Ultima Noapte de Dragoste, Întâia Noapte de

Război
De Camil Petrescu

Marin Sergiu, XI C
Date despre autor

Camil Petrescu (n.22 aprilie 1894 — d. 14 mai 1957) a fost un romancier,

dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet. El pune capăt romanului
tradițional și rămâne în literatura română în special ca inițiator al romanului
modern. Nicolae Manolescu scria că „Întreaga poetică a romanului camil-
petrescian exprimă renunțarea curajoasă la iluzia cunoașterii absolute a
omului”.
Rezumat
Romanul este deschis de scena în care ofiţerii armatei îşi exprimă punctul de
vedere în legatură cu un proces în care un bărbat a fost achitat pentru uciderea
soţiei sale. El a omoroât-o din cauză că aceasta nu îi era fidelă. Printre ofiţeri, se
afla şi personajul principal al romanului, Ştefan Gheorghidiu, care, nefiind de
acord cu părerea celorlalţi de la masă, a părasit incinta iritat.
Ştefan, un student al facultăţii de filozofie, fără prea mulţi bani, dar cu o
capacitate intelectuală remarcabilă, era un soldat în război. Participând la discuţia
despre bărbatul achitat, acesta şi-a amintit de propria poveste de dragoste.
În timpul facultătii s-a indrăgostit de o studentă de la litere, pe nume Ela. După ce
s-au căsătorit, aceştia au dus o viaţa simplă, fără privilegii materiale, fiind
întotdeauna devotaţi unul celuilalt. Cu toate acestea, totul s-a schimbat în
momentul în care unchiul lui Ştefan , Tache Gheorghidiu, a decedat. Acesta, i-a
lasat lui Ştefan o mare parte din averea sa, stârnind astfel invidia celuilalt unchi al
său, Nae, precum şi cea a familiei. Într-un final însa, Ştefan le-a lăsat o parte din
avere rudelor sale, fiind calm pe tot parcursul conflictului, formându-si astfel o
părere foarte proasta despre familia sa, văzând cât de materialişti precum şi
lacomi pot să fie.
Nae Gheorghidiu, cel de-al doilea unchi al lui Ştefan, a insistat însa ca familia
acestuia să îi dea o mare parte din bani pentru a cumpăra o fabrică de metalurgie.
Ştefan, la îndemnurile Elei, cumpărat fabrica împreuna cu acesta, precum şi cu un
presupus fabricant de lumânări, pe nume Vasile Lumânăraru. Cu toate acestea,
fabrica nu le-a adus nici un profit, aceasta chiar aflându-se la un moment dat în
prag de faliment. Astfel, în acest context, Ştefan a observat că afacerile nu sunt
pentru el, fiind dezgustat şi ofensat de lipsa de principii morale cu care se fac
acestea.
Chiar daca el nu era materialist, pe de altă parte, Ela, soţia sa, s-a schimbat
radical la primirea moştenirii. Astfel, cei doi au intrat în „lumea bună” a societăţii,
ieşirile la teatru şi mâncatul la restaurante scumpe devenind o obişnuinţă, spre
marea neplăcere a lui Ştefan.
În timpul unei excursii de trei zile la Odobeşti, acesta a observat cum soţia sa
începea să devină tot mai apropiata de un avocat pe nume Grigoriade. Văzând
acestea, într-un final a confuntat-o pe Ela în legătură cu fidelitatea ei faţă de el.
Vrând să o pedeapsească, a început să vorbească cu alte femei, aventurile lui
având să fie descoperite mai târziu.
După o scurtă perioada în care au fost despărţiţi, cei doi s-au împăcat. În acest
timp, Ela a aflat că este însarcinată, însa cu toate că Ştefan vroia să pastreze
copilul, ea a avortat. După toate acestea, cei doi s-au despărţit din nou în
momentul în care Ştefan a venit acasă dintr-o călătorie şi nu a gasit-o pe Ela.
Astfel, el a ajuns să sufere din ce în ce mai mult, neputând sa şi-o scoată din cap.
Cu toate acestea, la un moment dat, dând peste o scrisoare din partea Anișoarei,
în care aceasta o ruga pe Ela să vină să-i țină de urât în perioada celor două zile în
care Ştefan a lipsit, în el s-a mai trezit o rază de speranţă. În momentul în care şi
Iorgu, soțul Anișoarei a confirmat cele scrise în scrisoare, Ştefan şi-a dat seama de
greşeala făcută, şi a încercat astfel să obţină o permisie pentru a pleca de pe
front, ca să o vadă pe Ela la Câmpulung.
Permisia fiindu-i aprobată, a plecat la Câmpulung. Acolo, cei doi au petrecut o
scurtă perioadă de vreme împreună, Ela dovedindu-se însă tot mai distantă faţă
de Ştefan. La un moment dat, aceasta i-a cerut să treacă o parte din avere sa pe
numele ei. Ştefan, fiind foarte jignit si iritat, s-a gândit să o omoare pe aceasta
precum şi pe presupusul amant al ei, pe Grigoriade. Planul său însa a fost
întrerupt în momentul în care s-a întâlnit cu colonelul din armată. Chiar la
plecarea din oraş cu acesta, a aflat însa că de fapt scrisoarea Anişoarei adresată
Elei era doar o minciună, fapt care l-a făcut să creadă că Ela l-a înşelat cu
Grigoriade în perioada în care a fost plecat.
Astfel, plecând din Câmpulung, a ajuns pe front unde deja începuse războiul. A
devenit foarte implicat în luptă, fiind la un moment dat, la un pas de moarte din
pricina unei greşeli făcute de un alt soldat. Se gândea la momentele petrecute cu
Ela, dându-şi astfel seama că aceasta l-a părăsit doar după ce a devenit bogat, fapt
care l-a motivat să îi scrie o scrisoare în care preciza că îi lasă o parte din avere sa,
acesteia.
În timpul razboiului a fost rănit, astfel fiind transportat în Bucureşti, pentru
îngrijiri. Acolo, a obeservat comportamenul fals al rudelor sale. Mama acestuia,
odată foarte deranjată de problema testamentului, devenea din ce în ce mai
grijulie cu el, dând dovada de o afecţiune ieşita din comun, o afecţiune pe care
Ştefan o considera falsă. De asemenea, el şi-a dat seama că în sfârşit s-a înstrăinat
definitiv de Ela, nepăsându-i dacă îl mai înşeală sau nu. Devenind dezgustat de
comportamentul acesteia, a hotărât sa îi dea toata avera sa, de la toate casele
deţinute şi toţi banii moşteniţi, până la mobilă şi alte obiecte de mare valoare.
Opinii despre text

Romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu,

este un roman care chiar dacă nu este încărcat cu acţiune, oferă o perspectiva
unică asupra lumii din jur.

Ceea ce mi-a placut cel mai mult la roman este modul în care vedea Ştefan lumea
din jurul său. Nu era materialist şi judeca oamenii pe baza caracterului lor, nu pe
baza bogaţiei. Gândea raţional, şi era printre puţinii oameni care se opreau uneori
pentru a analiza viaţa din jurul lui.

Ceea ce nu mi-a plăcut la roman este faptul că Ştefan nu se putea rupe de Ela,
decât abia la finalul povestirii. Pentru o fiinţa atât de raţională precum acesta, mi
s-a părut ca putea să analizeze situaţia mai bine astfel încât nu să sufere atât de
mult.

În concluzie, romanul nu te ţine cu sufletul la gură, dar îţi oferă un personaj cu o

perspectiva unica asupra vieţii care îl înconjoara.
Schema Personajelor