Sunteți pe pagina 1din 46

CECCAR BRASOV

SUBIECTE ANUL II STAGIU COLECTIV CECCAR


FILIALA BRASOV
SEMESTRUL I 2010

GRUPA I

CONTABILITATE

1.. O societate comerciala este subventionata, pentru o investitie cu caracter social, de la bugetul
statului, in baza unui contract de 3.000 um. Suma primita este folosita integral pt. achizitia unui utilaj in
anul curent in valoare de 5.000 um, TVA 19%. Sa se inregistreze primirea subventiei, achizitia utilajului si
amortizarea lui in primul an de functionare, stiind ca durata de functionare este de 5 ani, amortizabil liniar.

a) Primirea subvenţiei guvernamentală

4451 = 4751 3.000 lei


Subvenţii guvernamentale Subvenţii guvernamentale
pentru investiţii

b) Încasarea subvenţiei

5121 = 4451 3.000 lei


Conturi la bănci în lei Subvenţii guvernamentale

c) Achiziţie utilaj

% = 404 Furnizori de imobilizări 5.950 lei


2131 5.000
Echipamente tehnologic
(mașini, utilaje și instalații de lucru)
TVA deductibilă 4426 950

d) Plata achiziţiei

1
404 = 5121 5.950 lei
Furnizori de imobilizări Conturi la bănci în lei

e) Amortizarea utilajului la sfârşitul primului an

Amortizare liniară 5.000/5 ani = 1.000 lei / an

6811 = 2813 1.000 lei


Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalațiilor, mijloacelor
amortizarea imobilizărilor de transport, animalelor și plantațiilor

f) În acelaşi timp virarea unei părţi din subvenţie la venituri

3.000/5 ani = 600 lei / an

4751 = 7584 600 lei


Subvenţii guvernamentale Venituri din subvenții pentru investiții
pentru investiţii

2.. Se achizitioneaza dintr-un imprumut bancar un utilaj in valoare de 20.000 lei, durata normala de
functionare 10 ani şi amortizare liniara. Suma cheltuielilor cu dobanzile aferente imprumutului primit este
5.000 lei. Sa se inregistreze achizitia mijlocului de transport si amortizarea acestuia in primul an, stiind ca
politica firmei este de a considera cheltuielile cu dobanzile drept ale perioadei.

a) Primirea împrumutului bancar

5121 = 1621 20.000 lei


Conturi la bănci în lei Credite bancare pe termen lung

b) Achiziţie utilaj

2131 = 404 20.000 lei


Echipamente tehnologic Furnizori de imobilizări
(mașini, utilaje și instalații de lucru)

c) Plata achiziţiei

404 = 5121 20.000 lei


Furnizori de imobilizări Conturi la bănci în lei

d) Înregistrarea dobânzilor bancare ce se capitalizează în contabilitate presupunând


că s-au efectuat cheltuielile bancare aferente împrumutului în exerciţiul curent

2
2131 = 1682 5.000 lei
Echipamente tehnologic Dobânzi aferente creditelor
(mașini, utilaje și instalații de lucru) bancare pe termen lung

e) Plata dobânzii

1682 = 5121 5.000 lei


Dobânzi aferente creditelor Conturi la bănci în lei
bancare pe termen lung

f) Cheltuielile cu dobânzile au fost incluse în costul utilajlului şi vor fi recuperate prin


amortizare astfel că amortizarea utilajului la sfârşitul primului an va fi (20.000 + 5.000)/ 10 ani =
2.500 / an

6811 = 2813 2.500 lei


Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalațiilor, mijloacelor
amortizarea imobilizărilor de transport, animalelor și plantațiilor

3. Pentru luna august anul N o societate comercială cu trei salariaţi, care lucrează în condiţii normale
prezintă, conform pontajului, următoarea situaţie:

- Salariatul A încadrat cu un salariu tarifar brut lunar de 1.600 lei, a fost prezent luna întreagă,
însumând un număr de 21 zile lucrate, din care 2 lucrate în zile de sâmbătă, compensate cu timp liber
corespunzător. Conform contractului individual de muncă, pentru munca prestată în zilele de sâmbătă şi
duminică, compensată cu timp liber corespunzător, unitatea plăteşte un spor de 30%.

- Salariatul B încadrat cu un salariu tarifar brut lunar de 1.000 lei, a fost prezent 6 zile, restul de 15 zile
lucrătoare fiind în concediu de odihnă. Salariatul are un copil în întreţinere.

- Salariatul C, încadrat cu un salariu tarifar brut lunar de 1.000 lei, a beneficiat de un concediu medical
pentru incapacitate temporară de muncă, pentru boală obişnuită în perioada 1 – 21 august 2009, după care a
fost prezent, însumând un număr de 6 zile lucrate. Situaţia stagiului de cotizare, pentru calculul
indemnizaţiei salariatului C, se prezintă astfel:

Perioada Nr. zile lucrătoare în Zile luate în Venit brut

3
lună calcul realizat

Iulie anul N 23 23 1.000


Iunie anul N 21 20 952
Mai anul N 21 21 1.000
Aprilie anul N 22 18 818
Martie anul N 22 5 zile Bo 170
17 zile lucrate 773

Februarie anul N 20 5 zile Bo 170


15 zile lucrate 750
TOTAL: 129 124 5.633
Salariaţii au primit, în numerar în cursul lunii august un avans din salariu de 400 lei salariatul A,
respectiv 300 lei salariatul B.

a) Se înregistrează datele privind angajaţii şi se întocmeşte lista de avans chenzinal:


Nr. Numele şi Salariul Persoane
Avans de plată
crt prenumele de încadrare întretinute
1 Salariat A 1.600 - 400
2 Salariat B 1.000 1 copil 300
3 Salariat C 1.000 - -
TOTAL 3.600 700

b) Inregistrare avans chenzinal în registrul de casă


425 = 5311 700 lei
Avansuri acordate personalului Casa în lei
c) Întocmire stat de salarii

Salariat A
Salar de bază : 1.600 lei
Salar realizat : 1.600 lei
Valoare spor ore lucrate sâmbătă : (1.600/168 ore x 16 ore) x 30% = 46 lei
Zile concediu de odihnă = 0
Indemnizatie concediu de odihna = 0

4
Zile concediu medical = 0
Indemnizaţie concediu medical = 0
Zile CAS = 0
Alte venituri = 0
salar brut = 1.646 lei

CAS angajat (10,5%) = 1.646 x 10,5% = 173 lei


Fond şomaj (0,5%) = 1.646 x 0,5% = 8 lei
CASS angajat (5,5 %) = 1.646 x 5,5% = 91 lei
Venit net = 1.646 -8 -173-91 = 1.374 lei
Deducere personală = 250 x [1- (1.646 – 1.000)/ 2.000 ] = 170 lei
Venit impozabil : 1.374 – 170 = 1.204 lei
Impozit datorat = 1.204 x 16% = 193
Salar de plată =1.374 – 193 = 1.181 lei
Avans primit = 400
Rest de plată = 1.181 – 400 = 781 lei

Salariat B
Salar de bază : 1.000 lei
Salar realizat (pt 48 ore lucrate): 1.000 /168 ore x 48 ore = 286 lei
Valoare spor ore lucrate sâmbătă = 0
Zile concediu de odihnă = 15 zile
Indemnizatie concediu de odihna = 1.000 / 21 zile x 15 zile = 714 lei
Zile concediu medical = 0
Indemnizaţie concediu medical = 0
Zile CAS = 0
Alte venituri = 0
salar brut = 1.000 lei

CAS angajat (10,5%) = 1.000 x 10,5% = 105 lei


Fond şomaj (0,5%) = 1.000 x 0,5% = 5 lei
CASS angajat (5,5 %) = 1.000 x 5,5% = 55 lei
Venit net = 1.000 -5 -105-55 = 835 lei
5
Deducere personală (1 persoană în întreţinere)= 350 lei
Venit impozabil : 835 – 350 = 485 lei
Impozit datorat = 485 x 16% = 78
Salar de plată =835 – 78 = 757 lei
Avans primit = 300
Rest de plată = 757 – 300 = 457 lei

Salariat C
Salar de bază : 1.000 lei
Salar realizat (pt 48 ore lucrate): 1.000 /168 ore x 48 ore = 286 lei
Valoare spor ore lucrate sâmbătă = 0
Zile concediu de odihnă = 0
Indemnizatie concediu de odihna = 0
Zile concediu medical = 15 zile
din care suportate de angajator = 3 zile
Zile CAS = 12 zile

Calcul indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă:


Salariul mediu din ultimele 6 luni : 5.633 lei / 124 zile = 45,4274 lei/zi
Indemnizaţie totală de boală : 45,4274 x 75%(boală obişnuită) x 15 zile = 511 lei
Indemnizaţia de boală suportată de angajator : 45,4274 x 75% x 3 zile = 102 lei
Indemnizaţia de boală suportată de CAS : 45,4274 x 75% x 12 zile = 409 lei
Alte venituri = 0
salar brut = 797 lei

CAS angajat (10,5%)


pt salar realizat = 286 x 10,5% = 30 lei
pt zile boală la salar minim pe economie = (600 lei/21 zile lucr. X 15 zile) x 10,5 % = 45 lei
TOTAL CAS angajat = 75 lei
Fond şomaj (0,5%) = (286 + 102) x 0,5% = 2 lei
CASS angajat (5,5 %) = 286 x 5,5% = 16 lei
Venit net = 797 -2 -75 - 16 = 704 lei
Deducere personală = 250 lei
6
Venit impozabil : 704 – 250 = 454 lei
Impozit datorat = 454 x 16% = 73
Salar de plată = 704 – 73 = 631 lei
Avans primit = 0
Rest de plată = 631 lei

Indemnizaţii
Numele şi Salar Salariu CAS
Nr. crt sporuri
prenumele încadrare concediu brut 10,5%
entitate CAS Total
odihnă
1 Salariat A 1.600 46 - - - - 1646 173
2 Salariat B 1.000 - 714 - - - 1.000 105
3 Salariat C 1.000 - - 102 409 511 797 75
TOTAL 3.600 46 714 102 409 511 3.443 353

Fond Salar Avans Rest plată Semnătură


Numele şi CASS Deduceri Salariu
Nr. crt şomaj net Impozit
prenumele 5,5% personale impozabil
0,5%
1 Salariat A 8 91 1.374 170 1.204 193 400 781
2 Salariat B 5 55 835 350 485 78 300 457
3 Salariat C 2 16 704 250 454 73 0 631
TOTAL 15 162 2.913 770 2.143 344 700 1.869

Înregistrarea în contabilitate a reţinerilor din salarii suportate de către salariaţi :

421 = % 1.574 lei


Personal – salarii datorate 4312 353
Contribuția personalului la asigurările sociale
4372 15
Contribuția personalului la fondul de șomaj
4314 162
Contribuția angajaților pentru
asigurările sociale de sănătate
444 344
Impozitul pe venituri de natura salariilor
425 700
Avansuri acordate personalului
7
Achitarea restului de plată a drepturilor salariale chenzina a-II a:
421 = 5311 1.869 lei
Personal – salarii datorate Casa în lei

4. O societate comercială înregistrează drepturi de personal neridicate în sumă de 2.000 lei, compuse
din 1.750 lei salarii şi 250 lei indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă.
După 2 ani un salariat se prezintă şi îşi ridică drepturile ce i se cuvin în sumă de 900 lei. Restul
drepturilor de personal în sumă de 1.100 lei nu sunt ridicate în termenul legal de prescriere şi se
înregistrează la venituri.

a) Drepturi de personal neridicate înregistrate în contabilitate


% = 426 2.000
421 Drepturi de personal neridicate 1.750
423 250
Personal – ajutoare materiale datorate

b) Achitarea ulterioară a salariului de 900 lei după 2 ani


426 = 5311 900 lei

c) Prescrierea pentru restul drepturiloe de personal care nu sunt ridicate în termenul legal
426 = 7588 1.100 lei
Alte venituri din exploatare

5. O entitate economică acordă salariaţilor săi avantaje în natură reprezentând produse finite, conform
contractului colectiv de muncă, la preţul de înregistrare în contabilitate de 3.000 lei.
Valoarea avantajelor acordate în natură majorează venitul brut realizat de către salariaţi, înregistrându-
se în fondul de salarii, intrând astfel atât în baza de calcul a contribuţiilor angajatorului şi a salariaţilor,
precum şi în baza de calcul a impozitului pe veniturile din salarii.
a) Cheltuieli salariale privind avantajele acoradte salariaţilor în natură
641 = 421 3.000 lei
Cheltuieli cu salariile personalului
b) Diminuarea datoriilor salariale cu valoarea avantajelor în natură acordate
421 = 701 3.000 lei
Personal – salarii datorate Venituri din vânzarea produselor finite
c) Descărcarea gestiunii de produsele finite acordate ca avantaje în natură
8
711 = 345 3.000 lei
Venituri aferente costurilor Produse finite
stocurilor de produse

6. Unui salariat i se închiriază de către entitatea la care lucrează o locuinţă pentru care plăteşte o chirie
lunară de 200 lei plus TVA 19%.

a) Inregistrarea creanţei privind chiria de încasat


4282 = % 238 lei
Alte creanțe în legătură 704 200
cu personalul Venituri din servicii prestate
4427 38
TVA colectată

Varianta I - încasare în numerar a creanţei


5311 = 4282 238 lei
Varianta a-II-a - reţinerea pe statul de salarii a creanţei
421 = 4282 238 lei
Personal – salarii datorate

7. SC DELTA SA are în proprietate o clădire, achiziţionată în luna mai 2004 cu suma de 300.000 lei.
La data de 31 decembrie 2005, clădirea a fost reevaluată, iar valoarea reevaluată de 350.000 a fost
înregistrată în situaţiile financiare ale anului 2005.
În luna septembrie 2006 se efectuează lucrări de modernizare a clădirii, recepţionate şi înregistrate la
valoarea de 10.000 lei.
În luna martie 2009 sunt efectuate alt lucrări de modernizare, în valoare de 30.000 lei aprobate în
şedinţa Consiliului de Administraţie, recepţionate în 20 aprilie 2009.
mai 2004
a) Achiziţie clădire în mai 2004
212 = 404 300.000 lei
Construcţii Furnizori de imobilizări

404 = 5121 300.000 lei

decembrie 2005
a) 31 decembrie 2005 reevaluare clădire înregistrată la 350.000 lei
212 = 105 50.000 lei
9
Construcţii Rezerve din reevaluare

septembrie 2006
a) septembrie 2006 lucrări modernizare înregistrate în valoare de 10.000 lei
231 = 404 10.000 lei
Imobilizări corporale în
curs de execuţie
b) recepţia lucrărilor de modernizare
212 = 231 10.000 lei
Construcţii Imobilizări corporale în
curs de execuţie
c) achitarea facturilor în urma lucrărilor cu modernizarea
404 = 5121 10.000 lei

martie 2009
a) înregistrare lucrări de modernizare aprobate de CA în valoare de 30.000 lei
231 = 404 30.000 lei
Imobilizări corporale în
curs de execuţie

b) recepţia lucrărilor de modernizare


212 = 231 30.000 lei
Construcţii Imobilizări corporale în
curs de execuţie
c) achitarea facturilor în urma lucrărilor cu modernizarea
404 = 5121 30.000 lei

8. Să se înregistreze în contabilitate operaţiunile legate de stocurile de materiale consumabile


cunoscându-se:
 stoc la începutul lunii: 5.000 buc. la 18 u.m.n / kg;
 intrări în data de 4 a lunii 9.000 buc. la 19 u.m.n/kg;
 intrări în data de 16 a lunii: 2.000 buc. la 20,5 u.m.n/kg;
 ieşiri în data de 25 a lunii: 15.000 buc.

Evaluarea ieşirilor se face prin metoda Cost mediu ponderat. Se vor efectua înregistrările contabile în
cazurile:

10
 inventarului permanent;
 inventarului intermitent.

Utilizaţi IAS 2 „Stocuri”.


Conform IAS 2 procedeul cost mediu ponderat este calculat după fiecare intrare ca în tabelul următor:
Intrări (kg) Ieşiri (kg) Stoc (kg)
Data Cost Cost Cost Cost Cost Cost
Q Q Q
unitar total unitar total unitar total
Iniţial 5.000 18 90.000
9.00 14.00
Zi 04 19 171.000 18,64 260.960
0 0
2.00 16.00
Zi 16 20,5 41.000 18,87 301.920
0 0
15.00
Zi 25 - - - 18,87 283.050 1.000 18,87 18.870
0
Final 1.000 18,87 18.870
CMP în ziua 04 a lunii = (Val. Si + Val. Intrări) / (Q Si + Q intrări) = (90.000 +171.000)/ (5.000 + 9.000) =
18,64 u.m./kg
CMP în ziua 16 a lunii = (260.960 + 41.000) / 16.000 = 18,87 u.m./kg

A. în cazul utilizării inventarului permanent


a) achiziţie materiale consumabile în data de 4 a lunii
3021 = 401 171.000 lei
Materiale auxiliare Furnizor
401 = 5121 171.000 lei
b) achiziţie materiale consumabile în data de 16 a lunii
3021 = 401 41.000 lei
Materiale auxiliare Furnizor
401 = 5121 41.000 lei
c) consum de materiale consumabile în data de 25 a lunii
6021 = 3021 283.050 lei
Cheltuieli cu materialele auxiliare Materiale auxiliare

B. în cazul utilizării inventarului intermitent


a) includerea în cheltuieli a soldului iniţial de materiale consumabile pornind de la premisa
ca se vor consuma în cursul perioadei
11
6021 = 3021 90.000 lei
Cheltuieli cu materialele auxiliare Materiale auxiliare

b) achiziţie materiale consumabile în data de 4 a lunii


6021 = 401 171.000 lei
Cheltuieli cu materialele auxiliare Banca în lei

c) achiziţie materiale consumabile în data de 16 a lunii


6021 = 401 41.000 lei
Cheltuieli cu materialele auxiliare Banca în lei

d) înregistrarea stocului final de materiale consumabile stabilit la inventariere

6021 = 3021 18.870


Cheltuieli cu materialele auxiliare Materiale auxiliare
Calcularea consumului de materiale consumabile
90.0 71.000 + 41.000 – 18.870 = 283.130 lei
e) înregistrarea cheltuieli cu materiale consumabile

6021 = 3021 283.130 lei


Cheltuieli cu materialele auxiliare Materiale auxiliare

9. O societate comercială dispune de un stoc de materii prime de 20.000 kg la preţul de 10 u.m.n / kg.
Se achiziţionează în cursul lunii materii prime în mod succesiv astfel:
 26.000 kg la 11 u.m.n/kg;
 4.000 kg la 12,5 u.m.n/kg.

Ulterior se dau în procesul de producţie 49.000 kg de materii prime. Evaluarea stocurilor ieşite se face
prin metoda FIFO iar pentru contabilizare se folosesc:
- metoda inventarului permanent
- metoda inventarului intermitent

Determinaţi valorile conform IAS 2 „Stocuri”. Contabilizaţi operaţiunile.

Conform IAS 2 evaluarea stocurilor ieşite prin metoda FIFO se calculează ca în tabelul următor:
Data Intrări (kg) Ieşiri (kg) Stoc (kg)
Q Cost Cost Q Cost Cost Q Cost Cost
12
unitar total unitar total unitar total
Iniţial 20.000 10 200.000
20.000 10 200.000
Intrare
26.000 11 286.000 26.000 11 286.000
1
46.000 486.000
20.000 10 200.000
Intrare 26.000 11 286.000
4.000 12,50 50.000
2 4.000 12,50 50.000
96.000 536.000
20.000 10 200.000
26.000 11 286.000
Iesire - - - 1.000 12,50 12.500
3.000 12,50 37.500
49.000 523.500
Final 1.000 12,50 12.500

A. în cazul utilizării inventarului permanent


a) Achiziţie 1 materii prime
301 = 401 286.000 u.m.
Materii prime Furnizori

401 = 5121 286.000 u.m.

b) Achiziţie 2 materii prime


301 = 401 50.000 u.m.
Materii prime Furnizori

401 = 5121 50.000 u.m.

c) consum de materii prime conform bonului de consum


20.000 x 10 + 26.000 x 11 + 3.000 x 12,50 = 523.500 u.m.

601 = 301 523.500 u.m.


Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

B. în cazul utilizării inventarului intermitent


a) stornarea soldului iniţial de materii prime
601 = 301 200.000 u.m.
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

13
b) Achiziţie 1 materii prime
601 = 5121 286.000 u.m.
Cheltuieli cu materiile prime Banca în lei

c) Achiziţie 2 materii prime


601 = 5121 50.000 u.m.
Cheltuieli cu materiile prime Banca în lei

d) înregistrarea stocului final de materii prime stabilit la inventariere


1.000 kg x 12,50 u.m. = 12.500 u.m.

601 = 301 12.500


Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

Calcularea consumului de materii prime


200.000 + 286.000 + 50.000 – 12.500 = 523.500 u.m.
e) înregistrarea consumului de materii prime
601 = 301 523.500 u.m.
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

10. Se înregistrează la o SC un sold iniţial la preţ prestabilit de materii prime în valoare de 250.000
u.m.n şi la materiale consumabile de 40.000 u.m.n. Diferenţele de preţ aferente costului de achiziţie mai
mare decât preţul prestabilit sunt de 27.000 u.m.n. În cursul lunii se înregistrează intrări la preţul standard
la materii prime de 90.000 u.m.n şi la materiale consumabile de 5.000 u.m.n. Diferenţele de preţ
corespunzătoare sunt de 9.000 u.m.n. Să se calculeze diferenţele de preţ aferente ieşirilor la materii prime
în valoare de 290.000 şi la materiale consumabile de 20.000 u.m.n.

Val. Si 301= 250.000 u.m.


Val. Si 3021= 40.000 u.m.
Val. Si 308 = 27.000 u.m.

a) Calcul coeficient privind diferenţele de preţ K pt materii prime:


K = (Si 308 + Rd 308) / (Si 301+3021 + Rd 301+3021)
K = (27.000 + 9.000) / (250.000 +40.000+ 90.000+5.000) = 9,35%
b) Calculul diferenţelor de preţ aferente consumului de materii prime :
14
290.000 x 9,35% = 27.100 u.m.

c) Calculul diferenţelor de preţ aferente consumului de materiale consumabile :


20.000 x 9,35% = 1.870 u.m.
d) Recepţie materii prime şi materiale consumabile
% = 401 104.000 u.m.
301 Furnizori 90.000
Materii prime
3021 5000
Materiale auxiliare
308 9.000
Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale

Plata furnizorilor 401 = 5121 104.000 u.m.

e) Consum materii prime


601 = 301 290.000
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

f) Consum materiale consumabile


6021 = 3021 20.000
Cheltuieli cu materialele auxiliare Materiale auxiliare

g) Diferenţele de preţ aferente consumului de materii prime


601 = 308 27.100
Cheltuieli cu materiile prime Diferenţe de preţ la
materii prime şi materiale

h) Diferenţele de preţ aferente consumului de materiale consumabile


6021 = 308 1.870
Cheltuieli cu materialele auxiliare Diferenţe de preţ la
materii prime şi materiale

15
GRUPA II

Audit

1. O misiune de audit statutar are drept obiectiv


a) obtinerea unei asigurari cu privire la situatiile financiare
b) exprimarea de catre auditor a unei opinii
c) certificarea situatiilor financiare
Răspuns : varianta b)
Auditul statutar presupune examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent
asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii
fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a performanţelor obţinute de aceasta.

16
2. Identificati cinci caracteristici prin care auditul statutar se deosebeste de auditul intern.
Răspuns :
Caracteristici privind : Audit intern Audit statutar
prestator de servicii
Statutul auditorului entitate independentă juridic
independent din punct de
vedere juridic
conducerea sau managerul Utilizatorii de informaţii:
Beneficiarii auditului
unităţii auditate conducerea, acţionarii, băncile,
autorităţile de stat, partenerii
aprecierea controlului asupra certificarea regularităţii,
Obiectivele auditului activităţii întreprinderii şi sincerităţii şi a imaginii fidele a
formularea de recomandări conturilor, rezultatelor şi
pentru îmbunătăţirea acestuia situaţiilor financiare
Domeniul de aplicare toate funcţiile întreprinderii, în funcţiile întreprinderii care
toate dimensiunile şi aspectele participă la determinarea
lor rezultatului
Periodicitatea auditarilor permanent, conform unui plan intermitent, în momente
anual propice certificării conturilor

3. Explicati conceptul de imagine fidela prin prisma regularitatii si sinceritatii contabilitatii.

Răspuns :
Obiectivul fundamental al contabilităţii financiare este reflectarea stării patrimoniului economic al unei
entităţi la un moment dat şi se realizează cu ajutorul bilanţului patrimonial. Astfel egalitatea patrimonială
generează egalitatea bilanţieră:
ACTIV = PASIV
Imaginea fidelă ca obiectiv fundamental al contabilităţii, este un concept de origine britanică şi are în
vedere respectarea standardelor contabile şi a legii.
În plan teoretic, imaginea fidelă este definită prin prisma termenilor de imagine veridică şi imagine
corectă sau imagine reală şi corectă.
Imagine fidelă = sinceritate + regularitate
Sinceritatea înseamnă respectarea cu bună credinţă şi profesionalism a normelor (standardelor) şi
procedurilor contabile în funcţie de cunoaşterea pe care contabilii trebuie să o aibă în mod normal asupra
realităţii şi importanţei operaţiilor şi situaţiilor.
17
Regularitate presupune că informaţia privind situaţia patrimoniului, situaţia financiară şi rezultatul
obţinut sunt în conformitate cu regulile şi procedurile in vigoare. Astfel că regularitatea trebuie apreciată în
raport cu documentele legislative sau de reglementare.
Versiunea franceză defineşte imaginea fidelă prin prisma ecuaţiei:Imaginea fidelă = sinceritate +
regularitate + fidelitate.
Aşadar, la cei doi termeni ai ecuaţiei imaginii fidele se mai adaugă şi al treilea termen, denumit,
fidelitate, care are ca scop de a reda o imagine obiectivă sau mai degrabă completă şi pertinentă asupra
realităţii economice. Prin caracteristica completă, se are în vedere prezentarea unui set de informaţii, pe
baza căruia utilizatorul să-şi facă o imagine cât mai exacta asupra situaţiei patrimoniale şi rezultatului.

4. Nominalizati si explicati criteriile de apreciere a imaginii fidele.


Răspuns :
În domeniul economic şi cel financiar-contabil principalele criterii de calitate sunt următoarele :
a) Regularitatea – care reprezintă în esenţă conformitatea cu normele, principiile, standardele,
regulile aplicabile cazului în speţă ; în vorbirea curentă se mai spune audit de conformitate ;
b) Sinceritatea (sau fidelitatea) – care presupune respectarea cu bună credinţă a normelor,
principiilor, regulilor; trebuie avut în vedere faptul că, chiar dacă este vorba de o sinceritate “obiectivă”
(cea care priveşte informaţiile şi nu pe emitentul lor), aceasta are totuşi şi un caracter “relativ“ pentru că ea
este apreciată prin raportare la un oarecare limbaj şi la anumite reguli ;
c) Eficacitatea – care priveşte ansamblul criteriilor susceptibile a se combina cu cele de
regularitate şi sinceritate ; aceste criterii vizează, în principal, trei elemente esenţiale (cunoscute sub
expresia cei trei E), respectiv : economie (de exemplu, în achiziţionarea resurselor materiale şi umane
utilizate într-un proiect), eficienţă (raportul dintre bunurile şi serviciile produse şi resursele consumate
pentru acestea), eficacitatea propriu-zisă (măsura în care scopurile vizate sau efectele urmărite au fost cât
mai bine atinse).

5. Societatea Alfa a evaluat la 1 decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziţionat în anul N-11
cu 400.000.000 lei (din care 80.000.000 lei pentru teren), amortizabil în 20 de ani; cu această ocazie a
eliminate amortismentele din valoarea contabilă. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost
stabilită cu această ocazie la 450.000.000 lei (din care 150.000.000 lei terenul); durata de viaţă nu a fost
modificată.
La 1 iulie anul N ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000.000 lei.
Care sunt:
18
- diferenţa din reevaluare ce trebuia înregistrată;
- suma amortizării în anul N;
- suma plusvalorii înregistrată cu ocazia vânzării.

Rezolvare :
Amortizarea anuală a clădirii = 320.000.000 / 20 ani = 16.000.000 lei /an
Amortizare cumulată în anul N-4 = 16.000.000 x 8 ani= 128.000.000 lei
Valoare contabilă netă a clădirii la sfârşitul anului N-4 = 320.000.000 – 128.000.000 =
192.000.000 lei
Valoare ansamblu imobiliar după evaluare = 300.000.000 lei clădire
150.000.000 lei teren
Total = 450.000.000 lei
Diferenţă din reevaluare la clădire = 300.000.000 - 192.000.000 = 108.000.000 lei
Diferenţă din reevaluare la teren = 150.000.000 - 80.000.000 = 70.000.000 lei
Total diferenţă din reevaluare ansamblu imobiliar = 178.000.000 lei

Recalcularea amortizării anuale după prima reevaluare = 300.000.000/12 ani = 25.000.000 lei/an
Amortizare cumulată până în anul N = 25.000.000 x 3 ani = 75.000.000 lei
Amortizare cumulată până în iulie anul N = 25.000.000 /12 x 6 luni = 12.500.000 lei
Total amortizare cumulată în anul N = 87.500.000 lei
Valoarea rămasă neamortizată = 300.000.000 – 87.500.000 = 212.500.000 lei
Suma plusvalorii înregistrată cu ocazia vânzării = 500.000.000 – 212.500.000 =
287.500.000 lei

6. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA aţi constatat că la 31 decembrie stocul la produsul


X este contabilizat pentru 6.500.000 lei.
Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscând că întreprinderea foloseşte metoda FIFO, că
stocul la 1 decembrie a fost de 500 unităţi a 10.000 lei fiecare, că în 10 decembrie s-au cumpărat 500 unităţi
a 12.000 lei fiecare şi că în 20 decembrie au ieşit 400 unităţi?

Rezolvare :

19
Conform metodei FIFO ( primul intrat – primul ieşit) bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul
de achiziţie al primei intrări. Pe măsura epuizării lotului, stocurile ieşite se evaluează la cost de achiziţie al
lotului următor în ordine cronologică.
Valoare stoc la 31 decembrie = 100 unităţi x 10.000 lei/unit + 500 unităţi x 12.000 lei/unit.
= 1.000.000 + 6.000.000 = 7.000.000 lei

Evaluare

1. Dacã se poate determina valoarea patrimonialã a unei întreprinderi, care este aceasta, dispunând de
urmãtoarele informatii: capital social 3.000.000; rezerve 10.000.000; alte fonduri proprii 15.000.000;
imobilizãri necorporale (cheltuieli de înfiintare) 5.000.000:
a) da, 23.000.000;
b) da, 33.000.000

Rezolvare :
Valoarea patrimonială = activul net corijat (ANC)
ANC se calculează prin două metode :
1) Metoda aditivă
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2) Metoda substractivă
ANC = ACTIVE REEVALUTE – DATORII
În cazul nostru se poate calcula ANC prin metoda aditivă.
ANC = 3.000.000 + 10.000.000 + 15.000.000 – 5.000.000 = 23.000.000 lei
Nu avem elemente pentru a formula corecţii pe activul net în afară de cheltuielile de înfiinţare care
reprezintă doar o împărţire pe mai multe exerciţii .
Varianta a) este corectă.

2. Se constatã cã o halã industrialã, în valoare rãmasã de 145.000 mii lei, nu mai are utilizare de peste
trei ani, iar situarea ei în partea perifericã a uzinei face posibilã vânzarea terenului încã liber de orice
sarcinã. Cheltuielile de demolare a halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul si taxele materialelor
nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei. Pentru materialele recuperabile se estimeazã obtinerea din
vânzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei. Stabilind bilantul economic, cu ce sumã urmeazã a fi
ajustat (corijat) în minus, bilantul contabil:
20
a) 265.000 mii lei;
b) 75.000 mii lei;
c) 220.000 mii lei.

Rezolvare :
Profit din recuperare materiale = 45.000 -35.000 = 10.000 mii lei
Suma corijată în minus în bilanţul contabil = 85.000 – 10.000 = 75.000 mii lei
Bilanţul economic oferă masa de date necesară aplicării metodelor de evaluare.
Rolul bilanţului economic în evaluarea unei întreprinderi:
- oferă masa de date necesară aplicării metodelor de evaluare;
- este instrumentul de lucru pe baza căruia se evaluează o întreprindere;
- reprezintă patrimoniul, rentabilitatea întreprinderii, actualizate şi corectate în funcţie de exigenţele
pieţei, pe baza constatărilor din diagnosticul de evaluare;
- reprezintă patrimoniul adus la nivelul pieţei.
Varianta b) este corectă.

3. Cum se determinã costul capitalului propriu al unei întreprinderi?


Costul capitalurilor proprii constituie o componentă a costului mediu ponderat al capitalurilor dar şi
o posibilă rată de actualizare folosită de întreprindere.
Costul capitalului propriu = rata neutră de plasament + (rata cu risc – rata neutră) x coeficient
volatilitate ß.
CCP=Rn+(Rr-Rn)ß
Costul capitalului propriu exprimă dividendul din ultimul an raportat la valoarea justă medie a
acţiunii+creşterea preconizată a dividendului din profit reinvestit. Când se consideră că remunerarea
fondurilor proprii se realizează prin dividende distrbuite şi prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va
fi :

KCPR = DIV + (1-d)*π


S CPR
DIV = dividendul pe acţiune distribuit
S = cursul bursier al acţiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor

21
π = profitul net al firmei
CPR = valoarea contabilă a capitalurilor proprii ale firmei

GRUPA III

Expertiza contabila

1. Ce conţine capitolului I al Raportului de expertiză contabilă ? (Introducere)


Răspuns :

Capitolul I - Introducere, al raportului de expertiză contabilă trebuie să cuprindă cel puţin următoarele
paragrafe:
- identificarea expertului numit să efectueze expertiza contabilă judiciară – nume, prenume, domiciliu,
număr carnet, poziţia din Tabloul Corpului;
- identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei: numărul şi data încheierii de şedinţă (în
cazul dosarelor civile) sau al Ordonanţei de numire (în cauzele penale), identificarea părţilor din proces şi a

22
calităţii procesuale a lor (reclamant, pârât, inculpate etc.) iar în cazul expertizelor contabile extrajudiciare în
acest paragraf se identifică clientul cu adresa, domiciliu, număr contract ;
- identificarea împrejurărilor în care a luat naştere litigiul în care s-a dispus ca mijloc de probă
expertiză contabilă ( în procesele civile şi penale) sau a condiţiilor în care a fost contractată expertiza
contabilă;
- Enumerarea obiectivelor expertizei contabile; în cazul celor judiciare aceste obiective se preiau ad
literam din încheierea de şedinţă iar în cazul celor extrajudiciare formularea se preia din contract;
- Identificarea perioadei şi a locului în care s-a efectuat expertiza contabilă;
- Nominalizarea materialului documentar care are legătură cu obiectivele expertizei;
- Menţionarea datei de depunere a raportului de expertiză contabilă, dacă s-au solicitat alte termene
decât cel stabilit de instanţă şi dacă în cauză au mai fost efectuate alte expertize contabile, indicarea
eventualelor perioade de prelungire faţă de termenul iniţial;
- Precizarea onorariului provizoriu stabilit de instanţa de judecată şi dacă în acelaşi dosar au mai fost
efectuate şi alte expertize contabile judiciare, cu indicarea numelui expertului/experţilor ;

2. Ce conţine cap.II al Raportului de expertiză contabilă (Desfăşurarea expertizei contabile)?


Răspuns :

Capitolul II - Desfăşurarea expertizei contabile trebuie să cuprindă cel puţin următoarele paragrafe:
- Fiecare obiectiv (întrebare) al expertizei, cu descrierea amănunţită a operaţiilor efectuate de expertul
contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor şi faptelor analizate, a surselor de
informaţii utilizate;
- Fiecare paragraf trebuie să se încheie cu concluzia (răspunsul) expertului contabil, care trebuie să fie
precis, concis, redactat într-o manieră analitică, ordonată şi sistematizată şi fără aprecieri ale expertului
asupra calităţii documentelor justificative.
Este de menţionat că expertul analizează evenimente şi tranzacţii şi nu încadrarea juridică a acestora.
In cazuri deosebite, în care expertul contabil, în executarea misiunii sale, se confruntă cu acte şi
documente care nu întrunesc condiţiile legale, care exprimă situaţii nereale sau care sunt suspecte, el nu
trebuie să ia în considerare în stabilirea concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile, dar trebuie să
menţioneze aceasta în raportul de expertiză contabilă. In fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat
23
ansamblul calculelor şi interpretarea rezultatelor acestora. Dar dacă aceste prezentări ar îngreuna
înţelegerea expunerii de către beneficiarul raportului de expertiză contabilă, este recomandabil ca
ansamblul calculelor să se facă în anexe la raportul de expertiză contabilă, iar în textul expertizei
contabile să se prezinte doar rezultatele calculelor şi interpretarea acestora.
Dacă raportul de expertiză este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite, într-un paragraf
al capitolului II fiecare expert trebuie să-şi motiveze detaliat şi documentat opinia pe care o susţine.

Studii de fezabilitate

Unul din indicatorii utilizați în evaluarea tradițională a proiectelor investiționale este termenul de
recuperare a investiției neactualizate. Care este modul de calcul şi conținutul indicatorului?

Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 11.445 lei, prezintă următoarea structură a
fluxurilor de numerar:
An Cost Costuri de Total cost Total încasări Cash-flow anual net
investiție exploatare
0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 8.520 lei -9.345 lei
lei
1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei
2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei
3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
Total 11.445 lei 38.760 lei 50.205 56.500 lei 6.295 lei
lei

Calculați rentabilitatea medie aferentă investiției.

Metoda termenului de recuperare presupune calcularea numărului de ani necesari pentru ca investiţia
să-şi recupereze costul achitat iniţial din viitoarele încasări de numerar.
Termenul de recuperare a investiţiei (TR), se defineşte ca raportul dintre investiţie şi diferenţa dintre
încasări şi cheltuieli.

24
Criteriul de acceptabilitate este ca perioada de recuperare să fie inferioară duratei normale de utilizare.
Această perioadă corespunde momentului în care venitul net actualizat cumulat devine zero:
I
TRB =
Inc − Ch

Unde: I – investiţia;
Inc – încasările;
Ch – cheltuielile.

Pe baza cash-flow-lui anual net din tabelul dat se poate calcula durata de recuperare a investiţiei:
TR = 11.445 / (56.500 – 50.205) = 11.445 / 6.295 = 1,82 ani
Rezultă că investiţia se va recupera în aproximativ 1 an şi 8 luni.

Rata de rentabilitate a proiectului de investiţii este un raport clar între efect şi efort. Ca efect se
poate considera profitul (brut sau net) sau cash-flow-ul (brut sau net) iar efortul este dat de cheltuielile de
investiţie.
Inc − Ch
r= x100
I
r = (6.295 / 11.445) x 100 = 55%

Analiza diagnostic a întreprinderii

1. O întreprindere produce anual un număr de 100000 de produse la un preț unitar de 5 u.m.


întreprinderea înregistrează cheltuieli cu materii prime şi materiale în valoare de 200000 u.m., cheltuieli de
personal de 100000 u.m. din care 85% reprezintă salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu
utilități şi chirii în cuantum de 20000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. şi cheltuieli cu dobânzi
de 40000 u.m. să se calculeze şi să se interpreteze pragul de rentabilitate financiar şi operațional exprimat
în unități fizice şi valorice.

Pragul de rentabilitate reprezinta cantitatea de produse ce trebuie realizata de intreprindere astfel


incat incasarile obtinute din vanzarea lor sa acopere atat cheltuielile variabile implicate de procesul de
productie cat si de cheltuielile fixe ale acestuia.

25
La nivelul pragului de rentabilitate profitul obtinut de intreprindere este nul.

Pragul de rentabilitate:
CA = CF / (1-V)
Unde:
CA = cifra de afaceri ce trebuie realizata astfel incat intreprinderea sa obtina un profit nul
CF = marimea cheltuielilor fixe implicate de procesul de productie al intreprinderii
V = ponderea cheltuielilor variabile (CV) in cifra de afaceri (= CV/CA)

Pragul de rentabilitate:
QPR = Ch F / ( Pu – CVu )
Unde:
Pu = pretul unitar de vanzare al produselor firmei
CVu = cheltuiala variabila unitara pentru produselor realizate

Costuri de producţie
Materii prime si materiale = 200.000 u.m.
Cheltuieli de personal din care 85% direct productiv 100.000 x 85% = 85.000 u.m.
Cheltuieli cu amortizarea = 50.000 u.m.
Cheltuieli variabile = 335.000 u.m.
Cheltuieli de personal = 15.000 u.m.
Cheltuieli cu utilități şi chirii = 20.000 u.m.
Cheltuieli fixe = 35.000 u.m.
Cheltuieli cu dobânzi = 40.000 u.m.
Total cheltuieli fixe = 75.000 u.m.
Total cheltuieli (CV + CF) = 410.000 u.m.

CVu = 335.000/ 100.000 buc = 3,35 u.m./ buc.


Analiza pragului de rentabilitate examinează relaţia dintre venituri şi vânzări, pe baza costurilor fixe
şi variabile şi reprezintă o analiză pe termen scurt. Ca urmare, cheltuielile cu dobânzile nu se includ în
analiză, ele reprezentând costuri financiare şi nu costuri de exploatare (operaţionale) şi cu impact pe termen
lung. Din acest motiv, analiza pragului de rentabilitate calculează pragul de rentabilitate înaintea plăţii
dobânzilor.
26
QPR = 35.000 / ( 5 – 3,35 )= 21.212 buc. (unităţi fizice)
Din punct de vedere valoric calculul CA care exprimă pragul de rentabilitate zero CAM sau punctul
critic avem relaţia:
CAM = CF / 1- (CVu x Q)/ CA = 35.000 / 1- 335.000/500.000 = 106.060 u.m. (unităţi valorice)
La nivelul activităţii curente (când se iau în calcul cheltuielile fixe de exploatare şi cele financiare)
QPRF = 75.000 / ( 5 – 3,35 )= 45.454 buc. (unităţi fizice)
CAM = CF / 1- (CVu x Q)/ CA = 75.000 / 1- 335.000/500.000 = 227.273 u.m. (unităţi valorice)
În punctul Qpr, întreprinderea nu degajă nici profit, nici pierdere.
Instabilitatea profitului este cu atât mai mare, cu cât întreprinderea este mai aproape de punctul său
critic. Atunci când nivelul cifrei de afaceri (CA) se situează în vecinătatea punctului critic, o mică variaţie a
cifrei de afaceri antrenează o mare variaţie a profitului;
● în cazul în care Q < Qpr, costurile depăşesc CA, iar întreprinderea lucrează în pierdere;
● în cazul în care Q > Qpr, costurile sunt compensate de CA suficient de mare pentru a degaja profit.
Cu cât producţia Q este mai mare faţă de acest punct critic, cu atât mai mult va creşte profitul, deoarece
cheltuielile fixe sunt absorbite deja de vânzările realizate până în punctul mort.
Analiza pragului de rentabilitate se poate realiza:
- la nivelul activităţii de exploatare (când se iau în calcul cheltuielile fixe de exploatare)
- la nivelul activităţii curente (când se iau în calcul cheltuielile fixe de exploatare şi cele financiare).
Analiza pragului de rentabilitate poate fi completată cu studiul variabilităţii nivelului profitului
întreprinderii determinat de evoluţia producţiei sau cifra de afaceri realizate.
Pentru a măsura efectul unei schimbări în volumul vânzărilor asupra profitabilităţii se face analiza
efectului de levier al exploatării, concretizat prin existenţa:

- levierului operational
- levierului financiar
Levierul operational:
L o = (∆ RE / RE o) / ( ∆ CA / CA o) = CA o / (CA o – CA pr)
Unde:
CA o = cifra de afaceri initiala (sau anterioara cresterii inregistrate)
RE o = rezultatul din exploatare corespunzator nivelului CA o
∆CA = variatia absoluta a marimii cifrei de afaceri
∆RE = variatia absoluta a rezultatului din exploatare ca efect al modificarii cifrei de afaceri
27
CA pr = cifra de afaceri pentru care rezultatul din exploatare realizat de intreprindere este nul.
L o = 500.000 / (500.000 – 106.060) = 1,27
Levierul financiar:
L f = (∆ RC / RC o) / ( ∆ CA / CA o) = CA o / ( CA o – CA pr)
Unde:
CA o = cifra de afaceri initiala (sau anterioara cresterii inregistrate)
RC o = rezultatul curent corespunzator lui CA o
∆CA = variatia absoluta a marimii cifrei de afaceri
∆RC = variatia absoluta a rezultatului curent ca efect al modificarii cifrei de afaceri
CA pr = cifra de afaceri pentru care rezultatul curent realizat de intreprindere este nul
L f = 500.000 / (500.000 – 227.273) = 1,83

GRUPA IV

Administrarea şi lichidarea întreprinderilor

1. Asociaţii societăţii „X” au decis dizolvarea acesteia. Situaţia patrimoniului conform bilanţului
contabil la data începerii lichidării se prezintă astfel:
 Construcţii 30.000 lei
 Amortizarea construcţiilor 20.000 lei
 Echipamente tehnologice 15.000 lei
 Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei
 Materii prime 3.000 lei
 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 500 lei
 Clienţi 2000 lei
 Clienţi incerţi 700 lei
 Ajustări pentru deprecierea clienţilor incerţi 400 lei
 Conturi la bănci în lei 1.300 lei
 Furnizori 7000 lei
 Provizioane 1.250 lei
 Capital subscris vărsat 11.000 lei
28
 Rezerve legale 1.850 lei

Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:


a) Construcţiile au fost vândute cu 11.000 lei, faţă de valoarea rămasă neamortizată de 10.000 lei;
b) Echipamentele tehnologice au fost văndute cu 7.000 lei faţă de valoarea rămasă neamortizată de
5.000 lei;
c) Materiile prime au fost vândute cu 2.850 lei faţă de valoarea de 2.500 lei;
d) În vederea încasării înainte de scadenţă a creanţelor certe au fost acordate sconturi în valoare de 100
lei;
e) Din suma clienţilor incerţi de 700 lei se încaseaza jumătate, restul fiind irecuperabile;
f) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au acordat sconturi în sumă de 350
lei;
g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii au fost în sumă de 900 lei.
Se cere: a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare.
b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.
c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la acţionari
Situaţia elementelor de activ şi de pasiv, conform bilanţului, se prezintă astfel:
Bilanţul societăţii „X”

Nr.rd. Sold

A B 1
A. ACTIVE IMOBILIZATE
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE (ct. 212 + 2131 – 2812 - 2813)
02 15.000
(30.000 + 15.000 – 20.000 – 10.000)
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd.1 la 03) 04 15.000
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI (ct. 301 – 391) (3.000 – 500) 05 2.500
II. CREANŢE (Sumele ce urmează a fi încasate după o perioadă
06 2.300
mai mare de un an sunt prezentate separat) (ct. 4111 + 4118 - 491)(2.000 + 700 - 400)
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI (ct. 5121) 08 1.300
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd.05 la 08) 09 6.100
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN
11 7.000
AN (ct. 401)
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE
12 -900
(rd. 09 + 10 – 11 - 18)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 04 + 12 – 17) 13 14.100
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI (ct.151) 15 1.250
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL (rd. 20 la 22), din care: 19 11.000
- Capital subscris vărsat (ct.1012) 21 11.000

29
IV. REZERVE (ct. 1061) 26 1.850
TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd. 19 + 23 + 24 + 25 + 26+ 27 – 28 + 29 – 30 –
32 12.850
31)
TOTAL CAPITALURI (rd. 32 + 33) 34 12.850

Stabilirea de către asociaţi a operaţiunilor care urmează să fie efectuate de către lichidator în numele
societăţii comerciale ce se lichidează.
Valorificarea elementelor de activ (vânzarea imobilizărilor şi a stocurilor, încasarea creanţelor, a
investiţiilor financiare pe termen scurt etc.).
Achitarea datoriilor societăţii comerciale către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,
celelalte obligaţii sociale şi alte fonduri, salariaţi şi alţi terţi.
1) valorificarea imobilizărilor corporale
a) vânzarea construcţiilor cu 11.000 lei
461 = % 13.090 lei
Debitori diverşi 7583 11.000
Venituri din vânzarea activelor
și alte operații de capital
4427 2.090
TVA colectată

b) încasarea contravalorii construcţiilor vândute


5121 = 461 13.090
c) scăderea din evidenţă a construcţiilor vândute
% = 212 30.000
2812 Construcţii 20.000
Amortizarea construcțiilor
6583 10.000
Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital

d) închiderea contului 7583


7583 = 121 11.000
Profit sau pierdere
e) închiderea contului 6583
121 = 6583 10.000
Profit sau pierdere
f) vânzare echipamente tehnologice
461 = % 8.330 lei
Debitori diverşi 7583 7.000
Venituri din vânzarea activelor
și alte operații de capital
4427 1.330
30
TVA colectată
g) încasarea contravalorii echipamentelor tehnologice vândute
5121 = 461 8.330

h) scăderea din evidenţă a echipamentelor tehnologice vândute


% = 2131 15.000
2813 Echipamente tehnologice
Amortizarea instalațiilor, (mașini, utilaje și instalații de lucru) 10.000
mijloacelor de transport,
animalelor și plantațiilor
6583 5.000
Cheltuieli privind activele cedate
și alte operații de capital

i) închiderea contului 7583


7583 = 121 7.000
Profit sau pierdere
j) închiderea contului 6583
121 = 6583 5.000
Profit sau pierdere

2) valorificarea stocurilor
a) vânzare materii prime 2.850 lei
4111 = % 3.392 lei
Clienți 707 2.850
Venituri din vânzarea mărfurilor
4427 542
TVA colectată

b) trecerea la mărfuri a materiilor prime şi scăderea din gestiune a mărfurilor vândute


371 = 301 3.000
Mărfuri Materii prime

607 = 371 3.000


Cheltuieli privind mărfurile
c) anularea provizionului
391 = 7814 500
Mărfuri Venituri din ajustări pentru
deprecierea activelor circulante
d) închiderea contului 607
121 = 607 3.000

31
e) închiderea conturilor de venit
%= 121 3.350
707 2.850
7814 500

f) încasarea contravalorii materiilor prime vândute


5121 = 4111 3.392 lei

3) încasarea creanţelor
a) încasarea clienţilor cerţi
5121 = 4111 1.900 lei

b) acordarea sconturilor
667 = 4111 100 lei
Cheltuieli privind sconturile acordate
c) încasarea parţială de la clienţii incerţi
5121 = 4118 350 lei
Clienți incerți sau în litigiu
d) trecerea pe cheltuieli a clienţilor incerţi neîncasaţi
6588 = 4118 350 lei
Alte cheltuieli de exploatare Clienți incerți sau în litigiu
e) anularea provizioanelor
491 = 7814 400 lei
Ajustări pentru deprecierea
creanțelor – clienți
f) închiderea conturilor 667 şi 6588
121 = % 450 lei
667 100
6588 350
g) închiderea contului 7814
7814 = 121 400

4) plata datoriilor
a) Plata furnizorilor
401 = 5121 6.650 lei

32
b) Scont primit
401 = 767 350 lei
Venituri din sconturi obținute
c) închiderea contului 767
767 = 121 350

5) cheltuieli de lichidare
a) cheltuieli cu serviciile lichidatorului
628 = 5121 900 lei
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți

b) închiderea contului 628


121 = 628 900

6) anularea provizioanelor
a) anulare provizion
151 = 7812 1.250 lei
Provizioane Venituri din provizioane

b) închiderea contului 7812


7812 = 121 1.250

7) regularizarea TVA
a) TVA de plată
4427 = 4423 3.962 lei
b) Plata TVA
4423 = 5121 3.962 lei

Calcularea, reţinerea şi virarea impozitului pe profit şi a impozitului pe dividende în urma acţiunii


de dizolvare/lichidare.
8) Impozitul de plată pentru profitul din lichidare
a) Impozit pe profit (4.000 x 16%)
691 = 4411 640 lei
Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit

b) Inchiderea contului 691


121 = 691 640 lei
33
c) Virarea impozitului pe profit
4411 = 5121 640 lei

Situaţia conturilor 121 şi 5121 după efectuarea partajului

D 5121 C_ D 121 C_
1.300 6.650 10.000 11.000
13.090 900 5.000 7.000
8.330 3.962 3.000 3.350
3.392 640 450 400
1.900 900 350
350 640 1.250
–––––––––––––––––––––––– ––––––––––––––––––––––––
28.362 12.152 19.990 23.350
Sold D: 16.210 lei Sold C: 3.360 lei

Bilanţul societăţii „X” înainte de efectuarea partajului

Nr.rd. Sold

A B 1
B. ACTIVE CIRCULANTE
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI (ct. 5121) 08 16.210
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd.05 la 08) 09 16.210
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN
11 0
AN (ct. 401)
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE
12 16.210
(rd. 09 + 10 – 11 - 18)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 04 + 12 – 17) 13 16.210
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL (rd. 20 la 22), din care: 19 11.000
- Capital subscris vărsat (ct.1012) 21 11.000
IV. REZERVE (ct. 1061) 26 1.850
VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR (CT.121) 29 3.360
TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd. 19 + 23 + 24 + 25 + 26+ 27 – 28 + 29 – 30 –
32 16.210
31)
TOTAL CAPITALURI (rd. 32 + 33) 34 16.210

Efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societăţii comerciale, rezultat din lichidarea
societăţii comerciale în funcţie de :
34
a) prevederile statutului şi/sau ale contractului de societate ;
b) hotărârea AGA sau a asociaţilor, consemnată în registrul şedinţelor adunării generale ;
c) cota de participare la capitalul social.
Partajul constă în împărţirea capitalului propriu (activului net) rezultat din lichidare, între acţionarii sau
asociaţii societăţii comerciale.
Înregistrările contabile privind operaţiunile de partaj între asociaţi, persoane fizice :
1. restituirea capitalului social
1012 = 456 11.000 lei
Decontări cu acționarii/asociații
privind capitalul

456 = 5121 11.000 lei

2. regularizarea rezervelor
a) decontarea rezervelor legale
1061 = 456 1.850 lei
Rezerve legale Decontări cu acționarii/asociații
privind capitalul

b) impozit pe profit aferent rezervelor legale (1.850 x 16%)


456 = 4411 296 lei
4411 = 5121 296 lei

3. decontarea profitului din lichidare


121 = 456 3.360 lei

4. impozit pe dividende aferente rezervelor legale şi profitului din operaţiuni de lichidare (1.554
+ 3.360 = 4.914 x 16% = 786 lei)
456 = 446 786 lei
Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
5. virarea impozitului pe dividende
446 = 5121 786 lei

6. plata dividendelor din rezerve legale şi din lichidare (4.914 – 786 = 4.128)
456 = 5121 4.128 lei

35
Situaţia conturilor 456 şi 5121 după efectuarea partajului

D 456 C_ D 5121 C_
11.000 11.000 16.210 11.000
296 1.850 296
786 3.360 786
4.128 4.128
–––––––––––––––––––––––– ––––––––––––––––––––––––
16.210 16.210 16.210 16.210

2. Societatea „X” nu mai face faţă datoriilor sale exigibile. Societatea intră în faliment având la bază
cererea introdusă la tribunal de către unul dintre creditori. Situaţia patrimoniului conform bilanţului
contabil de începere a lichidării se prezintă astfel:
 Echipamente tehnologice 30.000 lei
 Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei
 Mărfuri 900 lei
 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 100 lei
 Conturi la bănci în lei 2.000 lei
 Cheltuieli în avans 1.000 lei
 Furnizori 12.000 lei
 Venituri în avans 1.250 lei
 Capital subscris vărsat 2.500 lei
 Rezerve legale 200 lei
 Alte rezerve 4.000 lei
 Rezultatul reportat 1.150 lei

Aportul asociaţilor la capitalul social în baza statutului şi contractului de societate se prezintă dupa
cum urmează:
- asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social)
- asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)
Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a) Vânzarea echipamentelor tehnologice la preţul de 7.000 lei, TVA 19%;
b) Vânzarea mărfurilor la preţul de 1.200 lei, TVA 19%;
c) Încasarea chiriei plătite în avans în sumă de 1.000 lei;
d) Restituirea chiriei încasate anticipat în sumă de 1.250 lei;

36
e) Stabilirea sumelor de acoperit de către cei doi asociaţi pentru plata datoriei faţă de furnizori;
f) Achitarea datoriei faţă de furnizori.
Se cere:
a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare.
b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.
c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la asociaţi.

Situaţia elementelor de activ şi de pasiv, conform bilanţului, se prezintă astfel:


Bilanţul societăţii „X”

Nr.rd. Sold

A B 1
A. ACTIVE IMOBILIZATE
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE (ct. 2131 - 2813)
02 15.000
(30.000 - 15.000)
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd.1 la 03) 04 15.000
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI (ct. 371 – 378) (900 – 100) 05 800
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI (ct. 5121) 08 2.000
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd.05 la 08) 09 2.800
C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct.471) 10 1.000
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN
11 12.000
AN (ct. 401)
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE
12 -9.450
(rd. 09 + 10 – 11 - 18)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 04 + 12 – 17) 13 5.550
I. VENITURI ÎN AVANS (ct.472) 18 1.250
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL (rd. 20 la 22), din care: 19 2.500
- Capital subscris vărsat (ct.1012) 21 2.500
V. REZERVE (ct. 1061 + ct. 1068)
26 4.200
(200 + 4.000)
VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR (CT.121)
30 1.150
SOLD D
TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd. 19 + 23 + 24 + 25 + 26+ 27 – 28 + 29 – 30 –
32 5.550
31)
TOTAL CAPITALURI (rd. 32 + 33) 34 5.550
1) valorificarea imobilizărilor corporale
a) vânzare echipamente tehnologice
461 = % 8.330 lei
7583 7.000
4427 1.330

37
b) scăderea din evidenţă a echipamentelor tehnologice vândute
% = 2131 30.000
2813 15.000
6583 15.000

c) încasarea contravalorii echipamentelor tehnologice vândute


5121 = 461 8.330
d) închiderea contului 7583
7583 = 121 7.000
e) închiderea contului 6583
121 = 6583 15.000

2) valorificarea mărfurilor
a) vânzarea mărfurilor
4111 = % 1.428 lei
707 1.200
4427 228

b) scăderea din gestiune a mărfurilor vândute


%= 371 900
607 800
378 100

c) încasarea contravalorii mărfurilor vândute


5121 = 4111 1.428 lei
e) închiderea contului 607
121 = 607 800
f) închiderea contului de venit
707 = 121 1.200

3) încasarea chiriei achitate în avans


5121 = 471 1.000 lei

4) restituirea chiriei încasate anticipat


472 = 5121 1.250 lei

38
5) operaţiuni privind TVA

a) regularizarea şi plata TVA


4427 = 4423 1.558 lei
b) Plata TVA
4423 = 5121 1.558 lei
Situaţia conturilor 121 şi 5121 înainte de efectuarea partajului

D 5121 C_ D 121 C_
2.000 1.250 15.000 7.000
8.330 1.558 800 1.200
1.428
1.000
–––––––––––––––––––––––– ––––––––––––––––––––––––
12.758 2.808 15.800 8.200
Sold D: 9.950 lei Sold D: 7.600 lei

Bilanţul societăţii „X” înainte de efectuarea partajului


capitalului propriu (activului net)

Nr.rd. Sold
A B 1
B. ACTIVE CIRCULANTE
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI (ct. 5121) 08 9.950
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd.05 la 08) 09 9.950
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN
11 12.000
AN (ct. 401)
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE
12 -2.050
(rd. 09 + 10 – 11 - 18)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 04 + 12 – 17) 13 -2.050
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL (rd. 20 la 22), din care: 19 2.500
- Capital subscris vărsat (ct.1012) 21 2.500
IV. REZERVE (ct. 1061 + ct. 1068) (200 + 4.000) 26 4.200
VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR (CT.121) 8.750
SOLD D , din care:
30
- din exerciţiul curent 1.150
- din lichidare 7.600
TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd. 19 + 23 + 24 + 25 + 26+ 27 – 28 + 29 – 30 – 3
-2.050
31) 2
3
TOTAL CAPITALURI (rd. 32 + 33) -2.050
4

39
6) Determinarea capitalului propriu (activului net)
CP (AN) = 9.950 – 12.000 = - 2.050 lei
Rezultă că pentru achitarea furnizorilor în sumă de 12.000 lei capitalul propriu (activul net) este
insuficient.
7) Calcularea, reţinerea şi virarea impozitului pe profit şi a impozitului pe dividende
a) decontarea rezervelor legale
1061 = 456 200 lei
b) impozit pe profit aferent rezervelor legale (200 x 16%) şi virarea acestuia
456 = 4411 32 lei
4411 = 5121 32 lei
c) decontarea altor rezerve
1068 = 456 4.000 lei
d) impozit pe dividende (4.000 + 200 - 32 = 4.168 x 16% = 667 lei)
456 = 446 667 lei
446 = 5121 667 lei
Situaţia partajului capitalului propriu (activului net) şi a datoriilor pe asociaţi

Capital propriu (activul net) repartizat


Capital Rezerve TOTAL
Asociaţi Alte rezerve
social legale (1 + 2 + 3)
1 2 3 4
Asociatul A 70% 1.750 118 2.333 4.201
Asociatul B 30% 750 50 1.000 1.800
TOTAL 2.500 168 3.333 6.001

Pierderi şi furnizori
Pierderi din Pierderi din TOTAL Diferenţe
Asociaţi Furnizori
exerc.curent lichidare (5 + 6 + 7) (8 – 4)
5 6 7 8 9
Asociatul A 70% 805 5.320 8.400 14.525 10.324
Asociatul B 30% 345 2.280 3.600 6.225 4.425
TOTAL 1.150 7.600 12.000 20.750 14.749

8) Înregistrări privind partajul capitalului propriu şi al sumelor depuse de asociaţi pentru plata
furnizorilor
40
a) Capitalul social de restituit asociaţilor
1012 = 456 2.500 lei
b) Pierderea curentă şi pierderea din lichidare (1.150 + 7.600)
456 = 121 8.750 lei
c) Depunerea de către asociaţi a sumelor necesare achitării furnizorilor ( 14.749 – 12.000 = 2.749
lei)

Asociatul A : 2.749 x 70% = 1.924 lei


Asociatul B : 2.749 x 30% = 825 lei
II.749 lei
5121 = % 2.749 lei
456.A 1.924
456.B 825

d) achitarea furnizorilor
401 = 5121 12.000 lei

Situaţia conturilor 456 şi 5121 după terminarea operaţiunilor de lichidare:

D 456 C_ D 5121 C_
32 200 9.950 32
667 4.000 2.749 667
8.750 2.500 12.000
2.749
–––––––––––––––––––––––– ––––––––––––––––––––––––
9.449 9.449 12.699 12.699

41
GRUPA V

Consultanta fiscala acordata contribuabililor

1. O entitate dispune de următoarele informaţii pe parcursul unui exerciţiu financiar:


- venituri totale 350.000 lei, din care venituri neimpozabile 15.000 lei;
- cheltuieli totale 230.000 lei (altele decât cele cu impozitul pe profit), din care cheltuieli de protocol
20.000 lei.
Se cere determinarea rezultatului net.

Determinarea profitului impozabil :


Profit impozabil = venituri realizate – cheltuieli efectuate – venituri neimpozabile + cheltuieli
nedeductibile

42
Venituri neimpozabile = 15.000 lei
Venituri impozabile = 335.000 lei

Stabilirea limitei pentru deductibilitatea cheltuielilor de protocol = 2% x (venituri totale impozabile –


cheltueieli aferente veniturilor impozabile mai puţin cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de
protocol)
= 2% x (350.000 – 230.000 – 15.000 + 20.000) = 2.500 lei (cheltuieli de protocol deductibile)
Cheltuieli de protocol nedeductibile = 20.000 – 2.500 = 17.500 lei
Profit impozabil = 350.000 -230.000 -15.000 + 17.500 = 122.500 lei
Impozit pe profit datorat = 122.500 x 16% = 19.600 lei
Rezultatul net = 350.000 – 230.000 – 19.600 = 100.400 lei

2. O entitate dispune de următoarele informaţii:


- venituri totale 3.980.000 lei, din care venituri din anularea datoriilor în schimbul titlurilor de
participare la o persoană juridică 110.000 lei;
- cheltuieli totale (fără cheltuielile cu impozitul pe profit) 2.720.000 lei, din care:
 cheltuieli înregistrate în contabilitate care nu au la bază documente justificative 12.000
lei;
 cheltuieli cu sponsorizările 4.300 lei;
 cheltuieli cu taxa pe valoare adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma
unor avantaje în natură 4.930 lei, fără ca valoarea bunurilor să fi fost impozitată prin reţinere la sursă;
 penalităţi prevăzute în cadrul contractelor economice 2.300 lei;
 amenzi datorate autorităţilor române 8.000 lei;
- cifra de afaceri 1.800.000 lei.

Se cere stabilirea impozitului pe profit de plătit de către entitate.

Venituri neimpozabile = 110.000 lei


Venituri impozabile = 3.870.000 lei
Cheltuieli nedeductibile = 12.000 + 4.300 + 4.930 + 8.000 = 29.230 lei
Cheltuieli deductibile = 2.720.000 - 29.230 = 2.690.770 lei
Profit impozabil = 3.980.000 – 2.720.000 – 110.000 + 29.230 = 1.179.230 lei
Impozit pe profit = 1.179.230 x 16% = 188.677 lei
Limita cheltuieli de sponsorizare pentru diminuarea impozitului pe profit :
43
Minimum între :
3‰ din cifra de afaceri = 3‰ x 1.800.000 lei = 5.400 lei
20% din impozit datorat = 20% x 188.677 = 37.735 lei
Impozit pe profit datorat = 188.677 – 4.300 = 184.377 lei

3. Un angajat al unei entităţi obţine într-o lună următoarele venituri:


 venituri salariale 850 lei;
 ajutor de înmormântare 1.270 lei, ca urmare a justificării cu documente.
 150 lei reprezentând cadou cu ocazia Paştelui.
Salariatul nu are nici o persoană în întreţinere. Să se stabilească salariul net.

Salar realizat: 850 lei


Ajutor înmormântare: 1.270 lei
Cadou de Paşte: 150 lei
Total venituri = 2.270 lei din care:
Venituri neimpozabile = 1.420 lei (ajutor
înmormântare de 1.270 lei + cadou de
Paşte:150 lei)

CAS = 10,5 % x 850 = 89 lei


CASS = 5,5% x 850 = 47 lei
SOMAJ =0,5% x 850 = 4 lei
Venit net = 850 – 89 - 47 – 4 = 710 lei
Deducere personală (fără nici o persoană în întreţinere) = 250 lei

Venit impozabil = 710 – 250 = 460 lei

Impozit datorat = 460 x 16% = 74 lei

Salar de plată = 710 – 74 = 636 lei

Salariatul a obţinut:
Salar net: 636 lei
Ajutor înmormântare: 1.270 lei
Cadou de Paşte: 150 lei
Total = 2.056 lei

44
4. Să se calculeze şi înregistreze în contabilitate impozitul pe profit pe baza următoarelor date:
1 Venituri totale: 1.200.000 lei, din care:
- venituri din vânzarea produselor finite: 800.000 lei;
- venituri din vânzarea ambalajelor: 200.000 lei;
- venituri din reluarea unor ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale: 30.000 lei;
- venituri din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt: 170.000 lei;
1 Cheltuieli totale: 700.000, din care:
- cheltuieli cu ambalajele: 180.000 lei;
- cheltuieli cu salariile: 300.000 lei;
- cheltuieli cu materialele nestocate: 40.000 lei;
- cheltuieli cu comisioanele bancare: 7.000 lei;
- cheltuieli cu investiţiile financiare pe termen scurt cedate: 150.000 lei;
- cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate: 23.000 lei;
Cifra de afaceri = 800.000 + 200.000 = 1.000.000 lei
Venituri neimpozabile = 30.000 lei
Venituri impozabile = 1.200.000 – 30.000 = 1.170.000 lei
Cheltuieli deductibile = 700.000
Profit impozabil = 1.200.000 – 700.000 – 30.000 = 470.000 lei
Impozit pe profit datorat = 470.000 x 16% = 75.200 lei
În contabilitate se va înregistra :
2 - impozitul pe profit de plată
3 691 = 4411 75.200 lei
4 - virarea impozitului pe profit
5 4411 = 5121 75.200 lei
6 - închiderea contului de cheltuieli
7 121 = 691 75.200
8
5. Se cunosc următoarele date despre o entitate:
 venituri din exploatare 80.000 lei;
 venituri financiare 50.000 lei;
 venituri extraordinare 10.000 lei;
 cheltuieli de exploatare 60.000 lei;
 cheltuieli financiare 30.000 lei;
45
 cheltuieli extraordinare 30.000 lei.
Să se determine rezultatul entităţii pe tipuri de activităţi, precum şi impozitul pe profit de plătit, dacă
cheltuielile nedeductibile sunt în sumă de 5.000 lei.
1) Rezultatul exerciţiului din exploatare
Venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare = 80.000 – 60.000 = 20.000 lei
2) Rezultatul exerciţiului financiar
Venituri financiare – cheltuieli financiare = 50.000 – 30.000 = 20.000 lei

Rezultatul exerciţiului curent = 80.000 + 50.000 – 60.000 – 30.000 = 40.000 lei


3) Rezultatul exerciţiului din activitatea extraordinară
Venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare = 10.000 – 30.000 = -20.000 lei

Venituri totale = 140.000 lei


Cheltuieli totale =120.000 lei
Profit brut = 20.000 lei
Calcul impozit pe profit = (140.000 – 120.000 + 5.000) x 16% = 4.000 lei
Rezultat net = 20.000 – 4.000 = 16.000 lei

46