Undeva in

Romania
De la părinţi şi bunici am aflat că bunul simţ s-a
născut la sat, dar zilele trecute, urmărind un reportaj la
televizor, găsesc că nu mai este valabilă aceasta zicere.

Pentru a lămuri cele afirmate sunt nevoit să vă

povestesc reportajul.

Un reporter merge într-un sat din judeţul Vaslui pentru

a descoperi cum petrec tinerii o zi de lucru la ţară.
Localitatea a ales-o la întâmplare, neştiind nici cea mai
mică informație despre acesta. Ajuns la locul cu pricina, a
mers prima dată la primărie, dar acolo uşa era încuiată şi
un afiş mare pus pe uşă:” Suntem la şedinţa”

Mirat, reporterul a înţeles că a pornit cu stângul şi

traversă la şcoala din comună. Mare, frumoasă, ușa larg
deschisă, dar nimeni... acesta îşi zise “Mai, parcă ar fi
satul lui Cremene, astă”.

Se mai învârti în stânga și-n dreapta şi deodată apăru

o femeie ca o paparudă. Personajul nostru se înclină ca la
Codrul Verde; o salută respectuos, dar dumneaei nici
măcar nu-i răspunde la salut, însă cu o limbă de viperă,
începe să afle cine este, de unde vine şi cu cine are
treabă.

Iniţial, reporterul nu vrea să strice orzul pe gâşte şi să-

şi piardă timpul cu explicaţii, dar nemaifiind altă ţipenie
de om prin apropiere îi relată pe scurt scopul şi durata
vizitei.

Tanti Maria, că aşa se numea femeia de service de la

şcoală, începu să povestească că la ei în sat tineretul e
plecat în Italia, dar l-ar putea duce la Ion, care nu sta
departe, dar acesta e un târâie brâu şi cam unbla creanga
toată ziua; ce mai încolo şi-ncoace, acest fecior de ghindă
e un fluieră vânt, nici măcar nu a făcut zece clase, are un
scris că talpa gâştei şi va da el un interviu când va trece
cămila prin urechile acului.

Dar totuşi reporterul insistă să-l cheme pe Ion, că doar

nu a bătut atâta drum degeaba.

Când apare Ion, ce să vezi: o cruce de voinic care începu

să spună nişte braşoave de şi lui tanti Maria îi pieri glasul.
Când văzu că acesta se întrece cu glumă, îi spuse drept că
neamţu să nu mai care apa la fântâna că nu s-a întâlnit
hoţul cu prostul.

Ion înţelese că s-a cam strâns funia de par, îşi luă

frunză în buza şi dus a fost.

Tanti Maria ceru scuze reporterului faţă de

comportamentul lui Ion, dar motivă ca altul mai bun nu-i în
sat.

Aşa că vă las pe voi să-mi spuneţi dacă mai este valabilă

vorba:” Bunul simţ s-a născut la sat”.
 Horătău Vlad

Cl. a
VIII-a B