Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(abreviat: c) este cea mai importantă organiza ie interna ională din lume. Fondată
în 1945 după Al Doilea Război Mondial, are astăzi 192 de state membre. Întemeierea ei a constat din semnarea, de către
membrii ei fondatori, a Cartei Organiza iei Na iunilor Unite. Potrivit acestui document, ONU are misiunea de a asigura
,
,
i
. Sediul
central al organiza iei este situat la New York.
Structură
u În r
, există reprezentan i ai fiecărui stat membru. Fiecare stat are drepturi egale de vot. De asemenea,
u þ
: 15 membri, din care 5 permanen i ( China, Rusia, Fran a, Regatul Unit i SUA), i restul ale i
pentru un mandat de doi ani. În fiecare an sunt ale i cinci noi membri. Deciziile importante ale Consiliului de Securitate
trebuie să fie votate de 9 membri, dintre to i ace ti mem bri, în principal aici se vorbe te de dreptul de vot.
u þ
îi sunt subordonate multe din organiza iile speciale.
u þ
i-a suspendat momentan activitatea.
u þ
decide dispute interna ionale (se află la Haga).
u
: cea mai mare func ie administrativă este aceea de Secretar General al ONU
u Centrul Na iunilor Unite pentru A ezări Umane (United Nations Centre for Human Settlements - Habitat; fondat în 1977,
u Fondul Na iunilor Unite pentru Copii (UNICEF - United Nations Children's Fund, fondat în 1964, cu sediul la New York,
SUA);
u Conferin a Na iunilor Unite pentru Comer i Dezvoltare (UNCTAD - United Nations Conference on Trade and
u PNUD - Programul Na iunilor Unite pentru Dezvoltare (United Nations Development Programme, fondat în 1965 i cu
u PNUE- Programul Na iunilor Unite pentru Mediul Înconjurător (United Nations Environment Programme, fondat în 1972,
u Programul Interna ional al Na iunilor Unite pentru Prevenirea Consumului de Droguri (United Nations Internation Drug
u Înaltul Comisar ONU pentru Refugia i (United Nations High Commissioner for Refugees UNHCR, fondat în 1950, cu
sediul la Geneva);
u Opera iunile ONU de Men inere a Păcii (United Nations Peace-keeping Operations, cu sediul la New York);
u Fondul ONU pentru Activită i în Domeniul Popula iei (United Nations Population Fund, fondat în 1967, cu sediul la New
York);
u Agen ia pentru Refugia ii Palestieni (United Nations Relief and Works Agency for Palestine Refugees in the Near East,
u Programul Mondial pentru Alimenta ie (World Food Programme, fondat în 1961, cu sediul la Roma).
u Alian a Civiliza iilor, fondată în 2005, la ini iativa sus inută de Spania i Turcia, cu sediul la New York.
ONU lucrează cu următoarele organiza ii autonome: UNESCO, OIS, OIM, BIRD, FMI i altele.
oimbi oficiale
ONU utilizează 6 limbi oficiale: araba, chineza, engleza, franceza, rusa i spaniola.
Aproape toate reuniunile oficiale sunt traduse simultan în aceste limbi. Aproape toate documentele pe suport hârtie sau "on -line"
, sunt traduse în aceste ase limbi. În func ie de anumite circumstan e, unele conferin e i documente de lucru sunt traduse
Drepturile Omului
Drepturile omului au fost motivul principal pentru crearea Na iunilor Unite. Atrocită ile celui de- al Doilea Razboi Mondial i
genocidurile au determinat ca noua organiza ie să prevină tragedii similare in viitor. Un prim obiectiv a fost acela de a crea un
cadru legal pentru a lua in considerare si a lua hotărâri asupra violarilor drepturilor omului
c
obligă toate statele membre sa promoveze "respect universal pentru, si observarea drepturilor
omului" i să ia "măsuri impreună i separate" în această privin ă. Declara ia Universală a Drepturilor Omului, de i nu legală,
a fost adoptată de Adunarea Generală in 1948 ca un standard comun de realizare pentru to i. Adunarea de obicei are în
Organiza ia Na iunilor Unite i diferitele agen ii ale sale joacă un rol important în implementarea i respectarea principiilor
din Declara ia Universală a Drepturilor Omului. Un astfel de caz este sprijinul acordat de organiza ie ărilor ce se află în
tranzi ie spre dem ocra ie. Asisten a tehnică în realizarea alegerilor libere i corecte, îmbunătă irea structurilor judiciare,
revizuirea constitu iilor, antrenarea oficialilor drepturilor omului i transformarea mi cărilor armate în partide politice au