativ, rezistenta sectionala, N se poate determina si sub forma:

(4.6)

4.3 sten limite uttime

4.3.1 Generalitati

Verificarea s1ructurilor se face la urmatoarele stari limita ultime:

.s

a) Cedarea structurala si/sau deformarea excesiva a elementelor structurii/infrastructuriil terenului;

b) Pierderea echilibrului static al structurii sau a unei parti a acesteia, considerata corp rigid.

Verificarea structurala la stare a limita de oboseala se regaseste in nonne specifice.

4.3.2 Verificari de rezistenta

Verificarea la starea limita de cedare structural a a unei sectiuni/element sau imbinare seface cu relatia:

(4.7)

Ed este valoarea de calcul a efectelor actiunilor in sectiune pentru starea 1imita ultima considerata.

Rei este valoarea de caIcul a rezistentei sectionale de aceeasi natura cu efectul actiunii in sectiune.

4.3.3 Verificari de echilibru static

Verificarea la starea limita de echilibru static a structurii se face cu relatia:

Ed,dsl:S Ed,slb

(4.8)

Ed,dsl este valoarea de eaIcul a efectului actiunilor ce conduc Ia pierderea echilibrului static. Ed,slb este valoarea de calcul a efectului actiunilor ce se opun pierderii echilibrului static.

4.3.4 Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor la stari limita ultime

Structura, infrastructura si terenul de fundare vor fi proiectate Ia stari limit a uItime, astfel ineat efectele actiunilor de calcul in sectiune, luate conform unnatoarelor combinatii faetorizate:

28

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/15.!i.2006

n m

1,35 L Gk.j + 1,5 Qk,J + L 1,5 If/o,i Qk,i

(4.9)

j=l

i=2

sa fie mai mici decat rezistentele de calcul i r l sectiune.

1, relatia 4.9 simbolul ,,+" inseamna "in combinatie CU" sau "efectul combinat al".

Gk,i este efeetul pe structura a1 actiunii permanente i, luata ell valoarea sa caracteristica, Qk,i - efectul pe structura al actiunii variabile i, luata cu valoarea sa caracteristica;

Qk,l - efectul pe structura al actiunii variabile, ce are ponderea predominanta intre actiunile variabile, luata ell valoarea sa caracteristica; l

If/O,i este un factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale actiunilor variabile i (i=2,3 ... m) luate eli valorile lor caracteristice, avand valoarea:

If/O,i = 0,7

(4.10)

cu exceptia incarcarilor din depozite si a aetiunilor provenind din impingerea pamantului, a materialelor pulverulente si a fluidelor/apei unde:

If/O,i = 1,0.

(4.11)

De exemplu, in cazul unei structuri actionata predominant de efectele actiunii vantului, relatia (4.9) se scrie:

n

1,35 L GkJ + 1,5 v; + 1,05(Zk sau Uk) j=l

iar in cazul unui acoperis actionat predominant de efectele zapezii, relatia (4.9) se scrie:

n

1,35 L G/fj + 1,5 Zk+ 1,05(Vk sau Uk), j=l

unde

Gk este valoarea efectului actiunilor permanente pe structura, calculata ell valoarea caracteristica a actiunilor permanente;

Zk - valoarea efectului actiunii din zapada pe structura, calculata cu valoarea caracteristica a

incarcarii din zap ada; . .

VA - valoarea efectului actiunii vantului pe structura, calculat ell valoarea caracteristica a actiunilor vantului;

Ui; - valoarea efectului actiunilor datorate exploatarii constructiei (actiunile "utile") ca1culata eli valoarea caracteristica a actiunilor datorate exploatarii.

Actiunile permanente ce au un efect favorabil asupra sigurantei structurilor (de exemplu la stare a limita de echilibru static) se iau conform urmatoarei combinatii:

n m

0,9 L Gk,j + 1,5 Qk,l + L 1,5 lifo) Qk.i

(4.12)

j=l

i=2

De exemplu, in cazul unei structuri actionata simultan de efectele impingerii pamantului sau a unor materiale pulverulente si de efectul vantului, relatia (4.12) se scrie:

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

29

n

0,9 L Gk,j+ 1,5Hk+ 1,05Vk\l" j=1

unde He este . valoarea efectului actiunii datorita impingerii, calculata cu valoarea caracteristica a impingerii.

In cazul actiunii seismice, relatia de verificare Ia stari Iimita ultime (4.9) se scrie dupa cum unneaza:

n m

L Gk,j + yiAEk + L If!2,i Qk,i

(4.13)

j=1

i=1

unde:

AEk este valoarea caractenstica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurenta, IMR adoptat de cod (IMR= 100 ani in PlOO-2005);

If!2,i - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Qj, avand valorile recomandate in Tabelul 4.1;

YI - coeficient de importanta a constructiei/structurii avand valorile din Tabelul 4.2 in functie de c1asa de importanta a constructiei, Anexa 1.

Tabelul 4.1 Coeficient pentru detenninarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile ca fractiune din valoarea caracteristica a actiunii

Tipul actiunii

If!2 i

Actiuni din vant si Actiuni din variatii de temperatura I Actiuni din zapada si Actiuni datorate exploatarii

Incarcari in depozite .

°

I ~:: I

Daca actiunea permanenta are un efect favorabil asupra sigurantei seismice a structurii, coeficientuI partial de siguranta aplicat actiunilor permanente avand valoarea 1,0 in relatia (4.13) se modifica si va avea valoarea 0,9.

Tabelul 4.2 Coeficient de importanta a constructiei

Clasa de importanta a Tipul functiunii constructiei/structurii YI
constructiei/structurii
I Cladiri si structuri esentiale pentru societate 1,4
2 Cladiri si structuri ce pot provoca in caz de avariere un 1,2
pericol major pentru viata oamenilor
3 Toate celelalte constructii si structuri cu exceptia celor - 1,0
din clasele I, 2 si 4
4 Cladiri si structuri temporare 0,8 4.4 Stari limite de serviciu

4.4. I Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verifzcarea structurilor 1a stari limita de serviciu

Structura, infrastructura si terenul de fundare vor fi proiectate la stari limita de serviciu astfel incat efectele actiunilor de cal cul pe structuralelementlsectiune, luate conform urrnatoarelor combinatii factorizate:

30

MONITORUL OF1CIAL AL ROMANIEI, PARTEA i, Nr. 14-8 bis/16.IL2006 ir-

a)

Gruparea caracteristica de efecte structurale ale actiunilor:

n m

L Gk,j + Qk,l +.2: If/o,i a:

j=l ;=2

b) Gruparea frecventa de efecte structurale ale actiunilor:

(4.14)

n m

I: Gk,j + If/l,] Qk,l + L If/2,i Qk,;

j=l i=2

c) Gruparea cvasipermanenta de efecte structurale ale actiunilor:

(4.15)

n m
L Gk,j + I: 'lf2,; Qk,i (4. 16a)
j=l ;=1
n m
L Gk,j + 0,6 ")'JAEk + .2: 1/1:' Qk,' (4.16b)
.r-,I 1
j=l j=1 sa fie mai mici decat valorile limita ale criteriilor de serviciu considerate.

If/l,l este coeficientul pentru determinarea valorii frecvente a actiunii variabile Qs, avand valorile recornandate in Tabelul 4.3.

Tabelul 4.3 Coeficient pentru determinarea valorii frecvente a actiunii variabile Ql, ca fractiune din valoarea sa earacteristica

Tipul actiunii If/ll
Actiuni din vant 0,2
Aetiuni din zapada si actiuni din variatii de temperatura 0,5
Actiuni datorate exploatarii cu valoarea ~ 3kN/m2
Actiuni datorate exploatarii ell valoarea > 3kN/m2 0,7
Incarcari in depozite 0,9 Relatia (4. 16a) este folosita pentru considerarea in proiectare a efectelor de lunga durata ale actiunilor asupra structurii,

Relatia (4.16b) este folosita pentru verificarea la starea limita de serviciu a elementelor structurale, nestructurale, eehipamentelor, etc., atunei cand aetiunea seismica trebuie considerata in gruparea de actiuni,

Pentru stari limita de serviciu, eoefieientii partiali Ym. pentru rezistentele materialelor sunt egali ell 1,0 eu exceptia altor speeificatii din nonnele de material.

Criteriile pentru starile Iimita de serviciu pentru deformatii si vibratii trebuie definite in funetie de destinatia c1adirii, independent de materiatele utilizate pentru elementele structurale.

Criteriul de rigiditate poate fi exprimat in termeni de limite pentru deplasari orizontale, deplasari vertieale si vibratii. In toate cazurile trebuie sa se lucreze eu valori medii ale earacteristicilor de rigiditate ale structurii/elementelor structurale.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

31

Anexa 1.

Clasificarea constructiilor si structurilor in clase de importanta

Constructiile sunt impartite in clase de importanta-expunere, in functie de consecintele umane si economice ale unui cutremur major pre cum si de importanta lor in actiunile de raspuns post-cutremur,

Clasele de importanta-expunere la cutremur pentru cladiri si structuri sunt urmatoarele:

Clasa 1. Cladiri si structuri esentiale pentru societate

1.1 Spitale si institutii medicale/sanitare cu servicii de urgenta si sali de operatie 1.2 Statii de pompieri, politie si garajele eu vehicule pentru servicii de urgenta 1.3 Centre de comunicatii

1.4 Statii de producere si de distributie a energiei (electrice, a gazelor, etc) 1.5 Rezervoare de apa si statii de pompare

1.6 Turnuri de control pentru aviatie

1.7 Cladiri si structuri eu functiuni esentiale pentru guvem si apararea national a

1.8 Cladiri si alte structuri ce contin gaze toxice, explozivi si alte substante periculoase (radioactive, etc).

Clasa 2. Cladiri si alte structuri ce pot provoca in caz de avariere un pericol major pentru viata oamenilor

2.1 Spitale si institutii medicale cu 0 capacitate de peste 50 persoane in aria totala expusa

2.2 Scoli, licee, universitati, institutii pentru educatie etc. cu 0 capacitate de peste 150 persoane in aria total a expusa

2.3 Cladiri din patrimoniul cultural national, muzee s.a. 2.4 Cladiri avand peste 300 persoane in aria total a expusa

Clasa 3. Toate celelalte cladiri Cll exceptia celor din clasele 1,2 si 4.

Clasa 4. Cladiri temporare, cladiri agricole, cladiri pentru depozite, etc. caracterizate de un pericol redus de pierderi de vieti omenesti in caz de avariere la cutremur

32

MONiTORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.!1.2006

Anexa 2.

Standarde si coduri privind bazele proiectarii structurilor in constructii si bibliografie

ASCE 7-98, ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures.

Revision of ANSII ASCE 7-95 American Society of Civil Engineers, New-York, 2000.

ASCE7-95, ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures.

Public Ballot. 2005.

ASCE 7-05 Seismic Provisions, 2004.

Conference "Eurocodes, Building codes for Europe", June 2002, Brussels, Documents of reference.

EN 1990-2002. Eurocode - Basis of Structural Design. Adopted European Standard; CEN, Brussels.

ENV 1991-1, Eurocode 1: Basis of design and actions on structures. Part 1: Basis of Design.

August 1994.

Eurocode No.1, Basis of design and actions. Background dccumentation: Part 1 of Eel, Basis of Design. January 1995.

ISO DIS 4355, 1992. Bases for design of structures. Determination of SilOV..' loads on roofs. ISO/TC98/SC2/WG L'Tenth draft, 1993. General principles on reliability for structures, Revisions of IS 2394.

ISO/TC98/SC3IWG2. Draft-for DP4354 Wind actions on structures. SR EN 1990 2004. Eurocod: Bazele proiectarii structurilor,

Gulvanessian, R., 1996. ENV 1991-1: Eurocode 1: Part l.Basis of design Introduction, Development and Research Needs. IABSE Colloquim, Delft 1996, Basis of design and actions on structures, Background and application of Eurocode 1. pp.15- 25.

Lungu D., Ghiocel D., 1982. Metode probabilistice in calculul constructiilor, Editura Tehnica, Bucuresti

Vrouwenvelder A., 1996. Eurocode 1, Basis of design, Background Information, IABSE Colloquim, Delft 1996, Basis of design and actions on structures, Background and application of'Eurocode 1. pp. 25 - 33.

EDITOR: PAALAMENTUL ROMANIEI - CAMERA DEPUTATILOR

Regia Autonoma nMonitorul Oficial", SIr. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucuresti; G.U.1. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: R075RNGB51 01 000000120001 Banca Cornerciala Hornana - SA - Sucursala ,Unirea" Bucuresf

~i IBAN: R012TREZ700506SXXX000531 Directia de Trezorerie ~i Contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti (alocal numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relalii cu publicul, Bucurestl, sos, Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 si 410.47.30, tel.lfax 410.77.36 si 410.47.23

T1parul: Regia Autonoma nMonitorul Oficial" .

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, or. 148 bisl16.11.2005 coniine 32 de pagini. Pretul: 6,40 lei noi/64.000 lei vechi

Acest numar al Monitoruilli Oficial al Rornanlel a fost tiparii in atara abonarnentulul.

ISSN 1453-4495