UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREŞTI

Doctorand ing. RUS GHEORGHE

„CERCETĂRI PRIVIND VALORIFICAREA RESURSELOR

FUNCIARE ÎN CONDIŢIILE DIVERSIFICĂRII
FORMELOR DE PROPRIETATE ŞI DE FOLOSIRE
A TERENURILOR JUDEŢULUI ARAD"

TEZĂ DE DOCTORAT
PENTRU OBŢINEREA TITLULUI
DE DOCTOR ÎN AGRONOMIE

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
Prof. univ. asoc. dr. ing. BOLD ION

BUCUREŞTI
2006
 Cuprins
Introducere I
CAPITOLUL 1 - AGRICULTURA - ROLŞI FUNCŢII
ÎN VALORIFICAREA R E S U R S E L O R F U N C I A R E ŞI
DEZVOLTAREA E C O N O M I C Ă A R O M Â N I E I 12
1.1. Agricultura - ramură esenţială a economiei naţionale 13
1.1.1. Funcţiile agriculturii 14
1.1.2. Locul agriculturii în economia naţională 16
1.2. Fondul funciar al României-cadru general de analiză 18
1.2.1. Factorii, particularităţile şi rolul pământului în dezvoltarea
intensivă, modernă a producţiei agricole 18
1.2.1.1. Fondul funciar în complexul factorilor de producţie 18
1.2.1.2. Particularităţile pământului şi impactul lor asupra
folosirii fondului funciar 20
1.2.1.3. Rolul pământului în dezvoltarea intensivă, modernă a
producţiei agricole 25
1.2.2. Consideraţii generale cu privire la aprecierea economică,
bonitarea şi caracterizarea tehnologică a terenurilor agricole 26
1.2.2.1. Aprecierea economică a terenurilor agricole 26
1.2.2.2. Principiile de bază privind bonitarea terenurilor agricole 28
1.3. Resursele cantitative şi calitative de fond funciar a României 29
1.3.1. Consideraţii generale 29
1.3.2. Structura fondului funciar - resurse cantitative 30
1.3.3. Resurse calitative de fond funciar 33
1.3.3.1. Principalele restricţii ale calităţii solurilor 34
1.3.4. Amenajările funciare - premisă a folosirii fondului funciar 36
1.3.4.1. Scurt istoric al lucrărilor de îmbunătăţiri funciare 36
1.3.4.2. Amenajările pentru irigaţii 37
1.3.4.3. Amenajările pentru îndiguiri şi desecări 40
1.1.1.4. Amenajările pentru prevenirea şi combaterea eroziunii solului 42
1.4. încadrarea terenurilor agricole pe clase de calitate şi de producţie 44

CAPITOLUL 2 - F O N D U L FUNCIAR - EXPRESIE A CONDIŢIILOR

NATURA1-ECONOMICE ŞI E V A L U A R E A P O T E N Ţ I A L U L U I DE
P R O D U C Ţ I E A R E S U R S E L O R DE T E R E N ÎN J U D E Ţ U L A R A D 50
2.1. Prezentarea generală a judeţului Arad 51
2.1.1. Consideraţii generale privind stadiul actual de dezvoltare
economico-socială a teritoriului judeţean 52
2.1.2. Principalele disfuncţionalităţi rezultate din analiza factorilor
dezvoltării économico-sociale a teritoriului judeţean 57
2.1.2.1. Consideraţii generale 57
2.1.2.2. Funcţiile generale 58
2.2. Caracterizarea condiţiilor naturale 60
2.2.1. Geomorfologia teritoriului 60
2.2.1.1. Munţii 61
2.2.1.2. Dealurile şi podişurile deluroase 64
2.2.1.3. Depresiunile sub şi intra-montane 65
2.2.1.4. Câmpiile 66
2.2.2. Hidrografia, hidrogeologia şi drenajul terenului 69
2.2.2.1. Reţeaua hidrografică 69
2.2.2.2. Apele freatice 72
2.2.3. Factorii climaterici ca determinanţi ecologici 73
2.2.3.1. Resursa termoradiantă 73
2.2.3.2. Resursa hidrică 74
2.2.3.3. Stratul de zăpadă 75
2.2.4. Vegetaţia şi fauna 77
2.2.4.1. Vegetaţia 77
2.2.4.2. Fauna 77
2.2.5. Factorii pedologiei cu preponderenţă solul, aprte componentă
a agroecosistemelor 78
2.2.5.1. Tipuri de pedogeneză zonală 78
2.2.5.2. Tipuri de pedogeneză intrazonală 79
2.3. Evaluarea resurselor de teren pe principalei unităţi fizico-geografică,
categorii de folosinţă şi suprafeţe cultivate 83
2.3.1. Repartiţia suprafeţei agricole pe principalele tipuri/asociaţii
de soluri şi pe zone geografice 83
2.3.2. Evaluarea resurselor de teren pe forme de relief şi pe principalele
categorii de folosinţă 83
2.3.2.1. Categorii de folosinţă pe principalele forme de relief 88
2.3.2.2. Structura suprafeţelor cultivate 90
2.4. Lucrările de îmbunătăţiri funciare - resursă şi potenţial de folosire
eficientă a fondului funciar 92
2.4.1. Amenajarea lucrărilor de irigaţii 93
2.4.2. Amenajări pentru îndiguiri şi desecări 95
2.4.3. Lucrări antierozionale 96
2.5. Pădurile, o componentă a fondului funciar 96
2.5.1. Câteva generalităţi 96
2.5.2. Starea actuală a pădurilor în judeţul Arad 97
2.5.2.2. Surse de venituri 100
2.5.2.3. Starea de sănătate a pădurilor evaluată prin sistemul de
monitoring forestier 101
2.5.2.4. Starea ariilor naturale protejate 101
2.5.2.5. Efectele pădurilor asupra naturii şi mediului 104

CAPITOLUL 3 - C E R C E T Ă R I PRIVIND S T R U C T U R I L E
AGRARE ŞI FOLOSIREA EFICIENTĂ A FONDULUI FUNCIAR
ÎN CONDIŢIILE DIVERSIFICĂRII F O R M E L O R DE PROPRIETATE
CU REFERIRE SPECIALĂ LA J U D E Ţ U L A R A D 105
3.1. Conceptul de structuri agrare şi cadrul legislativ 106
3.1.1. Proprietatea şi exploataţia agricolă 106
3.1.2. Cadrul legislativ al structurilor agrare 108
3.2. Fondul funciar al României în condiţiile diversificării formelor
de proprietate şi exploatare 112
3.2.1. Proprietatea funciară 112
3.2.2. Exploataţia agricolă 113
3.2.2.1. Sectorul vegetal 114
3.2.2.2. Sectorul animalier 118
3.3. Structurile agrare ale judeţului Arad 126
3.3.1. Structurile agrare de proprietate şi exploataţie pe judeţ şi
pe zone de producţie 126
3.3.2. Suprafeţe cultivate, pe zone, producţii medii şi totale în condiţiile
diversificării formelor de proprietate şi de folosinţă a terenului
în judeţul Arad 132
3.3.2.1. Sectorul producţiei vegetale 132
3.3.2.2. Sectorul producţiei animaliere 165
3.4. Impactul utilizării fondului funciar asupra rezultatelor de producţie
pe ansamblul judeţului Arad 172
3.4.1. Analiza evoluţiei rezultatelor de producţie în sectorul vegetal 172
3.4.1.1. Cereale 172
3.4.1.2. Leguminoase boabe 174
3.4.1.3. Plante tehnice 175
3.4.2. Analiza evoluţiei efectivelor şi a producţiei animaliere 177
3.4.2.1. Efective totale 177
3.4.2.2. Producţia totală animalieră 178
»

3.5. Studii de caz privind rezultatele de producţie obţinute în exploataţii

agricole de tip asociativ 180
3.5.1. Societatea agricolă "Ceres,, - Vladimirescu 180
3.5.1.1. Date generale 180
3.5.1.2. Forţa de muncă şi dotarea tehnică 181
3.5.1.3. Rezultatele de producţie şi economice 183
3.5.2. Societatea agricolă "Romgera,, Sântana 184
3.5.2.1. Generalităţi 184
3.5.2.2. Structura culturilor, soiurilor cultivate, asolamente, tehnologii 185
3.5.2.3. Creşterea animalelor 186
3.5.2.4. Rezultate economico-financiare 187
3.5.3. Societatea comercială "Agroindustriala,, Fântânele SA 188
3.5.3.1. Prezentare generală 188
3.5.3.2. Agrotehnica principalelor culturi. Suprafeţe cultivate şi
rezultate obţinute 189
3.5.4. SA "Agroprofit,, Pecica 192
3.5.4.1. Prezentarea societăţii şi a activităţilor desfăşurate 192
3.5.4.2. Rezultatele de producţie şi economice 194
3.5.5. SA "Romgerm,, - Şimand 194
3.5.5.1. Generalităţi, rezultate obţinute 194
3.5.6. SA "Combinatul Agroindustrial,, - Curtici 195
3.5.6.1. Prezentarea societăţii 195
3.5.6.2. Rezultatele de producţie şi financiare 198

C A P I T O L U L 4 - M O D A L I T Ă Ţ I D E UTILIZARE DEPLINĂ
ŞI EFICIENTĂ A F O N D U L U I F U N C I A R PE BAZA BONITĂRII
TERENURILOR AGRICOLE 200
4.1. Estimarea potenţialului productiv al pământului în România 201
4.2. Bonitarea terenurilor agricole - premisă ştiinţifică de folosire
deplină şi eficientă a fondului funciar în judeţul Arad 207
4.2.1. Câteva aprecieri generale 207
4.2.2. Metodologia de bonitare şi lucrarea propriu-zisă 208
4.2.3. Clasele de calitate şi de producţie a terenurilor în judeţul Arad 211
4.2.4. Bonitarea şi rolul ei în caracterul zonal şi microzonal al
repartiţiei producţiei agricole 216
4.2.4.1. Favorabilitatea terenurilor 220
4.2.4.2. Factorii repartiţiei teritoriale a producţiei agricole 225
4.3. Relaţia: bonitare-rpoducţii scontate şi realizate 230
4.3.1. Producţii scontate în funcţie de nota de bonitare pe localităţi
şi la principalele plante de cultură 231
4.3.2. Recolte obţinute-producţii scontate pe zone de producţie
şi pe comune 238
4.3.2.1. Zona de câmpie 238
4.3.2.2. Zona de deal 241
4.3.2.3. Zona de munte 242

CAPITOLUL 5 - SISTEME DE A M E L I O R A R E , A M E N A J A R E
ŞI M A N A G E M E N T ÎN V A L O R I F I C A R E EFICIENTĂ A FONDULUI
FUNCIAR ÎN J U D E Ţ U L ARAD 247
5.1. Sisteme de ameliorare, amenajare şi valorificare eficienta
a fondului funciar în judeţul Arad 248
5.1.1. Problematica eficientei economice în contextul ameliorării
»

lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Câteva aprecieri generale,

particularităţi şi indicatori de apreciere 248
5.1.1.1. Aprecieri generale 248
5.1.1.2. Particularităţi ale eficienţei economice în amenajările funciare 249
5.1.1.3. Indicatorii, conţinutul şi funcţionalitatea lor 250
5.1.2. Aprecierea eficienţei economice a sistemelor de ameliorare
şi amenajare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare 252
5.1.2.1. Irigaţiile 252
5.1.2.2. îndiguirile şi desecările 256
5.1.2.3. Prevenirea şi combaterea eroziunii solului 256
5.1.3. Ameliorarea şi amenajarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare
şi economia de energie 260
5.1.4. Lucrările de îmbunătăţiri funciare şi protecţia mediului 263
5.1.4.1. Zone critice sub aspectul poluării apelor 263
5.1.4.2. în zona poluării solurilor 263
5.1.5. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor
degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor 266
5.2. Perfecţionarea tehnologiilor de producţie - modalităţi de
valorificare eficientă a fondului funciar 267
5.2.1. Aspecte privind eficienţa economică a folosirii tehnicilor şi
tehnologiilor de producţie, indicatori utilizaţi 267
5.2.1.1. Câteva comentarii 267
5.2.1.2. Indicatori utilizaţi pentru aprecierea eficienţei economice
a tehnicilor de producţie 268
5.2.2. Tehnologii de producţie aplicate în agricultura judeţului Arad.
Un studiu de caz 270
5.2.2.1. în producţia vegetală 270
5.3. Perfecţionarea managementului utilizării fondului funciar
pe baza studiilor efectuate 273
5.3.1. Concepte de abordare/sisteme-subsisteme 273
5.3.1.1. Subsistemul lucrărilor de hidroamelioraţii 274
5.3.1.2. Subsistemul lucrărilor agropedoameliorative 275
5.3.1.3. Subsistemul tehnicilor şi tehnologiilor de producţie 275
5.3.2. Cadrul juridic actual privind managementul lucrărilor
de îmbunătăţiri funciare 276
5.3.2.1. Administraţia Naţională a îmbunătăţirilor Funciare 276
5.3.2.2. Organizaţiile şi federaţiile de organizaţii din amenajările funciare 277
5.3.3. Managementul recepţiei, exploatării şi întreţinerii lucrărilor
de îmbunătăţiri funciare 279
»

5.3.3.1. Managementul lucrărilor de irigaţii 279

5.3.3.2. Managementul lucrărilor de îndiguiri şi desecări 282
5.3.3.3. managementul lucrărilor de îndiguiri şi desecări 285
5.3.4. Corelarea exploatării şi întreţinerii sistemelor de irigaţii
cu organizarea producţiei şi tehnologiile agricole în judeţul Arad 286
5.3.4.1. Corelaţia între structura culturilor şi sistemele de irigaţii 286
5.3.4.2. Elementele specifice cu privire la tehnicile şi tehnologiile
aplicate culturilor în condiţii de irigare 290
5.3.4.3. Sistemul informaţional al activităţii de exploatare în
sistemele de irigaţii 290

5.3.5. Proiectarea unui sistem îmbunătăţit de utilizare a fondului funciar 291

CONCLUZII ŞI PROPUNERI 295

BIBLIOGRAFIE 303
 INTRODUCERE
R e s u r s e l e f u n c i a r e şi s t r u c t u r i l e a g r a r e s u n t factori d e t e r m i n a n ţ i ai d e z ­
voltării a g r i c u l t u r i i , ca r a m u r ă d e b a z ă c a r e e c h i l i b r e a z ă d e z v o l t a r e a e c o n o m i c ă
şi socială.
î n t r i p l a şi indivizibila relaţie - p o t e n ţ i a l al f o n d u l u i f u n c i a r - s t r u c t u r i
a g r a r e (de p r o p r i e t a t e sau e x p l o a t a r e ) - c a p i t a l , se r e a l i z e a z ă i n t e r d e p e n d e n ţ a
p u n e r i i în v a l o a r e , c u a n t i f i c a r e a c o s t u r i l o r şi v e n i t u r i l o r g e n e r a t e d e u t i l i z a r e a
raţională a resurselor funciare.
»

Şi a c e a s t a în c o n t e x t u l c o m p l e x i t ă ţ i i r e g l e m e n t ă r i l o r în d o m e n i u l f o n d u l u i
f u n c i a r d i n 1990, c a r e au c r e a t c a d r u l p e n t r u :
- s t a b i l i r e a şi r e s t a b i l i r e a d r e p t u l u i d e p r o p r i e t a t e ;
- d e f i n i t i v a r e a şi c o n s o l i d a r e a s t r u c t u r i l o r d e p r o p r i e t a t e şi f o r m a r e a s t r u c ­
t u r i l o r viabile d e o r g a n i z a r e e c o n o m i c ă a a g r i c u l t o r i l o r ;
- z o n a r e a p r o d u c ţ i e i agricole ca b a z ă p e n t r u d e f i n i r e a u n o r s t r u c t u r i d e cul­
turi optime;
- p r o m o v a r e a celor m a i a d e c v a t e sisteme d e a g r i c u l t u r ă , c o r e s p u n z ă t o r
r e c o m a n d ă r i l o r c e r c e t ă r i i ştiinţifice;
- a p l i c a r e a u n o r tehnologii m o d e r n e d e p r o d u c ţ i e în c o n t e x t u l m o d e r n i z ă r i i
tehnico-materiale;
- u t i l i z a r e a şi d e z v o l t a r e a l u c r ă r i l o r d e î m b u n ă t ă ţ i r i f u n c i a r e şi a l u c r ă r i l o r
agropedoameliorative;
- i n t e g r a r e a în p r e v e d e r i l e p l a n u r i l o r d e a m e n a j a r e t e r i t o r i a l ă şi u r b a n i s m ,
p e n t r u d e z v o l t a r e a r u r a l ă c o m p l e x ă şi d u r a b i l ă .
I n acest c o n t e x t , a m c e r c e t a t „ m o d u l d e v a l o r i f i c a r e a r e s u r s e l o r f u n c i a r e în
condiţiile diversificării f o r m e l o r d e p r o p r i e t a t e şi d e folosire a t e r e n u r i l o r j u d e ţ u ­
lui A r a d " d u p ă a p l i c a r e a c o m p l e x u l u i d e legi p r i v i n d p r o p r i e t a t e a şi o r g a n i z a r e a
e x p l o a t a ţ i i l o r a g r i c o l e , e v i t â n d d i s c o n t i n u i t ă ţ i l e şi d i s t r u g e r e a a c u m u l ă r i l o r r e a ­
lizate.
C ă c i , a c e a s t a a fost istoria n o a s t r ă a g r a r ă în ultimii 150 d e ani - r e f o r m e l e
a g r a r e r e a l i z a t e la fiecare sfert d e veac, i n d e p e n d e n t d e sistemul social şi f o r m a
de g u v e r n ă m â n t , nu au găsit o cale d e r e z o l v a r e c o r e s p u n z ă t o a r e . P r o b l e m a
a g r a r ă a fost r e z o l v a t ă f o a r t e u ş o r în o p e r a ei d e a c ţ i u n e , d e a t a c , d e d i s t r u g e r e a
u n o r s t r u c t u r i , d e v e n i n d m u l t m a i dificilă în o p e r a d e r e c o n s t r u c ţ i e şi o r g a n i -
a z a r e t e r i t o r i a l ă . î n t o a t e c a z u r i l e , s t r u c t u r i l e a g r a r e au fost r e z o l v a t e pe linia
uşoarei r e z i s t e n ţ e m o r a l e şi sociale, p r i n f o r m u l a „ d r e p t u l d e p r o p r i e t a t e este un
d r e p t n a t u r a l , deci t o a t ă l u m e a a r e d r e p t u l la p r o p r i e t a t e " , d e v e n i n d h o t ă r â t o r
p r i n c i p i u l d e utilitate şi f u n c ţ i u n e socială a p ă m â n t u l u i , p e n t r u a s i g u r a r e a subzis­
tenţei a g r i c u l t o r i l o r individuali şi p r i v a ţ i .
O r i , s t r u c t u r i a g r a r e r a ţ i o n a l e p o t fi c o n s i d e r a t e n u m a i a t u n c i c â n d p ă m â n ­
tul - ca mijloc p r i n c i p a l d e p r o d u c ţ i e - este c o m a s a t , a m e n a j a t şi o r g a n i z a t p e n t r u
a p e r m i t e î n c o r p o r a r e a u n u i cât m a i m a r e coeficient d e c a p i t a l i z a r e , m u n c ă şi
c o n d u c e r e , în v e d e r e a obţinerii u n o r r e z u l t a t e c a n t i t a t i v e , calitative şi economice

1
 cât m a i r i d i c a t e , în c a d r u l c o n c u r e n ţ e i n a ţ i o n a l e şi m o n d i a l e . D e s i g u r , s t r u c t u r i l e
a g r a r e s u n t şi r e z u l t a t u l e f o r t u r i l o r p o p u l a ţ i e i r u r a l e , i a r t e n t a t i v e l e d e e m a n c i ­
p a r e r e p r e z e n t â n d a x a istoriei n a ţ i o n a l e . P r o b l e m a p e r t i n e n ţ e i opoziţiei c o n ­
j u n c ţ i i l o r , m i c a p r o p r i e t a t e - m a r e a e x p l o a t a r e , se p o a t e rezolva n u m a i consi­
d e r â n d c o m p l e m e n t a r e , cele d o u ă f o r m e , c o r e s p u n z ă t o r specificului fiecărei z o n e
n a t u r a l - e c o n o m i c e şi s t a d i u l u i d e evoluţie în c a r e a a j u n s .
C ă c i , în p r i n c i p i u , o r i c ă r u i m o d d e p r o d u c ţ i e sau p e r i o a d e , îi c o r e s p u n d e o
a n u m i t ă s t r u c t u r ă a g r a r ă , d e o r g a n i z a r e e c o n o m i c i ă şi j u r i d i c ă , d a t fiind că p r o ­
cesul d e p r o d u c ţ i e este, în fond, un p r o c e s de v a l o r i f i c a r e al n a t u r i i , p o t r i v i t
g r a d u l u i d e d e z v o l t a r e t e h n i c ă , e c o n o m i c ă şi socială a t i n s d e c ă t r e s o c i e t a t e .
Această s t r u c t u r ă a g r a r ă c o r e s p u n d e u n u i efort lent d e g e n e r a ţ i i c a r e şi-au r e p a r ­
tizat şi o r g a n i z a t t e r i t o r i u l , d e s i g u r nu d e la î n c e p u t , pe b a z a u n u i p l a n i n g i n e r e s c ,
d a r î n t o t d e a u n a p r i n t r - u n efort î n d r e p t a t c o n s t a n t s p r e acelaşi scop c o n d i ţ i o n a t
de aceleaşi c e r i n ţ e , p r i n t a t o n ă r i şi a j u s t ă r i n e c o n t e n i t e , eşecuri şi r e u ş i t e
î n d e l u n g r e p e t a t e p e n t r u a r m o n i z a r e a folosirii r e s u r s e l o r f u n c i a r e cu c e r i n ţ e l e
societăţii, p e n t r u r a ţ i o n a l a d e z v o l t a r e a s p a ţ i u l u i r u r a l .
A s p e c t u l j u r i d i c al s t r u c t u r i l o r a g r a r e este r e z u l t a t u l r e l a ţ i i l o r d e p r o ­
d u c ţ i e , a v â n d în v e d e r e că r a p o r t u l d i n t r e o m şi t e r i t o r i u l p e c a r e îl foloseşte,
p o a r t ă în ele î n t i p ă r i r e a p r e f a c e r i l o r d i n p u n c t d e v e d e r e social, e c o n o m i c , t e h n i c ,
istoric şi legislativ.
P r o b l e m a este m a i a c t u a l ă ca o r i c â n d în R o m â n i a a c u m , d u p ă a ş a p t e a
r e f o r m ă a g r a r ă ( L e g e a f o n d u l u i f u n c i a r n r . 18/1991), c â n d în locul u n o r m a s i v e
f u n c i a r e c o m a s a t e , cu folosinţe d e t e r e n o p t i m a m p l a s a t e şi d i m e n s i o n a t e , cu
exploataţii şi f e r m e n a ţ i o n a l e o r g a n i z a t e , totul s-a p u l v e r i z a t în v i r t u t e a c o n c e p ­
tului d e c o n s t i t u i r e şi r e c o n s t i t u i r e a p r o p r i e t ă ţ i i a circa 48 d e m i l i o a n e d e l o t u r i
(faţă d e 22 d e m i l i o a n e c â z t e a v e a m în 1940). In p l u s , se c o n s t a t ă că g o s p o d ă r i a
r e a l i z a t ă ( c o n f o r m p r e v e d e r i l o r legii de la 0,5 la 10 h a a t r i b u i t e ) în m e d i e 2,5 h a
cu t e r e n u l d i s p e r s a t în 7 l o c u r i (în m e d i e ) este i n e v i t a b i l ă .
C a r e este soluţia a d o p t a t ă - d a r insuficient p r o m o v a t ă în r e a l i z a r e a u n o r
s t r u c t u r i a g r a r e e c o n o m i c e a d e c v a t e , s t a d i u l d e evoluţie t e h n i c ă , d e c o n c e n t r a r e
şi specializare a p r o d u c ţ i e i ?
Să r e l u ă m p r o c e s u l î n c e p u t în u r m ă cu a p r o a p e 150 d e ani (1864) d e c r e a r e
a g o s p o d ă r i i l o r d e s u b z i s t e n ţ ă şi pe m ă s u r a selectării d a t e l o r , în condiţiile liberei
circulaţii a t e r e n u r i l o r şi a e c o n o m i e i d e p i a ţ ă c o n c e n t r a r e a c o n t i n u ă în
g o s p o d ă r i i ( f e r m e ) viabile, d e m ă r i m e mijlocie a s u p r a f e ţ e l o r d e t e r e n , aşa c u m
există în vestul E u r o p e i . Acest p r o c e s , a v â n d c o n t i n u i t a t e p e r m a n e n t ă în ţ ă r i l e
v e s t - e u r o p e n e , a fost şi r ă m â n e d e d u r a t ă , cu implicaţii d i r e c t e în folosirea
r e s u r s e l o r f u n c i a r e , a d o t ă r i i şi e c h i p ă r i i t e h n i c e c o r e l a t ă cu u t i l i z a r e a r a ţ i o n a l ă
şi calificarea forţei d e m u n c ă din r u r a l şi, m a i ales, în ceea ce p r i v e ş t e c o m a s a r e a
t e r e n u r i l o r c a r e necesită zeci d e a n i .
î n R o m â n i a , o a s e m e n e a a l t e r n a t i v ă este m a i dificilă fiindcă a existat în
t r a d i ţ i e , ca la fiecare r e f o r m ă a g r a r ă să se d i s t r u g ă a c u m u l ă r i l e r e a l i z a t e , aşa c u m
s-a î n t â m p l a t , în special, la r e f o r m a a g r a r ă din 1945 ( c a r e a d i s t r u s a c u m u l ă r i l e
exploataţiilor m a r i şi mijlocii e x p r o p r i a t e ) , r e f o r m a a g r a r ă p e n t r u c o o p e r a ­
t i v i z a r e a a g r i c u l t u r i i (1949-1962) c a r e a d i s t r u s a c u m u l ă r i l e g o s p o d ă r i i l o r
ţ ă r ă n e ş t i şi m a i ales r e f o r m a a g r a r ă din 1990-1991 c a r e a d i s t r u s t o a t e a c u -

II
 m u l ă r i l e c o o p e r a t i v e l o r agricole d e p r o d u c ţ i e , asociaţii i n t e r - c o o p e r a t i s t e ( u l t e r i ­
o r şi a c o m p l e x e l o r a g r o - z o o t e h n i c e i n d u s t r i e l e ) , c a r e nu e r a u defectuoase, nece­
s i t â n d n u m a i c o r e l a r e a sistemului d e r e t r i b u i r e şi d e i n t r o d u s r e n t a p e n t r u
p ă m â n t , iar unităţile cooperatiste reorganizate pe baze economice adecvate
economiei d e p i a ţ ă .
A c u m , viaţa a a t e s t a t că nu există d e c â t o s i n g u r ă soluţie, d e z v o l t a r e a
f o r m e l o r asociative, asociaţii familiale, asociaţii cu s t a t u t j u r i d i c , societăţi c o m e r ­
ciale, societăţi a r e n d ă r e ş t i etc. *)
A c e a s t a este soluţia ce t r e b u i e d e z v o l t a t ă şi nu î n t o a r c e r e a la a g r i c u l t u r a
t r a d i ţ i o n a l ă , r e s p e c t â n d un s i n g u r p r i n c i p i u , că p r o p r i e t a t e a este sfântă şi este
singura care creează interes.
D a r să nu fim e x t r e m i ş t i ! Se c o n t u r e a z ă t o t m a i m u l t , în ultimii 15 a n i , că,
de fapt, v o r c o n t i n u a să existe în R o m â n i a d o u ă categorii de exploataţii p e n t r u
folosirea t e r e n u r i l o r :
- micile g o s p o d ă r i i ţ ă r ă n e ş t i 0,5 -10 h a , c a r e v o r c o n t i n u a să d e ţ i n ă 5 5 - 6 0 %
din p r o d u c ţ i a t o t a l ă , a v â n d rol d e s u b z i s t e n ţ ă şi m a i p u ţ i n d e a livra p r o d u s e p e
piaţă;
- exploataţiile viabile, c a r e v o r a v e a m ă r i m i d e la 400-600 ha, la c â t e v a mii
de h a , c a r e v o r a s i g u r a p r o d u s e şi p e n t r u a u t o c o n s u m u l p r o p r i e t a r i l o r şi p e n t r u
piaţă, care vor deţine 4 0 - 4 5 % din producţia agricolă totală.
E s t e ceea ce a r e z u l t a t din c e r c e t ă r i l e n o a s t r e p e p l a n n a ţ i o n a l , cât şi la
condiţiile specifice j u d e ţ u l u i A r a d , c a r e r e p r e z i n t ă condiţiile medii t e r i t o r i a l e ale
R o m â n i e i (1/3 m u n t e , 1/3 d e a l u r i şi coline, 1/3 c â m p i i şi lunci).
O sinteză a c e r c e t ă r i l o r î n t r e p r i n s e , a t e s t ă că s u p r a f a ţ a de 507.261 ha t e r e n
agricol, c a r e a p a r ţ i n e a u u n u i n u m ă r d e 151 c o o p e r a t i v e agricole d e p r o d u c ţ i e ;
37 I A S şi a l t o r u n i t ă ţ i , p r i n r e s t a b i l i r e a d r e p t u l u i d e p r o p r i e t a t e s-au r e a l i z a t
103.975 p r o p r i e t ă ţ i cu o s u p r a f a ţ ă m e d i e la nivelul j u d e ţ u l u i A r a d d e 4,8 h a în
m a i m u l t e l o t u r i (5-7).
D a c ă în ceea ce p r i v e ş t e evoluţia utilizării fondului f u n c i a r nu a p a r dife­
r e n ţ e s u b s t a n ţ i a l e , p r o d u c ţ i i l e r e a l i z a t e au s c ă z u t s u b s t a n ţ i a l pe t o a t e cele trei
z o n e : la c â m p i e 10-15 % , la deal 7-11 % , la m u n t e 4-8 % . S i t u a ţ i a este s i m i l a r ă şi
p e n t r u efectivele d e a n i m a l e c a r e s-au r e d u s la m a i m u l t d e j u m ă t a t e , în m o d dife­
r e n ţ i a t p e specii d e a n i m a l e .
C e e a ce a p a r e esenţial este d i f e r e n ţ a î n t r e p r o d u c ţ i i l e r e a l i z a t e - g r a d u l d e
folosire a r e s u r s e l o r f u n c i a r e în f o r m e asociative, societăţile c o m e r c i a l e şi societăţi
arendăşeşti.
P r o b l e m e l e s u n t a b o r d a t e d e la g e n e r a l la p a r t i c u l a r , cu a p r o f u n d a r e a m u l ­
tiplelor a s p e c t e ale folosirii fondului f u n c i a r î n condiţiile realizării u n o r noi s t r u c ­
t u r i de p r o p r i e t a t e şi d e e x p l o a t a r e a t e r e n u l u i .
î n acest c a d r u g e n e r a l , e l a b o r a r e a p r e z e n t e i teze d e d o c t o r a t i n t i t u l a t ă :

*) I. Bold, A. Crăciun, Structuri agrare în lume, vol. I, Europa, Ed. Mirton, Timişoara, 1996, pag. 7-9

III
" C E R C E T Ă R I P R I V I N D V A L O R I F I C A R E A R E S U R S E L O R F U N C I A R E ÎN
C O N D I Ţ I I L E D I V E R S I F I C Ă R I I F O R M E L O R D E P R O P R I E T A T E SI D E
F O L O S I R E A T E R E N U R I L O R J U D E Ţ U L U I A R A D " s u b c o n d u c e r e a ştiinţifică
a d o m n u l u i p r o f e s o r u n i v e r s i t a r , d o c t o r , i n g i n e r I O N B O L D , îşi p r o p u n e să
r ă s p u n d ă u n e i a d i n t r e cele m a i m a r i p r o v o c ă r i cu c a r e se c o n f r u n t ă a g r i c u l t u r a ,
aceea a folosirii f o n d u l u i f u n c i a r .
P e n t r u a e v i d e n ţ i a s i s t e m a t i c aspectele m u l t i p l e şi c o m p l e x e p e c a r e le
r i d i c ă v a l o r i f i c a r e a r e s u r s e l o r f u n c i a r e şi folosirea p ă m â n t u l u i , a fost n e c e s a r ă
disocierea p r o b l e m a t i c i i a b o r d a t e în p ă r ţ i l e ei c o m p o n e n t e , astfel î n c â t capitolele
să cerceteze o p a l e t ă l a r g ă d e a s p e c t e din d o m e n i i a d i a c e n t e p r i v i t o a r e la fondul
f u n c i a r . I n acelaşi t i m p , a m u r m ă r i t ca l u c r a r e a să t r a t e z e în m o d u n i t a r u t i ­
lizarea d e p l i n ă şi eficientă a f o n d u l u i f u n c i a r , şi, în acest c a d r u , , a f o n d u l u i
forestier, g o s p o d ă r i r i i a p e l o r , protecţiei m e d i u l u i , inclusiv a m u t a ţ i i l o r c a n t i t a t i v e
şi calitative c a r e a u i n t e r v e n i t în m a n a g e m e n t u l a c e s t o r activităţi.
D i n a c e a s t ă p e r s p e c t i v ă , aspectele esenţiale r e z u l t a t e din c e r c e t a r e a î n t r e ­
p r i n s ă p r i v i t o a r e Ia v a l o r i f i c a r e a şi u t i l i z a r e a f o n d u l u i f u n c i a r , p o t fi identificate
sintetic şi c â t e v a idei, şi a n u m e :
* P r i m u l capitol a r e ca titlu: . . A G R I C U L T U R A - R O L SI F U N C Ţ I I ÎN
V A L O R I F I C A R E A R E S U R S E L O R F U N C I A R E SI D E Z V O L T A R E A
E C O N O M I C Ă A R O M Â N I E I » . A c e a s t ă p a r t e face obiectul u n u i s t u d i u / a n a l i z ă a
p r o b l e m a t i c i i legate d e f o n d u l f u n c i a r la nivel m a c r o e c o n o m i c , a g r i c u l t u r a -
r a m u r ă e s e n ţ i a l ă a economiei n a t i o n a l e cu t o a t e c o m p o n e n t e l e c a r e îi conferă
a c e s t a t r i b u t : f u n c ţ i i l e a g r i c u l t u r i i , locul ei î n e c o n o m i a n a ţ i o n a l ă p r i n
p r e z e n t a r e a p r i n c i p a l i l o r i n d i c a t o r i c a r e c a r a c t e r i z e a z ă acest loc, d i n t r e c a r e
a m i n t i m d o u ă p u n c t e : p o n d e r e a s u p r a f e ţ e i agricole în s u p r a f a ţ a t o t a l ă a ţ ă r i i ;
p o p u l a ţ i a activă o c u p a t ă în a g r i c u l t u r ă în t o t a l u l p o p u l a ţ i e i o c u p a t e în e c o n o m i a
n a ţ i o n a l ă ; i m o b i l i z ă r i l e c o r p o r a l e ( f o n d u r i l e fixe) în a g r i c u l t u r ă faţă d e total
e c o n o m i e ; c o n t r i b u ţ i a a g r i c u l t u r i i la c r e ş t e r e a P I B ş. a.
In c o n t i n u a r e este p r e z e n t a t c a d r u l g e n e r a l d e analiză a f o n d u l u i f u n c i a r în
c o m p l e x u l f a c t o r i l o r d e p r o d u c ţ i e , p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e şi rolul p ă m â n t u l u i în d e z ­
v o l t a r e a intensivă, m o d e r n ă a p r o d u c ţ i e i agricole.
R e s p e c t â n d logica t r a t ă r i i acestui capitol, a m p r e z e n t a t c â t e v a a p r e c i e r i cu
c a r a c t e r d o c u m e n t a r p r i v i n d d i m e n s i u n e a e c o n o m i c ă , b o n i t a r e a şi c a r a c t e r i z a r e a
tehnologică a t e r e n u r i l o r , inclusiv p r i n c i p i i l e c a r e stau la b a z a e l a b o r ă r i i a c e s t o r
l u c r ă r i . A p o i , a m e v i d e n ţ i a t r e s u r s e l e c a n t i t a t i v e şi calitative d e fond f u n c i a r ale
R o m â n i e i pe b a z a Legii f o n d u l u i f u n c i a r n r . 18/1991 *) şi a a l t o r acte n o r m a t i v e .
In acest context, s u n t p r e z e n t a t e p r i n c i p a l e l e restricţii ale calităţii solurilor,
d e t e r m i n a t e d e factorii n a t u r a l i (climă, relief, c a r a c t e r i s t i c i edafice, etc.); acţiuni
a n t r o p e agricole şi i n d u s t r i a l e , etc. E s t e v o r b a de secetă, exces d e u m i d i t a t e , e r o ­
ziune, s ă r ă t u r a r e , p o d z o l i r e , s t a r e a a g r o c h i m i c ă .
Un loc i m p o r t a n t în acest capitol îl o c u p ă a m e n a j ă r i l e f u n c i a r e , ca p r e m i s ă

*) Legea fondului funciar nr. 18/1991, M.O., Partea I, nr. 37/20.02.1991

IV
 a folosirii p ă m â n t u l u i . Din a c e a s t ă p e r s p e c t i v ă , a m p r e z e n t a t , î n t r - o o r d i n e lo­
gică, a m e n a j ă r i l e p e n t r u irigaţii cu î n t r e a g a p r o b l e m a t i c ă p r i v i n d r e p a r t i ţ i a
t e r e n u r i l o r agricole şi a r a b i l e , d u p ă p r e t a b i l i t a t e a Ia irigaţii; evoluţia s u p r a f e ţ e l o r
a m e n a j a t e p e n t r u irigaţii; m e t o d e l e d e u d a r e folosite; irigaţiile a p l i c a t e la p r i n c i ­
palele p l a n t e de c u l t u r ă , inclusiv p l a n t a ţ i i p o m i - viticole.
î n ceea ce p r i v e ş t e a m e n a j ă r i l e p e n t r u î n d i g u i r i şi d e s e c ă r i , a m p r e z e n t a t
r e p a r t i ţ i a t e r e n u r i l o r a r a b i l e şi a g r i c o l e , d u p ă c e r i n ţ e l e de p r e v e n i r e şi c o m b a t e r e
a excesului d e u m i d i t a t e , evoluţia şi s t r u c t u r a s u p r a f e ţ e l o r a m e n a j a t e p r i n l u c r ă r i
d e desecări,ş.a.
A m e n a j ă r i l e p e n t r u p r e v e n i r e a şi c o m b a t e r e a eroziunii solului, a u a v u t la
b a z ă r e p a r t i ţ i a t e r e n u r i l o r agricole şi a r a b i l e d u p ă p r o f i t a b i l i t a t e a lor la diferite
g r a d e d e e r o z i u n e . î n acest fel, a m r e d a t evoluţia s u p r a f e ţ e l o r a m e n a j a t e p r i n
l u c r ă r i a n t i e r o z i o n a l e , p e sisteme m a r i şi a m e n a j ă r i locale.
C a p i t o l u l se î n c h e i e p r i n t r - u n s t u d i u cu p r i v i r e la î n c a d r a r e a t e r e n u r i l o r
agricole pe clase d e calitate si p e c o m p o n e n t e ale s u p r a f e ţ e i agricole ( a r a b i l ,
pajişti n a t u r a l e , p l a n t a ţ i i viticole şi p o m i c o l e ) , i a r pajiştile n a t u r a l e şi p l a n t a ţ i i l e
p o m i - viticole a u fost î n c a d r a t e a t â t p e clase d e calitate, cât şi d e p r o d u c ţ i e cu
t o a t e concluziile ce s-au i m p u s în c a d r u l acestei a n a l i z e .
* Capitolul 2 abordează problematica F O N D U L U I F U N C I A R CA E X P R E ­
S I E A C O N D I Ţ I I L O R N A T U R A L - E C O N O M I C E SI E V A L U A R E A
P O T E N Ţ I A L U L U I DE P R O D U C Ţ I E A R E S U R S E L O R DE T E R E N DIN
JUDEŢUL ARAD.
A n a l i z a d e b u t e a z ă cu o p r e z e n t a r e g e n e r a l ă a j u d e ţ u l u i , stadiul a c t u a l d e
d e z v o l t a r e economico-socială a t e r i t o r i u l u i , p r e c u m şi p r i n c i p a l e l e d i s f u n c ţ i o n a -
lităţi c a r e afectează p r o g r e s u l z o n e l o r şi localităţilor din j u d e ţ .
A p o i , se t r e c e la o a n a l i z ă în t r e p t e a c o n d i ţ i i l o r n a t u r a l e şi a n u m e : g e o m o r -
fologia t e r i t o r i u l u i cu c o m p o n e n t e l e sale ( m u n ţ i i , d e a l u r i l e şi p o d i ş u r i l e
d e l u r o a s e , d e p r e s i u n i l e s u b şi i n t r a m o n t a n e , c â m p i i l e şi luncile); h i d r o l o g i a şi
d e r a n j u l t e r e n u l u i ( r e ţ e a u a h i d r o g r a f i c ă , apele freatice, c h i m i s m u l a c e s t o r a s.a.);
factorii climatici ca d e t e r m i n a n ţ i ecologici ( r e s u r s a t e r m o r a d i a n t ă şi h i d r i c ă ,
s t r a t u l de z ă p a d ă , etc.); vegetaţia şi f a u n a ; factorii pedologiei, cu p r e p o n d e r e n ţ ă
solul c u p r i n z â n d t i p u r i l e d e p e d o g e n e z ă z o n a l ă şi i n t r a z o n a l ă . T o a t e aceste ele­
m e n t e c a r e c a r a c t e r i z e a z ă condiţiile n a t u r a l e , oferă i n f o r m a ţ i i v a l o r o a s e a s u p r a
c a d r u l u i a c t u a l şi d e p e r s p e c t i v ă p e n t r u d e z v o l t a r e a şi m o d e r n i z a r e a s t r u c t u r i l o r
a g r a r e din j u d e ţ .
A n a l i z a / s t u d i u c o n t i n u ă cu e v a l u a r e a r e s u r s e l o r d e t e r e n pe p r i n c i p a l e l e
unităţi fizico-geografice, t i p u r i / asociaţii d e soluri, categorii de folosinţă si
s u p r a f e ţ e cultivate. C o n c l u z i a c a r e se d e g a j ă din a c e a s t ă p a r t e a s t u d i u l u i este
aceea că j u d e ţ u l A r a d este b i n e r e p r e z e n t a t la nivel n a ţ i o n a l , p r i n s u p r a f a ţ a a g r i ­
colă d e ţ i n u t ă şi, m a i ales, a c o m p o n e n t e i p r i n c i p a l e a acesteia, s u p r a f a ţ a a r a b i l ă .
P r i n c i p a l e l e categorii de folosinţă şi s t r u c t u r a s u p r a f e ţ e l o r cultivate r ă s p u n d ce­
r i n ţ e l o r a c t u a l e şi d e p e r s p e c t i v ă ale dezvoltării p e a n s a m b l u a j u d e ţ u l u i şi
î n c a d r a r e a acestuia în c a d e n ţ a c o n t e m p o r a n ă a p r o g r e s u l u i R o m â n i e i , în d r u m u l
său s p r e o e c o n o m i e a u t e n t i c ă de p i a ţ ă .
Un loc i m p o r t a n t în e c o n o m i a a c e s t u i capitol îl o c u p ă l u c r ă r i l e d e
î m b u n ă t ă ţ i r i funciare ca r e s u r s ă si p o t e n t i a l d e utilizare eficientă a p ă m â n t u l u i .

V
 In acest sens, s u n t s t u d i a t e r e t r o s p e c t i v , p r o g r e s e l e î n r e g i s t r a t e în a m e n a j a r e a
l u c r ă r i l o r d e irigaţii, î n d i g u i r i , d e s e c ă r i şi c o m b a t e r e a eroziunii solului, d u p ă
c u m , a s e m e n e a l u c r ă r i s u n t p r o g n o z a t e p â n ă în a n u l 2015.
U l t i m a p a r t e a acestui capitol este c o n s a c r a t ă p ă d u r i l o r ca p a r t e s t r u c ­
t u r a l ă i m p o r t a n t ă a f o n d u l u i f u n c i a r . Pe b a z a s t u d i i l o r efectuate se a n a l i z e a z ă
distribuţia p ă d u r i l o r pe teritoriul judeţului A r a d , starea actuală a fondului
forestier p a r c u r s e cu t ă i e t u r i , v o l u m e l e r e c o l t a t e , l u c r ă r i d e r e g e n e r a r e şi
î n t r e ţ i n e r e , m e n ţ i n e r e a stării d e s ă n ă t a t e , etc. De a s e m e n e a , s u n t e v i d e n ţ i a t e
sursele d e v e n i t u r i r e a l i z a t e din p r o d u c ţ i a silvică, inclusiv p r i n v a l o r i f i c a r e a a l t o r
p r o d u s e din z o n a f o r e s t i e r ă .
Aceeaşi a t e n ţ i e este a c o r d a t ă a r i i l o r n a t u r a l e p r o t e j a t e c o n f o r m Legii n r .
5/2000 şi h o t ă r â r i i n r . 1/1995 a Comisiei a d m i n i s t r a t i v e d e p e l â n g ă P r e f e c t u r a
Judeţului Arad.
P a r t e a finală p r e z i n t ă câteva consideraţii legate d e efectele p ă d u r i i a s u p r a
n a t u r i i şi m e d i u l u i , toate influenţele benefice a s u p r a sănătăţii o a m e n i l o r şi a s u p r a
p r o t e j ă r i i z o n e l o r afectate de calamităţi n a t u r a l e cu c a r e se c o n f r u n t ă j u d e ţ u l A r a d .
* C a p i t o l u l 3 se i n t i t u l e a z ă : " C E R C E T Ă R I P R I V I N D S T R U C T U R I L E
A G R A R E S I F O L O S I R E A E F I C I E N T A A F O N D U L U I F U N C I A R ÎN
C O N D I Ţ I I L E D I V E R S I F I C Ă R I I F O R M E L O R D E P R O P R I E T A T E CU
R E F E R I R E SPECIALĂ LA J U D E Ţ U L ARAD".
Din a c e a s t ă p e r s p e c t i v ă , capitolul a b o r d e a z ă , m a i î n t â i , c o n c e p t u l de s t r u c ­
t u r i a g r a r e si c a d r u l legislativ c a r e g u v e r n e a z ă p r o p r i e t a t e a şi e x p l o a t a ţ i a a g r i ­
colă. Astfel, s t r u c t u r i l e a g r a r e constituie e x p r e s i a e c o n o m i c ă , j u r i d i c ă şi t e r i t o r i ­
ală a politicilor a g r i c o l e , c o n c r e t i z a t e în u n i t ă ţ i l e agricole c a r e p o t fi identice cu
p r o p r i e t a t e a sau g r u p â n d (asociind) m a i m u l t e p r o p r i e t ă ţ i în scopul realizării
u n o r e x p l o a t a ţ i i viabile şi eficiente din p u n c t d e v e d e r e e c o n o m i c . N o ţ i u n i l e d e
p r o p r i e t a t e şi e x p l o a t a r e t r e b u i e disociate p e n t r u a înţelege funcţiile a g r i c u l t u r i i
şi d e z v o l t a r e a d e a n s a m b l u a economiei n a ţ i o n a l e . Şi a c e a s t a cu a t â t m a i m u l t cu
cât în societatea m o d e r n ă , în a f a r a celor d o u ă funcţii d e b a z ă ale p r o p r i e t ă ţ i i -
posesia si dispoziţia, t r e b u i e s u b l i n i a t ă şi cea d e folosinţă c o r e s p u n z ă t o r p r o c e ­
d u r i l o r legale, r e s p e c t i v c e r i n ţ e l o r societăţii, c a r e este esenţială.*).
In c o n t i n u a r e a acestei p ă r ţ i s u n t p r e z e n t a t e actele n o r m a t i v e p r i v i n d s t r u c ­
turile a g r a r e din ţ a r a noastră, toate având d r e p t coordonată de bază, prevederile
Constituţiei României.
C e r c e t a r e a e f e c t u a t ă în c a d r u l acestui capitol c o n t i n u ă cu analiza fondului
f u n c i a r al R o m â n i e i în condiţiile diversificării f o r m e l o r d e p r o p r i e t a t e si
e x p l o a t a r e . î n acest sens, studiul p r e z i n t ă exploataţiile agricole, s u p r a f a ţ a totală
şi s u p r a f a ţ a agricolă utilizată d u p ă s t a t u t u l j u r i d i c şi p e categorii d e folosinţă,
p r e c u m şi d u p ă m o d u l d e d e ţ i n e r e a t e r e n u r i l o r .
I n v e s t i g a ţ i a se e x t i n d e şi în sectorul a n i m a l i e r u n d e s u n t p r e z e n t a t e efec-

*) I. Bold, A. Crăciun, Exploatarea agricolă - Organizare, dezvoltare, exploatare. Ed. Mirton,

Timişoara, Bucureşti, 1995, pag. 37

VI
 tivele d e a n i m a l e pe specii şi clase d e m ă r i m e a s u p r a f e ţ e i agricole utilizate, p r e ­
c u m şi pe t i p u r i d e e x p l o a t a ţ i i agricole ( i n d i v i d u a l e şi cu p e r s o n a l i t a t e j u r i d i c ă ) .
P a r t e a p r e p o n d e r e n t ă a c a p i t o l u l u i este c o n s a c r a t ă s t r u c t u r i l o r a g r a r e ale
judeţului Arad, care analizează următoarele aspecte:
- s t r u c t u r i l e a g r a r e d e p r o p r i e t a t e şi de e x p l o a t a ţ i e la nivelul j u d e ţ u l u i şi p e
zone d e p r o d u c ţ i e ( c â m p i e , d e a l şi m u n t e ) ;
- evoluţia s u p r a f e ţ e l o r c u l t i v a t e , a p r o d u c ţ i i l o r medii şi totale, p e f o r m e d e
p r o p r i e t a t e şi d e folosinţă a t e r e n u r i l o r , p e cele trei zone la p r i n c i p a l e l e p l a n t e
cultivate ( g r â u , p o r u m b , floarea s o a r e l u i , sfeclă d e z a h ă r , cartofi, l e g u m e , p r e c u m
şi în p o m i c u l t u r ă şi v i t i c u l t u r ă ) ;
- evoluţia efectivelor t o t a l e d e b o v i n e , p o r c i n e şi ovine p e z o n e de p r o d u c ţ i e
şi f o r m e d e p r o p r i e t a t e , inclusiv al p r o d u c ţ i i l o r totale d e l a p t e d e v a c ă , c a r n e d e
p o r c i n e , l â n ă şi o u ă .
P e n t r u o a n a l i z ă m a i d e t a l i a t ă , a u fost a n a l i z a t e , în evoluţie, p e o p e r i o a d ă
m a i m a r e d e t i m p (1989-2004) p r o d u c ţ i i l e medii şi totale la p r i n c i p a l e l e p ă i o a s e
( g r â u , o r z o a i c a d e t o a m n ă , o r z o a i c a d e p r i m ă v a r ă , ovăz) şi p o r u m b , l e g u m i n o a s e
b o a b e ( m a z ă r e , fasole, soia), p r e c u m şi la c â t e v a p l a n t e t e h n i c e (floarea s o a r e l u i ,
sfeclă de z a h ă r , c â n e p ă f i b r ă şi t u t u n ) .
Aceste a n a l i z e p e t e r m e n m e d i u , oferă o i m a g i n e de a n s a m b l u m a i realistă
a s u p r a t e n d i n ţ e l o r ce a u loc î n evoluţia p r o d u c ţ i i l o r medii şi totale la p r i n c i p a l e l e
plante cultivate.
In m o d s i m i l a r s-a a n a l i z a t p e aceeaşi p e r i o a d ă d e t i m p , la nivelul j u d e ţ u ­
lui şeptelul (bovine, p o r c i n e , ovine, p ă s ă r i ) , p r e c u m şi p r o d u c ţ i a a n i m a l i e r ă ( l a p t e
v a c ă + bivoliţă, l a p t e oaie şi c a p r ă , l â n ă , o u ă şi m i e r e ) .
C a p i t o l u l se încheie p r i n c â t e v a studii d e caz, p r i v i n d r e z u l t a t e l e d e p r o ­
d u c ţ i e şi e c o n o m i c e o b ţ i n u t e în e x p l o a t a ţ i i agricole d e tip asociativ, în c a r e au fost
e v i d e n ţ i a t e tipologia g e n e r a l ă , d o t a r e a t e h n i c ă , forţa de m u n c ă , m a n a g e m e n t u l ,
inclusiv p u n c t e l e critice (înguste) c a r e s-au d e g a j a t din aceste a n a l i z e . E s t e v o r b a
de u r m ă t o a r e l e societăţi a g r i c o l e : " C E R E S " - V l a d i m i r e s c u ; " R O M G E R A " -
S â n t a n a ; " A G R O I N D U S T R I A L A " - F â n t â n e l e ; " A G R O P R O F I T " - Pecica;
" R O M G E R M " - Şimand; " C O M B I N A T U L A G R O I N D U S T R I A L " - Curtici.
Se r e m a r c ă faptul că studiile d e caz, efectuate în u n i t ă ţ i r e p r e z e n t a t i v e din
j u d e ţ , p o t constitui d r e p t m o d e l e d e r e f e r i n ţ ă p e n t r u celelalte exploataţii de tip
asociativ, în ceea ce p r i v e ş t e s t r u c t u r a d e p r o d u c ţ i e , d o t a r e a t e h n i c ă şi r e z u l t a t e l e
e c o n o m i c o - f i n a n c i a r e , e v i d e n ţ i i n d f i n a l m e n t e m o d u l d e utilizare d e p l i n ă şi efi­
cientă a fondului f u n c i a r d i n j u d e ţ .
* C a p i t o l u l 4, i n t i t u l a t : " M O D A L I T Ă Ţ I D E U T I L I Z A R E D E P L I N Ă SI
EFICIENTA A FONDULUI FUNCIAR PE BAZA BONITĂRII TERENURILOR
A G R I C O L E " , d e b u t e a z ă p r i n c â t e v a investigaţii efectuate la nivelul ţ ă r i i , c a r e
t r e c în revistă p r i n c i p a l e l e condiţii/, factori ce p e r m i t e s t i m a r e a p o t e n ţ i a l u l u i d e
p r o d u c ţ i e al p ă m â n t u l u i . Astfel, s u n t p r e z e n t a t e , în o r d i n e logică, notele medii de
b o n i t a r e a t e r e n u r i l o r agricole î n a i n t e şi d u p ă a p l i c a r e a l u c r ă r i l o r a m e l i o r a t i v e
pe p r i n c i p a l e l e categorii de folosinţă şi la p r i n c i p a l e l e p l a n t e d e c u l t u r ă ; r e p a r ­
tiţia p r o c e n t u a l ă a t e r e n u r i l o r agricole p e clase d e b o n i t a r e , categorii d e folosinţă
şi p e n t r u diferite c u l t u r i (note n a t u r a l e şi p o t e n ţ i a l e ) .
î n c o n t i n u a r e , se t r a t e a z ă b o n i t a r e a t e r e n u r i l o r agricole, ca p r e m i s ă ştiinţi-

VII
 fîcă d e folosire d e p l i n ă şi eficientă a fondului f u n c i a r . î n acest sens, se fac c â t e v a
referiri la m e t o d o l o g i a d e b o n i t a r e şi e l a b o r a r e a p r o p r i u - z i s ă a l u c r ă r i i c a r e a r e
la b a z ă definirea şi d e t e r m i n a r e a p a r a m e t r i c ă a condiţiilor d e m e d i u şi a facto­
r i l o r d e vegetaţie a s u p r a nivelelor de p r o d u c ţ i e a p l a n t e l o r cultivate cu p r e c i z a r e a
ciclică a g r a d u l u i d e m a n i f e s t a r e a a n s a m b l u l u i d e factori şi condiţii ecologice.
A p o i , s u n t p r e z e n t a t e clasele d e calitate şi d e p r o d u c ţ i e a t e r e n u r i l o r din
j u d e ţ u l A r a d , î n c a d r a r e a a c e s t o r t e r e n u r i în clase d e calitate şi p r o d u c ţ i e p e ca­
tegorii d e f o l o s i n ţ ă - a r a b i l , pajişti n a t u r a l e , p l a n t a ţ i i viticole şi agricole. T o t în
a c e a s t ă p a r t e , a m r e d a t r e p a r t i ţ i a t e r e n u r i l o r agricole p e g r u p e de p a n t ă , p r e c u m
şi s u p r a f e ţ e l e agricole (pe c o m p o n e n t e l e sale p r i n c i p a l e ) cu l i m i t ă r i d e d e g r a d a r e .
E s t e v o r b a d e t e r e n u r i în diferite stadii d e e r o z i u n e , a l u n e c ă r i , exces d e u m i d i t a t e ,
soluri a c i d e , alcalice şi saline, nisipoase, p i e t r i ş u r i , b o l o v ă n i ş u r i , etc. T o a t e aceste
e l e m e n t e e v i d e n ţ i a z ă rolul b o n i t ă r i i în c a r a c t e r u l z o n a l si m i c r o z o n a l al r e p a r ­
tiţiei p r o d u c ţ i e i agricole p r i n s t a b i l i r e a a trei z o n e d i s t i n c t e a g r o c h i m i c e .
î n funcţie de l u c r a r e a d e b o n i t a r e a t e r e n u r i l o r au fost stabilite cinci clase
d e f a v o r a b i l i t a t e c a r e au s t a t la b a z a stabilirii z o n e l o r e c o n o m i c e în t e r i t o r i u ,
a v â n d stabilite, în p r e a l a b i l , şi notele de b o n i t a r e , p e n t r u p r i n c i p a l e l e categorii d e
folosinţă şi c u l t u r i . Astfel, p e cele 3 3 t i p u r i d e sol, a r e z u l t a t o h a r t ă a j u d e ţ u l u i
A r a d în c a r e s-a r e d a t f a v o r a b i l i t a t e a s o l u r i l o r p e n t r u p r i n c i p a l e l e p l a n t e d e cul­
tură.
Din a c e a s t ă p e r s p e c t i v ă a s t u d i u l u i , v o m e v i d e n ţ i a faptul că pe t e r i t o r i u ,
limitele d i n t r e u n i t ă ţ i l e n a t u r a l e nu coincid d e c â t r a r e o r i cu limitele a d m i n i s t r a -
tive sau t e h n i c e ale u n i t ă ţ i l o r t e r i t o r i a l e , sole, p a r c e l e , m a s i v e sau t i p u r i d e h o t a r .
D r e p t u r m a r e , notele de b o n i t a r e au fost c a l c u l a t e a t â t p e u n i t ă ţ i n a t u r a l e , cât şi
administrative.
In finalul c a p i t o l u l u i a fost a b o r d a t ă r e l a ţ i a : b o n i t a r e - p r o d u c t i i s c o n t a t e si
realizate. î n acest scop s-a u r m ă r i t s t a b i l i r e a , p e b a z a m u l t i t u d i n i i d e factori,
p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e al diferitelor t e r e n u r i , în funcţie d e n o t a de b o n i t a r e , p e
localităţi şi la p r i n c i p a l e l e p l a n t e d e c u l t u r ă . Aceste p r o d u c ţ i i s c o n t a t e au fost
apoi, r a p o r t a t e la recoltele o b ţ i n u t e din c a r e r e z u l t ă că, diferenţele s u n t c a l c u l a t e
c o r e s p u n z ă t o r , în c i u d a u n o r d i f e r e n ţ e s e m n a l a t e în l u c r a r e .
In g e n e r a l , se p o a t e a p r e c i a că t o a t e aspectele a b o r d a t e m acest capitol
p r i v i n d e s t i m a r e a p o t e n ţ i a l u l u i d e p r o d u c ţ i e al p ă m â n t u l u i , stabilirea claselor d e
calitate şi d e p r o d u c ţ i e , rolul b o n i t ă r i i î n c a r a c t e r u l z o n a l şi m i c r o z o n a l al r e p a r ­
tiţiei p r o d u c ţ i e i agricole, p r e c u m şi r e l a ţ i a : b o n i t a r e - p r o d u c ţ i i s c o n t a t e şi r e a ­
lizate, r e p r e z i n t ă m o d a l i t ă ţ i şi p r e m i z e ştiinţifice p e n t r u folosirea d e p l i n ă şi efi­
cientă a fondului f u n c i a r în j u d e ţ u l A r a d .
* C a p i t o l u l 5: " S I S T E M E D E A M E L I O R A R E . A M E N A J A R E SI M A ­
N A G E M E N T U L ÎN V A L O R I F I C A R E A E F I C I E N T A A F O N D U L U I F U N C I A R
ÎN J U D E Ţ U L A R A D " .
î n p r i m a p a r t e a acestui capitol s-a a b o r d a t p r o b l e m a t i c a eficientei eco­
n o m i c e î n contextul a m e l i o r ă r i i si a m e n a j ă r i i l u c r ă r i l o r d e î m b u n ă t ă ţ i r i funciare,
î n a c e a s t ă viziune a m s u b l i n i a t că studiul eficienţei e c o n o m i c e a folosirii fondului
f u n c i a r , p r e s u p u n e o t r a t a r e c o r e l a t ă a celor trei t r e p t e ale sistemului i n t e g r a t d e
p u n e r e în v a l o a r e a acestei r e s u r s e şi a n u m e : l u c r ă r i d e î m b u n ă t ă ţ i r i funciare,
l u c r ă r i a g r o p e d o a m e l i o r a t i v e , tehnici şi tehnologii de p r o d u c ţ i e . S u n t p r e z e n t a t e

VIII
 p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e eficienţei e c o n o m i c e în a m e n a j ă r i l e f u n c i a r e , i n d i c a t o r i i g e n e r a l i
şi specifici ai eficienţei e c o n o m i c e , c o n ţ i n u t u l şi f u n c ţ i o n a l i t a t e a lor. A p o i , a u fost
efectuate studii şi p r o p u n e r i p r i v i n d a p r e c i e r e a eficienţei e c o n o m i c e a î n d i g u i ­
rilor şi d e s e c ă r i l o r , p r e v e n i r i i şi c o m b a t e r i i eroziunii solului, cu r e f e r i r e specială
Ia s t a b i l i r e a u n e i s t r u c t u r i o p t i m e a c u l t u r i l o r , d e n s i t a t e a p l a n t e l o r , tehnologii
specifice, p r o b l e m e d e c a l i t a t e a p r o d u s e l o r , a s p e c t e sociale s.a.
U n loc i m p o r t a n t în o c u p ă a m e l i o r a r e a şi a m e n a j a r e a l u c r ă r i l o r d e
î m b u n ă t ă ţ i r i f u n c i a r e în c o n t e x t u l economiei d e e n e r g i e , c u n o s c u t fiind f a p t u l că
aceste l u c r ă r i s u n t m a r i c o n s u m a t o a r e m a i ales de e n e r g i e electrică şi a u un m a r e
i m p a c t a s u p r a eficienţei e c o n o m i c e a a c e s t o r l u c r ă r i .
De a s e m e n e a , a m c o n s i d e r a t n e c e s a r ca p r o b l e m a t i c a l u c r ă r i l o r d e
î m b u n ă t ă ţ i r i f u n c i a r e să fie s t u d i a t e în s t r â n s ă l e g ă t u r ă cu p r o t e c ţ i a m e d i u l u i ,
s t a b i l i n d u - s e z o n e critice s u b a s p e c t u l p o l u ă r i i a p e l o r şi a s o l u r i l o r , inclusiv acţi­
u n i ce se i m p u n a fi î n t r e p r i n s e p e n t r u r e c o n s t r u c ţ i a şi p r o t e c ţ i a ecologică a
t e r e n u r i l o r d e g r a d a t e şi p e n t r u a m e l i o r a r e a stării d e s ă n ă t a t e a s o l u r i l o r .
In ceea ce p r i v e ş t e eficienta tehnologiilor d e producţie., n e - a m referit la
d o u ă c o m p o n e n t e şi a n u m e la m e c a n i z a r e si la u t i l i z a r e a î n g r ă ş ă m i n t e l o r c h i m i c e ,
a b o r d â n d şi în acest caz p r i n c i p a l i i i n d i c a t o r i _ c a r e c a r a c t e r i z e a z ă eficienţa eco­
n o m i c ă a a c e s t o r m ă s u r i d e intensificare a p r o d u c ţ i e i agricole, c o n ţ i n u t u l şi
f u n c ţ i o n a l i t a t e a lor.
P e n t r u e x e m p l i f i c a r e , a m r e d a t un e x e m p l u d e tehnici şi tehnologii d e p r o ­
d u c ţ i e s u b f o r m ă d e s t u d i u d e caz, la S . C " V I I T O R U L " M a i l a t , o u n i t a t e
r e p r e z e n t a t i v ă în j u d e ţ u l A r a d . Tehnologiile p r e z e n t a t e se r e f e r ă a t â t p e n t r u p r o ­
d u c ţ i a v e g e t a l ă , cât şi p e n t r u cea a n i m a l i e r ă .
U l t i m a p a r t e a a c e s t u i capitol a b o r d e a z ă p r o b l e m a t i c a p e r f e c ţ i o n ă r i i m a ­
n a g e m e n t u l u i utilizării f o n d u l u i f u n c i a r , a v â n d u - s e în v e d e r e u r m ă t o a r e a tipolo­
gie g e n e r a l ă d e a c t i v i t ă ţ i : l u c r ă r i d e î m b u n ă t ă ţ i r i f u n c i a r e ; l u c r ă r i a g r o p e d o a m e -
liorative; tehnici şi tehnologii d e p r o d u c ţ i e . A c e a s t ă a b o r d a r e s i s t e m a t i c ă a p e r ­
fecţionării m a n a g e m e n t u l u i folosirii f o n d u l u i f u n c i a r se p o a t e realiza p r a c t i c p r i n
t r a t a r e a în s t r â n s ă i n t e r d e p e n d e n ţ ă a celor trei sisteme i n t e g r a t e d i n p u n c t d e
v e d e r e funcţional, a m i n t i t e m a i sus.
P e r f e c ţ i o n a r e a m a n a g e m e n t u l u i folosirii f o n d u l u i f u n c i a r , c o n t i n u ă p e
c o m p o n e n t e a l u c r ă r i l o r d e î m b u n ă t ă ţ i r i f u n c i a r e (irigaţii, î n d i g u i r i , d e s e c ă r i ,
c o m b a t e r e a e r o z i u n i i solului) şi p e activităţi ( r e c e p ţ i e , e x p l o a t a r e , î n t r e ţ i n e r e ) .
C a p i t o l u l se finalizează p r i n p r o i e c t a r e a u n u i sistem î m b u n ă t ă ţ i t de uti­
lizare a f o n d u l u i f u n c i a r , r e p r e z e n t â n d o s c h e m ă u n i t a r ă de p r o g r a m a r e şi o r g a ­
n i z a r e p e n t r u v a l o r i f i c a r e a s u p e r i o a r ă a r e s u r s e l o r f u n c i a r e , p e aceleaşi c o m p o ­
n e n t e de activităţi. Acest l u c r u r e p r e z i n t ă finalmente, e l e m e n t u l esenţial al p e r ­
fecţionării, pe b a z e ştiinţifice, m o d e r n e a m a n a g e m e n t u l u i activităţilor p e n t r u
valorificarea s u p e r i o a r ă a p ă m â n t u l u i d e ţ i n u t d e p r o p r i e t a r i şi aflat în f o r m e
diversificate d e e x p l o a t a r e .
Astfel, teza d e d o c t o r a t e l a b o r a t ă constituie un v a l o r o s studiu p e n t r u
definirea u n o r politici a g r a r e c a r e să a s i g u r e s t r u c t u r i eficiente p e n t r u a g r i c u l ­
t u r a R o m â n i e i p e b a z a e x e m p l u l u i u n u i j u d e ţ cu condiţii medii n a t u r a l - e c o n o -
mice - j u d e ţ u l A r a d .

IX