Sunteți pe pagina 1din 1

c 

 

Calatoria

Tema calatoriei strabate literatura de la inceputurile ei si pana


in contemporan.

Calatoria presupune deopotriva aventura si cunoastere. Atat


cunoastere exterioara ( noi locuri si oameni ) cat si cunoastere
exterioara (posibilitatea fiintei umane de a se adapta la noi conditii
de viata).

In fiecare dintre operele in care intalnim aceasta tema, calatoria


releva noi semnificatii si dobandeste felurite simboluri.

In ,,Epopeea lui Ghilgamesµ, eroul calatoreste la Uta-napistim in


scopul de a dobandi nemurirea, astfel calatoria devine simbolul
dorintei arzatoare a fiintei umane de a transcende limitele finite,
spatiale si temporale specifice muritorilor.

In ,,Odiseea lui Homerµ, Ulise devine simbolul pelegrinului care


trebuie sa depaseasca numeroase obstacole pentru a regasi spatiul
originar.

In Evul Mediu , calatoria reprezinta o proba a barbatiei pentru


cavalerul dornic de a-i fi cunoscute calitatile (romanele cavaleresti:
,,Cavalerii mesei rotunde de la curtea regelui Arthur).

In iluminism, tema calatoriei este fructificata ca pretext pentru


a ironiza si satiriza diferite aspecte ale societatii timpului (J. Swift ²
Calatoriile lui Gulliver).

In romantism, calatoria aventura releva posibilitatea

In literatura interbelica, calatoria reprezinta ca si in basme


proba initiatica. La sfarsitul calatoriei eroul maturizandu-se,
capatand experienta datorita obstacolelor pe care le traverseaza
(romanele lui Sadoveanu).