… Căutar

Ultima noapte de dragoste,

întâia noapte de război
roman de Camil Petrescu

… … …

Acest articol sau această secțiune are

Aflați mai mult
bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe

Ultima noapte de dragoste,

întâia noapte de război

Coperta din 1955

Toate detaliile particulare la ediție de mai jos se
referă tot la ediția din 1955
Informații generale
Autor Camil Petrescu
Gen Roman interbelic subiectiv
psihologic
Ediția originală
Titlu original Ultima noapte de dragoste, întâia
noapte de război
Limba limba română
Editură Editura de stat pentru literatură și
artă, București
Țara primei
România
apariții
Data primei
1930
apariții
Număr de
354
pagini
Dimensiune și
20 cm
greutate
OCLC 468909716
Ediția în limba română
Data apariției 1930
Modifică date / text

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de

război este un roman scris de Camil Petrescu
și publicat în 1930. Autorul surprinde drama
intelectualului lucid, însetat de absolutul
sentimentului de iubire, dominat de
incertitudini, care se salvează prin
conștientizarea unei drame mai puternice,
aceea a omenirii ce trăiește tragismul unui
război absurd, văzut ca iminență a morții.

Rezumat …

Atenție: urmează detalii despre narațiune

și/sau deznodământ.

Ultima noapte de dragoste …

Romanul se deschide cu o scenă la popotă,

unde căpitanul și comandantul discută
procesul unui soț achitat de omorârea unei soții
vinovate de adulter. Aceștia sunt întrerupți de
sublocotenentul Gheorghidiu, care îi acuză de
vulgaritate și superficialitate înainte de a părăsi
camera furtunos.

Următoarele capitole ale romanului îl introduc

pe Ștefan Gheorghidiu, un student sărac la
filosofie, căsătorit cu o studentă la română și
franceză, Ela. Inițial, acesta se simte măgulit de
devotamentul fetei. Situația se schimbă odată
cu moartea unchiului său foarte bogat.
Testamentul îi lasă acestuia o mare parte din
avere, spre ciuda celuilalt unchi al său și a
restului familiei, care-l dau în judecată și încep
să-l calomnieze. Protagonistul observă
acțiunile lor cu calm și cu lipsă de interes, lucru
care o frapează inițial pe soția lui, ce îl apără
înfocată. El dezaprobă ceea ce numește „dat
din coate” și la sfârșitul unui parastas jenant
renunță la partea de avere cerută de restul
familiei.

Celălalt unchi al protagonistului, Nae

Gheorghidiu, încearcă să convingă familia să îi
dea averea pentru a cumpăra o fabrică
metalurgică. La îndemnurile soției sale, Ștefan
cedează și o cumpără laolaltă cu Tănase
Vasilescu Lumânăraru, un aparent fabricant de
lumânări. În ciuda așteptărilor unchiului său,
fabrica ajunge repede în pericol de faliment iar,
când fiul lui Nae se îmbolnăvește de
tuberculoză și acesta rămâne acasă ca să aibă
grijă de el, protagonistul află disperat că nici
Lumânăraru nu se pricepea la conducerea
fabricii.

Cei doi sunt salvați de Nae Gheorghidiu, ce află

de un depozit de fier la Galați. Prin conexiunile
acestuia, depozitul este cumpărat exact înainte
ca cineva să ofere o sumă mai mare, dar
protagonistul face un aranjament cu ceilalți și
se retrage.

Înapoi la viața de facultate, Ștefan Gheorghidiu

câștigă admirația colegilor săi cu Critica rațiunii
practice. Venitul lor atrage atenția „lumii bune”
și Ștefan cu soția lui renunță la vechiul lor stil
de viață. Ela devine tot mai interesată de lucruri
pe care protagonistul le consideră frivole, spre
neplăcerea acestuia. În timpul unei excursii,
personajul masculin este cuprins de
certitudinea că Ela îl preferă pe avocatul
amator în defavoarea lui. El descifrează fiecare
gest al acesteia ca o dovadă de adulter și
devine din ce în ce mai cătrănit pe parcursul
celor trei zile la Odobești.

O confruntă pe Ela în privința vinovăției ei, dar

ea reușește inițial să-l convingă. Zilele de după
întoarcerea lor sunt încărcate cu tensiune și
acțiunea culminează cu o petrecere dată de
prietenii lor de la facultate. Ca să o
pedepsească, protagonistul începe să facă
avansuri unei alte doamne, dar o respinge
atunci când ajung singuri. Ela îi face jocul și
acesta cedează și se hotărăște să plece
devreme. Spre surprinderea lui, Ela refuză sa
plece, acceptând, în ochii lui, acuzațiile pe care
i le aducea anterior. Ștefan Gheorghidiu
continuă să aștepte și să spere, dar în cele din
urmă pleacă, culege o femeie de pe stradă și o
duce acasă. Astfel îi găsește Ela, două ore mai
târziu și pleacă, rănită și indignată.

După o despărțire nu prea lungă, cei doi ajung

la o scurtă perioadă de împăcare, pe parcursul
căreia Ela descoperă că e însărcinată și în
ciuda protestelor lui, avortează copilul. Într-o
zi, Ștefan se întoarce de la Azuga și găsește
casa goală. O caută disperat pe la cunoscuți și
în cele din urmă renunță și o așteaptă acasă,
unde, la venirea acesteia a doua zi, se desparte
de ea.

În zilele care urmează, protagonistul încearcă

fără succes să și-o scoată din cap, găsind
obsesia lui ridicolă. Ajunge să nu mai mănânce
și devine palid la fiecare referire la ea. Spre
dezgustul lui, i se pare că toți ceilalți îi pot intui
suferința și o ridiculizează. Într-un moment de
căutare înfrigurată, acesta dă peste o scrisoare
din partea Anișoarei, în care aceasta o ruga pe
Ela să vină să-i țină de urât pe perioada celor
două zile în care soțul acesteia lipsise, fiind
plecat cu treburi. Când Iorgu, soțul Anișoarei,
confirmă cele scrise, acesta este năpădit de
remușcări și capătă permisie ca să o vadă la
Câmpulung. Acolo, Ștefan petrece câteva
momente fericite, până când ea, a doua zi, îi
cere să-i treacă o parte din avere pe numele ei.
Convins de motivațiile mercantile ale acesteia,
el o părăsește iar, ieșit din casa în care se afla
Ela, îl vede pe domnul G. plimbându-se pe
stradă, moment în care hotărăște să-i omoare
pe cei doi, dar, întâlnindu-se cu colonelul lui,
renunță la acest plan și părăsește orașul
împreună cu acesta. Pe drum află că domnul
Grigoriade, presupusul amant al Elei, era și el în
oraș și că altă femeie, căutând să fie cu el în
absența soțului ei, lăsase acasă o scrisoare
asemănătoare cu cea găsită de el.

Întâia noapte de război …

În ciuda așteptărilor, batalionul

sublocotenentului Gheorghidiu este mobilizat
când țara intră în război.

Batalionul lui luptă la Măgura, unde din cauza

incompetenței comandanților și a lipsei de
coordonare, chiar Gheorghidiu este confundat,
din neatenție, cu un militar inamic și luat
prizonier de proprii camarazi. Pe măsură ce
Ștefan se implică tot mai mult în zbuciumul
războiului, acesta reflectă la cât de străin se
simte de drama lui cu Ela. Ironic, acesta se
gândește că aceasta l-a înșelat numai după ce
a devenit bogat. La sfârșitul luptei, acesta scrie
o scrisoare prin care îi lasă suma de bani
cerută la Câmpulung Muscel.

În zilele următoare prinde un grup de copii de

romi care furaseră din sat. O tânără de 16 ani îi
atrage atenția și o arestează ca să o sperie, dar
îi dă drumul. Un țăran pârăște două fete că ar fi
spioane, dar nimeni nu știe ce să facă cu ele.
De fapt, după cum se va afla din presă, cele
două fete erau adevărate eroine, care au
călăuzit trupele române să treacă Oltul fără
pierderi. După trecerea Oltului, Gheorghidiu și
batalionul lui se opresc în Cohalm, unde sunt
atacați de unguri.

Fiind rănit, Ștefan Gheorghidiu este trimis la

București, unde toată familia îl copleșește cu
ceea ce el consideră falsă afecțiune. Mama lui,
odată foarte ostilă la citirea testamentului,
acum vine să-i aducă cele trebuincioase la
spital. Acasă, la soție, acesta observă detașat
cât de puțin îl afectează situația și se desparte
de ea, lăsându-i restul banilor și posesiunilor
sale.

Structura

Personaje

Ecranizări

Note

Ultima modificare efectuată acum 1…

PAGINI SIMILARE

Camil Petrescu
romancier, dramaturg, filozof și poet ro…

Ultima noapte de dragoste

Între oglinzi paralele

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0 ,

exceptând cazurile în care se specifică altfel.
Politica de confidențialitate • Desktop
Termeni de utilizare •