Municipiul Sebeş este situat în partea central-sudică a judeţului Alba, la o distanta aproximativ egala

intre extremitatea nordica si sudica a romaniei, la intersectia paralelei de 45º 57’ latitudine nordica cu
meridianul de 23º34’ longitudine estica, in zona de intalnire a doua depresiuni: frumoasa depresiune a apoldului
si depresiunea muresului , portiune de culoar cunoscut sub numele de sebes-alba-iulia.
Este amplasat in bazinul inferior al văii Sebeşului la 15 km de Alba Iulia, resedinta judetului Alba, 55 km
de Sibiu si 65 km de municipiul Deva, la o altitudine de 240 m.
Este încadrat de Podişul Secaşelor şi dealurile piemontane ale Sebeşului, între care se desfăşoară o
luncă largă terasata. Teritoriul este drenat de văile Sebeşului de la sud spre nord (pe care se transportau in
trecut bustenii de la Oașa pana la fabrica de cherestea din Sebeș) şi Secaşelor care se unesc în aval. Suprafata
terenului pe care este asezat orasul este aproape plana.
În partea de nord a Sebeșului se înalța un impunator monument al naturii, "Râpa Roșie", unic în
România. Ploile și vântul au reușit sa modeleze la Râpa Roșie piramide uriașe si culise nude într-un sol cu puțin
pietriș, bogat însa în nisip roșiatic, în argila roșie sau verzuie, cu cuarț si șisturi cristaline, cu marmura pestrița,
alba si roșie.

1 IPagina
 Totodată este cunoscut ca fiind un nod rutier, întrucât se află poziţionat la intersecţia drumurilor
naţionale DN 7 şi DN1, respectiv Sibiu – Cluj–Napoca şi Sibiu – Arad.
Această amplasare a favorizat dezvoltarea continuă a localităţii, devenind în anul 2000 unul dintre cele
patru municipii ale judeţului Alba (Alba-Iulia, Sebeş, Aiud şi Blaj).
Municipiul Sebeş are în componenţă următoarele localităţi– Sebeş, Lancrăm, Petreşti şi Răhău, suprafaţa sa
totală fiind de 11 545 ha, POPULATIA : 32.000 locuitori. [1]

În Antichitate, pe locul Sebeșului de astăzi s-a aflat o așezare dacică, încorporată în Imperiul Roman.
Orașul a fost întemeiat în secolul al XII-lea de coloniștii sași veniți la chemarea regelui Ungariei. În
Sebeș s-au stabilit populații provenite din zona Rinului și a Moselei (regiunea Luxemburgului și a vestului
Germaniei de astăzi). Denumirea de "sași transilvăneni" provine din confuzia făcută de cancelaria regelui
Ungariei, pentru care toate populațiile germane erau "saxones", "sași". Germanii din Sebeș au fost de fapt
franconi de pe Rin, "Rheinfranken". Sebeșul Săsesc a fost unul din cele mai importante orașe ale Transilvaniei
medievale, devenind una din cele "șapte cetăți" care au dat numele german al provinciei: "Siebenbürgen".
În cele mai vechi documente istorice care
atestă existența Sebeșului, localitatea poartă
numele de "Malembach" (1245), "Millenbach"
(1309), denumiri care derivă din săsescul
"Malemboch", însemnând "râu care poartă mult
pietriș", lucru care corespunde realității geografice.
Numele german modern al orașului,
"Mühlbach" ("râul morii"), i-a îndemnat pe mulți
istorici români (derutați de confuzia lingvistică) să
speculeze că la sosirea lor, sașii ar fi ocupat orașul
clădit încă în secolul al 8-lea de către români, pe
care i-ar fi obligat să se retragă în amonte, pe valea "râului morii". Lucrarea lui Johannes Troester "Das alt und
neue Teutsche Dacia" apărută în 1666 la Nürnberg stabilește data înființării orașului în anul 1150. În anul 1242,
invazia mongolă a distrus orașul, locuitorii trebuind să înceapă reconstrucția. În urma acesteia, vechea bazilică
romanică cu două turnuri a fost reclădită în noul stil gotic timpuriu, ridicând pe ruinele celor două turnuri
inițiale turnul actual și refăcând nava centrală. Secolul al XIV-lea a adus cu sine o perioadă de dezvoltare a
orașului, el fiind cotat în 1376 al treilea ca importanță comercială între orașele săsești.
Un act regesc din 1387 consfințește dreptul Sebeșului de a ridica ziduri, deși construcția acestora
incepuse probabil înainte de jumătatea secolului al XIV-lea. Acesta devine astfel in ciuda întinderii sale reduse
primul oraș din Transilvania înconjurat complet cu fortificații din zidărie. Atacul Imperiului Otoman din 1438
gasește Sebeșul apărat de o centură de ziduri nu foarte groasă, cu turnuri și două porți. Acestea din urmă se
deschid însă relativ repede turcii intrând în cetate. Memorabilă este rezistența solitară a unuia dintre turnuri:
cel zis al "Studentului".
La 1485 regele Matia Corvinul acordă orașului o serie de privilegii pentru completarea fortificațiilor.
Modificările cele mai importante le suferă incinta bisericii al carui zid este supraînălțat. Lucrări de mai mică
anvergură, terminate în primii ani ai secolului al XVI-lea fiind efectuate și la incinta exterioară. Fortificația
rămâne modestă cuprinzând 7-8 turnuri (unul interior) și doua porți prevăzute cu barbacane.
[1]http://www.primariasebes.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=273:asezare-si-
cadrul-natural&catid=95:fpfeatured data 17.03.2011.

2 IPagina
 Ultimele urme ale șanțurilor de apă care înconjurau orașul au fost transformate în ultima parte a
secolului al XIX-lea în lacul din parcul orașului.

După pandemia de ciumă din 1738, populația orașului a scăzut foarte mult, orașul fiind salvat în bună
măsură de venirea celui de-al doilea val de coloniști din spațiul german, mai exact din Baden-Durlach
(începând cu anul 1748) și Hanau (1770).
Dieta Transilvaniei se întrunește de două ori în Sebeș, în 1556 și 1600. Locul întrunirilor, Casa Zápolya,
este astăzi muzeu.
Până la reorganizarea administrativă românească din perioada interbelică s-a numit Sebeșul Săsesc și a
făcut parte din comitatul Sibiu. Apoi a fost inclus în județul Alba (interbelic). Între anii 1950 și 1968, Sebeșul a
făcut parte din Regiunea Hunedoara. [2]

Flora municipiului Sebeș este determinata de particularitațile de

clima, altitudine, relief, hidrografie și sol ale zonei, dar și de intervenția
omului.
Vegetația Sebeșului se încadreaza în etajul stejarului și al silvostepei.
Padurea, de amestec, în care predomina stejarul, ocupa relieful înalt și
insular.
Prezenta solurilor de padure pe care astazi sunt culturi agricole sau Dianthus serotinus
pașuni dovedește ca extinderea padurii în trecut era cu mult mai mare.
În afara stejarului, în padurile Sebeșului se mai întâlnește:
carpen, paltin, arțar, ulm, frasin, mesteacan, tei, cireș salbatic sau mar
padureț.
Condițiile bioclimatice ofera condiții bune de dezvoltare a
arbuștilor, cum ar fi: porumbarul, maceșul, cornul sau socul. În lunci
apar pâlcuri de arini, plopi, salcii și rachite.
Pe pasuni si fânețe de deal, în cadrul stepei uscate cu extindere
mai mare pe versantul cu expunere nordica din dreapta Secașului, cresc Quercus pubescens
sipica, rogozul si colilia.
Pe pajiștile si fânețele de lunca întâlnim iarba câmpului,
golomatul, mohorul si alte specii de paiuș.
În condiții de mare umiditate (mlaștini si balți) se dezvolta
trestia, papura, rogozul, piciorul cocoșului, etc.
În parcuri se gasesc câteva exemplare de Magnolia Stellata si un
singur exemplar de Ginko Biloba, de origine asiatica, localizat în
apropierea Turnului Studentului.
Parcul muzeului adapostește un pom fructifer exotic, Asimina Agropyron cristatum
triloba, originar din SUA, foarte rar în Europa.
Din punct de vedere botanic, Râpa Roșie este monumentala, prezentând posibilitati de colonizare
pentru plante din diverse epoci, protejate pâna în zilele noastre. La Râpa Roșie întâlnim garoafa Sebeșului
(Dianthus serotinus), stejarul pufos (Quercus pubescens), un stramoș al orzului (Agropyron statum),
[2] http://ro.wikipedia.org/wiki/Sebe%C8%99 data 17.03.2011

3 IPagina
 Iris pumilla Fritillaria meleagris Lilium martagon

Asplenium adiantum nigrum

stânjenelul pitic (Iris pumilla), laleaua pestrita (Fritillaria meleagris), crinul de padure (Lilium martagon)
sau feriga neagra (Asplenium adiantum nigrum)
În municipiul Sebeș se disting în prezent doua etaje faunistice: etajul faunei de deal si podiș, respectiv
etajul faunei de lunca. Acestor etaje le corespund asociații faunistice de padure, de teren agricol si asociații
faunistice de lunca si de apa curgatoare.
În zona de padure se întalnesc frecvent mamifere: caprioara, iepurele de câmp, mistrețul, vulpea,
pisica salbatica, viezurele și ariciul. Padurea Mare din apropierea Sebeșului adapostește un mamifer foarte
valoros, cerbul lopatar (Dama dama).
Pe teritoriul municipiului Sebeș exista o mare varietate de
pasari: gaița pițigoiul, mierla, ciocanitoarea, graurul, turturica,
porumbelul, coțofana, vrabia și cioara. Rapitoarele de noapte,
bufnita, huhurezul, cucuveaua, sunt și ele în numar destul de mare,
iar dintre rapitoarele de zi amintim uliul gainilor, șorecarul, uliul
pasarelelor, gaia si eretele. În padurea Sebeșului traiește fazanul.
Pe terenurile agricole elementele faunistice sunt
determinate atât de apropierea padurii cât si de prezența văilor
adânci cu plantații de salcâm, sau a tufișurilor în zone cu pașuni.
Reprezentative aici sunt rozatoarele: soarecele de câmp, cațelul Dama dama
pământului și iepurele. Păsarile caracteristice acestei zone sunt
ciocârlia, potârnichea, cioara de semănatură si vrabia. În perioada
de vara cuibaresc aici un numar mare de păsări migratoare.

4 IPagina
 Sebeșul este o zona foarte bogată în puncte fosiliere. Dintre toate grupele de animale importante ca
fosile caracteristice sunt moluștele în toate erele
geologice, cu diferite specii de scoici si melci.
Mamifere fosile se pastreaza numai sub forma de
oase izolate. La Râpa Roșie, a fost descoperit
recent ”Balaurul Bondoc”, noua specie de dinozaur
descoperită după analizarea unui schelet scos
dintr-un complex, iar pe un perete abrupt au fost
descoperite un femur si o măsea de mamut (
Mamuthus primigenius), iar la Răhău, pe Valea
Caselor, s-au gasit măsele si un femur de mamut,
coarne de bour (Bos primigenius) și maxilare de
cerb gigant (Megaceros gigantheus).

Datorită poziției sale geografice, municipiul Sebeș se caracterizează printr-un climat continental
moderat, ce favorizează dezvoltarea turismului itinerant, cu precădere vara, precum și practicarea sporturilor
de iarnă în sezonul rece.
În Sebeș vremea devine frumoasă începând din luna mai, cu o atmosfera clară, dar și cu unele furtuni
de primavară. Luna următoare, iunie, este cea mai ploioasă și cu o nebulozitate pronunțată. Începând din iulie,
vremea se stabilizează, timpul devine frumos, menținându-se astfel până la jumătatea lui octombrie.
Clima este imfluentata în primul rând de circulatia aerului, în Sebes predominând circulatia nord-
vestica, ce aduce mase de aer mai umede, urmata de circulatia sudica si sud- vestica, cu mase de aer cald
tropical, precum si de circulatia nordica si nord- estica, cu mase de aer rece de origine polara.
Temperatura medie anuala la Sebes este de 9,3ºC, temperatura minima poate sa scada pâna la -33,9ºC
(ianuarie 1963), iar temperatura maxima poate ajunge pâna la 41,7ºC (august 1931).
În privinta nebulozitatii, în Sebes numarul mediu al zilelor dintr-un an cu cer senin este de 56,3, iar cel
al zilelor cu cer acoperit este de 107.
Regimul precipitatiilor în Sebes este de 568 mm/an. În lunile mai si iunie cad cele mai multe ploi, iar
cantitatile minime de precipitatii se înregistreaza în lunile februarie si martie. Iarna precipitatiile cad sub forma
de zapada timp de 20-30 de zile pe an, iar stradul de zapada se mentine timp de aproximativ 50 de zile.
Calmul atmosferic predomina în Sebes, viteza anuala a vântului fiind de 2,5- 3 m/s. [3]
PARAMETRII
Viteza
Temperatura Temperatura Cantitatea Presiunea
Anul Temperatura Nubulozitatea medie
maximă minimă anuală de medie
medie anuală medie anuală anuală a
anuală anuală precipitaţii anuală
(0C) (zecimi) vântului
(0C) (0C) (l/ m2) (mb)
(m/ s)
2006 9,5 37,7/ VIII -20,7/ I 589,6 6,6 987,6 2,7
2007 11 38,9/ 24.VII -11,2/ 29.IX 640,2 6,3 986,3 2,9
2008 10,5 36,0/ 07.IX -17,7/ 4.II 692,3 6,0 986,4 2,6
2009 10,7 34,5/ 3.VIII -15,7/ 4.I 485,8 948,9 2,5
Sursa de informare : Administraţia Naţională de Meteorologie

[3] http://www.sebesonline.ro/coordonate_generale/ data 17.03.2011.

5 IPagina
 A. Date generale

In conformitate cu prevederile Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta

nr.195/2005 privind protectia mediului responsabilitatea privind monitorizarea calitatii aerului inconjurator in
Romania revine autoritatilor pentru protectia mediului.
Poluantii monitorizati, metodele de masurare, valorile limita, pragurile de alerta si de informare si
criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislatia nationala privind protectia
atmosferei si sunt conforme cerintelor prevazute de reglementarile europene.
In prezent RNMCA efectueaza masuratori continue de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx),
monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi in supensie (PM10 si PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb). Calitatea
aerului in fiecare statie este reprezentata prin indici de calitate sugestivi, stabiliti pe baza valorilor
concentratiilor principalilor poluanti atmosferici masurati.
In prezent in Romania sunt amplasate 142 statii de monitorizare continua a calitatii aerului, dotate cu
echipamente automate pentru masurarea concentratiilor principalilor poluanti atmosferici. RNMCA cuprinde
41 de centre locale, care colecteaza si transmit panourilor de informare a publicului datele furnizate de statii,
iar dupa validarea primara le transmit spre certificare Laboratorului National de Referinta din Bucuresti (LNR).

B. Poluanti atmosferici

 Pulberile in suspensie PM10 si PM2.5

a. Caracteristici generale
Pulberile in suspensie
reprezinta un amestec complex de
particule foarte mici si picaturi de
lichid.
Surse naturale:
Eruptii vulcanice, eroziunea
rocilor furtuni de nisip si dispersia
polenului.
Surse antropice:
Activitatea industriala,
sistemul de incalzire a populatiei,
centralele termoelectrice. Traficul
rutier contribuie la poluarea cu pulberi
produsa de pneurile masinilor atat la
oprirea acestora cat si datorita
arderilor incomplete.
Efecte asupra sanatatii populatiei
Dimensiunea particulelor este
direct legata de potentialul de a cauza efecte. O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul
aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand
inflamatii si intoxicari.
Sunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii si astmaticii.
Copiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer, si in consecinta mai multi poluanti. Ei

6 IPagina
 respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe gura, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt
in mod special vulnerabili , deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati, iar tesutul pulmonar care se dezvolta in
copilarie este mai sensibil.
Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri in piept si dificultati
respiratorii.
Expunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea
prematura.
b. Metode de masurare
Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM10 este cea descrisa in EN 12341 "Calitatea
aerului - procedura de testare pe teren pentru a demonstra echivalenta de referinta a metodelor de prelevare
a fractiunii PM10 din pulberile in suspensie". Principiul de masurare se bazeaza pe colectarea pe filtre a
fractiunii PM10 a pulberilor in suspensie si determinarea masei acestora cu ajutorul metodei gravimetrice.
Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM2,5 va fi stabilita potrivit art. 47 din normativ.

c. Norme
ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002
Pulberi in suspensie - PM10

Faza 1
50 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007)
Valori 40 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007)
limita Faza 2
50 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2010)
20 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2010)

 Monoxid de carbon CO

a. Caracteristici generale
La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de
origine atat naturala cat si antropica. Monoxidul de carbon se formeaza in principal prin arderea incompleta a
combustibililor fosili.
Surse naturale:
Arderea padurilor, emisiile vulcanice
si descarcarile electrice.
Surse antropice:
Se formeaza in principal prin arderea
incompleta a combustibililor fosili.
Alte surse antropice: producerea
otelului si a fontei, rafinarea petrolului,
traficul rutier , aerian si feroviar.
Monoxidul de carbon se poate
acumula la un nivel periculos in special in
perioada de calm atmosferic din timpul iernii
si primaverii (acesta fiind mult mai stabil din
punct de vedere chimic la temperaturi
scazute), cand arderea combustibililor fosili
atinge un maxim.

7 IPagina
 Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafata intinsa,
nepunand in pericol sanatatea umana.
Efecte asupra sanatatii populatiei
Este un gaz toxic, in concentratii mari fiind letal (la concentratii de aproximativ 100 mg/m3) prin
reducerea capacitatii de transport a oxigenului in sange, cu consecinte asupra sistemului respirator si a
sistemului cardiovascular.
La concentratii relativ scazute:
- afecteza sistemul nervos central;
- slabeste pulsul inimii, micsorand astfel volumul de sange distribuit in organism;
- reduce acuitatea vizuala si capacitatea fizica;
- expunerea pe o perioada scurta poate cauza oboseala acuta;
- poate cauza dificultati respiratorii si dureri in piept persoanelor cu boli cardiovasculare;
- determina iritabilitate, migrene, respiratie rapida, lipsa de coordonare, greata, ameteala, confuzie, reduce
capacitatea de concentrare.
Segmentul de populatie cea mai afectata de expunerea la monoxid de carbon o reprezinta: copiii,
varstnicii, persoanele cu boli respiratorii si cardiovasculare, persoanele anemice, fumatorii.

Efecte asupra plantelor

La concentratii monitorizate in mod obisnuit in atmosfera nu are efecte asupra plantelor, animalelor
sau mediului.
b. Metode de masurare
Metoda de referinta pentru masurarea monoxidului de carbon este metoda spectrometrica in
infrarosu nedispersiv (NDIR): ISO 4224

c. Norme

ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002

Monoxid de carbon - CO
Valoare limita 10 ug/m3 - valoare limita pentru protectia sanatatii umane

 Oxizi de azot NOx (NO / NO2)

a. Caracteristici generale
Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care contin azot si oxigen in cantitati variabile.
Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fara culoare sau miros.
Principalii oxizi de azot sunt:
- monoxidul de azot (NO) care este un gaz este incolor si inodor;
- dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roscat cu un miros puternic, inecacios.
Dioxidul de azot in combinatie cu particule din aer poate forma un strat brun-roscat.

8 IPagina
 In prezenta luminii solare, oxizii de
azot pot reactiona si cu hidrocarburile
formand oxidanti fotochimici.
Oxizii de azot sunt responsabili
pentru ploile acide care afecteaza atat
suprafata terestra cat si ecosistemul acvatic.
Surse antropice:
Oxizii de azot se formeaza in
procesul de combustie atunci cand
combustibilii sunt arsi la temperaturi inalte,
dar cel mai adesea ei sunt rezultatul
traficului rutier, activitatilor industriale,
producerii energiei electrice. Oxizii de azot
sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei, efectului de sera,
reducerea vizibilitatii in zonele urbane.
Efecte asupra sanatatii populatiei
Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru oameni cat si pentru animale
(gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decat cel al monoxidului de azot). Expunerea
la concentratii ridicate poate fi fatala, iar la concentratii reduse afecteaza tesutul pulmonar.
Populatia expusa la acest tip de poluanti poate avea dificultati respiratorii, iritatii ale cailor respiratorii,
disfunctii ale plamanilor. Expunerea pe termen lung la o concentratie redusa poate distruge tesuturile
pulmonare ducand la emfizem pulmonar.
Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.
Efecte asupra plantelor si animalelor
Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin albirea sau moartea
tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a acestora.
Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamana cu emfizemul
pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocand boli precum
pneumonia si gripa.
Alte efecte
Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea nitratilor la nivelul solului
care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.
De asemenea, poate provoca deteriorarea tesaturilor si decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor.
b. Metode de masurare
Metoda de referinta pentru analiza dioxidului de azot si a oxizilor de azot este cea prevazuta in ISO
7996/1985 "Aer inconjurator - determinarea concentratiei massive de oxizi de azot" - metoda prin
chemiluminiscenta.

9 IPagina
 c. Norme
ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002
Oxizi de azot - NOx
400 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive in puncte reprezentative pentru
Prag de
calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona
alerta
sau aglomerare
200 ug/m3 NO2 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane
Valori
40 ug/m3 NO2 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane
limita
30 ug/m3 NOx - valoarea limita anuala pentru protectia vegetatiei

 Ozon O3

a. Caracteristici generale
Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros
inecacios. Se concentreaza in stratosfera si asigura
protectia impotriva radiatiei UV daunatoare vietii.
Ozonul prezent la nivelul solului se comporta ca o
componenta a"smogului fotochimic". Se formeaza prin
intermediul unei reactii care implica in particular oxizi
de azot si compusi organici volatili.
Efecte asupra sanatatii
Concentratia de ozon la nivelul solului provoaca
iritarea traiectului respirator si iritarea ochilor.
Concentratii mari de ozon pot provoca reducerea
functiei respiratorii.
Efecte asupra mediului
Este responsabil de daune produse vegetatiei prin
atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.
b. Metode de masurare
Metode de referinta pentru analiza ozonului si de calibrare a instrumentelor pentru ozon:
- metoda de analiza : metoda fotometrica in UV (ISO 13964) ;
- metoda de calibrare: fotometru de referinta in UV (ISO 13964, VDI 2468, B1.6).
c. Norme

ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002

Ozon - O3
Prag de alerta 240 ug/m3- media pe 1 h
120 ug/m3 - valoare tinta pentru protectia sanatatii umane
Valori tinta
18.000 ug/m3 x h - valoare tinta pentru protectia vegetatiei
120 ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protectia sanatatii umane
Obiectiv pe termen lung
6000 ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protectia vegetatiei

10 IPagina
  Dioxid de sulf SO2

a. Caracteristici generale
Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amarui, neinflamabil,
cu un miros patrunzator care irita ochii si caile respiratorii.
Surse naturale:
Eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia
bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu continut de
sulf rezultat din descompunerea biomasei.
Surse antropice:
Sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz
metan, centralele termoelectrice, procesele industriale
(siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric), industria
celulozei si hartiei si, in masura mai mica, emisiile provenite de la
motoarele diesel.
Efecte asupra sanatatii populatiei
In functie de concentratie si perioada de expunere
dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sanatatii umane.
Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o
perioada scurta de timp, poate provoca dificultati respiratorii severe. Sunt afectate in special persoanele cu
astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii.
Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infectii ale
tractului respirator.
Dioxidul de sulf poate potenta efectele periculoase ale ozonului.
Efecte asupra plantelor
Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii si tesuturilor
acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.
Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele , ghindele rosii si negre, frasinul alb ,
lucerna , murele.
Efecte asupra mediului
In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra vegetatiei si solului.
Cresterea concentratiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formarii acizilor.
Oxizii de sulf pot eroda: piatra , zidaria, vopselurile , fibrele, hartia , pielea si componentele electrice.

b. Metode de masurare
Metoda de referinta pentru analiza dioxidului de sulf este cea prevazuta in ISO/FDIS 10498 (proiect de
standard) "Aer inconjurator - determinarea dioxidului de sulf" - metoda fluorescentei in ultraviolet

c. Norme
ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002
Dioxidul de sulf - SO2

Prag de 500 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive in puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o
alerta suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare.
350 ug/m3 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane
Valori 125 ug/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane
limita 20 ug/m3 - valoarea limita pentru protectia ecosistemelor (an calendarisitic si iarna 1 octombrie - 31
martie)

11 IPagina
 C. Indici de calitate
Indice specific de calitatea aerului, pe scurt "indice specific", reprezinta un sistem de codificare a
concentratiilor inregistrate pentru fiecare dintre urmatorii poluanti monitorizati:

dioxid de sulf (SO2)

dioxid de azot (NO2)
ozon (O3)
monoxid de carbon (CO)
pulberi in suspensie (PM10)

Pentru a se putea calcula indicele general trebuie sa fie disponibili cel putin 3 indici specifici
corespunzatori poluantilor monitorizati. Indicele general si indicii specifici sunt reprezentati prin numere
intregi cuprinse intre 1 si 6, fiecare numar corespunzand unei culori .

Indicele specific corespunzator diferitiilor poluanti se stabileste prin incadrarea valorii medii orare a
concentratiilor in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:

Pulberi in Monoxid de
Dioxidului de sulf Dioxidului de azot Ozon
suspensie carbon
Domeniu Domeniu Domeniu Domeniu Domeniu
de Indice de Indice de Indice de Indice de Indice
concentratii specific concentratii specific concentratii specific concentratii specific concentratii specific
(ug/m3) (ug/m3) (ug/m3) (ug/m3) (ug/m3)

0-49,(9) 1 0-49,(9) 1 0-39,(9) 1 0-9,(9) 1 0-2,(9) 1

50-74,(9) 2 50-99,(9) 2 40-79,(9) 2 10-19,(9) 2 3-4,(9) 2
75-124,(9) 3 100-139,(9) 3 80-119,(9) 3 20-29,(9) 3 5-6,(9) 3
125-349,(9) 4 140-199,(9) 4 120-179,(9) 4 30-49,(9) 4 7-9,(9) 4
350-499,(9) 5 200-399,(9) 5 180-239,(9) 5 50-99,(9) 5 10-14,(9) 5
>500 6 >400 6 >240 6 >100 6 >15 6

12 IPagina
 D. Situatia calitații aerului în municipiul Sebeș

Sursele de poluare a aerului pot fi clasificate in doua grupe: surse naturale si surse antropice.

Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca decat in mod exceptional poluari importante ale
atmosferei. Cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarea
straturilor superficiale ale solului, ridicate de vant pana la o anumita altitudine
De asemenea intre sursele naturale de poluare putem mentiona poluarea produsa de procese naturale
de descompunere in sol a substantelor organice, incendiile din paduri, etc.
Avand in vedere ca pe raza municipiului Sebeș regasim o activitate industrială intensă si ampalsarea
orașului la intersectia a doua drumuri nationale importante (DN 1 si DN 7) sursele artificiale sunt mult mai
importante decat cele naturale.
Sursele antropice pot fi clasificate in surse stationare si surse mobile.
Sursele stationare ce influenteaza calitatea aerului, se regasesc in activitatea industriala din cele trei
zone industriale amplasate in NV, S si SE orasului, iar sursele mobile sunt considerate in principal traficul rutier.
Traficul rutier in municipul Sebes inregistreaza valori de peste 35000 de unitati pe zi, datorita faptului
ca acesta este amplasat la intersectia a doua drumuri nationale DN 1 si DN 7.
Cantitatile de substante poluante emise în atmosfera de catre un autovehicul de capacitate medie
variaza foarte mult in functie de viteza sa de deplasare.
În Sebes viteza de deplasare a autovehiculelor este foarte mica, datorita numarului mare de
autovehicule raportat la dimensiunile drumurilor, care nu pot prelua in conditii optime traficul respectiv.
Ca urmare cantitatiile de poluanti emisi in atmosfera cresc.

13 IPagina
 In urma monitorizarii calitatii aerului prin Statia AB-2, situata in Sebes prin programul RNMCAin
perioada aug 2009 – feb 2011 s-au obtinut urmatoarele valori:

14 IPagina