Sunteți pe pagina 1din 19

Procedee pentru reproiectarea construcţiilor

Partea II - Curs 1

- Proiectarea bazată pe performanţă


- P100-3: Procedura de evaluare seismică

Proiectarea bazată pe performanţă

1
Norme de moderne calcul antiseismic
 Proiectarea şi execuţia structurilor este reglementată de
norme
 Normele de proiectare impun un set de cerinţe minime,
care, dacă sunt respectate, ar trebui să asigure un nivel
minim acceptat de "siguranţă, de comportare în
exploatare şi durabilitate".
 Aceste obiective sunt în general implementate printr-un
set de criterii prescriptive care impun:
– materiale de construcţii acceptabile (b.a., oţel, lemn, etc.)
– tipuri de structuri şi de sisteme nestructurale (cadre
necontravântuite, cadre contravântuite centric sau excentric,
pereţi structurali, etc.)
– nivele minime de rezistenţă, rigiditate [şi ductilitate]
– detalii de alcătuire (dimensiuni minime ale secţiunii, diametrul
minim al armăturii, distanţe minime şi maxime între şuruburi, etc.)

Normele moderne de calcul antiseismic


Normele de calcul Realitatea
Recomandă structuri Majoritatea structurilor nu
regulate şi simple îndeplinesc criteriile de
regularitate din norme
Răspunsul structurii Majoritatea structurilor vor
modelat printr-un calcul avea un răspuns inelastic la
static elastic. un cutremur de proiectare,
Ductilitatea structurii care va fi afectat şi de variaţia
cuantificată prin factorul în timp a acţiunii seismice
de comportare q.
Verificarea la SLS prin - Verificarea vizează doar
limitarea deplasărilor elementele nestructurale
relative de nivel - Alte cantităţi de răspuns ar
putea fi mai relevante (acc.)
… …

2
Normele moderne de calcul antiseismic
 Normele moderne de proiectare au un caracter
prescriptiv şi încearcă să fie simple
 Cu toate că scopul normelor de proiectare antiseismică
este de a asigura anumite nivele de performanţă,
capacitatea structurii de a atinge un anumit nivel de
performanţă NU este evaluată ca parte a unui proces
tradiţional de proiectare
 Performanţa reală a unor structuri proiectate conform
normelor poate fi mai bună decât cerinţa minimă impusă
de standard, iar a altora poate fi mai proastă
 Proprietarii şi locatarii clădirilor au în general percepţia
că structurile proiectate conform normelor în vigoare au
un nivel de siguranţă ridicat, iar avarierea acestora nu
este probabilă

Necesitatea proiectării bazată pe performanţă


 Cutremurele de pământ produse la
sfârşitul secolului XX (de ex. cel de
la Northridge din 1994 şi cel din
Kobe din 1995) au forţat
recunoaşterea faptului că
structurile conforme normelor
moderne de calcul antiseismic pot
suferi avarii (structurale şi
nestructurale) importante în urma
unor cutremure de intensitatea
egală sau mai mică decât cele de
proiectare
 Pierderile înregistrate în urma
cutremurului de la Northridge au
fost cele mai ridicate din istoria
SUA

3
Necesitatea proiectării bazată pe performanţă
 Creşterea pierderilor are loc datorită mai multor factori:
– O densitate mai mare de clădiri în zone active seismic
– Un fond construit din ce în ce mai vechi
– Costuri mai mari ale întreruperii activităţii
– Aportul ridicat al pierderilor nestructurale şi al conţinutului (în
cazul industriilor cu tehnologie de vârf şi al instituţiilor medicale)
 Astfel, nivelul degradărilor structurale şi nestructurale
suferite de clădirile proiectate conform normelor moderne
de calcul antiseismic NU este în concordanţă cu
performanţa acceptată de public
 Normele actuale îşi îndeplinesc în general scopul de
protejare a vieţii, în condiţiile unui calcul economic (în
termeni de investiţie iniţială)
 Societatea cere dezvoltarea unor metode practice şi
economice de control a avarierilor şi de reducere a
pierderilor înregistrate în urma cutremurelor de pământ

Necesitatea proiectării bazată pe performanţă


 Evoluţia cunoaşterii în domeniul ingineriei seismice
+
 Necesitatea unor metode de evaluarea a performanţei
seismice care să ofere proprietarilor informaţii despre
avariile probabile
+
 Recunoaşterea faptului că metodele prescriptive de
calcul folosite pentru clădirile noi NU sunt potrivite la
evaluarea clădirilor existente (care nu satisfac o serie de
cerinţe de conformare antiseismică, de regularitate, etc.)
||
 Dezvoltarea metodelor de proiectare bazată pe
performanţă (PBP)

4
Proiectarea bazată pe performanţă
 Proiectarea antiseismică bazată pe performanţă (PBP)
oferă inginerilor posibilitatea de a proiecta într-un mod
fiabil structuri cu un nivel de performanţă dat.
 În acelaşi timp, conceptul de PBP permite proprietarilor
să cuantifice financiar (sau altfel) riscul la care sunt
supuse proprietăţile lor şi să aleagă un nivel de
performanţă în concordanţă cu nevoile acestora,
menţinând un nivel minim de siguranţă.

 În PBP identificarea şi evaluarea performanţei seismice a


clădirii este parte componentă a procesului de proiectare.

 PBP este un proces iterativ

Proiectarea bazată pe performanţă


 PBP începe prin selectarea unor criterii de proiectare,
denumite obiective de performanţă
 Un obiectiv de performanţă reprezintă un risc acceptabil
de producere a unui nivel specific de avariere (cu
pierderile aferente) la un anumit nivel al hazardului
seismic
 Pierderile pot fi asociate cu
– Avarieri structurale
– Avarieri nestructurale
– Ambele de mai sus
 Pierderile pot fi exprimate în
– Pierderi de vieţi omeneşti sau răniri grave
– Pierderi economice directe
– Timp de scoatere din uz

5
Proiectarea bazată pe performanţă
 În general, obiectivele de performanţă sunt selectate de
către o echipă de reprezentanţi interesaţi:
– Proprietar
– Proiectanţi
– Oficialităţi
 La stabilirea obiectivelor de performanţă trebuie luate în
calcul şi interesele altor persoane/instituţii: viitori
locatari, chiriaşi, asiguratori, etc.
 Probleme de bază în stabilirea obiectivelor de
performanţă:
– Stabilirea evenimentelor (cutremurelor) anticipate
– Nivelul acceptabil al pierderilor (materiale) / avarierilor / pierderilor
de vieţi
– Frecvenţa cu care se pot produce evenimentele

Proiectarea bazată pe performanţă


 Tendinţa generală de alegere a obiectivelor de
performanţă:
– Avarieri minore sau lipsa acestora la cutremure frecvente, mici
– Avarieri moderate la cutremure mai puţin frecvente, medii
– Avarieri semnificative la cutremure importante, foarte rare
NIVEL DE PERFORMANTA SEISMICA
COMPLET OCUPARE SIGURANTA PREVENIREA
OPERATIONAL IMEDIATA VIETII COLAPSULUI
NIVEL DE HAZARD SEISMIC

FRECVENT
(IMR=72 ANI)

OB PERFORMANTE
OCAZIONAL IE INACCEPTABILE
OB CT (PENTRU CLADIRI NOI)
(IMR=225 ANI) IV
IE E
CT DE
IV BA
OB E ZA
RAR IE ES
CT EN
(IMR=474 ANI) IV TI
E AL
CR E
IT
IC
FOARTE RAR E
(IMR=2475 ANI)

6
Proiectarea bazată pe performanţă

Proiectarea bazată pe performanţă


 După stabilirea obiectivelor de performanţă, se
efectuează o serie de simulări (evaluarea răspunsului
structurii sub efectul mişcării seismice) pentru stabilirea
performanţei structurii la diferite nivele de hazard seismic
 În cazul acţiunii seismice, metoda de calcul cea mai
relevantă pentru comportarea structurii este cea
inelastică
FORTA

CO - Complet Operational
PC OI - Ocupare imediata
OI SV
SV - Siguranta Vietii
PC - Prevenirea Colapsului
CO

DEPLASARE

7
Proiectarea bazată pe performanţă: P100-3
 P100-3: 2008 "Cod de proiectare seismică – Prevederi
pentru evaluarea seismică a clădirilor existente"

 Evaluarea seismică a clădirilor existente conform P100-3


urmăreşte să stabilească dacă acestea satisfac cu un
grad adecvat de siguranţă cerinţele fundamentale
(nivelurile de performanţă) avute în vedere la proiectarea
construcţiilor noi, conform P100-1: 2006.
– cerinţa de siguranţă a vieţii
(căreia îi este asociată starea limită ultimă SLU) şi
– cerinţa de limitare a degradărilor
(căreia îi este asociată starea limită de serviciu SLS)

Proiectarea bazată pe performanţă: P100-3


 Funcţie de clasa de:
- importanţă şi de expunere la cutremur,
- de durata viitoare de exploatare,
în cazul construcţiilor existente aceste cerinţe pot fi
asigurate pentru un nivel al acţiunii seismice inferior celui
considerat la proiectarea construcţiilor noi, respectiv la
cutremure cu IMR mai mici.
 Pentru construcţii de importanţă deosebită sau pentru
clădiri cu funcţiuni speciale sau când proprietarul clădirii
doreşte, investigaţia poate avea în vedere şi alte niveluri
de performanţă şi/sau alte valori ale IMR ale cutremurelor
în amplasament

Evaluarea bazată pe performanţă

8
P100-3: Obiective de performanţă

P100-3: Nivelul de hazard seismic


 Nivelul de hazard seismic este caracterizat de intervalul
mediu de recurenţă a valorii de vârf a acceleraţiei
orizontale a terenului
 Nivelul de baza al hazardului seismic este cel asociat
nivelului de performanţă de siguranţă a vieţii in P100-
1/2006: interval mediu de recurenţă de 100 de ani

9
P100-3: Niveluri de performanţă
 Niveluri de performanţă - amploarea avariilor structurale
şi nestructurale aşteptate şi este descrisă calitativ de:
– siguranţa oferita ocupanţilor clădirii pe durata şi după
evenimentul seismic
– costul şi dificultatea măsurilor de reabilitare seismică
– durata de timp în care clădirea este scoasă eventual din funcţiune
pentru a efectua lucrările de reabilitare
– impactul economic, arhitectural sau istoric asupra comunităţii
 Nivele de performanţă:
– Limitare a Degradărilor (LD) - Starea Limită de Serviciu (SLS)
– Siguranţă a Vieţii (SV) - Starea Limită Ultimă (SLU)
– Prevenire a Prăbuşirilor (PP)

P100-3: Niveluri de performanţă


 Limitare a degradărilor (LD)
– Condiţii structurale
• Avarii structurale foarte limitate
• Sistemul de preluare al încărcărilor verticale laterale păstrează
aproape în întregime rigiditatea şi rezistenţa iniţială
• Riscul de pierdere a vieţilor sau de rănire este foarte scăzut
• Pot fi necesare unele reparaţii structurale minore.
– Condiţii nestructurale
• Apar numai unele avarii nestructurale limitate
• Căile de acces şi sistemele de siguranţă a vieţii, cum sunt uşile,
scările, ascensoarele, sistemele de conducte sub presiune rămân
funcţionale, dacă alimentarea cu electricitate este în funcţiune
• Ocupanţii clădirii pot rămâne în siguranţă în clădire, deşi pot fi
necesare operaţii de curăţare
• Alimentarea cu energie electrică, cu apa, cu gaze naturale, liniile de
comunicaţie pot deveni temporar indisponibile
• Riscul de pierdere a vieţilor sau de rănire datorită degradărilor
nestructurale este foarte mic

10
P100-3: Niveluri de performanţă
 Siguranţă a vieţii (SV)
– Condiţii structurale
• Avarii semnificative dar pentru care rămâne o anumită margine de
siguranţă faţă de prăbuşirea totală sau parţială
• Risc general de pierdere de vieţi scăzut
• Construcţia rămâne reparabilă; repararea construcţiei poate să nu fie
uneori indicată din raţiuni economice
• Clădirea avariată rămâne stabilă; ca o măsură de precauţie pot fi
prevăzute sprijiniri şi unele reparaţii structurale de urgenţă
– Condiţii nestructurale
• Avarii semnificative şi costisitoare ale elementelor nestructurale, dar
acestea nu sunt dislocate şi nu ameninţă prin cădere viaţa oamenilor
• Căile de acces nu sunt blocate total, deşi circulaţia poate fi afectată
de moloz
• Instalaţiile pot fi avariate, cu ieşirea din funcţiune a unora dintre
acestea
• Repararea elementelor nestructurale necesită un efort considerabil

P100-3: Niveluri de performanţă


 Prevenire a prăbuşirilor (PP)
– Condiţii structurale
• Structura este în pragul prăbuşirii parţiale sau totale.
• O degradare semnificativă a rigidităţii şi rezistenţei la forţe laterale,
deformaţii remanente importante, dar o degradare limitată a
rezistenţei la încărcări verticale. Riscul de rănire este semnificativ.
• Structura nu poate fi practic reparată şi nu permite reocuparea ei
pentru că eventualele replici seismice pot produce prăbuşirea
acesteia. Deoarece structura îşi păstrează stabilitatea, pierderile mari
de vieţi pot fi evitate
• Pierderea completă a valorii economice
– Condiţii nestructurale
• Nu se pun condiţii elementelor nestructurale
• Ruperea elementelor nestructurale reprezintă un pericol real pentru
viaţa oamenilor

11
P100-3: Obiective de performanţă
 Obiectiv de performanţă de bază - OPB:
– SV - IMR=40 ani
– Obligatoriu pentru toate construcţiile
 Obiective de performanţă superioare – OPS
– Recomandate pentru clasele de importanţă/expunere I şi II

 Obiective de performanţă din normă: criterii minime


 Proprietarul poate alege obiective de performanţă mai
înalte

P100-3: Procedura de evaluare seismică

12
Evaluarea seismică a structurilor şi CNS
 Evaluarea seismică a structurilor şi a componentelor
nestructurale (CNS) din clădiri constă dintr-un ansamblu
de operaţii care trebuie să stabilească vulnerabilitatea
acestora în raport cu cutremurele caracteristice
amplasamentului.
 Operaţiile care alcătuiesc procesul de evaluare se pot
grupa în două categorii care constituie:
– evaluarea calitativă, şi respectiv, metodologia
– evaluarea prin calcul. de evaluare
 Metodologia de evaluare se diferenţiază funcţie de
complexitatea operaţiilor de evaluare. În P100-3 sunt
prevăzute trei metodologii de evaluare, denumite
metodologia de nivel 1, 2 şi 3.
 Pe baza concluziilor evaluării calitative şi cantitative se
face încadrarea construcţiei examinate în clasa de risc.

Evaluarea seismică a structurilor şi CNS


 Plecând de la
- clasa de risc a construcţiei,
- de la caracteristicile principale evidenţiate prin
evaluarea calitativă şi evaluarea prin calcul,
- ţinând cont de clasa de importanţă a clădirii şi
- perioada de exploatare ulterioară prevăzută pentru
construcţie

se stabileşte dacă consolidarea este necesară şi nivelul


minim de siguranţă care trebuie să se obţină prin
aplicarea măsurilor de intervenţie

13
Evaluarea seismică a structurilor şi CNS

Stabilirea obiectivelor de performanţă

Colectarea informaţiilor

Evaluarea calitativă

Evaluarea prin calcul

Clasa de risc

Necesitatea consolidării şi nivelul


minim de intervenţie

Colectarea informaţiilor
 Surse de informare:
– documentaţia tehnică de proiectare şi de execuţie
– reglementările tehnice în vigoare la data realizării construcţiei
– investigaţii pe teren
– măsurători şi încercări in situ şi/sau în laborator

 Verificarea datelor prin comparaţia surselor de informare

 Cantitatea şi calitatea informaţiilor obţinute ⇒ gradul de


cunoaştere ⇒ factori de încredere (CF)

 Factorii de încredere (CF): valorile de calcul ale


rezistenţelor materialelor se obţin prin împărţirea
rezistenţelor medii la factorii de încredere

14
Niveluri de cunoaştere
 Niveluri de cunoaştere:
– KL1: Cunoaştere limitată
– KL2: Cunoaştere normală
– KL3: Cunoaştere completă
 Stabilirea nivelului de cunoaştere:
– Geometria structurii:
• dimensiunile de ansamblu ale structurii
• dimensiunile elementelor structurale, şi a celor nestructurale care
afectează răspunsul structural sau siguranţa vieţii
– Alcătuirea elementelor structurale şi nestructurale
• cantitatea şi detalierea armăturii în elementele de beton armat
• detalierea şi îmbinările elementelor de oţel
• legăturile planşeelor cu structura de rezistenţă la forţe laterale
• realizarea rosturilor cu mortar şi natura elementelor la zidării
• tipul şi materialele CNS şi al prinderilor acestora etc.
– Materialele utilizate în structură şi CNS
• proprietăţile mecanice ale materialelor beton, oţel, zidărie, lemn

15
Evaluarea calitativă
 Stabileşte măsura în care sunt respectate regulile de
– conformare generală a structurilor şi
– detaliere a elementelor structurale şi nestructurale
 Conformarea generală a structurilor:
– Traseul încărcărilor
– Redundanţa
– Configuraţia clădirii: structuri compacte, simetrice şi regulate
– Interacţiunea structurii cu alte construcţii sau elemente
– Condiţii de alcătuire specifice diferitelor categorii de structuri
– Condiţii pentru diafragmele orizontale ale clădirilor
– Condiţii privind infrastructura şi terenul de fundare

Evaluarea calitativă: exemplu str. met. (anexa C)

…………………………………………

16
Evaluarea calitativă: exemplu str. met. (anexa C)

…………………………………………

Evaluarea finală: clase de risc


 Evaluare calitativă şi evaluare prin calcul ⇒ risc seismic
 Risc seismic - vulnerabilitatea construcţiei în ansamblu şi
a părţilor acesteia, în raport cu cutremurul de proiectare
 Clasa Rs I - construcţiile cu risc ridicat de prăbuşire la
cutremurul de proiectare corespunzător SLU
 Clasa Rs II - construcţiile care sub efectul cutremurului
de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar
la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă
 Clasa Rs III - construcţiile care sub efectul cutremurului
de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu
afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care
degradările nestructurale pot fi importante
 Clasa Rs IV - răspunsul seismic aşteptat este similar celui
obţinut la construcţiile proiectate pe baza prescripţiilor în
vigoare

17
Evaluarea finală: clase de risc
 Încadrarea in clasele de risc seismic: 3 categorii de
condiţii
– R1: gradul de îndeplinire al condiţiilor de alcătuire seismică
– R2: gradul de afectare structurală - proporţia degradărilor
structurale produse de acţiunea seismică şi de alte cauze
– R3: gradul de asigurare structurală seismică - raportul între
capacitatea şi cerinţa structurală seismică
• în termeni de rezistenţă în cazul metodologiilor de nivel 1 şi 2
• în termeni de deformaţii în cazul metodologiilor de nivel 3

Necesitatea intervenţiei structurale


 Necesitatea intervenţiei:
– realizarea unui nivel de siguranţă raţional,
– mărimea resurselor financiare, materiale, umane pentru reducerea
riscului seismic al construcţiilor din fondul existent, raportat la
dimensiunile acestui fond,
– perioada de exploatare aşteptată, mai mică la clădirile existente
decât la cele nou construite.

18
Necesitatea intervenţiei structurale
 Clădirile care satisfac cerinţele asociate obiectivului de
performanţă siguranţa vieţii pentru cutremure cu IMR = 40
sunt considerate ca având nivel de siguranţă suficient
faţă de acţiunea seismică.
 Practic, construcţiile încadrate în clasa III de risc seismic
îndeplinesc această cerinţă, în timp ce construcţiile
încadrate în clasele I şi II, nu. În termeni concreţi aceasta
înseamnă că dacă structura clădirii nu îndeplineşte
condiţiile verificării la SLU pentru o acceleraţie de:
– 0,65 ag (R3 < 0,65) pentru sursa seismică subcrustală Vrancea şi
– 0,75 ag (R3 < 0,75) pentru sursa seismică crustală din Banat,
este necesară intervenţia structurală pentru ridicarea
nivelului ei de asigurare.
 Proprietarul clădirii poate fixa şi obiective de performanţă
superioare

19