ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE,ÎNTAIA NOAPTE DE RĂZBOI

DE CĂMIL PETRESCU
Specia literară:
● Romanul este specia genului epic, în proză, de mare întindere, cu o acțiune complexă
desfășurată pe mai multe planuri narative, conflicte puternice și un număr mare de
personaje.
● Opera ”Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” este un roman modern de tip
proustian, prin prezentarea protagonistului ca fiind un intelectual trecut prin universități,
tipul intelectualului.
● Opera se încadrează și în sfera de roman subiectiv, de analiză psihologică, datorită
perspectivei narative subiective (la persoana l), a trăirilor interioare ale epicului, a
monologului interior și a introspecției.
● Apariția:
● Romanul ”Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” a apărut în anul 1930.
● Tema principală a romanului este condiția intelectualului, oferită de cele două mari
problematici, iubirea si războiul.
● încă din titlu sunt prezentate două mari teme, dragostea, prezentată în prima parte a
romani ' cea de-a doua, războiul, prezentată în cea de parte a romanului, prin experiența
de viață a Audio personajului principal.
● Inițial romanul s-a numit ”Proces-verbal de dragoste și război”.
● Titlul este compus din două antiteze, ”ultima-întâia” și ” dragoste-război". Cea de-a doua
antiteză indică și temele romanului. Substantivul ”noapte” este folosit cu sens metaforic
pentru a exprima timpul și trăirea, care au loc în plan psihologic. Numeralele ”prima” și
”ultima” exprimă și ele timpul și sunt asociate celor două trăiri ale protagonistului.
Viziunea autorului: Viziunea autorului este exprimată cu ajutorul personajului-narator,
iar analiza se bazează pe factorul psihologic, fiind prezentată dintr-o viziune cu înclinație
spre filozofie și literatură. Sunt analizate evenimentele exterioare și conștiința
personajului. Prin această viziune, autorul a reusit să transforme creatia în cunoastere.
Perspectiva narativă: Perspectiva narativă este subiectivă, întâmplările fiind relatate la
persoana l. Naratorul este și personaj, făcând astfel narațiunea homodiegetică.
● Conflictul interior are loc în conștiința personajuluinarator si este de natură modernă.
Acest conflict pornește din cauza modului în care Ștefan o privește pe Ela. Ea adoră
această societate, cu aspirațiile sale, în timp ce Ștefan o disprețuiește.
● Repere spațiale și temporale:
● Acțiunea se petrece în București, Câmpulung, Azuga, dar și pe front, respectiv pe Valea
Prahovei, între Bușteni și Predeal.
● Timpul prezentat cuprinde atât cu doi ani și jumătate înainte de anul intrării României în
război, cât si din timpul războiului.
● Timpul este atât subiectiv, în memoria protagonistului care este în căutarea iubirii, dar și
obiectiv, reprezentând experiența războiului.
● Construcția operei:
● Romanul "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" este construit din 13
capitole împărțite în două "Cărți": "Ultima noapte de dragoste" și "întâia noapte de
război".
● Cele două părți ale romanului surprind cele două ipostaze existențiale, dragostea
absolută și tragedia războiului.
 ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE,ÎNTAIA NOAPTE DE RĂZBOI
DE CĂMIL PETRESCU
● Opera, deși este un roman modern, prezintă în incipit o caracteristică realista, respectiv
fixarea în timp și spațiu: "În primăvara anului 1916", "la fortificarea văii Prahovei, între
Busteni si Predeal".
● Protagonistul, Ștefan Gheorghidiu este prezent la popota ofițerilor, unde are loc o
discuție despre dragoste și fidelitate, în urma căreia începe acțiunea primei cărti, pe
baza amintirilor sale cu Ela, din timpul căsniciei.
● Finalul:
● Finalul operei îl prezintă pe protagonist, Ștefan Gheorghidiu, întors de pe front rănit.
● În finalul operei, protagonistul primește o scrisoare anonimă în care îi este dezvăluit
faptul că Ela l-a înselat. Atitudinea acestuia este însă una care surprinde, deoarece el
decide să-i lase tot Elei, fără să-i mai pese de ceva: "Absolut tot ce e în casă, de la
obiecte de preț la cărți", "de la lucruri personale, la amintiri. Adică tot trecutul.".
● Această atitudine din final reprezintă desprinderea de trecut si de toată suferinta trăită.
● Opera are un final deschis, fiind neclar dacă Ela l-a înșelat sau nu pe Ștefan.

● Romanul se deschide cu o scenă la popotă, unde căpitanul și comandantul discută

procesul unui soț achitat de omorârea unei soții vinovate de adulter. Aceștia sunt
întrerupți de sublocotenentul Gheorghidiu, care îi acuză de vulgaritate și superficialitate
înainte de a părăsi camera furtunos.
● Următoarele capitole ale romanului îl introduc pe Ștefan Gheorghidiu, un student sărac
la filosofie, căsătorit cu o studentă la română și franceză, Ela. Inițial, acesta se simte
măgulit de devotamentul fetei. Situația se schimbă odată cu moartea unchiului său
foarte bogat. Testamentul îi lasă acestuia o mare parte din avere, spre ciuda celuilalt
unchi al său și a restului familiei, care-l dau în judecată și încep să-l calomnieze.
Protagonistul observă acțiunile lor cu calm și o lipsă de interes care o frapează, inițial,
pe soția lui, care îl apără înfocată. El dezaprobă ceea ce numește „dat din coate” și, la
sfârșitul unui parastas jenant, renunță la partea de avere cerută de restul familiei.
● Celălalt unchi al protagonistului, Nae Gheorghidiu, încearcă să convingă familia să îi dea
averea să cumpere o fabrică de metalurgie. La îndemnurile soției sale, Ștefan cedează
și o cumpără laolaltă cu Tănase Vasilescu Lumânăraru, un aparent fabricant de
lumânări. În ciuda așteptărilor unchiului său, fabrica ajunge repede în pericol de faliment,
iar când fiul lui Nae se îmbolnăvește de tuberculoză și acesta rămâne acasă ca să aibă
grijă de el, protagonistul află disperat că nici Lumânăraru nu se pricepea.
● Cei doi sunt salvați de Nae Gheorghidiu, ce află de un depozit de fier la Galați. Prin
conexiunile acestuia, depozitul este cumpărat exact înainte ca cineva să ofere o sumă
mai mare, dar protagonistul face un aranjament cu ceilalți și se retrage.
● Înapoi la viața de facultate, Ștefan Gheorghidiu câștigă admirația colegilor săi cu Critica
rațiunii practice. Venitul lor atrage atenția „lumii bune” și Ștefan cu soția lui renunță la
vechiul lor stil de viață. Ela devine tot mai interesată de lucruri pe care protagonistul le
consideră frivole, spre neplăcerea acestuia. În timpul unei excursii, personajul masculin
este cuprins de certitudinea că Ela îl preferă pe avocatul amator în defavoarea lui. El
descifrează fiecare gest al acesteia ca o dovadă de adulter și devine din ce în ce mai
cătrănit pe parcursul celor trei zile la Odobești.
 ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE,ÎNTAIA NOAPTE DE RĂZBOI
DE CĂMIL PETRESCU
● O confruntă pe Ela în privința vinovăției ei, dar ea reușește inițial să-l convingă. Zilele de
după întoarcerea lor sunt încărcate cu tensiune și acțiunea culminează cu o petrecere
dată de prietenii lor de la facultate. Ca să o pedepsească, protagonistul începe să facă
avansuri unei alte doamne, dar o respinge atunci când ajung singuri. Ela îi face jocul și
acesta cedează și se hotărăște să plece devreme. Spre surprinderea lui, Ela refuză sa
plece, acceptând, în ochii lui, acuzațiile pe care i le aducea anterior. Ștefan Gheorghidiu
continuă să aștepte și să spere, dar în cele din urmă pleacă, culege o femeie de pe
stradă și o duce acasă. Astfel îi găsește Ela, două ore mai târziu și pleacă, rănită și
indignată.
● După o despărțire nu prea lungă, cei doi ajung la o scurtă perioadă de împăcare, pe
parcursul căreia Ela descoperă că e însărcinată și, în ciuda protestelor lui, avortează
copilul. Într-o zi, Ștefan se întoarce de la Azuga și găsește casa goală. O caută disperat
pe la cunoscuți și, în cele din urmă, renunță și o așteaptă acasă, unde, la venirea
acesteia a doua zi, se desparte de ea.
● În zilele care urmează protagonistul încearcă fără succes să și-o scoată din cap, găsind
obsesia lui ridicolă. Ajunge să nu mai mănânce și devine palid la fiecare referire la ea.
Spre dezgustul lui, i se pare că toți ceilalți îi pot intui suferința și o ridiculizează. Într-un
moment de căutare înfrigurată, acesta dă peste o scrisoare din partea Anișoarei, în care
aceasta o ruga pe Ela să vină să-i țină de urât pe perioada celor două zile în care soțul
acesteia lipsise, fiind plecat cu treburi. Când Iorgu, soțul Anișoarei confirmă cele scrise,
acesta este năpădit de remușcări și capătă permisie ca să o vadă la Câmpulung. Acolo
petrece câteva momente fericite, până când ea, a doua zi, îi cere să-i treacă o parte din
avere pe numele ei. Convins de motivațiile mercantile ale acesteia, acesta o părăsește
și, ieșit din casa în care se afla Ela, îl vede pe domnul G. plimbându-se pe stradă,
moment în care hotărăște să-i omoare pe cei doi, dar, întâlnindu-se cu colonelul lui,
renunță la acest plan și părăsește orașul împreună cu acesta. Pe drum află că domnul
Grigoriade, presupusul amant al Elei, era și el în oraș, și că altă femeie, căutând să fie
cu el în absența soțului ei, lăsase acasă o scrisoare asemănătoare cu cea găsită de el.