DSS - Id

Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
DREPTUL SECURITATII
SOCIALE
- suport de curs -
1
CUPRINS
Capitolul I - Politici si sisteme de securitate sociala
Capitolul II - Dreptul securitatii sociale
Capitolul III - Sistemul de asigurare pentru pensii
Capitolul IV – Asigurarile sociale de sanatate
Capitolul V - Concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate
Capitolul VI - Prestatiile pentru sustinerea familiei in vederea cresterii copilului
Capitolul VII - Sistemul asigurarilor pentru somaj
Capitolul VIII - Legea 416/2001 privind venitul minim garantat
Capitolul IX - Legea 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii
Capitolul X - Legea nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei
Capitolul XI - Legea 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
Capitolul XII - Legea 210/1999 privind concediul paternal
Capitolul XIII- OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca
Capitolul XIV - Lege 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale
2
Capitolul I
POLITICI SI SISTEME DE SECURITATE SOCIALA
1. Notiunea de securitate sociala

Din punct de vedere conceptual, notiunea de securitate sociala reprezinta deopotriva o optiune politica,
concretizata in principii, norme constitutionale si ulterior in legislatia subsecventa, cat si un sistem de
drepturi pozitive concretizat in reglementarile in vigoare traduse in drepturi si obligatii la un moment
istoric dat.
Acest termen a fost utilizat pentru prima data in SUA, in 1935, insa comunitatea internationala a statelor a
consacrat acest concept ca realitate juridica abia in 1948 prin Declaratia Universala a Drepturilor Omului,
in cuprinsul careia s-a prevazut ca fiecare individ, ca membru al societatii, are dreptul la securitate sociala.
Politica de securitate sociala reprezinta atitudinea statului la un moment dat in raport cu riscurile sociale.
Securitatea sociala se concretizeaza in mecanismele institutionale prin care se urmareste repararea
consecintelor pagubitoare produse individului de anumite evenimente calificate drept riscuri sociale.
Astfel, elementul principal al unei politici de securitate sociala il reprezinta riscul social. Semnificative din
acest punct de vedere sunt prevederile Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii (OIM) din 1952,
care enumera principalele riscuri sociale dupa cum urmeaza:
 boala
 maternitatea
 invaliditatea
 batranetea
 accidentul de munca si boala profesionala
 decesul
 protectia juridica a urmasilor
 sarcinile familiale
 somajul
2. Continutul politicii de securitate sociala

Securitatea sociala s-a dezvoltat in 2 directii principale:
- extinderea obiectului interventiei de la un numar limitat de riscuri la orice eveniment susceptibil
de a afecta securitatea sociala a individului („extensiune pe orizontala”)
- cresterea masurilor de protectie, de la cele cu caracter reparator sau indemnizator (prestatiile
dupa producerea riscului) la cele preventive, de prevenire a producerii riscurilor („ extensiune pe
verticala”).
3. Trasaturile sistemeleor de securitate sociala

Un sistem de securitate sociala reprezinta ansamblul normelor juridice din domeniul securitatii sociale.
Sistemele de securitate sociala au trasaturi comune:
- urmaresc garantarea unei anumite securitati economice a persoanelor protejate.
- dpdv al punerii in aplicare, presupun o redistribuire de ordin financiar a unor fonduri constituie
fie din prelevari bugetare, fie din contributia beneficiarilor acestei prestatii.
3
4. Aparitia si evolutia sistemelor de securitate sociala
a) Primul sistem de securitate sociala

A fost implementat in Germania de catre cancelarul Otto von Bismarck si s-a concentrat initial, asupra
masurilor de asigurare a muncitorilor impotriva accidentelor de munca. Nu intamplator, demersul
constitutirii unui sistem legislativ in acest domeniu apare in Germania, fiind intr-o stransa legatura cu
noua conceptie legata de rolul statului in acest domeniu.
Aceasta conceptie a fost ilustrata pe plan legislativ prin 3 legi privind:
(i) asigurarile de boala
(ii) asigurarile pentru accidente de munca
(iii) asigurarile pentru invaliditate si batranete
Caracteristicile sistemului lui Bismarck:
- singura categorie protejata: muncitorii industriali cu un venit profesional sub plafonul stabilit de
lege
- indemnizatiile acordate erau proportionale cu veniturile profesionale, deoarece aveau rolul de a
substitui acest venit
- participarea la acest sistem era obligatorie
- finantarea sistemului se facea si prin asigurarea unei subventii de la bugetul de stat.
b) Legea americana a securitatii sociale (Social Security Act) din 1935

A aparut odata cu legea redresarii industriei, dupa criza economica din anii 1929-1933 (perioada de somaj
devastator) si a reglementat un sistem de indemnizatii pentru someri. Legea reglementa, totodata, si
politici de asistenta sociala a persoanelor marginalizate si asigurari de batranete si deces pentru familiile
salariatilor.
Aceasta lege a constituit un promotor al programelor moderne de securitate sociala, imbogatind
demersurile teoretice ulterioare legate de sistemul securitatii sociale.
c) Legea securitatii sociale din Noua Zeelanda (1938)

Principalul element de noutate al acestei legi a fost intentia de a inlatura complet starea de nevoie a
persoanelor lipsite de mijloace materiale necesare sustinerii traiului, devenind astfel prima forma a
consacrarii dreptului oricarui cetatean la securitate sociala.
Beneficiarii acestui sistem erau toti membrii societatii care realizau venituri sub nivelul minim prevazut de
lege, iar cuantumul prestatiilor era fix si uniform, avand drept scop asigurarea unui nivel vital si nu
asigurarea unui venit de substituire a venitului profesional.
Finantarea acestui sistem se realiza prin aplicarea unui impozit pe venit.
d) Raportului lordului Beveridge

Este un studiu intocmit de lordul Beveridge in 1942 referitor la situatia economico-sociala din Anglia, si
avea drept scop extinderea politicii de securitate sociala la nivelul intregii populatii, promovand astfel
ideea unui drept la securitate sociala. Numarul riscurilor la care facea referire era foarte mare, iar
prestatiile oferite de sistem erau uniforme.
Ca urmare acestor demersuri, societate internationala a concretizat ideea de drept al fiecarui cetatean la
securitate sociala prin declaratii politice si analize.
4
Capitolul II
DREPTUL SECURITATII SOCIALE
1. Trasaturi
Dreptul securitatii sociale s-a desprins ca ramura distincta de drept prin evolutia sa de la o forma de
protejare a salariatilor impotriva unor riscuri sociale determinate, la o forma de protejare impotriva a
unor categorii din ce in ce mai largi de riscuri ale societatii si de garantare a unui nivel economic minim
pentru toti membrii societatii.
Trasaturi:
(i) Izvor juridic
Normele de securitate sociala emana de la puterea publica, fiind cuprinse in acte normative. Doar in mod
exceptional, normele de securitate sociala pot fi si rezultatul acordului partilor (de exemplu, schemele de
pensii ocupationale).
(ii) Domeniu de aplicare
Dreptul securitatii sociale are caracter teritorial, normele sale aplicandu-se numai in limitele teritoriului
national, atat asupra cetatenilor romani cat si asupra cetatenilor rezidenti (aplicare in spatiu).
Fiind norme de oridine publica, normele dreptului securitatii sociale sunt de imediata aplicare, astfel ca
ele se aplica si pentru acele situatii care s-au nascut sub imperiul legii vechi, dar care continua sa-si
produca efectele in prezent (aplicare in timp).
(iii) Ramura de drept public
Sistemele de securitate sociala sunt concepute pe ideea realizarii unui serviciu public si functioneaza ca un
serviciu public. Tehnicile juridice folisite sunt cele specifice ramurii de drept public (ex: caracterul
obligatoriu al platii contributiei, modalitatile de urmarire a contributiilor datorate). Actele juridice prin
care se stabilesc drepturile de securitate sociala au caracter administrativ.
2. Obiectul de reglementare
Obiectul de reglementare al dreptului securitatii sociale este format din ansamblul raporturilor juridice de:
(i) asigurare sociala si (ii) asistenta sociala.
(i) Raporturile de asigurare sociala

Raporturile de asigurare sociala sunt acele raporturi care se nasc, se modifica, se sting in legatura cu
acoperirea unor riscuri sociale expres prevazute de lege.
a) Subiectele raportului de asigurare:
- asiguratul : va fi intodeauna o persoana fizica
- institutia de asigurari: va fi, de regula, statul (prin organele competente)
b) Continutul raportului de asigurare (raport juridic de tip comutativ):
- dreptul asiguratilor la indemnizatia de asigurari sociale si obligatia corelativa a institutiei de
asigurari de a plati aceste indemnizatii
- obligatia asiguratilor de a plati contributia de asigurari sociale si dreptul corelativ al institutiilor de
asigurare de a pretinde plata acestor contributii
c) Raportul de asigurare se naste, de regula, ex lege. Exista totusi si anumite categorii de persoane
pentru care asigurarea nu este obligatorie, dar care se pot asigura pe baza de contract (ex:
persoane fizice autorizate se pot asigura pentru accidente de munca, somaj, etc).
5
d) Obiectul raportului de asigurare consta in furnizarea unor prestatii ce reprezinta venit de
inlocuire a castigului profesional si care au la baza contributia asiguratilor.
Exemple: sistemul asigurarilor pentru pensii, sistemul asigurarilor pentru somaj, sistemul asigurarilor
pentru sanatate, sistemul asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale.
(ii) Raporturile de asistenta sociala

Raporturile de asistenta sociala sunt acele raporturi care se nasc, se modifica si se sting in legatura cu
dreptul cetatenilor de a avea un minim necesar sustinerii traiului, daca se afla in imposibilitatea de a-si
procura in mod licit sursele materiale pentru a trai si cu obligatia statului de a garanta acest venit
persoanelor aflate in nevoie.
a) Subiectele raportului de asistenta:
- beneficiar : va fi intodeauna o persoana fizica
- institutia de asistenta: va fi intotdeauna statul (prin organele specializate)
b) Continutul raportului de asigurare (raport juridic unilateral):
- dreptul persoanelor asistate social de a solicita pretatiile in bani sau in natura, stabilite de lege si
obligatia corelativa a statului de a acorda aceste prestatii
c) Raportul de asistenta se naste, exclusiv, in temeiul legii.
d) Obiectul raportului de asistenta consta in acordarea unor prestatii suplimentare non-
contributive in bani sau in natura care nu servesc inlocuirii castigului profesional, ci asigura
un venit minim garantat necesar sustinerii traiului. Cuantumul prestatiilor acordate este fix si
uniform si nu presupune in mod obligatoriu prestatii succesive.
Exemple: ajutorul social, alocatia de stat pentru copii, alocatia pentru sustinerea familiei.
6
Capitolul III
SISTEMUL DE ASIGURARE PENTRU PENSII

In prezent, in Romania, functioneaza 3 sisteme de asigurare pentru pensii („cei 3 piloni”):
1) Sistemul de pensii publice (Pilonul I) – Legea 263/2010

Presupune asigurarea publica obligatorie, iar fondurile colectate sunt administrate de o institutie publica:
Casa Nationala de Pensii Publice.
Acest sistem functioneaza pe principiul redistribuirii, in sensul ca toate fondurile stranse din plata
contributiilor se redistribuire sub forma platii prestatiilor.
2) Sistemul de pensii administrat privat (Pilonul II) - Legea 411/2004

In cadrul acestui sistem, asigurarea este obligatorie, iar fondurile colectate sunt administrate de institutii
private („administratori”)si anume societati de pensii private.
Acest sistem functioneaza pe principiul capitalizarii, in sensul ca fondurile adunate nu se redistribuie, ci se
investesc. Sistemul nu este garantat direct de la bugetul statului.
 Participanti: contribuabili asigurati in sistemul public de pensii; obligatoriu pentru toti asiguratii in
varsta de pana la 35 ani si facultativ pentru asiguratii cu varste cuprinse intre 36 si 45 ani
 Contributii: parte din contributia individuala a asiguratilor la sistemul public de pensii va fi
redirectionata catre pilonul II (in prezent, cota este de 3% din salariul brut, urmand sa creasca in
urmatorii ani pana 6%)
 Participantii pot alege doar un singur fond de pensii. O persoana devine participant la un fond de
pensii prin semnarea unui act de aderare individual, din proprie initiativa sau in urma repartizarii sale
de catre institutia de evidenta.
 Functia de control, reglementare, supraveghere si informare privind pensiile private este exercitata
de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, autoritate administrativa independenta,
aflata sub controlul Parlamentului Romaniei.
Banii se investesc de administratori in: Instrumente ale pietei monetare (conturi, depozite, etc.), titluri de
stat, obligatiuni si alte valori mobiliare emise de autoritati publice locale din Romania, din state membre
UE sau apartinand SEE, etc.
3) Sistemul de pensii facultative (Pilonul III) - Legea 204/2006

Ca organizare si functionare, seamana cu sistemul de pensii administrat privat, insa aderarea la un fond de
pensii facultative nu este obligatorie, ci este o optiune individuala.
 Participanti: orice persoana care realizeaza un venit din activitati profesionale poate adera la un fond
de pensii facultative, contribuind singur sau impreuna cu angajatorul, dupa caz.
 Contributii: nu pot fi mai mari de 15% din venitul salarial brut sau din venitul asimilat acestuia al
persoanei care adera la un fond de pensii facultative
 Contributiile sunt deductibile de la plata impozitului pe venit pentru fiecare participant in limita
echivalentului a 400 EURO anual. Daca angajatorul contribuie si el, se bucura de deductibilitatea
acestor contributii la calculul profitului impozabil in limita echivalentului a 400 EURO anual intr-un
an fiscal, pentru fiecare participant.
 Pentru obtinerea unei pensii facultative, participantul trebuie sa: (i)implineasca varsta de 60 de ani,
indiferent ca este barbat sau femeie si (ii) sa fi platit minimum 90 de contributii lunare. Legea
prevede anumite exceptii de la aceasta regula.
7
Sistemul public de pensii
I. Sediul materiei: Legea 263/2010

De la adoptarea Legii 19/2000 si pana in prezent, au avut loc numeroase modificari care au vizat:
- sfera de aplicare. Conform vechii reglementari (Legea 3/1977) persoanele asigurate erau numai
salariatii. In prezent, se adauga si alte persoane care au fie raporturi asimilate salariatilor, fie sunt
persoane care desfasoara activitati independente.
- perioadele lucrate in alte tari. Noua reglementare prevede luarea in considerare pentru calculul
dreptului la pensie si a perioadelor lucrate in alte tari
- plata contributiei. Potrivit Legii 3/1977, contributia era platita in intregime de angajator. In plus,
se mai platea o cota de contributie pentru asa-numita „pensie suplimentara”. In prezent, cota de
contributie este unica, dar nu se mai datoreaza in intregime de angajator
- baza de calcul a pensiei. Pentru calcularea pensiei s-au luat in considerare toate veniturile
salariale din intreaga perioada de contributie proportional cu cuantumul acestora, spre deosebire
de reglementarea Legii nr. 3/1977 cand se luau in considerare la alegere 5 ani din ultimii 10
- varsta de pensionare (a crescut varsta de pensionare pentru barbati de la 62 la 65 de ani, iar
pentru femei de la 57 la 63 de ani)
- alte drepturi de asigurari sociale. Initial, Legea nr. 19/2000 a reglementat pe langa dreptul la
pensie si alte drepturi de asigurari sociale (ex: concediu si indemnizatie de maternitate, concediu
si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca), care functionau in baza principiului
contributivitatii. Cea mai mare parte a acestor prestatii au fost trecute ulterior in sistemul de
asigurari sociale de sanatate.
- principiul gestionarii autonome. Legea 19/2000 a adus principiul gestionarii autonome a
sistemului de asigurari sociale si a infiintat Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari
Sociale (CNPAS), in prezent Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP).
II. Principiile sistemului public de pensii

Aceste principii sunt esentiale in interpretarea unor reglementari neclare.
Sistemul public este organizat si functioneaza avand ca principii de baza:
a) principiul unicitatii - potrivit caruia statul organizeaza si garanteaza sistemul public de pensii bazat pe
aceleasi norme de drept, pentru toti participantii la sistem. Sistemul unic de acum a unificat si alte sisteme
de asigurari care functionau separat.
b) principiul egalitatii - care asigura tuturor participantilor la sistemul public de pensii, contribuabili si
beneficiari, un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege.
c) principiul solidaritatii sociale - conform caruia participantii la sistemul public isi asuma reciproc obligatii
si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale prevazute de lege.
Spre exemplu, exista anumite categorii (asimilate) care nu contribuie la sistem, dar care sunt considerate
ca avand stagiu de cotizare.
d) principiul obligativitatii - potrivit caruia persoanele fizice si juridice au, conform legii, obligatia de a
participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurari sociale exercitandu-se corelativ cu
indeplinirea obligatiilor. Destinatarii reglementati sunt: asiguratii si contribuabilii angajatori.
e) principiul contributivitatii - conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza
contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public de pensii, drepturile
de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale datorate si/sau platite;
8
f) principiul repartitiei - pe baza caruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligatiilor ce revin
sistemului public in acel moment, conform legii;
g) principiul autonomiei - bazat pe administrarea de sine statatoare a sistemului public de pensii, conform
legii. Spre deosebire de reglementarea anterioara cand sistemul era administrat de Guvern, in prezent,
sistemul functioneaza independent de orice alte institutii si este administrat de o institutie specializata:
Casa Nationala de Pensii;
h) principiul imprescriptibilitatii, potrivit caruia dreptul la pensie nu se prescrie;
i) principiul incesibilitatii, potrivit caruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau partial.
III. Categorii de persoana asigurate

In sistemul public de pensii sunt asigurate doar persoanele fizice care au, potrivit legii, domiciliul sau
resedinta in Romania. Astfel, spre deosebire de reglementarea anterioara cand erau asigurati doar
cetatenii romani si apatrizii, in prezent se pot asigura si cetatenii straini cat timp domiciliaza sau au
resedinta in Romania.
Potrivit legii, exista 2 categorii de persoane asigurate: (i) persoanele asigurate obligatoriu, prin efectul legii
si (ii) persoanele care se asigura facultativ
1) Persoanele asigurate obligatoriu, prin efectul legii

a) salariatii si persoanele asimilate acestora
- persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca,
inclusiv soldatii si gradatii voluntari
- functionarii publici
- persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala, altele decat cele
salariale, din drepturi de autor si drepturi conexe, precum si din
contracte/conventii incheiate potrivit Codului civil
- cadrele militare in activitate, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii
publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul
apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale
- persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in
cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului
- membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti
b) persoanele care beneficiaza de drepturi banesti lunare, ce se asigura din bugetul
asigurarilor pentru somaj, in conditiile legii, denumite in continuare someri:
- persoane care beneficiaza de indemnizatia de somaj
- persoane care beneficiaza de plati compensatorii (de regula, la societatile care se
reorganizeaza sau trec prin concedieri colective; in acest caz, se suspenda plata
indemnizatiei de somaj)
c) persoanele care desfasoara o activitate in mod independent – persoanele care
realizeaza, in mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin de 4
ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de
stat si care se afla intr-una din situatiile urmatoare:
- administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare sau de
management;
- membri ai intreprinderii individuale si intreprinderii familiale;
- persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati economice;
- persoane angajate in institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora;
- alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale
d) cadrele militare trecute in rezerva, politistii si functionarii publici cu statut special din
sistemul administratiei penitenciare ale caror raporturi de serviciu au incetat, din
9
domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, care beneficiaza de
ajutoare lunare ce se asigura din bugetul de stat, in conditiile legii
2) Persoane asigurate facultativ

In prezent, orice persoana fizica se poate asigura pe baza de contract cu Casa Nationala de Pensii Publice
in a carei raza teritoriala isi au domiciliul sau resedinta, iar raporturile de asigurare vor fi reglementate de
contractul respectiv. Astfel se pot asigura:
- persoanele care nu realizeaza venituri intr-una din formele mentionate pentru
persoanele asigurate obligatoriu (ex: sotia care nu lucreaza) si doresc sa se asigure
- persoanele care realizeaza venituri intr-una din formele de mai sus, dar care doresc
sa-si completeze venitul asigurat
- avocatii, personalul clerical si cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege,
neintegrate in sistemul public,.
Contractul de asigurare poate fi reziliat la initiativa oricareia dintre parti, conform clauzelor prevazute in
cuprinsul acestuia. In acest caz, contributiile de asigurari sociale achitate nu se restituie, iar stagiul de
cotizare realizat se valorifica la stabilirea dreptului de pensie.
IV. Stagiul de cotizare
 Definitie
Sistemul public de pensii are la baza principiul contributivitatii. Astfel, dreptul la pensie poate fi accesat
doar daca se indeplineste conditia contributiei la un sistem de asigurari sociale pentru o anumita perioada
de timp, perioada care reprezinta stagiu de cotizare.
Constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asiguratii datoreaza si/sau platesc contributii
de asigurari sociale in sistemul public de pensii din Romania, precum si in alte tari, in conditiile stabilite
prin acordurile sau conventiile internationale la care Romania este parte.
 Transferul drepturilor si prestatiilor de asigurari sociale
Legea actuala consacra notiunea de transfer al drepturilor de asigurari sociale si al prestatiilor aferente ce
au luat nastere sub incidenta unui sistem de asigurari sociale diferit fata de cel aplicabil in tara in care
aceste drepturi si prestatii vor fi acordate efectiv asiguratului.
Astfel, la stabilirea drepturilor de asigurari sociale se iau in considerare stagiile de cotizare realizate in
sistemul public de pensii din Romania, precum si perioadele de asigurare realizate sau recunoscute ca
atare in alte tari, in conditiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter international la care
Romania este parte si/sau regulamente comunitare. In sistemul public de pensii, obligatiile si prestatiile de
asigurari sociale se achita in moneda nationala
Beneficiarii drepturilor banesti stabilite de casele teritoriale de pensii si de casele de pensii sectoriale, care
nu au domiciliul in Romania, pot opta pentru transferul in strainatate al acestor drepturi, in conditiile legii.
Prestatiile de asigurari sociale cuvenite beneficiarilor stabiliti in strainatate, aferente drepturilor pentru
care au fost luate in considerare stagiile de cotizare realizate atat in Romania, precum si in alte tari, , pot fi
transferate in alte tari, in conditiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter international la
care Romania este parte, in moneda tarilor respective sau intr-o alta moneda asupra careia s-a convenit.
 Calcularea stagiului de cotizare

In prezent, stagiul de cotizare se constituie din insumarea perioadelor, pentru care:
10
- fie s-au datorat contributii de asigurari sociale la sistemul public de pensii
(indiferent daca s-a platit sau nu contributie); acest sistem de calcul se aplica in
cazul salariatilor si persoanele asimilate acestora;
- fie s-a datorat si platit aceasta contributie (conditii cumulative); acest sistem de
calcul se aplica in cazul celorlalte categorii de asigurati decat salariatii si persoanele
asimilate acestora (asiguratii cu declaratie individuala de asigurare sau contract de
asigurare sociala - somerii, asiguratii independenti si cei care se asigura facultativ).
Legea prevede si anumite situatii cand, desi nu se platesc contributii, respectivele perioade se iau in
considerare la calculul stagiului de cotizare („perioade asimilate”), perioade cum sunt:
1) perioada in care asiguratii au beneficiat de pensie de invaliditate
in prezent, legea limiteaza aceasta prevedere la un singur caz, si anume pensia de invaliditate.
Reglementarea anterioara viza concediile si indemnizatia de maternitate, concediile si indemnizatiile
pentru incapacitate temporara de munca precum si concediile si indemnizatiile pentru cresterea copilului
si ingrijirea copilului bolnav.
In prezent, legea considera ca fiind perioade asimilate perioadele in care asiguratii au beneficiat
de indemnizatii de asigurari sociale acordate potrivit legii, concediu pentru incapacitate temporara de
munca cauzata de accident de munca si boli profesionale, concediu pentru cresterea copilului, in
perioadele in care acestea erau asimilate expres de lege stagiului de cotizare.
2) perioada in care asiguratii au urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar organizat
potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora cu diploma
Intra in categoria invatamantului universitar atat invatamantul public cat si cel particular, buget sau taxa,
luandu-se in considerare atat masterul si doctoratul 1, spre deosebire de sistemul anterior, cand masterul
si doctoratul erau considerate studii postuniversitare si nu studii universitare normale.
In cazul absolvirii mai multor institutii universitare, se asimileaza ca stagiu de cotizare o singura perioada
de studii, la alegerea asiguratului.
3) perioada in care asiguratii au satisfacut serviciul militar, ca militar in termen sau militar cu
termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau in prizonierat
4) perioada in care asiguratula fost elev al unei scoli militare/scoli de agenti de politie sau student al
unei institutii de invatamant din sistemul de aparare nationala, ordine publica si siguranta
nationala pentru formarea cadrelor militare, politistilor si functionarilor publici cu statut special
din sistemul administratiei penitenciare, cu exceptia liceului militar
Nota:
 Perioadele mentionate mai sus sunt asimilate stagiului de cotizare daca in acest timp, persoanele
in cauza nu au realizat stagii de cotizare prin plata de contributii (sau datorarea lor).
 Perioadele asimilate nu pot fi luate in calcul pentru obtinerea pensiei anticipate sau a pensiei
anticipate partiale.
 Evidenta stagiului de cotizare

Evidenta drepturilor si obligatiilor de asigurari sociale se realizeaza pe baza codului numeric personal al
asiguratului.
Stagiul de cotizare se certifica asiguratilor, din oficiu, o data la 2 ani, de CNPP si de casele de pensii
sectoriale. Stagiul de cotizare se certifica si la cererea asiguratilor, contra cost, oricand in timpul anului.
1
A se vedea Legea nr. 288/2004 privind organizarea invatamantului universitar, care in art. 1 prevede: „ Prezenta lege
reglementează organizarea studiilor universitare pe trei cicluri, respectiv studii universitare de licenţă, studii
universitare de masterat şi studii universitare de doctorat”. A se vedea si Decizia civila nr. 2847 din 30 noiembrie 2005,
Curtea de Apel Bucuresti.
11
V. Contribuabilii
In sistemul public de pensii, au calitatea de contribuabili urmatoarele categorii:
a) asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale;
b) angajatorii si institutiile care efectueaza plata ajutoarelor prevazute de lege catre cadrele militare
trecute in rezerva, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare
ale caror raporturi de serviciu au incetat, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei
nationale;
c) persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea persoanele asimilate salariatilor;
d) Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca care administreaza bugetul asigurarilor pentru
somaj;
e) persoanele care nu se afla intr-un raport de angajare si sunt asigurate obligatoriu sau care incheie
contract de asigurare sociala.
VI. Contributia de asigurari sociale
 Modalitatea de stabilire a contributiei de asigurari sociale

Cotele de contributie se stabilesc diferentiat in functie de conditiile de munca:
(i) conditii normale
(ii) conditii deosebite
(iii) conditii speciale
(iv) alte conditii de munca
Conditii deosebite
Sunt incadrate in conditii deosebite locurile de munca stabilite in baza criteriilor si metodologiei prevazute
de legislatia in vigoare la data incadrarii acestora.
Conditiile deosebite dau dreptul la:
- sporuri la salariu (conform Contractului Colectiv de Munca Unic la nivel National
pentru anii 2007-2010, sporul pentru conditii de munca deosebite este de cel putin
10% din salariul de baza)
- echipamente de protectie
- pensionare cu reducerea varstei
Conditii speciale
Legea enumera expres categoriile de locuri de munca in conditii speciale, astfel ca partile nu au libertatea
de a stabili alte categorii:
 in unitatile miniere – pentru personalul care isi desfasoara activitatea in subteran cel
putin 50% din timpul normal de lucru in luna respectiva
 activitati de cercetare, explorare, exploatare, prelucrare a materiilor prime nucleare in
zonele I si II de expunere la radiatii
 activitatile din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale,
prevazute de actele normative cu regim clasificat
 aviatia civila – pentru personalul navigant prevazut in Anexa la Lege (piloti, instructori de
zbor, insotitori de zbor, etc.)
 activitatea artistica desfasurata in profesiile prevazute in Anexa la lege – clovni si
acrobati, cantaretii de opera si opereta, cei care sufla in cadrul orchestrei, etc.
12
 anumite activitati si unitati prevazute in Anexele legii – acestea sunt supuse periodic, din
2 in 2 ani, procedurii de reevaluare a incadrarii in conditii speciale. Procedura de
reevaluare se stabileste prin hotarare a Guvernului,
Constituie stagiu de cotizare realizat in conditii speciale de munca si perioadele in care un asigurat care isi
desfasoara activitatea in conditii speciale de munca se afla in concediu pentru incapacitate temporara de
munca si/sau in concediu de odihna, daca cel putin in ziua premergatoare concediului a lucrat in locuri de
munca incadrate in astfel de conditii de munca.
 Cotele de contributie
Cotele de contributii de asigurari sociale sunt prevazute in Codul fiscal si pot fi modificate prin legea
bugetului asigurarilor sociale de stat.
Pentru anul 2011 cotele de contribuţie care se aplica asupra salariului brut sau asupra veniturilor brute
lunare ale asiguratilor au fost stabilite după cum urmează:
- pentru conditii normale: 31,3%

- pentru conditii deosebite: 36,3%
- pentru conditii speciale: 41,3%
 Sarcina suportarii contributiei de asigurari sociale

In cazul salariatilor si al persoanelor asimilate acestora, sarcina contributiei se imparte intre angajator si
salariat, dupa cum urmeaza :
- contributia de asigurari sociale individuala reprezinta contributia datorata de
salariat si asimilatii acestora
In cota de contributie individuala de asigurari sociale este inclusa si cota aferenta
fondurilor de pensii administrate privat, prevazuta de Legea 411/2004 privind
fondurile de pensii administrate privat, cu modificari.
- contribuţia de asigurări sociale datorată de angajator reprezinta diferenţa dintre
nivelul cotelor de contribuţii de asigurări sociale stabilite diferenţiat, în funcţie de
condiţiile de muncă, şi nivelul cotei contribuţiei individuale de asigurări sociale.
In cazul somerilor contributia se datoreaza si se plateste de catre instituţia care administrează bugetul
asigurărilor pentru şomaj la nivelul cotei stabilite pentru conditii normale de munca, cu exceptia platilor
compensatorii si a veniturilor de completare acordate salariatilor din industria de aparare, in perioada de
reducere temporara a activitatii. Contributia de asigurari sociale pentru persoanele care beneficiaza de
plati compensatorii se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj la nivelul cotei contributiei
individuale de asigurari sociale, cu exceptia cazurilor in care, prin lege, se dispune altfel.
In cazul persoanelor care isi desfasoara activitatea in mod independent si al persoanelor asigurate pe baza
de contract de asigurare, contributia se datoreaza si se plateste de catre asigurat, la nivelul cotei de
contributie corespunzatoare conditiilor normale de munca.
Contributia de asigurari sociale pentru cadrele militare trecute in rezerva, politistii si functionarii publici cu
statut special din sistemul administratiei penitenciare ale caror raporturi de serviciu au incetat, din
domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale se suporta integral din bugetul de stat,
la nivelul cotei stabilite pentru conditii normale de munca.
Categoria de Conditii normale Conditii deosebite Conditii speciale

asigurati
I (salariati si 31,3%, din care: 36,3%, din care: 41,3%, din care:
13
persoane Contributia inviduala: Contributia inviduala: Contributia inviduala:
asimilate) 10,5% 10,5% 10,5%
Contributia datorata de Contributia datorata de Contributia datorata de
angajator: angajator: angajator:
20,8% 25,8% 30,8%
Contributia inviduala se retine din castigul lunar brut realizat din activitati
dependente (din care 3% este directionat la asigurarile private) si se plateste de
catre angajator. In cazul in care totalul castigurilor lunare brute este mai mare decat
valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu brut contributia individuala se calculeaza
in limita acestui plafon, pe fiecare loc de realizare a venitului.
Contributia datorata de angajator se calculeaza raportat la suma castigurilor lunare
brute realizate din activitati dependente de catre asiguratii respectivi, nu mai mult
decat produsul dintre numarul asiguratilor si valoarea corespunzatoare a de 5 ori
castigul salarial mediu brut (tinandu-se cont de ponderea in total baza de calcul a
castigurilor salariale brute realizate in fircare dintre conditiile de munca) si se
plateste de angajator.
Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale datorate de asiguraţii din aceasta
categorie şi de angajatorii acestora se fac lunar de către angajatori. Angajatorul
calculeaza si vireaza lunar, la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla sediul
acestuia, contributia de asigurari sociale pe care o datoreaza bugetului asigurarilor
sociale de stat impreuna cu contributiile individuale retinute de la asigurati.
II (someri) Regula: cota unica: 31,3%,
Exceptia: plati compensatorii care se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj:
10,5%
Cota de contributie se aplica asupra cuantumului drepturilor banesti lunare ce se

suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj.
Calculul si plata se efectueaza lunar de catre instituţia care administrează bugetul
asigurărilor pentru şomaj (ANOFM).
III (independenti) 31,3% 36,3% 41,3%
Asiguratii sunt cei care datoreaza si platesc aceste cote, care se vor aplica asupra
venitului lunar asigurat, inscris in declaratia individuala de asigurare, dar nu mai
putin decat suma reprezentand 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la
fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si nici mai mult de 5 ori
valoarea acestuia.
IV (persoane 31,3% 36,3% 41,3%
asigurate
Asiguratii sunt cei care datoreaza si platesc aceste cote, care se vor aplica asupra
facultativ)
venitului lunar asigurat si inscris prin contractul de asigurare, dar nu mai putin decat
suma reprezentand 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea
bugetului asigurarilor sociale de stat si nici mai mult de 5 ori valoarea acestuia.
Plata contributiei de asigurari sociale se poate face si anticipat, pe o perioada de cel
mult 12 luni.
V (cadrele 31,3%
militare trecute
Cota de contributie se aplica asupra cuantumului ajutoarelor lunare, platite din
in rezerva,
bugetul de stat.
politistii si
functionarii Calculul si plata se efectueaza lunar de catre instituţia care achita drepturile
publici cu statut respective si se suporta integral din bugetul de stat.
special ale caror
14
raporturi de
serviciu au
incetat)
Nota: Contribuţia de asigurări sociale datorată de contribuabili nu se impozitează.
VII. Baza de calcul a contributiilor de asigurari sociale
 Contributia individuala
Este diferentiata in functie de categoria de persoane asigurate:
Categoria I Categoria II Categoria III Categoria IV Categoria V
(salariati si (someri) (independenti) (persoane asigurate (cadre militare in
persoane facultativ) rezerva, politisti si
functionari publici cu
asimiliate)
statut special ale
caror raporturi de
serviciu au incetat)
Cota de Cota de Cota de contributie Cota de contributie Cota de contributie
contributie de contributie de de calculeaza asupra de calculeaza asupra se aplica asupra
calculeaza asupra calculeaza asupra venitului lunar venitului lunar cuantumului
castigului lunar drepturilor asigurat, inscris in asigurat si inscris prin ajutoarelor lunare,
brut realizat din banesti lunare ce declaratia individuala contractul de platite din bugetul de
activitati se suporta din de asigurare, dar nu asigurare, dar nu mai stat
dependente, bugetul mai putin decat suma putin decat suma
plafonat pe asigurarilor reprezentand 35% reprezentand 35%
fiecare loc de pentru somaj din castigul salarial din castigul salarial
realizare a mediu brut utilizat la mediu brut utilizat la
Sunt incluse aici:
venitului la fundamentarea fundamentarea
indemnizatia de
nivelul a de 5 ori bugetului asigurarilor bugetului asigurarilor
somaj, platile
castigul salarial sociale de stat si nici sociale de stat si nici
compensatorii si
mediu brut . mai mult de 5 ori mai mult de 5 ori
veniturile de
valoarea acestuia. valoarea acestuia.
completare).
 Contributia datorata de angajator

Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale datorate de către angajator o constituie suma
veniturilor care constituie baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale. Contributia
datorata de angajator se calculeaza raportat la suma castigurilor lunare brute realizate din activitati
dependente de catre asiguratii pentru care datoreaza contributie, nu mai mult decat produsul dintre
numarul asiguratilor si valoarea corespunzatoare a de 5 ori castigul salarial mediu brut (tinandu-se cont de
15
ponderea in total baza de calcul a castigurilor salariale brute realizate in fircare dintre conditiile de munca)
si se plateste de angajator.
Codul fiscal prevede, totodata, si anumite sume pentru care nu se datoreaza contributii de asigurari
sociale. Orice alta suma care nu este prevazute de lege, va intra in baza de calcul (ex: premii, al 13-lea
salariu).
VIII. Plata contributiilor de asigurari sociale
Angajatorul calculează şi virează lunar, la casa teritorială de pensii în raza căreia se află sediul acestuia,
contribuţia de asigurări sociale pe care o datorează bugetului asigurărilor sociale de stat împreună cu
contribuţiile individuale reţinute de la asiguraţi.
Nereţinerea şi nevărsarea de către angajatori a contribuţiei individuale de asigurări sociale generează

plata unor dobanzi si penalităţi, potrivit reglementărilor legale în vigoare.
Perioadele în care persoanele asigurate pe bază de declaraţie sau contract de asigurare nu au achitat
contribuţia de asigurări sociale datorată nu se valorifică la stabilirea pensiilor până la achitarea acesteia,
inclusiv a dobânzilor şi penalităţilor aferente.
IX. Prestatiile ce se acorda in sistemul public de pensii

In sistemul public prestatiile de asigurari sociale reprezinta venituri de inlocuire pentru pierderea totala
sau partiala a veniturilor asigurate, ca urmare a batranetii, invaliditatii sau decesului.
Prestatiile de asigurari sociale se acorda sub forma de pensii, ajutoare si alte tipuri de prestatii prevazute
de lege, si anume :
a) pensia pentru limita de varsta
b) pensia anticipata
c) pensia anticipata partiala
d) pensia de urmas
e) pensia de invaliditate
f) ajutorul de deces
Reglementarea anterioara mai includea in categoria drepturilor de asigurari sociale concediile si

indemnizatia de maternitate, concediile si indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca
precum si concediile si indemnizatiile pentru cresterea si ingrijirea copilului bolnav. In prezent, aceste
prestatii sunt reglementate distinct prin OUG 158/2005 privind asigurarile sociale de sanatate si sunt
suportate din bugetul asigurarilor sociale de sanatate.
1. Pensia pentru limita de varsta
Pensia pentru limita de varsta se cuvine persoanelor care indeplinesc, cumulativ, la data pensionarii,
conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare sau in specialitate, dupa caz,
prevazute de lege.
 Conditii standard de acordare
 Varsta standard de pensionare
Varsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati.
Atingerea varstei standard de pensionare se va realiza prin cresterea varstelor standard de
pensionare, conform esalonarii prevazute in anexa la lege.
 Stagiul minim de cotizare
16
Stagiul minim de cotizare atat pentru femei, cat si pentru barbati este de 15 ani. Cresterea
stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza conform esalonarii prevazute in
anexa la lege.
 Stagiul complet de cotizare
Legea reglementeaza si stagiul complet de cotizare care da dreptul asiguratului la reducerea varstei
standard de pensionare, in anumite conditii prevazute de lege.
Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani atat pentru femei cat si pentru barbati. Atingerea stagiului
complet de cotizare se va realiza conform esalonarii prevazute in anexa la lege.
 Reducerea varstei standard de pensionare
Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu
reducerea varstelor standard de pensionare.
Pensia pentru limita de varsta poate fi obtinuta si in alte conditii decat cele prevazute mai sus referitor la
varsta standard de pensionare, in urmatoarele situatii:
a) asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea total sau
partial in conditii de munca deosebite, speciale sau in alte conditii de munca prevazute expres de
Legea nr. 263/2010 au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor standard
de pensionare, conform tabelelor prevazute de lege.
b) asiguratii care si-au desfasurat activitatea in locuri de munca in conditii speciale din unitatile
miniere si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 20 ani in aceste conditii speciale
beneficiaza de pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstei de pensionare cu 20 de ani,
dar varsta astfel redusa nu poate fi mai mica de 45 ani. Stagiul complet de cotizare pentru aceste
persoane este de 30 de ani.
c) salariatii care si-au desfasurat activitatea in conditii speciale in activitati artistice si care au
realizat un stagiu de cotizare de cel putin 20 ani, beneficiaza de pensie pentru limita de varsta cu
o reducere de 15 ani a varstelor de pensionare, dar varsta astfel redusa nu poate fi mai mica de
50 de ani, cu exceptia balerinilor si acrobatilor pentru care varsta de pensionare nu poate fi mai
mica de 40 de ani pentru femei si 45 de ani pentru barbati. Stagiul complet de cotizare pentru
aceste persoane este de 30 de ani.
d) persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in activitatile de cercetare, explorare,
exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare si care au realizat un stagiu de cotizare de
cel putin 15 ani in zona I de expunere la radiatii sau de 17 ani in zona II de expunere la radiatii
beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent de varsta. stagiul complet de cotizare
pentru aceste persoane este de 22 ani si 6 luni, in cazul celor care au desfasurat activitate in zona
I de expunere la radiatii, respectiv de 25 de ani si 6 luni, in cazul celor care au desfasurat
activitate in zona a II-a de expunere la radiatii.
e) persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent
calitatii de asigurat, in functie de gradul handicapului, beneficiaza de reducerea stagiilor de
cotizare si a varstelor standard de pensionare, astfel:
- cu 15 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin o treime
din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav;
- cu 10 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin doua
treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;
- cu 10 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat stagiul complet de
cotizare, pentru cei cu handicap mediu.
f) asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent de varsta, daca au
realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizare prevazut de lege.
Nota: Asiguraţii care au realizat stagii de cotizare atât în condiţii deosebite, cât şi în condiţii speciale sau in
alte conditii de muncă prevazute de Legea nr. 263/2010 beneficiază, cumulativ, de reducerea vârstelor
standard de pensionare, corespunzătoare fiecărei situaţii, fără ca reducerea totala să depăşească 13 ani.
17
Varstele de pensionare astfel reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei si de 52 de ani pentru
barbati.
 Cumulul pensiei cu alte venituri din activitati profesionale
Potrivit legii, asiguratii care beneficiaza de pensie pentru limita de varsta pot cumula pensia cu veniturile
obtinute din activitati profesionale.
2. Pensia anticipata
 Beneficiari
Se poate acorda asiguratilor care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 8 ani si care au cel
mult 5 ani pana la implinirea varstei standard de pensionare.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au in vedere perioadele
asimilate in care asiguratii au urmat cursurile la zi ale invatamantului universitar sau in care au satisfacut
serviciul militar, precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.
 Cuantum
Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in aceleeasi conditii ca pensia pentru limita de varsta.
 Trecerea la pensia pentru limita de varsta
La data indeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta, pensia anticipata se
transforma din oficiu in pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor
asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a platii pensiei anticipate.
3. Pensia anticipata partiala

 Beneficiari
Se poate acora asiguratilor care au depasit stagiul complet de cotizare precum si celor care au depasit
stagiul complet cu pana la 8 ani, daca mai au cel mult 5 ani pana la implinirea varstei standard de
pensionare.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au in vedere perioadele
asimilate in care asiguratii au urmat cursurile la zi ale invatamantului universitar sau in care au satisfacut
serviciul militar, precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.
 Cuantum
Cuantumul pensiei anticipate partiale se calculeaza din cuantumul pensiei pentru limita de varsta care s-ar
fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare luna de anticipare, pana la indeplinirea
conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta.
 Trecerea la pensia pentru limita de varsta
La data indeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta, pensia anticipata partiala
se transforma din oficiu in pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării
prevăzute de lege şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în
perioada de suspendare a platii pensiei anticipate partiale.
4. Pensia de urmas
 Beneficiari
Beneficiaza de pensia de urmas copiii si sotul supravietuitor ai defunctului, daca acesta era pensionar sau
indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.
a) Copiii au dreptul la aceasta pensie in urmatoarele conditii:
- pana la varsta de 16 ani
18
- daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant potrivit legii pana la
terminarea lor, fara a depasi varsta de 26 ani
- pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca s-a ivit in perioada in care acestia se
aflau intr-una din situatiile de mai sus.
b) Sotul supravietuitor beneficiaza de pensie in urmatoarele conditii:
- pe tot timpul vietii, de la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata
casatoriei a fost cel putin de 15 ani.
- pe tot timpul vietii, de la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata
casatoriei a fost intre 10-15 ani; cuantumul se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare
luna de casatorie in minus.
- indiferent de varsta, pe perioada in care e invalid de gradul I/II, daca durata
casatoriei a fost de cel putin 1 an.
- indiferent de varsta si durata casatoriei daca decesul sotului sustinator a fost
urmarea unui accident de munca/boli profesionale si daca sotul supravietuitor nu
realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este
obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din castigul salarial mediu brut.
- sotul supravietuitor care nu indeplineste conditiile de mai sus beneficiaza de pensie
de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca in aceasta perioada nu
realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este
- sotul supravietuitor care are in ingrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai
multi copii in varsta de pana la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pana la data
implinirii de catre ultimul copil a varstei de 7 ani, in perioadele in care nu realizeaza
venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este
 Baza de calculul a pensiei
Pensia se calculeaza din pensia persoanei decedate astfel:
- din pensia pentru limita de varsta aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul
sustinatorul decedat;
- din pensia de invaliditate de gr. I in cazul in care decesul a survenit inainte de
indeplinirea conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta.
 Cuantumul pensiei
Cuantumul pensiei se stabileste din aceste sume prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu
anual al sustinatorului, astfel:
- pentru 1 singur urmas – 50%
- pentru 2 urmasi – 75%
- pentru 3 sau mai multi urmasi – 100%
 Dreptul de optiune al sotului supravietuitor

Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru
obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
5. Pensia de invaliditate
19
 Beneficiari
Sunt indreptatiti sa primeasca aceasta pensie asiguratii care si-au pierdut in totalitate sau jumatate din
capacitatea de munca ca urmare a:
- accidentelor de munca si bolilor profesionale,
- neoplaziilor, schizofreniei si SIDA,
- bolilor obisnuite
- accidentelor care nu au legatura cu munca.
 Gradul de invaliditate
Pensia de invaliditate se acorda in raport de gradul de invaliditate. In raport cu gradul de reducere a
capacitatii de munca, invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca si a capacitatii de autoingrijire;
b) de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu pastrarea capacitatii de
autoingrijire;
c) de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, invalidul
putand sa presteze o activitate profesionala, corespunzatoare a cel mult jumatate din timpul normal de
munca.
Criteriile si normele pe baza carora se face incadrarea in gradele I, II si III de invaliditate se stabilesc prin
hotarare a Guvernului.
Decizia de incadrare in grad se elibereaza de medicul expert al asigurarilor sociale, pe baza expertizei
medicale. Decizia medicala asupra capacitatii de munca poate fi contestata, in termen de 30 de zile de la
comunicare, la comisiile medicale de contestatii. Decizia comisiei medicale de contestatii poate fi la randul
ei atacata la instanta judecatoreasca în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.
 Stagiul de cotizare
Asiguratii au dreptul la pensie de invaliditate in raport cu stagiul de cotizare, astfel:
- asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza unui accident de
munca, a unei boli profesionale, neoplaziilor, SIDA, schizofreniei, elevii, ucenicii si
studentii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca,
ca urmare a accidentelor de munca sau bolilor profesionale survenite in timpul si
din cauza practicii profesionale, persoanele care si-au pierdut total sau cel putin
jumatate din capacitatea de munca si marii mutilati, ca urmare a participarii la lupta
pentru victoria Revolutiei din Decembrie 1989 ori in legatura cu evenimentele
revolutionare din decembrie 1989, cei care au satisfacut serviciul militar ca militari
in termen sau militari cu termen redus, pe durata legal stabilita, au fost concentrati,
mobilizati sau in prizonierat beneficiaza de pensie de invaliditate, indiferent de
stagiul de cotizare.
- asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza unei boli obisnuite sau
accident in afara muncii, beneficiaza de pensie de invaliditate daca indeplinesc un
anumit stagiu de cotizare („stagiu necesar”) prevazut expres in raport cu varsta.
Legea prevede totusi posibilitatea ca si asiguratii care au realizat un stagiu de
cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat si nevazatorii sa
poata accesa o pensie de invaliditate, daca au realizat pana la ivirea invaliditatii cel
putin jumatate din stagiul de cotizare necesar prevazut de lege.
 Stabilirea pensiei – stagiul potential
20
In vederea stabilirii cuantumului pensiei de invaliditate, asiguraţilor care nu indeplinesc stagiul de cotizare
li se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare şi stagiul de
cotizare realizat efectiv până la data acordarii pensiei de invaliditate. Pentru asiguratii care au realizat un
stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat si pentru nevazatori, stagiul de
cotizare se determina ca diferenta intre stagiul cerut pentru accesarea pensiei pentru limita de varsta si
stagiul realizat efectiv până la data acordarii pensiei de invaliditate.
Cu toate acestea, stagiul potential rezultat nu poate fi mai mare decat stagiul de cotizare pe care
asiguratul l-ar fi putut realiza de la data acordarii pensiei de invaliditate si pana la implinirea varstei
standard de pensionare, varsta la care poate solicita o pensie pentru limita de varsta.
 Indemnizatie de insotitor
Pensionarii cu invaliditate de gradul I au dreptul, pe langa pensie si la o indemnizatie de insotitor in
cuantum fix (80% din valoarea unui punct de pensie).
 Evaluarea medicala
Legea instituie regula potrivit careia pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale, periodic, la
intervale cuprinse intre 1 an si 3 ani, pana la implinirea varstelor standard de pensionare. Dupa fiecare
revizuire medicul expert al asigurarilor sociale emite o noua decizie prin care se stabileste, dupa caz:
a) mentinerea in acelasi grad de invaliditate;
b) incadrarea in alt grad de invaliditate;
c) redobandirea capacitatii de munca.
Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicala atrage suspendarea platii
pensiei incepand cu luna urmatoare celei in care era prevazuta revizuirea medicala sau, dupa caz,
incetarea platii pensiei.
Prin exceptie, nu sunt supusi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:
a) prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca;
b) au implinit varstele standard de pensionare prevazute de lege ;
c) au varsta mai mica cu pana la 5 ani fata de varsta standard de pensionare si au realizat
stagiile complete de cotizare.
 Dreptul de cumul
Legea prevede expres posibilitatea pensionarului pentru invaliditate de gradul III de a cumula pensia cu
veniturile din activitati profesionale.
La data indeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta, pensia de invaliditate
devine pensie pentru limita de varsta si se acorda persoanei in cauza cuantumul cel mai avantajos.
Indemnizatia pentru insotitor se mentine si pe durata acordarii pensiei pentru limita de varsta.
6. Ajutorul de deces
Ajutorul de deces reglementat de Legea pensiilor este o prestatie distincta de ajutorul de deces acordat
potrivit Contractului Colectiv de Munca la nivel national si de despagubirea de deces acordata potrivit
Legii 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale.
21
Dreptul asiguraţilor la ajutor de deces nu este condiţionat de îndeplinirea unui stagiu de cotizare.
 Beneficiari ai ajutorului de deces

In functie de calitatea decedatului, urmatoarele categorii de persoane pot beneficia de ajutor de deces :
1. În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiază de ajutor de deces o singură
persoană care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi,
după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora,
oricare persoană care face această dovadă.
2. în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, care nu era
asigurat sau pensionar la data decesului, asiguratul sau pensionarul beneficiază de ajutor de
deces
Se consideră membru de familie al asiguratului, în sensul legii:
a) soţul;
b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi
educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea
acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă, indiferent de
vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate;
c) părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi.
 Cuantumul ajutorului de deces

Cuantumul ajutorului de deces se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si:
- in cazul asiguratului sau pensionarului, nu poate fi mai mic decat valoarea castigului salarial mediu brut
- in cazul unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, este jumatate din cuantumul
ajutorului mentionat mai sus
X. Calculul pensiilor
Cuantumul pensiei se calculeaza prin inmultirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea
unui punct de pensie2 (se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat).
Ca regula, punctajul mediu anual se calculeaza dupa urmatoarea procedura:
a) Pentru perioada in care s-au realizat venituri dintr-o activitate profesionala
1. Numarul de puncte realizate de asigurat intr-o luna se calculeaza prin raportarea castigului
salarial brut lunar sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a
contributiei de asigurari sociale, la castigul salarial mediu brut lunar din luna respectiva,
comunicat de Institutul National de Statistica.
2. Punctajul anual al asiguratului se calculeaza prin impartirea la 12 a sumei punctajelor lunare
realizate in anul calendaristic respectiv.
3. Punctajul mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare se calculeaza prin
impartirea sumei punctajelor anuale ale asiguratului la numarul de ani corespunzator
stagiului complet de cotizare.
b) Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizeaza, dupa
caz, de exemplu:
2
La intrarea in vigoare a Legii nr. 263/2010, valoarea unui puct de pensie este de 732.8 Ron.
22
- cuantumul pensiei de invaliditate, cand asiguratul a beneficiat sau beneficiaza de
pensie de invaliditate. In cazul persoanelor care beneficiaza de aceste perioadele
asimilate si care in aceeasi perioada obtin venituri pentru care se datoreaza
contributia de asigurari sociale, la calculul punctajului anual al asiguratului se iau in
considerare, prin cumulare, veniturile asigurate cu cele stabilite pentru perioadele
asimilate.
- 25% din castigul salarial mediu brut lunar pe economie din perioadele respective,
cand asiguratul a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar sau cand a
satisfacut serviciul militar
c) Pentru someri - Numarul de puncte realizat de someri se calculeaza prin raportarea cuantumului
drepturilor banesti lunare acordate la castigul salarial mediu brut lunar din luna respectiva,
comunicat de Institutul National de Statistica.
In mod exceptional, legea prevede expres ca, pentru stagiul potenţial acordat asiguraţilor în drept să
obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar al asiguratului este de:
- 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate;
- 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate;
- 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.
CNPP si casele de pensii sectoriale comunica asiguratilor punctajul anual si punctajul cumulat pentru
perioadele de cotizare, din oficiu, o data la 2 ani, precum si oricand, la cererea asiguratilor, contra cost.
XI. Acordarea pensiei si aspecte privind jurisdictia

Acordarea pensiei se face la cererea persoanei indreptatite, a tutorelui sau a curatorului acesteia, a
persoanei careia i s-a incredintat sau i s-a dat in plasament copilul minor, dupa caz, depusa personal ori
prin mandatar desemnat prin procura speciala.
Cererea de pensionare, impreuna cu actele prin care se dovedeste indeplinirea conditiilor prevazute de
prezenta lege, se depune, incepand cu data indeplinirii acestor conditii, la casa teritoriala de pensii
competenta, in a carei raza domiciliaza persoana, iar Casa Teritoriala De Pensii emite o decizie in 45 zile de
la data inregistrarii cererii prin care admite sau respinge motivat cererea.
Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, in termen de 30 de zile de la
comunicare, la Comisia Centrala de Contestatii, care functioneaza in cadrul CNPP. Termenul de
solutionare a contestatiei este de 45 de zile de la data inregistrarii acesteia.
Hotararile Comisiei Centrale de Contestatii pot fi atacate la instanta judecatoreasca competenta, in
termen de 30 de zile de la comunicare. Hotararile care nu au fost atacate la instantele judecatoresti in
termen sunt definitive
Cererile indreptate impotriva CNPP si a caselor teritoriale de pensii se adreseaza tribunalului in a carui
raza teritoriala isi are domiciliul ori sediul reclamantul. Impotriva hotararii tribunalului se poate face
recurs la curtea de apel competenta. Hotararile curtilor de apel, precum si hotararile tribunalelor,
neatacate cu recurs in termen, sunt definitive si irevocabile.
XII. Plata pensiei
a) Modul de plata
Plata pensiei se face lunar.
23
Pensia se plateste personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei careia i s-a incredintat
ori i s-a dat in plasament copilul urmas sau, dupa caz, mandatarului desemnat prin procura speciala.in
functie de optiune, prin mandat postal, cont curent sau cont de card.
b) Incetarea platii pensiei

Plata pensiei va inceta intr-una din urmatoarele situatii:
1) decesul beneficiarului
2) cand beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in temeiul carora i-a fost
acordata pensia (Ex: copilul care beneficiaza de pensie de urmas)
3) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmas prevazut la art. 84 lit. c), precum si cel prevazut la
art. 86 alin. (1) si-au redobandit capacitatea de munca, potrivit legii
4) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmas prevazut la
art. 84 lit. c) sau cel prevazut la art. 86 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la
revizuirea medicala obligatorie
5) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmas prevazut la art.
84 lit. c) sau cel prevazut la art. 86 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la
convocarea prevazuta la art. 80
6) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmas prevazut la art.
84 lit. c) sau cel prevazut la art. 86 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevazute la
art. 81 alin. (1)
7) copilul, beneficiar al unei pensii de urmas, a implinit varsta de 26 de ani, cu exceptia situatiei
prevazute la art. 84 lit. c)
8) urmasul beneficiar al unei pensii de urmas e condamnat prin hotarare judecatoreasca definitiva
pentru omor/tentativa de omor comisa asupra sustinatorului (Instanta are obligatia sa transmita
Casei Teritoriale de Pensii astfel de hotarari in termen de 10 zile de la ramanerea definitiva)
c) Suspendarea platii pensiei

Plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care:
1) pensionarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care Romania a incheiat conventie de
reciprocitate in domeniul asigurarilor sociale, daca, potrivit prevederilor acesteia, pensia se
plateste de catre celalalt stat;
2) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate partiale, se regaseste
in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu exceptia consilierilor locali sau
judeteni;
3) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmas prevazut la art. 84 lit. c) ori cel prevazut la art.
86 alin. (1) nu se prezinta la revizuirea medicala obligatorie sau la convocarea Institutului National
de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, a centrelor regionale de expertiza
medicala a capacitatii de munca sau a comisiilor centrale de expertiza medico-militara ale
Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de
Informatii;
4) pensionarul de invaliditate nu mai urmeaza programele recuperatorii, intocmite de medicul
expert al asigurarilor sociale, prevazute la art. 81 alin. (1);
5) pensionarul de invaliditate, incadrat in gradul I sau II, se regaseste in una dintre situatiile
prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu exceptia consilierilor locali sau judeteni;
6) pensionarul de invaliditate, incadrat in gradul III, se regaseste in una dintre situatiile prevazute la
art. 6 alin. (1) pct. I sau II, depasind jumatate din programul normal de lucru al locului de munca
respectiv;
24
7) pensionarul urmas, prevazut la art. 84 lit. a), a implinit varsta de 16 ani si nu face dovada
continuarii studiilor;
8) sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, realizeaza venituri brute lunare pentru
care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, daca acestea sunt mai mari de 35% din castigul
salarial mediu brut prevazut la art. 33 alin. (5);
9) sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, s-a recasatorit;
10) sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, opteaza pentru o alta
pensie, potrivit legii, din acelasi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurari sociale, neintegrat
sistemului public de pensii;
11) pensionarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu
salariul.
XIII. Cumulul pensiei cu venitul dintr-o activitate profesionala

Cumulul pensiei cu venitul dintr-o activitate profesionala este posibil doar in cazurile expres prevazute de
lege.
Astfel, pot cumula pensia cu cu venituri provenite din situatii pentru care asigurarea este obligatorie, in
conditiile legii,:
(1) indiferent de nivelul veniturilor respective:
a) pensionarii pentru limita de varsta;
b) nevazatorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum si copiii, pensionari de urmas, incadrati in gradul III
de invaliditate;
d) copiii pensionari de urmas, pana la varsta de 16 ani sau, daca isi continua studiile intr-o forma de
invatamant organizata potrivit legii, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de
ani;
(2) Sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, poate cumula pensia cu venituri din activitati
profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, daca acestea nu depasesc 35% din
castigul salarial mediu brut prevazut la art. 33 alin. (5).
25
Capitolul IV
ASIGURARILE SOCIALE DE SANATATE
I. Cadrul legal
Lege 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii
II. Categoriile de asigurati
Sunt asigurati, potrivit prezentei legi, toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii straini
si apatrizii care au solicitat si obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara sau au domiciliul in
Romania si fac dovada platii contributiei la fond, in conditiile legii. Persoana in cauza incheie contract de
asigurare cu casele de asigurari de sanatate.
Asiguratii au dreptul la pachetul de baza de servicii medicale de la data inceperii platii contributiei la fond,
urmand ca sumele restante sa fie recuperate de casele de asigurari de sanatate si de ANAF, in conditiile
legii.
Calitatea de asigurat si drepturile de asigurare inceteaza odata cu pierderea dreptului de domiciliu sau de
sedere in Romania.
A. Sunt asigurate obligatoriu in sistemul de asigurari sociale de sanatate urmatoarele categorii de
persoane:
1. persoanele asigurate pentru care contributia se plateste din alte surse, si anume :
a) se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, acordat in urma unui accident
de munca sau a unei boli profesionale;
b) se afla in concediu pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul
copilului cu handicap, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani, sau se afla in
concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului cu handicap cu varsta cuprinsa intre 3 si 7
ani;
c) executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest preventiv, precum si cele care
se afla in executarea masurilor prevazute de art. 105, 113 si 114 din Codul penal, respectiv
cele care se afla in perioada de amanare sau intrerupere a executarii pedepsei privative de
libertate, daca nu au venituri;
d) persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj;
e) strainii aflati in centrele de cazare in vederea returnarii ori expulzarii, precum si cei care sunt
victime ale traficului de persoane si se afla in timpul procedurilor necesare stabilirii identitatii
si sunt cazati in centrele special amenajate potrivit legii;
f) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social;
g) pensionarii cu venituri din pensii mai mici de 740 lei;
h) persoanele cetateni romani, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioada
de cel mult 12 luni, daca nu au venituri.
i) personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat in evidenta Secretariatului de Stat pentru
Culte, daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau din alte surse.
2. persoane care si pentru care nu se datoreaza si plateste cota de contributie :
- toti copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la varsta de 26 de ani, daca sunt
elevi, inclusiv absolventii de liceu, pana la inceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3
luni, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca;
- tinerii cu varsta de pana la 26 de ani care provin din sistemul de protectie a copilului si nu
realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social
- sotul, sotia si parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate;
- persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin legi speciale (persoane persecutate din
motive politice, etc.)
- persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse ;
26
- bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite de Ministerul
Sanatatii Publice, pana la vindecarea respectivei afectiuni, daca nu realizeaza venituri din
munca, pensie sau din alte resurse;
- femeile insarcinate si lauzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baza
minim brut pe tara.
3. Orice alte categorii de persoane care nu sunt prevazute expres de lege au obligatia sa se
asigure in acest sistem si sa plateasca contributia la asigurarile sociale de sanatate in conditiile
legii.
B. Asigurarea socială de sănătate este facultativă pentru următoarele categorii de persoane:

a) membrii misiunilor diplomatice acreditate în România;
b) cetăţenii străini şi apatrizii care se află temporar în ţară, fără a solicita viză de lungă
şedere;
c) cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care se află temporar în ţară.
III. Cota de contributie

Dreptul la asigurari sociale de sanatate este conditionat de plata contributiei de asigurari sociale de
sanatate destinata suportarii prestatiilor din cadrul acestui sistem.
Contributia se datoreaza diferit, astfel:
1. persoana asigurata datoreaza o contributie lunara de 5,5%, care se aplica asupra:
a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor, precum si oricaror alte venituri realizate din
desfasurarea unei activitati dependente;
b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun
impozitului pe venit; daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, aceasta
nu poate fi mai mica decat cea calculata la un salariu de baza minim brut pe tara, lunar;
c) veniturilor din agricultura supuse impozitului pe venit si veniturilor din silvicultura, pentru
persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se incadreaza la lit. b);
d) indemnizatiilor de somaj;
e) veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende si dobânzi, veniturilor din
drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere si
altor venituri care se supun impozitului pe venit, numai in cazul in care nu se realizeaza venituri de
natura celor prevazute la lit. a)-d) mai sus
Pensionarii ale caror venituri din pensii depasesc 740 lei datoreaza contributia lunara in cota de 5,5% din
cuantumul acestor venituri, fara ca pensia neta sa fie mai mica de 740 lei.
În cazul persoanelor care realizează în acelaşi timp venituri de natura celor asupra carora se datoreaza
contributie de asigurari de sanatate, contribuţia se calculează asupra tuturor acestor venituri.
În cazul persoanelor care realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. c) sub nivelul salariului de
bază minim brut pe ţară şi care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, contribuţia lunară se
calculează asupra sumei reprezentând o treime din salariul de bază minim brut pe ţară.
Contribuţia de asigurări sociale de sănătate nu se datorează asupra sumelor acordate în momentul
disponibilizării, venitului lunar de completare sau plăţilor compensatorii, potrivit actelor normative care
reglementează aceste domenii, precum şi asupra indemnizaţiilor reglementate de Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu
modificările ulterioare.
Persoanele care nu sunt salariate, dar au obligaţia să îşi asigure sănătatea potrivit prevederilor legii, sunt
obligate să comunice direct casei de asigurări alese veniturile, pe baza contractului de asigurare, în
vederea stabilirii şi achitării contribuţiei de 5,5%.
27
2. Persoanele juridice sau fizice la care isi desfasoara activitatea asiguratii au obligatia sa
calculeze si sa vireze la fond o contributie de 5,2% din suma castigurilor brute relizate de
asigurati.
28
Capitolul V
CONCEDIILE SI INDEMNIZATIILE DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE
I. Cadrul legal
OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate
II. Categoriile de asigurati
1) Salariatii si asimilatii acestora :
- persoane ce desfasoara activitatea in baza contractului de munca
- persoane care au raporturi de serviciu (functionari publici)
- persoane ce desfasoara orice alte activitati dependente
- persoane care isi desfasoara activitatea in functii elective
- persoane numite in cadrul autoritatilor legislative, executive, judecatoresti
- membrii cooperatori din cooperativa mestesugareasca
2) Persoane care beneficiaza de drepturi care se platesc din bugetul asigurarilor pentru somaj
3) Persoane care nu se afla in categoriile 1 si 2, dar care sunt: asociati, comanditari sau actionari; membrii
unei asociatii familiale; persoane autorizate sa desfasoare activitati independente si alte persoane care se
pot asigura pe baza de contract de asigurare. Persoanele din aceasta categorie care au calitatea de
pensionari, nu sunt asigurate conform OUG 158/2005, cu exceptia pensionarilor de invaliditate gradul III si
a pensionarilor nevazatori, care sunt fie membri ai unei asociatii familiale, fie persoane autorizate sa
desfasoare activitati independente.
III. Cota de contributie

Dreptul la concediile si indemnizatiile prevazute de ordonanta este conditionat de plata contributiei de
asigurari sociale de sanatate destinata suportarii prestatiilor din cadrul acestui sistem.
Cota de contributie este de 0,85%, aplicata la suma castigurilor brute lunare realizate de asigurati sau,
dupa caz, la drepturile reprezentand indemnizatie de somaj, ori asupra veniturilor supuse impozitului pe
venit ori asupra veniturilor cuprinse in contractul de asigurari sociale si se achita la bugetul Fondului
national unic de asigurari sociale de sanatate.
Baza lunara de calcul nu poate fi mai mare decat produsul dintre numarul asiguratilor din luna respectiva
si valoarea corespunzatoare a 12 salarii minime brute pe tara garantate in plata.
IV. Contribuabilii
Cota de contributie se datoreaza si se achita, dupa caz, de catre:
a) angajatori, pentru asiguratii prevazuti in categoria 1)
b) institutia care administreaza bugetul asigurarilor, pentru somaj pentru asiguratii prevazuti in
categoria 2)
c) persoanele prevazute in categoria 3).
V. Baza de calcul a prestatiilor
29
Baza de calcul se aplica tuturor prestatiilor si reprezinta media veniturilor lunare din ultimele 6 luni din
cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare , pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar,
pe baza carora se calculeaza contributia pentru concedii si indemnizatii.
În situaţia în care la stabilirea celor 6 luni din care se constituie baza de calcul a indemnizaţiilor se
utilizează perioade asimilate stagiului de cotizare veniturile ce se iau în considerare sunt fie cuantumul
indemnizaţiilor, fie salariul de bază minim brut pe ţară, din perioadele respective, fie indemnizatia lunara
pentru cresterea copilului, pentru situaţiile expres prevăzute de lege, dupa caz.
VI. Stagiile de cotizare

Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor de asigurari sociale de sanatate este de 1 luna
realizata in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical.
Stagiul de cotizare in sistemul de asigurari sociale de sanatate se constituie din insumarea perioadelor
pentru care s-a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii de catre angajator sau, dupa caz, de
catre asigurat, respectiv de catre fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale sau
bugetul asigurarilor pentru somaj.
Se asimileaza stagiului de cotizare in sistemul de asigurari sociale de sanatate:
a) perioadele in care asiguratul beneficiaza de concediile si indemnizatiile prevazute de aceasta
ordonanta de urgenta.
b) perioadele in care asiguratul:
- a beneficiat de pensie de invaliditate;
- a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normala a
studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora;
- a beneficiat de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau,
in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani,.
Aceste perioade se asimilează stagiului de cotizare numai dacă în aceste perioade asiguratul nu a realizat
stagii de cotizare în înţelesul prevederilor legii.
Asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, fara conditii de
stagiu de cotizare, in cazul urgentelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din
grupa A, neoplaziilor si SIDA. Lista cuprinzand urgentele medico-chirurgicale, precum si bolile
infectocontagioase din grupa A este stabilita prin hotarare a Guvernului.
VII. Conditii de acordare a prestatiilor

Asiguratii beneficiaza de concedii si de indemnizatii, in baza certificatului medical eliberat in conditiile
legii, care constituie document justificativ pentru plata. Certificatul de concediu medical se prezinta
platitorului pana cel mai tarziu la data de 5 a lunii urmatoare celei pentru care a fost acordat concediul.
Pentru a beneficia de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, persoanele prevazute la art.
1 trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa indeplineasca stagiul minim de cotizare prevazut de aceasta OUG 158/2005;
b) sa prezinte adeverinta de la platitorul de indemnizatii din care sa reiasa numarul de zile de
concediu de incapacitate temporara de munca avute in ultimele 12 luni, cu exceptia urgentelor
medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A;
c) sa fie prezente la domiciliu sau la adresa indicata, dupa caz, in intervalul de timp si in conditiile
stabilite prin normele de aplicare a OUG 158/2005, in vederea exercitarii verificarii de catre
reprezentantii platitorilor de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate.
VIII. Categorii de prestatii
30
Asiguratii in acest sistem beneficiza de urmatoarele concedii si indemnizatii :
a) concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli
obisnuite sau de accidente in afara muncii;
b) concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de
munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli
profesionale;
c) concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate;
d) concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav;
e) concedii medicale si indemnizatii de risc maternal.
Perioadele in care asiguratul beneficiaza de prestatii in cadrul acestui sistem constituie stagiu de cotizare
in cadrul sistemul public de pensii cu plata contributiei in acest sistem (nu sunt perioade asimilate
deoarece pentru aceste indemnizatii se datoreaza cota de contributie individuala).
1) Concediul si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca

cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii
 Fondul din care se suporta

Plata indemnizatiei de incapacitate temporara de munca se suporta diferit pe categorii de asigurati:
a) Pentru salariati si persoane asimilate lor, angajatorul suporta si plateste indemnizatia din prima zi
pana in a 5-a zi de incapacitate temporara de munca, iar bugetul Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate incepand cu a sasea zi.
b) Pentru restul categoriilor, indemnizatia se suporta din bugetul Fondului national unic de asigurari
sociale de sanatate din prima zi de incapacitate.
 Durata de acordare
Durata de acordare este de maximum 183 zile in interval de 1 an, calculat din prima zi de imbolnavire.
Conform legii, incepand cu ziua 91, prelungirea se poate acorda numai de catre medicul specialist, cu
aprobarea medicului expert al asigurarilor sociale. Dupa expirarea duratelor de acordare a indemnizatiei,
medicul primar sau medicul specialist poate propune pensionarea de inveliditate.
In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii, medicul primar sau medicul specialist poate
propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile, in scopul evitarii pensionarii de invaliditate si
mentinerii asiguratului in activitate. Prelungirea concediului medical peste 183 de zile se face pentru cel
mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de CNPP, impreuna cu CNAS, in raport cu evolutia cazului si
cu rezultatele actiunilor de recuperare.
In cazul unor boli speciale prevazute de lege, durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru
incapacitate temporară de muncă este mai mare.
Asiguratii a caror incapacitate temporara de munca a survenit in timpul concediului de odihna sau al
concediului fara plata beneficiaza de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, concediul de
odihna sau fara plata fiind intrerupt, urmand ca zilele neefectuate sa fie reprogramate.
 Cuantum
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca se determina prin
aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul.
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, determinata de
tuberculoza, SIDA, neoplazii, precum si de o boala infectocontagioasa din grupa A si de urgente medico-
chirurgicale, este de 100% din baza de calcul.
2) Concediile si indemnizatiile pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca
31
a) Indemnizatia pentru reducerea timpului de munca - se acorda in cazul reducerii timpului de
munca cu ¼, daca asiguratii care sunt salariati sau asimilati salariatilor, din motive de sanatate, nu mai pot
realiza durata normala de munca. Durata de acordare este de cel mult 90 de zile in ultimele 12 luni
anterioare primei zile de concediu, iar cuantumul il reprezinta diferenta dintre media veniturilor lunare
asigurate pe ultimele 6 luni si venitul salarial brut realizat de asigurat in urma reducerii timpului de munca,
fara a depasi 25% din baza de calcul.
b) Concediu si indemnizatie pentru carantina – se acorda in cazul in care asiguratului i se interzice
continuarea activitatii din cauza unei boli contagioase. Durata de acordare este cea stabilita in certificatul
eliberat de Directia de Sanatate Publica, iar cuantumul brut lunar al indemnizatiei este de 75% din baza de
calcul.
c) Tratament balnear - Asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai
mare de 90 de zile consecutive beneficiază de tratament balnear şi de recuperare a capacităţii de muncă,
pe baza biletului de trimitere.
3) Concediul si indemnizatia de maternitate
 Continutul prestatiei
Concediul de maternitate cuprinde concediile pentru sarcina si lauzie, pe o perioada de 126 de zile
calendaristice, perioada in care asiguratele beneficiaza de indemnizatie de maternitate.
 Beneficiari
Benficiaza de concediul si indemnizatia de materniate, in primul rand, femeile care sunt asigurate in
sistemul de asigurari pentru concedii si indemnizatii de asigurari de sanatate.
De aceleasi drepturi beneficiaza si femeile care nu mai au, din motive neimputabile lor, calitatea de
salariat sau persoana asimilata acestora, daca nasc in termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de
asigurat. Faptul ca pierderea calitatii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei in cauza
se dovedeste cu acte oficiale eliberate de catre angajatori sau asimilatii acestora.
 Durata
Concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, iar concediul pentru
lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere. Concediile pentru sarcina si lauzie se pot compensa intre
ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare, in asa fel incat durata
minima obligatorie a concediului de lauzie sa fie de 42 de zile calendaristice.
Persoanele cu handicap asigurate beneficiaza, la cerere, de concediu pentru sarcina, incepand cu luna a 6-
a de sarcina.
In situatia copilului nascut mort sau in situatia in care acesta moare in perioada concediului de lauzie,
indemnizatia de maternitate se acorda pe toata durata acestuia.
 Cuantum
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul.
In cazul mamelor care si-au pierdut calitatea de salariat din motive neimputabile lor, baza de calcul a
indemnizatiei de maternitate se constituie din media veniturilor lunare pe baza carora s-a calculat
contributia pentru concedii si indemnizatii, din ultimele 6 luni anterioare datei pierderii calitatii de
asigurat.
Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de
sanatate.
4) Concediul si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav
32
 Continutul prestatiei
Asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7
ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani.
 Benficiari
Beneficiaza de indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav, optional, unul dintre parinti, daca
solicitantul indeplineste conditiile de stagiu de cotizare. Beneficiaza de aceleasi drepturi, daca indeplineste
conditiile cerute de ordonanta pentru acordarea acestora, si asiguratul care, in conditiile legii, a adoptat, a
fost numit tutore, caruia i s-au incredintat copii in vederea adoptiei sau i-au fost dati in plasament.
Durata de acordare a indemnizatiei este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu
exceptia situatiilor in care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat in
aparat gipsat, este supus unor interventii chirurgicale; durata concediului medical in aceste cazuri va fi
stabilita de medicul curant, iar dupa depasirea termenului de 90 de zile, de catre medicul specialist, cu
aprobarea medicului expert al asigurarilor sociale.
 Cuantum
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru ingrijirea copilului bolnav este de 85% din baza de calcul.
Indemnizatia se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
5) Concediul si indemnizatia de risc maternal

Dreptul la concediul de risc maternal se acorda in conditiile prevazute de Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca, cu modificari.
Concediul si indemnizatia de risc maternal se acorda fara conditie de stagiu de cotizare.
Cuantumul indemnizatiei reprezinta 75% din baza de calcul.
Indemnizatia de risc maternal se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de
sanatate.
IX. Plata indemnizatiilor

Plata indemnizatiilor se face lunar de catre:
a) angajator, cel mai tarziu odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva, pentru
salariati si persoanele asimilate acestora. Pentru persoana asigurata care se afla in doua sau mai
multe categorii de asigurati si care desfasoara activitatea la mai multi angajatori, la fiecare fiind
asigurata conform prezentei ordonante de urgenta, indemnizatiile se calculeaza si se platesc,
dupa caz, de fiecare angajator;
b) institutia care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj, in cazul somerilor;
c) casa de asigurari de sanatate, pentru celelalte categorii de persoane.
Sumele reprezentand indemnizatii, care se platesc asiguratilor si care, potrivit prevederilor prezentei
ordonante de urgenta, se suporta din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, se
retin de catre platitor din contributiile pentru concedii si indemnizatii datorate pentru luna respectiva.
Sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma
contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza din bugetul Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie, in conditiile
reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta. Aceste sume nu pot fi
recuperate din sumele constituite reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate.
33
Indemnizatiile care se acorda in acest sistem, se platesc direct beneficiarului, reprezentantului legal sau
mandatarului desemnat de acesta prin procura. Indemnizatiile cuvenite si neachitate asiguratului decedat
se platesc sotului supravietuitor, copiilor, parintilor sau, in lipsa acestora, persoanei care dovedeste ca l-a
ingrijit pana la data decesului.
Plata indemnizatiilor inceteaza incepand cu ziua urmatoare celei in care:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale pentru acordarea indemnizatiilor;
c) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care Romania nu are incheiata
conventie de asigurari sociale;
d) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a incheiat conventie de
asigurari sociale, daca in cadrul acesteia se prevede ca indemnizatiile se platesc de catre celalalt
stat.
34
Capitolul VI
PRESTATIILE PENTRU SUSTINEREA FAMILIEI
IN VEDEREA CRESTERII COPILULUI
I. Cadrul legal
OUG 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului
OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor
II. Categorii de prestatii

Legea reglementeaza doua tipuri de prestatii:
1) Concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani/ 3 ani in cazul copiilor cu hadicap, pe
parcursul careia beneficiarul va primi si o indemnizatie lunara in cuantum de 600 lei sau, optional, in
cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei.
Cuantumul indemnizaţiei se majorează cu 600 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de
tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere.
Potrivit art. 12 din Legea nr. 118/2010, cuantumul acestei indemnizatii se diminueaza cu 15%. Daca din
calcul rezulta un cuantum mai mic de 600 lei, se acorda 600 lei.
2) Stimulentul acordat pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani/ 3 ani in cazul copiilor cu
hadicap. Acest stimult este, in prezent, in cuantum de 100 RON lunar.
Indemnizatia si stimulentul se acorda diferit si nu se pot cumula. Astfel:
- indemnizatia de acorda atunci cand solicitantul isi ia concediu si nu mai obtine venit
- stimulentul se acorda atunci cand solicitantul nu isi ia concediu, desfasoara activitati si obtine
venituri supuse impozitului pe venit
Prestatiile se cuvin pentru fiecare trei nasteri sau, dupa caz, pentru primii 3 copii ai persoanei care au
dreptul la aceste prestatii.
Daca se suprapun doua sau trei situatii de natura sa genereze dreptul la acordarea indemnizatiei sau
stimulentului, durata de acordare a concediului se prelungeste. In aceasta situatie se va acorda o singura
indemnizatie sau un singur stimulent.
Dupa primele trei nasteri sau 3 copii, persoanele in cauza au dreptul la concediu fara plata indemnizatiei.
Durata concediului este de 3 luni si se acorda integral, o singura data, fiecaruia dintre parintii firesti ai
copilului sau, dupa caz, altor persoane indreptatite, in perioada pana la implinirea de catre copil a varstei
de 2 ani, respectiv a varstei de 3 ani in cazul copilului cu handicap.
Potrivit OUG 111/2010, incepand cu data de 1 ianuarie 2011, persoanele care, in ultimul an anterior datei
nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activitati independente,
venituri din activitati agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, pot beneficia optional de urmatoarele drepturi:
a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an, precum si de o indemnizatie lunara
in cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni si care nu poate fi mai
mica de 600 lei si nici mai mare de 3.400 lei ;
Dupa implinirea de catre copil a varstei de un an, cu exceptia copilului cu handicap, persoanele care au
optat pentru acordarea acestei prestatii au dreptul la concediu fara plata pentru cresterea copilului
pana la varsta de 2 ani.
35
Persoanele care in perioada in care sunt indreptatite sa beneficieze de aceasta prestatie obtin venituri
supuse impozitului pe venit, inainte de implinirea de catre copil a varstei de un an, au dreptul la un
stimulent de insertie in cuantum lunar de 500 lei pentru perioada ramasa pana la implinirea de catre
copil a varstei de 2 ani.
b) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, precum si de o indemnizatie lunara in
cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni si care nu poate fi mai mica
de 600 lei si nici mai mare de 1.200 lei.
Persoanele care au optat pentru acordarea acestei prestatii nu pot sa beneficieze de stimulent.
c) Pentru copilul cu handicap concediul pentru cresterea copilului se acorda pana la implinirea de
catre acesta a varstei de 3 ani, iar indemnizatia aferenta se acorda in cuantum de 75% din media
veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni si nu poate fi mai mica de 600 lei si nici mai mare de
3.400 lei.
Persoanele care au optat pentru acordarea acestei prestatii pot sa beneficieze de stimulent.
In cazul in care o persoana realizeaza concomitent venituri supuse impozitului din mai multe surse, se vor
lua in calcul toate veniturile lunare incasate de aceasta.
III. Natura prestatiilor

Aceasta categorie de prestatii sunt prestatii de asistenta sociala, avand la baza principiul ingrijirii copilului.
Astfel, aceste prestatii nu se acorda dintr-un fond constituit din contributii ale beneficiarilor, spre
deosebire de sistemul de pensii sau cel al asigurarilor sociale de sanatate. Prin urmare, stimulentul si
indemnizatia se platesc din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii.
IV. Posibilitatea cumulului cu alocatia de stat pentru copii

Ordonanta prevede expres ca indemnizatia sau stimulentul, dupa caz, poate fi cumulata cu alocatia de stat
pentru copii prevazute de Legea nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii. In prezentul, cuantumul
acestei alocatii este de 200 lei (RON) lunar, in situatia copiilor in varsta de pana la 2 ani, respectiv 3 ani in
cazul copiilor cu handicap sau cel acordat conform art. 3 alin. (1) din Legea nr. 61/1993, republicata, in
situatia copiilor in varsta de peste 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap.
V. Beneficiari
Beneficiaza de aceste prestatii, optional, oricare dintre parintii firesti ai copilului.
Beneficiaza de aceleasi drepturi si una dintre persoanele care a adoptat copilul, careia i s-a incredintat
copilul in vederea adoptiei sau care are copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta, cu
exceptia asistentului maternal profesionist, precum si persoana care a fost numita tutore.
VI. Conditii de acordare

Ambele prestatii se acorda cu conditia ca in ultimul an anterior datei nasterii copilului, solictantul sa fi
realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Codului
fiscal, si anume: venituri din salarii, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole, asa
cum sunt definite de Codul fiscal. In cele 12 luni intra si perioadele asimilate pe care legea le prevede
expres (situatiile in care se beneficiaza de indemnizatie de somaj, pensie de invaliditate, etc.)
Cererea pentru acordarea concediului fara indemnizatie, se depune la angajator.
Indemnizatia sau stimulentul se acorda daca solicitantul indeplineste cumulativ conditiile:
a) este cetatean roman, cetatean strain sau apatrid;
b) are, conform legii, domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei;
36
c) locuieste impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si se ocupa de cresterea si
ingrijirea acestuia/acestora.
Cererile privind acordarea acestor prestatii si documente din care rezulta indeplinirea conditiilor de
acordare se depun la primaria comunei, orasului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului
Bucuresti, pe raza careia/caruia solicitantul isi are domiciliul sau resedinta.
Perioada in care o persoana beneficiaza de concediu fara plata indemnizatiei pentru cresterea copilului
constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in vederea stabilirii drepturilor prevazute de legea
pensiilor, legea asigurarilor pentru somaj si ordonanta privind concediile si indemnizatiile de asigurari de
sanatate.
VII. Interdictii la concediere

Potrivit OUG 111/2010, este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de
serviciu in cazul:
a) salariatei/salariatului care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an,
respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap;
b) salariatei/salariatului care se afla in plata stimulentului de insertie.
Interdictia se extinde, o singura data, cu pana la 6 luni dupa revenirea definitiva a salariatei/salariatului in
unitate.
Aceste prevederi nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii
judiciare sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii.
37
Capitolul VII
SISTEMUL ASIGURARILOR PENTRU SOMAJ
I. Cadru legal
Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca
Reglementarea asigurarilor pentru somaj a evoluat fata de versiunea initiala cand se punea accent doar pe
compensarea lipsei locurilor de munca prin acordarea ajutorului de somaj. Noua reglementare pune mai
mult accent pe masurile de prevenire a somajului si cuprinde totodata regulile generale dupa care se
realizeaza protectia somerilor, si anume:
- includerea in categoria somerilor pe langa salariati si a altor persoane
- acordarea indemnizatiei de somaj conditionata de conduita beneficiarului
- conditionarea platii indemnizatiei de somaj de indeplinirea de catre benficiar a obligatiilor de
calificare si recalificare profesionala
- largirea continutului protectiei sociale, prin recunoasterea unor drepturi suplimentare pe
langa indemnizatia de somaj
II. Beneficiari asigurarilor de somaj

Beneficiarii prestatiilor de asigurari pentru somaj sunt persoanele aflate in cautarea unui loc de munca si
care se regasesc intr-una din urmatoarele situatii:
1) au devenit someri
Potrivit legii, somerul este persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
- este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la
indeplinirea conditiilor de pensionare;
- starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea unei munci;
- nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate
potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta 3 al
asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in vigoare;
- este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare, daca s-ar gasi un loc de
munca.
2) nu au putut putut ocupa un loc de munca dupa absolvirea unei institutii de invatamant sau
satisfacerea stagiului militar
3) ocupa un loc de munca si, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia
4) au obtinut statutul de refugiat/alta forma de protectie internationala, potrivit legii
5) cetatenii straini/apatrizii care au fost incadrati in munca sau care au realizat venituri in Romania
6) persoanele care nu au putut ocupa loc de munca dupa repatriere sau eliberarea din detentie
III. Sistemul asigurarilor de somaj
1. Asiguratii
3
In prezent, valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii
fortei de munca in vigoare este de 500 lei.
38
In sistemul asigurarilor pentru somaj sunt asigurate persoanele fizice, denumite asigurati. Asiguratii pot fi:
a) cetatenii romani care sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri in Romania, in conditiile
legii, cu exceptia persoanelor care au calitatea de pensionari;
b) cetateni romani care lucreaza in strainatate, in conditiile legii;
c) cetateni straini sau apatrizi care, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in Romania, sunt
incadrati in munca sau realizeaza venituri, in conditiile legii.
Asiguratii au obligatia sa plateasca contributiile de asigurari pentru somaj si au dreptul sa beneficieze de
indemnizatie de somaj.
Legea acorda protectie sociala prin intermediul asigurarilor de somaj atat salariatilor cat si altor categorii
de persoane asimilate acestora, reglementand astfel doua categorii de asigurati:
 Persoanele asigurate obligatoriu prin efectul legii

- persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau pe baza de
contract de munca temporara, in conditiile legii, cu exceptia persoanelor care au calitatea de
pensionari;
- functionarii publici si alte persoane care-si desfasoara activitatea in baza actului de numire
- persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau sunt numite in cadrul
autoritatilor legislative, executive, judecatoresti, pe durata mandatului.
- soldatii si gradatii voluntari;
- persoanele care au raport de munca in calitate de membru cooperator
- alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii si care nu se regasesc
in una dintre situatiile prevazute mai sus, in conditiile in care pentru aceste persoane asupra
veniturilor respective exista obligatia, potrivit legii, de plata a contributiei de asigurari pentru
somaj
 Persoanele care se pot asigura in baza contractului de asigurare pentru somaj

- asociatii si actionarii
- administratori care au încheiat contracte potrivit legii
- persoanele autorizate sa desfasoare activitati independente
- membrii asociatiilor familiale
- cetatenii romani care lucreaza in strainatate
-alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii si care nu se regasesc
intr-una din situatiile de mai sus.
Persoanele prevăzute in aceasta categorie pot încheia contract de asigurare pentru şomaj cu agenţia
pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, cu
respectare urmatoarelor conditii cumulative:
a) sa aiba cel puţin vârsta de 18 ani
b) sa fie asigurate în sistemul public de pensii şi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
c) venitul lunar asigurat nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe tara
garantat in plata si mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut,
stabilit potrivit legii, in vigoare in luna pentru care se plateste contributia de asigurare
pentru somaj.
2. Contributia la bugetul asigurarilor de somaj

Pentru a beneficia de drepturile acordate in sistemul de asigurari pentru somaj, asiguratii au obligatia sa
plateasca contributiile de asigurari pentru somaj, astfel:
 In cazul persoanelor pentru care asigurarea este obligatorie
39
Pentru aceste persoane, sarcina contributiei se imparte angajator si asigurat.
Angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie de 0,5% calculata la suma castigurilor lunare brute
acordate persoanelor asigurate asupra carora exista obligatia de plata a contributiei individuale.
Pentru contributia individuala datorata de fiecare salariat, tot angajatorii au obligatia de a retine si de a
vira contributia lunara in cota de 0,5%, aplicata asupra castigului brut lunar realizat de asigurat.
 In cazul persoanelor asigurate facultativ in baza contractului de asigurare pentru somaj
Aceste persoane au obligatia de a plati lunar o contributie de 1% din venitul lunar declarat si prevazut in
contractul de asigurare pentru somaj.
IV. Categorii de prestatii
1. Indemnizatia de somaj
Principala prestatie reglementata de Legea asigurarilor de somaj este indemnizatia de somaj.
 Beneficiari
a) Somerii
In vederea stabilirii dreptului de indemnizatie de somaj, somerii trebuie sa se afle intr-una din
urmatoarele situatii:
- le-au incetat raporturile de munca din motive neimputabile lor;
- le-au incetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
- le-a incetat mandatul pentru care au fost numiti sau alesi, daca anterior nu au fost incadrati in
munca sau daca reluarea activitatii nu mai este posibila din cauza incetarii definitive a activitatii
angajatorului;
- a expirat durata pentru care militarii au fost angajati pe baza de contract sau li s-a desfacut
contractul din motive neimputabile lor;
- le-a incetat raportul de munca in calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor;
- au incheiat contract de asigurare pentru somaj si nu realizeaza venituri sau realizeaza, din
activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta,
in vigoare;
- au incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si care, ulterior, au redobandit
capacitatea de munca si nu au reusit sa se incadreze in munca;
- le-au incetat raporturile de munca sau de serviciu din motive neimputabile lor, in perioada de
suspendare a acestora, potrivit legii;
- reintegrarea in munca, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva, nu mai este posibila la
unitatile la care au fost incadrate in munca anterior, din cauza incetarii definitive a activitatii, sau
la unitatile care au preluat patrimoniul acestora;
- le-a incetat activitatea desfasurata exclusiv pe baza conventiei civile.
b) Persoane asimilate somerilor

Sunt asimilate somerilor persoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:
- sunt absolventi ai institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 16 ani, care intr-o perioada
de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale;
- sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap in varsta de minimum 16 ani,
care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale;
- sunt persoane care, inainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost incadrate in munca si care
intr-o perioada de 30 de zile de la data lasarii la vatra nu s-au putut incadra in munca.
40
 Conditii de acordare
Pentru a beneficia de aceasta indemnizatie, somerii trebuie sa indeplinesca cumulativ anumite conditii
prevazute expres de lege:
a) sa aiba un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 luni anterioare datei de
inregistrare a cererii
b) nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat
valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare
c) sa nu indeplinesca conditiile de pensionare
d) sa fie inregistrati la ANOFM in a carei raza teritoriala isi au domiciliul/resedinta daca au avut
ultimul loc de munca/au realizat venituri in acea localitate
Persoanele asimilate somerilor trebuie sa indeplinesca urmatoarele conditii:
a) sunt inregistrati la ANOFM in a carei raza teritoriala isi au domiciliul
b) nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat
valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare;
c) nu indeplinesc conditiile de pensionare (orice fel de pensie)
Nu vor beneficia de indemnizatie de somaj:

- persoanele care, la data solicitarii dreptului, refuza un loc de munca potrivit
pregatirii sau nivelului studiilor sau refuza participarea la servicii pentru stimularea
ocuparii si de formare profesionala oferite de agentiile pentru ocuparea fortei de
munca.
- absolventii care, la data solicitarii dreptului, urmeaza o forma de invatamant.
a) Somerii
Pentru aceste persoane, indemnizatia se acorda diferentiat in functie de stagiul de cotizare:
- 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an;
- 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani;
- 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.
b) Persoanele asimilate somerilor
In toate cazurile, se acorda timp de 6 luni.
 Cuantum
Indemnizatia reprezinta suma ce se acorda lunar, diferentiat in functie de stagiul de cotizare:
a) Someri
Cuantumul indemnizatiei de somaj este de:
 75% din valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data stabilirii acestuia, pentru
persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an;
 la suma de mai sus se adauga o suma calculata prin aplicarea asupra mediei salariului de baza
lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferentiate in functie
de stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza:
- 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 3 ani;
41
- 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani.
b) Persoanele asimilate somerilor

Pentru aceste persoane, indemnizatia fixa este de 50% din valoarea indicatorului social de referinta in
vigoare la data stabilirii acestuia.
 Momentul nasterii dreptului la indemnizatia de somaj

Dreptul la indemnizatia de somaj devine exigibil la momente diferite in functie de situatia beneficiarului.
Astfel, dreptul la indemnizatia de somaj se naste la data :
a. incetarii raporturilor de munca;
b. incetarii raporturilor de serviciu;
c. incetarii mandatului pentru care au fost numite sau alese;
d. expirarii duratei sau desfacerii contractului militarilor angajati pe baza de contract.
e. incetarii calitatii de membru cooperator;
f. incetarii contractului de asigurare pentru somaj;
g. incetarii motivului pentru care au fost pensionate;
h. incetarii motivului pentru care au fost suspendate raporturile de munca sau de serviciu;
i. ramanerii definitive a hotararii judecatoresti;
j. incetarii activitatii desfasurate exclusiv pe baza conventiei civile;
k. expirarii perioadei de 60 de zile in care absolventii institutiilor de invatamant in varsta de
minimum 16 ani nu au resusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale
l. absolvirii, pentru cazurile absolventilor scolilor speciale pentru persoane cu handicap
care nu au reusit sa se incadreze in munca
m. expirarii perioadei de 30 de zile de la data lasarii la vatra.
 Plata
Indemnizatia de somaj se plateste la cererea persoanei indreptatite, de la momentul nasterii dreptului.
Cu toate acestea, indemnizatia de somaj se acorda de la momentul la care s-a nascut acest drept, numai in
masura in care cererea este inregistrata la agentia pentru ocuparea fortei de munca, in termen de 30 de
zile de la aceasta data.
Daca cererea este inregistrata dupa expirarea termenului de 30 de zile, dar nu mai tarziu de 12 luni de la
data la care s-a nascut dreptul, indemnizatia de somaj se acorda incepand cu data inregistrarii cererii.
Acest termen de 12 luni este unul de decadere.
Indemnizatia de somaj se plateste titularului ori mandatarului acestuia stabilit prin procura speciala.
Cererile pentru acordarea indemnizatiei de somaj, precum si toate actele procedurale in legatura cu
stabilirea acestui drept sunt scutite de orice fel de taxa de timbru.
 Obligatii ale beneficiarilor indemnizatiei de somaj

- sa se prezinte lunar in baza programarii sau ori de cate ori sunt solicitati la
ANOFM la care sunt inregistrati pentru a primi sprijin in vederea incadrarii in
munca
- sa comunice in termen de 3 zile agentiei la care sunt inregistrati orice
modificare a conditiilor care au dus la acordarea drepturilor
- sa participe la serviciul pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala la
agentia la care sunt inregistrati
- sa caute activ un loc de munca
42
- sa instiinteze in scris agentia pentru ocuparea fortei de munca la care sunt
inregistrate aparitia starii de incapacitate temporara de munca si datele de
identificare, respectiv numele medicului prescriptor si unitatea in care
functioneaza acesta, in termen de 24 de ore de la data acordarii concediului
medical
 Obligatii ale angajatorilor care au incadrat in munca beneficiari ai indemnizatiei de somaj

- sa comunice ANOFM in a carei raza teritoriala isi au domiciliul/sediul toate
locurile vacante de munca in termen de 5 zile de la momentul vacantarii lor
- daca incadreaza in munca persoane dintre cele ce primesc indemnizatii de
somaj, sa anunte in termen de 3 zile ANOFM la care acestea sunt inregistrate
2. Alte prestatii
Sistemul asigurarilor de somaj si de protectie a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca ofera in
plus fata de plata unor indemnizatii de somaj si alte tipuri de prestatii:
2.1. Masuri de prevenire a somajului

a) Bugetul asigurarilor pentru somaj il ajuta pe angajator sa-si realizeze programele de formare
profesionala
In scopul prevenirii somajului si consolidarii locurilor de munca prin cresterea si diversificarea
competentelor profesionale ale persoanelor incadrate in munca, angajatorilor care organizeaza, in baza
planului anual de formare profesionala, programe de formare profesionala pentru proprii angajati,
derulate de furnizori de servicii de pregatire profesionala, autorizati in conditiile legii, se acorda, din
bugetul asigurarilor pentru somaj, o suma reprezentand 50% din cheltuielile cu serviciile de formare
profesionala organizate pentru un numar de cel mult 20% din personalul angajat.
Angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau de serviciu ale persoanelor participante la
programul de pregatire profesionala, pentru care s-a acordat aceasta suma, cel putin un an de la data
acordarii sumei.
Angajatorii care inceteaza raporturile de munca sau de serviciu ale acestor persoane anterior termenului
de un an sunt obligati sa restituie, in totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca subventia
acordata pentru fiecare persoana, plus dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, in vigoare la
data incetarii raporturilor de munca sau de serviciu, daca incetarea acestora a avut loc prin acordul
partilor, ca urmare a constatarii nulitatii contractului de munca, a reintegrarii prin horarare
judecatoreasca a persoanei care ocupase anterior poastul ocupat de salariat sau pe motiv de
reoeganizare, si nu mai pot beneficia de o astfel de subventie o perioada de 2 ani de la data incetarii
raporturilor de munca sau de serviciu ale persoanelor respective
b) Servicii de preconcediere
Persoanele amenintate de riscul de a deveni someri, in special in urma unor concedieri colective
beneficiaza de servicii de preconcediere, care presupun, in principal, urmatoarele activitati:
- informarea privind prevederile legale referitoare la protectia somerilor si acordarea serviciilor
de ocupare si de formare profesionala;
- plasarea pe locurile de munca vacante existente pe plan local si instruirea in modalitati de
cautare a unui loc de munca;
- reorientarea profesionala in cadrul unitatii sau prin cursuri de formare de scurta durata;
43
- sondarea opiniei salariatilor si consilierea acestora cu privire la masurile de combatere a
somajului.
2.2. Masuri pentru stimularea ocuparii

Masurile pentru stimularea ocuparii fortei de munca se adreseaza atat persoanelor in cautarea unui loc de
munca, cat si angajatorilor si sunt realizate prin servicii specializate, furnizate de agentiile pentru ocuparea
fortei de munca ori de alti furnizori de servicii din sectorul public sau privat.
1) Masuri care vizeaza persoanele aflate in cautarea unui loc de munca si care vizeaza
cresterea sanselor de ocupare a acestor persoane.
Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca se realizeaza de catre Agentia
Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, in principal, prin:
a) informarea si consilierea profesionala - se realizeaza prin furnizarea de informatii privind piata muncii
si evolutia ocupatiilor, evaluarea si autoevaluarea personalitatii in vederea orientarii profesionale, etc.;
b) medirea muncii - reprezinta activitatea prin care se realizeaza punerea in legatura a angajatorilor cu
persoanele in cautarea unui loc de munca, in vederea stabilirii de raporturi de munca sau de serviciu;
c) formarea profesionala - persoanele aflate in cautarea unui loc de munca pot participa la programe de
formare profesionala care sa le asigure cresterea si diversificarea competentelor profesionale in scopul
asigurarii mobilitatii si reintegrarii pe piata muncii; formarea profesionala se realizeaza prin intermediul
organelor specializate, prin cursuri, stagii de practica si specializare, precum si alte forme;
d) consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri -
se acorda, la cerere, persoanelor in cautarea unui loc de munca, sub forma de servicii juridice, de
marketing, financiare, metode si tehnici eficiente de management si alte servicii de consultanta.
e) completarea veniturilor salariale ale angajatilor
Persoanele carora li s-a stabilit dreptul la indemnizatia de somaj potrivit legii si care se angajeaza pentru
program normal de lucru, conform prevederilor legale in vigoare, si, ca urmare a angajarii, le inceteaza
plata indemnizatiei de somaj beneficiaza, din momentul angajarii pana la sfarsitul perioadei pentru care
erau indreptatite sa primeasca indemnizatia de somaj, de o suma lunara, acordata din bugetul asigurarilor
pentru somaj, reprezentand 30% din cuantumul indemnizatiei de somaj si, dupa caz, reactualizata
conform legii. In schimb, nu beneficiaza de aceasta indemnizatie persoanele care se incadreaza la
angajatori cu care au fost in raporturi de munca sau de serviciu in ultimii 2 ani.
Absolventii institutiilor de invatamant si absolventii scolilor speciale, in varsta de minimum 16 ani,
inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca, in situatia in care se angajeaza cu program
normal de lucru, pentru o perioada mai mare de 12 luni, beneficiaza, din bugetul asigurarilor pentru
somaj, de o prima de incadrare egala cu valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data
incadrarii.
Absolventii carora li s-a stabilit dreptul la indemnizatie de somaj si se angajeaza in perioada de acordare a
indemnizatiei, beneficiaza, din bugetul asigurarilor pentru somaj, de o suma egala cu indemnizatia de
somaj la care ar fi avut dreptul, in conditiile legii, pana la expirarea perioadei de acordare a acesteia, daca
nu s-ar fi angajat. Acest drept se acorda absolventilor care isi mentin raporturile de munca sau de serviciu
pentru o perioada de cel putin 12 luni de la data angajarii. Valoarea indicatorului social de referinta, avuta
in vedere la calculul indemnizatiei de somaj la care absolventii ar fi avut dreptul daca nu s-ar fi angajat,
este valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data angajarii.
Nu beneficiaza, insa, de aceste prevederi:
- absolventii care la data absolvirii studiilor aveau raporturi de munca sau de serviciu;
- absolventii care se incadreaza la angajatori cu care au fost in raporturi de munca sau de
serviciu in ultimii 2 ani;
- absolventii care la data solicitarii dreptului urmeaza o forma de invatamant;
44
- absolventii institutiilor de invatamant fata de care angajatorii au obligatia, potrivit legii,
de a-i incadra in munca;
- absolventii pentru care plata indemnizatiei de somaj a fost suspendata ca urmare a
incheierii unui contract de munca pe o durata de cel mult 12 luni, iar ulterior, ca urmare
a schimbarii duratei contractului individual de munca pentru o durata mai mare de 12
luni, plata indemnizatiei de somaj inceteaza.
f) stimularea mobilitatii fortei de munca
Persoanele care in perioada in care beneficiaza de indemnizatie de somaj se incadreaza, potrivit legii, intr-
o localitate situata la o distanta mai mare de 50 km de localitatea in care isi au domiciliul stabil,
beneficiaza de o prima de incadrare acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj egala cu de doua ori
valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data acordarii.
Persoanele care in perioada in care beneficiaza de indemnizatie de somaj se incadreaza, potrivit legii, intr-
o alta localitate si, ca urmare a acestui fapt, isi schimba domiciliul primesc o prima de instalare, acordata
din bugetul asigurarilor pentru somaj, egala cu de sapte ori valoarea indicatorului social de referinta in
vigoare la data instalarii.
2) Masuri care ii vizeaza pe angajatori, respectiv stimularea acestora pentru incadrarea in

munca a somerilor si crearea de noi locuri de munca
Stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor se realizeaza prin:
a) subventionarea locurilor de munca.
Exemplu: Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenţi ai unor instituţii de
învăţământ sunt scutiţi, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuţiei datorate la bugetul asigurărilor
pentru şomaj, aferentă absolvenţilor încadraţi, şi primesc lunar, pe această perioadă, pentru fiecare
absolvent:
a) o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării în muncă,
pentru absolvenţii ciclului inferior al liceului sau ai şcolilor de arte şi meserii;
b) o sumă egală cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării în
muncă, pentru absolvenţii de învăţământ secundar superior sau învăţământ postliceal;
c) o sumă egală cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării în
muncă, pentru absolvenţii de învăţământ superior.
b) acordarea de credite in conditii avantajoase in vederea crearii de noi locuri de munca

Creditele se acorda in baza unor proiecte de fezabilitate, proportional cu numarul de locuri de munca ce
vor fi create, pentru o perioada de cel mult 3 ani, pentru investitii, inclusiv perioada de gratie de maximum
6 luni si, respectiv, un an pentru asigurarea productiei, cu o dobanda de 50% din dobanda de referinta a
Bancii Nationale a Romaniei.
Beneficiaza de credite, in conditiile legii, cu aceeasi dobanda si persoanele in varsta de pana la 30 de ani,
care au statut de student pentru prima data si urmeaza studiile la cursuri de zi la o institutie de
invatamant superior de stat sau particular, autorizata sau acreditata, in conditiile legii. Aceste credite se
acorda studentilor care infiinteaza sau dezvolta, individual sau impreuna cu alti studenti care indeplinesc
conditiile prevazute de lege, intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale sau care
desfasoara in mod independent o activitate economica in calitate de persoana fizica autorizata.
Beneficiarii de credite acordate in conditiile de mai sus trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa aiba cel mult 249 de angajati si/sau membri cooperatori cu raporturi de munca sau de
serviciu;
- activitatea de baza sa se realizeze in productie, servicii sau in turism;
45
- pe cel putin 60% din numarul locurilor de munca nou-create prin infiintarea sau
dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii ori de unitati cooperatiste sa fie incadrat
personal provenind din randul somerilor inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei
de munca;
- personalul incadrat sa fie mentinut in activitate cel putin 3 ani;
- locurile de munca avute in vedere la acordarea de credite sa nu fie locurile de munca
vacante, rezultate in urma incetarii raporturilor de munca a unor angajati in ultimele 12
luni premergatoare incheierii contractului de creditare.
c) acordarea unor facilitati

Angajatorii care incadreaza in munca persoane din randul somerilor, pe care le mentin in activitate pe o
perioada de cel putin 6 luni de la data angajarii, beneficiaza de reducerea sumei reprezentand contributia
datorata bugetului asigurarilor pentru somaj.
46
Capitolul VIII
Legea 416/2001 privind venitul minim garantat
I. AJUTORUL SOCIAL
1. Beneficiari
Au dreptul la un venit minim garantat, ca forma de asistenta sociala, familiile si persoanele singure,
cetateni romani, precum si cetateni ai altor state sau apatrizi, care au resedinta sau, dupa caz, domiciliul in
România, care se afla intr-una din urmatoarele situatii:
- persoanele singure
Prin termenul persoana singura se intelege persoana care a implinit vârsta de 18 ani, locuieste singura si
nu se mai afla in intretinerea parintilor.
- familia
In intelesul legii, notiunea de familie desemneaza:
a) sotul si sotia sau sotul, sotia si copiii lor necasatoriti, aflati in intretinerea acestora, care locuiesc
si gospodaresc impreuna.
b) persoana care locuieste si gospodareste impreuna cu copiii aflati in intretinerea sa si se afla in
una dintre urmatoarele situatii : este necasatorita; vaduva; divortata; al carei sot/sotie este
declarat/declarata disparut/ disparuta prin hotarâre judecatoreasca; nu a implinit vârsta de 18
ani si se afla in una dintre situatiile de mai sus.
c) fratii fara copii, care gospodaresc impreuna si care nu au domiciliul sau resedinta comuna cu
parintii
d) barbatul si femeia necasatoriti, cu copiii lor si ai fiecaruia dintre ei, aflati in intretinerea acestora,
care locuiesc si gospodaresc impreuna
Prin termenul copil se intelege copilul provenit din casatoria sotilor, copilul unuia dintre soti, copilul
adoptat, precum si copilul dat in plasament familiei sau persoanei ori pentru care s-a instituit tutela sau
curatela, potrivit legii.
- sotii despartiti in fapt, daca ancheta sociala atesta situatia existenta si justifica acordarea
acestuia.
- persoanele fara domiciliu sau resedinta si fara locuinta, aflate in situatie de nevoie , pe baza
declaratiei pe propria raspundere ca nu au solicitat ajutorul social de la alte primarii. Aceste
persoane beneficiaza de ajutor social numai pe perioada in care se afla in evidenta serviciilor
publice de asistenta sociala din cadrul unitatilor administrativ-teritoriale in care traiesc.
2. Conditii de acordare
Beneficiarii trebuie sa aiba venituri sub nivelul minim prevazut de lege.
Nivelul venitului minim garantat se indexeaza anual prin hotarâre a Guvernului, in raport cu evolutia
preturilor de consum.
In prezent, nivelul lunar al venitului minim garantat este de:
a. 125 lei pentru persoana singura;
b. 225 lei pentru familiile formate din 2 persoane;
c. 313 lei pentru familiile formate din 3 persoane;
47
d. 390 lei pentru familiile formate din 4 persoane;
e. 462 lei pentru familiile formate din 5 persoane;
f. câte 31 lei pentru fiecare alta persoana peste numarul de 5 persoane, care face parte
din familie.
La stabilirea venitului net lunar al familiei si, dupa caz, al persoanei singure se iau in considerare toate
veniturile pe care membrii acesteia le realizeaza, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurari sociale
de stat, asigurari de somaj, obligatii legale de intretinere, indemnizatii, alocatii si ajutoare cu caracter
permanent si alte creante legale, cu exceptia burselor de studiu, a burselor sociale si a sprijinului financiar
ce se acorda elevilor in cadrul Programului national de protectie sociala “Bani de liceu”.
De asemenea, se iau in considerare si bunurile pe care familia sau persoana singura le are in proprietate,
dupa regulile stablilite de Legea 416/2001 si normele metodologice de aplicare a acesteia.
Persoanele apte de munca, ce nu realizeaza venituri din salarii sau din alte activitati, se iau in considerare
la stabilirea numarului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit pe familie numai daca
fac dovada faptului ca sunt in evidenta agentiei teritoriale pentru ocuparea fortei de munca, pentru
incadrare in munca, si nu au refuzat un loc de munca ori participarea la serviciile pentru stimularea
ocuparii fortei de munca si de formare profesionala oferite de aceste agentii.
Persoana apta de munca este persoana care: (i) are varsta cuprinsa intre 16 ani si varsta standard de
pensionare; (ii) nu urmeaza o forma de invatamant cursuri de zi prevazuta de lege; (iii) are starea de
sanatate si capacitatea fizica si psihica corespunzatoare, care o fac apta pentru prestarea unei munci.
3. Cuantum
Prestatia reglementata este „ajutorul social” si consta in diferenta intre venitul minim lunar garantat de
lege si veniturile nete lunare ale beneficiarilor
Daca din calcul rezulta un ajutor social mai mic de 10 lei, se acorda 10 lei.
Legea incurajeaza incadrarea in munca stabilind ca familiile si persoanele singure cu venituri nete lunare
pâna la nivelul venitului minim garantat beneficiaza de o majorare cu 15% a cuantumului ajutorului social
pe familie, in cazul in care cel putin un membru al familiei face dovada ca lucreaza pe baza de contract
individual de munca, are statut de functionar public sau presteaza o activitate, realizând venituri cu
caracter salarial.
4. Acordarea si plata ajutorului social

Ajutorul social se acorda pe baza de cerere si declaratie pe propria raspundere, insotite de actele
doveditoare privind componenta familiei si veniturile membrilor acesteia.
Cererea si declaratia pe propria raspundere se semneaza si se inainteaza de catre reprezentantul familiei.
Reprezentantul familiei poate fi, dupa caz, unul dintre membrii familiei care are capacitate deplina de
exercitiu ori, in cazurile prevazute de lege, tutorele sau curatorul persoanei indreptatite.
Titularul ajutorului social este reprezentantul familiei, iar beneficiarul ajutorului social este familia.
Stabilirea dreptului la ajutorul social si a cuantumului acestuia se face prin dispozitie scrisa a primarului. In
vederea verificarii indeplinirii de catre solicitant a conditiilor de acordare a ajutorului social, primarul
dispune in mod obligatoriu efectuarea anchetei sociale, in termen de 15 zile lucratoare de la data
inregistrarii cererii.
Dreptul la ajutorul social se acorda incepând cu luna urmatoare inregistrarii cererii.
Plata ajutorului social se asigura de catre agentiile pentru prestatii sociale judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, prin decizie a directorului si se realizeaza, dupa caz, in functie de optiunea
beneficiarului, pe baza de mandat postal, in cont curent personal sau in cont de card.
Fondurile necesare pentru plata ajutorului social se suporta din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
48
5. Obligatii ale beneficiarilor
a) Pentru sumele acordate ca ajutor social, una dintre persoanele majore apte de munca din familia
beneficiara are obligatia de a presta lunar, la solicitarea primarului, actiuni sau lucrari de interes
local, fara a se putea depasi regimul normal de lucru si cu respectarea normelor de securitate si
igiena a muncii. Primarul are obligatia sa afiseze planul de actiuni sau de lucrari de interes local,
lista cuprinzând beneficiarii de ajutor social, precum si persoanele care urmeaza sa efectueze
actiuni sau lucrari de interes local.
b) Persoanele apte de munca pentru care se acorda ajutorul social au obligatia sa dovedeasca cu
acte, in fiecare luna, ca sunt in evidenta agentiei teritoriale pentru ocuparea fortei de munca,
pentru incadrare in munca, si nu au refuzat un loc de munca ori participarea la serviciile pentru
stimularea ocuparii fortei de munca si de formare profesionala oferite de aceste agentii.
c) Titularul ajutorului social are obligatia sa comunice primarului, in scris, orice modificare cu privire
la domiciliu, venituri si la numarul membrilor familiei, in termen de 15 zile de la data la care a
intervenit modificarea. Sumele incasate necuvenit, cu titlu de ajutor social, se recupereaza de la
titularul dreptului ajutorului in termenul de prescriptie stabilit de lege pentru creantele bugetare.
d) Titularul ajutorului social are obligatia de a depune, din 3 in 3 luni, la primaria localitatii sau, dupa
caz, a sectorului municipiului Bucuresti, in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta, o
declaratie pe propria raspundere privind componenta familiei si veniturile realizate de membrii
acesteia, insotita de o adeverinta eliberata de autoritatea competenta cu privire la veniturile
realizate supuse impozitului pe venit.
Nerespectarea acestor obligatii atrage suspendarea dreptului la ajutor social.
II. AJUTOARE DE URGENTA
1. Beneficiari si conditii de acordare

Au dreptul la ajutoare de urgenta familiile si persoanele care se afla in situatii de necesitate cauzate de
calamitati naturale, incendii, accidente, precum si alte situatii deosebite stabilite prin lege (acordate de
Guvern) sau prin hotarare a consiliului local (acordate de primar).
2. Cuantum
Ajutoarele de urgenta se poat acorda in bani si in natura prin plata unor cheltuieli de intretinere si
incalzire a locuintei, precum si obligatii fata de bugetele locale, la preturile si tarifele stabilite potrivit legii.
Fondurile necesare pentru plata ajutorului de urgenta acordat de primari se suporta din bugetul local, iar
cele necesare pentru plata ajutorului de urgenta acordat de Guvern se asigura din bugetul de stat, prin
bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
49
Capitolul IX
Legea 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii
Legea instituie alocatia de stat pentru copii ca forma de ocrotire a statului acordata tuturor copiilor, fara
discriminare.
1. Beneficiari
Beneficiaza de alocatie de stat pentru copii :
1) toti copiii in vârsta de pâna la 18 ani
2) tinerii care au implinit vârsta de 18 ani, care urmeaza cursurile invatamântului liceal sau
profesional, organizate in conditiile legii, pâna la terminarea acestora. Nu beneficiaza de alocatie
de stat tinerii care repeta anul scolar, cu exceptia celor care repeta din motive de sanatate,
dovedite cu certificat medical.
3) copiii cetatenilor straini si ai persoanelor fara cetatenie rezidenti, in conditiile legii, in România,
daca locuiesc impreuna cu parintii.
2. Plata alocatiei
Titular al dreptului la alocatie de stat pentru copii este copilul sau tanarul, dupa caz, insa plata alocatiei nu
se face in toate cazurile direct titularului ci difera, dupa cum urmeaza :
- unuia dintre parinti pe baza acordului acestora sau, in caz de neintelegere, pe baza deciziei
autoritatii tutelare ori a hotarârii judecatoresti, parintelui caruia i s-a incredintat copilul spre
crestere si educare.
- tutorelui, curatorului, persoanei careia i-a fost dat in plasament familial copilul, inclusiv
asistentului maternal sau persoanei careia i-a fost incredintat copilul in vederea adoptiei, in
conditiile legii.
- dupa implinirea vârstei de 14 ani, plata alocatiei de stat pentru copii se poate face direct
titularului, cu incuviintarea reprezentantului sau legal.
- pentru tinerii care au implinit varsta de 18 ani, plata alocatiei de stat se face direct acestora, pe
baza de cerere.
- pentru copiii pentru care s-a stabilit masura de protectie speciala prevazuta de Legea nr.
272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului – dati in plasament unui centru de
plasament sau unui centru de primire a copilului in regim de urgenta, alocatia de stat pentru copii
se plateste numai in cont personal. In cazul decesului, sumele cu titlu de alocatie de stat se fac
venit la bugetul de stat.
Stabilirea dreptului la alocatie de stat pentru copii se face pe baza cererii si a actelor din care rezulta
indeplinirea conditiilor de acordare a acestui drept.
Cererea se face, in numele copilului, de catre reprezentantul legal al copilului, iar dupa implinirea vârstei
de 14 ani, cererea se poate face si de catre copil, cu incuviintarea reprezentantului sau.
Dreptul la alocatia de stat pentru copii se stabileste incepând cu luna urmatoare celei in care s-a nascut
copilul, iar plata drepturilor se face incepând cu luna urmatoare depunerii cererii.
In cazul in care cererea este inregistrata ulterior lunii in care s-a nascut copilul, plata alocatiei de stat
pentru copii se poate face si pentru perioadele anterioare, dar nu mai mult de 12 luni.
50
4. Cuantum
Cuantumul alocatiei de stat pentru copii este de 40 lei lunar si se majoreaza anual, prin hotarâre a
Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. Cuantumul lunar al alocaţiei
de stat pentru copii este de 42 lei, cu excepţia alocaţiei de stat acordata copiilor în vârstă de până la 2 ani,
respectiv 3 ani, în cazul copiilor cu handicap, al cărei cuantum este cel prevăzut de Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului: 200 lei.
Alocatia de stat pentru copii nu este impozabila si nu poate fi urmarita silit decât in vederea recuperarii
sumelor platite necuvenit cu acest titlu.
Fondurile pentru plata alocatiei de stat pentru copii, precum si pentru cheltuielile cu administrarea si
transmiterea drepturilor se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si
Protectiei Sociale.
5. Obligatiile benenficiarilor
1. Persoanele carora li se face plata alocatiei de stat pentru copii sunt obligate sa comunice
imprejurarile care au determinat incetarea conditiilor de acordare, in termen de 15 zile de la
aparitia acestora.
2. Sumele platite necuvenit cu titlu de alocatie de stat pentru copii se recupereaza pe baza deciziei
emise de persoana juridica care a efectuat plata alocatiei de stat pentru copii sau prin
angajamentul de plata scris al persoanei care le-a incasat in mod necuvenit.
51
Capitolul X
Legea nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei
Legea instituie alocatia pentru sustinerea familiei ca forma de sprijin pentru familiile cu venituri reduse
care au in crestere si ingrijire copii in varsta de pana la 18 ani, denumita in continuare alocatie.
Acordarea alocatiei pentru sustinerea familiei are drept scop completarea veniturilor familiilor in vederea
asigurarii unor conditii mai bune pentru cresterea, ingrijirea si educarea copiilor, precum si stimularea
frecventarii de catre copiii de varsta scolara, aflati in ingrijirea familiilor cu venituri reduse, a cursurilor
unei forme de invatamant, organizate conform legii.
1. Beneficiari
Beneficiaza de alocatia pentru sustinerea familiei:
- „Familia”
a) familia formata din sot, sotie si copiii aflati in intretinerea acestora, care locuiesc impreuna,
denumita „familie”
b) barbatul si femeia necasatoriti, cu copiii lor si ai fiecaruia dintre ei, care locuiesc si
gospodaresc impreuna, daca aceasta se consemneaza in ancheta sociala
- „Familia monoparentala” - persoana singura si copiii aflati in intretinerea acesteia si care locuiesc
impreuna cu aceasta, denumita
Prin persoana singura se intelege persoana care se afla in una dintre urmatoarele situatii: este
necasatorita; vaduva; divortata; are sotul/sotia declarat/declarata disparut/disparuta prin hotarare
judecatoreasca; are sotul/sotia arestat/arestata preventiv pe o perioada mai mare de 30 de zile sau
executa o pedeapsa privativa de libertate si nu participa la intretinerea copiilor; nu a implinit varsta de 18
ani si se afla in una dintre situatiile de mai sus; a fost numita tutore sau i s-au incredintat ori i s-au dat in
plasament unul sau mai multi copii si este necasatorita, vaduva sau divortata.
Sunt considerati ca facand parte din familie si copiii incredintati in vederea adoptiei, cei aflati in plasament
la o persoana sau familie ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii.
Asistentul maternal profesionist beneficiaza de alocatie doar pentru copiii sai, luandu-se in considerare la
stabilirea dreptului toate veniturile realizate de membrii familiei, cu exceptia celor provenite din alocatiile
de plasament si alte sume acordate asistentului maternal pentru acoperirea cheltuielilor lunare, in
conditiile legii.
Beneficiaza de alocatie familiile ai caror membri sunt cetateni romani care au domiciliul sau resedinta in
Romania, precum si cetateni ai altor state ori apatrizi care au domiciliul sau, dupa caz, resedinta in
Romania, in conditiile legislatiei romane.
Beneficiaza de alocatie si persoanele fara domiciliu sau resedinta si fara locuinta, pe baza declaratiei pe
propria raspundere ca nu au solicitat alocatia de la alte primarii.
a) Alocatia se acorda lunar familiei, daca aceasta realizeaza venituri nete lunare pe
membru de familie sub nivelul minim prevazut de lege.
La stabilirea veniturilor pe baza carora se acorda alocatia pentru sustinerea familiei se iau in considerare
toate veniturile pe care membrii familiei la realizeaza, sau, dupa caz, le-au realizat in ultima luna inainte
de solicitarea dreptului, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurari sociale de stat, asigurari pentru
somaj, obligatii legale de intretinere, indemnizatii, alocatii si ajutoare cu caracter permanent, precum si
52
alte creante legale, cu exceptia burselor de studiu, a burselor sociale si a sprijinului financiar ce se acorda
elevilor in cadrul Programului national de protectie sociala “Bani de liceu”. De asemenea, se iau in
considerare si bunurile pe care familia sau persoana singura le are in proprietate, dupa regulile stablilite
de Legea 416/2001 si normele metodologice de aplicare a acesteia.
b) In masura in care familiile au in intretinere copii de vârsta scolara, acestea vor beneficia
de alocatie de sustinere in conditiile in care copiii frecventeaza fara intrerupere cursurile
unei forme de invatamant organizate potrivit legii, cu exceptia celor care le intrerup din
motive medicale, si nu inregistreaza absente nemotivate in cursul unui semestru care sa
conduca la scaderea sub 8 a notei la purtare.
3. Cuantum
Cuantumul alocatiei pentru sustinerea familiei este fix si este stabilit expres de lege in functie de venitul
net mediu lunar pe membru de familiei si de numarul de copii.
4. Acordarea si plata alocatiei

Titularul alocatiei pentru sustinerea familiei este reprezentantul familiei, iar beneficiarul este familia.
Alocatia se acorda pe baza de cerere si declaratie pe propria raspundere insotita de actele doveditoare
privind componenta familiei si veniturile acesteia si, dupa caz, privind frecventarea cursurilor scolare de
catre copiii aflati in intretinere.
Cererea pentru stabilirea si acordarea alocatiei se intocmeste de reprezentantul familiei si se inregistreaza
la primaria comunei, orasului, municipiului sau, dupa caz, a sectorului municipiului Bucuresti in a carei
raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta familia.
Reprezentantul familiei se stabileste de catre soti sau, in caz de neintelegere intre acestia, de catre
autoritatea tutelara. In cazul familiei monoparentale, reprezentantul familiei este persoana singura.
Componenta familiei, filiatia copiilor si situatia lor juridica fata de reprezentantii legali se dovedesc cu
livretul de familie.
In vederea verificarii indeplinirii de catre solicitant a conditiilor de acordare a alocatiei pentru sustinerea
familiei, primarul dispune, in mod obligatoriu, evaluarea socioeconomica a familiei, prin ancheta sociala in
termen de 10 zile de la data inregistrarii cererii.
Stabilirea dreptului la alocatia pentru sustinerea familei si a cuantumului acesteia se face prin dispozitie
scrisa a primarului.
Dreptul la ajutorul social se acorda incepând cu luna urmatoare inregistrarii cererii.
Plata alocatiei se asigura de catre agentiile pentru prestatii sociale judetene, respectiv a municipiului
Bucuresti, prin decizie a directorului si se realizeaza, dupa caz, in functie de optiunea beneficiarului, pe
baza de mandat postal, in cont curent personal sau in cont de card.
Fondurile necesare pentru plata ajutorului social se suporta din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
In vederea urmaririi respectarii conditiilor de acordare a dreptului la alocatia pentru sustinerea familiei,
primarii dispun efectuarea de anchete sociale la interval de 12 luni sau ori de cate ori este nevoie.
5. Obligatiile beneficiarilor
a) In cazul in care intervin modificari cu privire la componenta familiei si/sau a veniturilor realizate
de membrii acesteia, titularul alocatiei are obligatia ca, in termen de maximum 10 zile, sa
comunice in scris primarului modificarile intervenite.
53
b) Titularul alocatiei depune la primaria comunei, orasului, municipiului sau, dupa caz, a sectorului
municipiului Bucuresti in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta familia, din 6 in 6
luni dupa stabilirea dreptului la alocatie, o declaratie pe propria raspundere privind componenta
familiei si veniturile realizate de membrii acesteia.
c) Familiile care beneficiaza de alocatie au obligatia sa restituie sumele incasate cu titlu necuvenit.
54
Capitolul XI
Legea 448/2006 privind protectia si promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap
1. Beneficiari
De dispozitiile acestei legi beneficiaza copiii si adultii cu handicap, cetateni români, cetateni ai altor state
sau apatrizi, pe perioada in care au, conform legii, domiciliul ori resedinta in România.
Persoanele cu handicap, in intelesul legii, sunt acele persoane carora mediul social, neadaptat
deficientelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale si/sau asociate, le impiedica total sau le limiteaza
accesul cu sanse egale la viata societatii, necesitand masuri de protectie in sprijinul integrarii si incluziunii
sociale.
Persoanele cu handicap beneficiaza de drepturile prevazute de lege pe baza incadrarii in grad de
handicap, in raport cu gradul de handicap. Gradele de handicap sunt: usor, mediu, accentuat si grav.
Tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat,
boli rare.
2. Drepturile persoanelor cu handicap

Potrivit legii, persoanele cu handicap au dreptul la:
a) ocrotirea sanatatii - prevenire, tratament si recuperare;
b) educatie si formare profesionala;
c) ocuparea si adaptarea locului de munca, orientare si reconversie profesionala;
d) asistenta sociala, respectiv servicii sociale si prestatii sociale;
e) locuinta, amenajarea mediului de viata personal ambiant, transport, acces la mediul fizic,
informational si comunicational;
f) petrecerea timpului liber, acces la cultura, sport, turism;
g) asistenta juridica;
h) facilitati fiscale;
i) evaluare si reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de catre membrii
comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.
3. Accesibilitati
Potrivit legii, conceptul de accesibilitate defineste ansamblul de masuri si lucrari de adaptare a mediului
fizic, precum si a mediului informational si comunicational conform nevoilor persoanelor cu handicap.
Astfel, in vederea asigurarii accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic, informational si
comunicational, autoritatile publice au obligatia sa ia masuri specifice in vederea promovarii si
implementarii conceptului Acces pentru toti, pentru a impiedica crearea de noi bariere si aparitia unor noi
surse de discriminare;
In acest sens, cladirile de utilitate publica, caile de acces, cladirile de locuit construite din fonduri publice,
mijloacele de transport in comun si statiile acestora, taxiurile, vagoanele de transport feroviar pentru
calatori si peroanele principalelor statii, spatiile de parcare, strazile si drumurile publice, telefoanele
publice, mediul informational si comunicational vor fi adaptate conform prevederilor legale in domeniu,
astfel incât sa permita accesul neingradit al persoanelor cu handicap.
55
4. Asistenta persoanei cu handicap
5.1. Asistentul personal

Persoana cu handicap grav are dreptul, in baza evaluarii sociopsihomedicale, la un asistent personal,
angajat pe baza de contract de munca.
Contractul individual de munca al asistentului personal se incheie cu primaria localitatii de domiciliu sau
resedinta a persoanei cu handicap grav, dupa caz, in termen de maximum 30 de zile de la data inregistrarii
cererii. Contractul individual de munca al asistentului personal inceteaza de drept in cazul decesului
persoanei cu handicap grav.
Pe perioada ingrijirii si protectiei persoanei cu handicap grav, pe baza contractului individual de munca,
asistentul personal dreptul la
a. salariu de baza stabilit potrivit dispozitiilor legale privind salarizarea asistentului social cu
studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar, altele decât cele cu
paturi, precum si spor de vechime si alte sporuri aferente acordate in conditiile legii;
b. program de lucru care sa nu depaseasca in medie 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamâna;
c. concediu anual de odihna, potrivit dispozitiilor legale aplicabile personalului incadrat in
institutii publice;
d. transport urban gratuit ;
e. transport interurban, in conditiile legii.
Asistentul personal are urmatoarele obligatii principale:
a. sa participe, o data la 2 ani, la instruirea organizata de angajator;
b. sa semneze un angajament, ca act aditional la contractul individual de munca, prin care isi
asuma raspunderea de a realiza integral planul de recuperare pentru copilul cu handicap
grav, respectiv planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;
c. sa presteze pentru persoana cu handicap grav toate activitatile si serviciile prevazute in
contractul individual de munca, in fisa postului si in planul de recuperare pentru copilul cu
handicap grav, respectiv in planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap
grav;
d. sa trateze cu respect, buna-credinta si intelegere persoana cu handicap grav si sa nu
abuzeze fizic, psihic sau moral de starea acesteia;
e. sa comunice directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene,
respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in termen de 48 de ore de la luarea
la cunostinta, orice modificare survenita in starea fizica, psihica sau sociala a persoanei cu
handicap grav si alte situatii de natura sa modifice acordarea drepturilor prevazute de
lege.
Neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare de catre asistentul personal a obligatiilor
prevazute de dispozitiile legale in sarcina lui, precum si a celor prevazute in contractul individual de
munca atrage raspunderea disciplinara, civila sau, dupa caz, penala a acestuia, in conditiile legii.
5.2. Indemnizatia de insotitor

Adultul cu handicap vizual grav precum si persoana cu handicap grav care are calitatea de pensionari de
invaliditate de gradul I poate opta pentru asistent personal sau indemnizatie de insotitor.
Indemnizatia se acorda lunar si este in cuantum egal cu salariul net al asistentului social debutant cu studii
medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi.
Nu pot beneficia de indemnizatia lunara:
56
a) parintii sau reprezentantii legali ai copilului cu handicap grav care se afla in internate ori in centre
de plasament aferente unitatilor sau institutiilor de invatamânt special;
b) adultii cu handicap grav sau reprezentantii lor legali pe perioada in care adultii cu handicap grav
se afla in centre rezidentiale publice, cu exceptia centrului de tip respiro, ori in alte tipuri de institutii
publice cu caracter social in care se asigura intretinere completa din partea autoritatii administratiei
publice;
c) persoanele cu handicap grav care sunt retinute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsa
privativa de libertate, pe perioada retinerii, arestarii ori a detentiei.
5.3. Asistentul personal profesionist

Adultul cu handicap grav sau accentuat care nu dispune de spatiu de locuit, nu realizeaza venituri ori
realizeaza venituri de pâna la nivelul salariului mediu pe economie poate beneficia de ingrijirea si
protectia unui asistent personal profesionist.
Contractul de munca al asistentului personal profesionist se incheie de catre directiile generale de
asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, sau
de catre furnizorii de servicii sociale privati, acreditati in conditiile legii.
Pe perioada ingrijirii si protectiei adultilor cu handicap grav sau accentuat, asistentul personal profesionist
beneficiaza de salariul de baza stabilit potrivit dispozitiilor legale privind salarizarea asistentului social cu
studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, precum si de
spor de vechime si alte sporuri aferente acordate in conditiile legii. Asistentul personal profesionist
beneficiaza si de alte drepturi (consiliere si sprijin din partea specialistilor, decontarea cheltuielilor de
transport interurban, cazare si masa, etc. )
Asistentul personal profesionist are, la randul sau, anumite obligatii a caror neindeplinire sau indeplinire
necorespunzatoare atrage raspunderea disciplinara, civila, ori, dupa caz, penala a asistentului personal
profesionist, in conditiile legii.
6. Incadrarea in munca a persoanei cu handicap

Persoanele cu handicap au dreptul sa li se creeze toate conditiile pentru a-si alege si exercita profesia,
meseria sau ocupatia, pentru a dobândi si mentine un loc de munca, precum si pentru a promova
profesional.
Orice persoana cu handicap care doreste sa se integreze sau sa se reintegreze in munca are acces gratuit
la evaluare si orientare profesionala, indiferent de vârsta, tipul si gradul de handicap.
Persoanele cu handicap pot fi incadrate in munca conform pregatirii lor profesionale si capacitatii de
munca, atestate prin certificatul de incadrare in grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la
nivel judetean sau al sectoarelor municipiului Bucuresti.
Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de angajati,
au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de
angajati. In masura in care aceste institutii nu angajeaza persoane cu handicap, acestea pot opta pentru
indeplinirea uneia dintre urmatoarele obligatii:
a. sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentând 50% din salariul de baza
minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat
persoane cu handicap;
b. sa achizitioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu
handicap angajate in unitatile protejate autorizate, pe baza de parteneriat, in suma
echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat.
Persoanele cu handicap aflate in cautarea unui loc de munca sau incadrate in munca beneficiaza de
urmatoarele drepturi:
a. cursuri de formare profesionala;
57
b. adaptare rezonabila la locul de munca;
c. consiliere in perioada prealabila angajarii si pe parcursul angajarii, precum si in perioada
de proba, din partea unui consilier specializat in medierea muncii;
d. o perioada de proba la angajare, platita, de cel putin 45 de zile lucratoare;
e. un preaviz platit, de minimum 30 de zile lucratoare, acordat la desfacerea contractului
individual de munca din initiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestuia;
f. posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi, in conditiile legii, in cazul in care
beneficiaza de recomandarea comisiei de evaluare in acest sens.
Angajatorii persoanelor cu handicap beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a. deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptarii locurilor de
munca protejate si achizitionarii utilajelor si echipamentelor utilizate in procesul de
productie de catre persoana cu handicap;
b. deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu
handicap de la domiciliu la locul de munca, precum si a cheltuielilor cu transportul
materiilor prime si al produselor finite la si de la domiciliul persoanei cu handicap,
angajata pentru munca la domiciliu;
c. decontarea din bugetul asigurarilor pentru somaj a cheltuielilor specifice de pregatire,
formare si orientare profesionala si de incadrare in munca a persoanelor cu handicap;
d. o subventie de la stat, in conditiile prevazute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul
asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si
completarile ulterioare.
7. Sanctiuni
Nerespectarea anumitor prevederi ale legii privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap reprezinta contraventie.
58
Capitolul XII
Legea 210/1999 privind concediul paternal
1. Beneficiari : tatal copilului nou-nascut
2. Prestatia reglementata : Legea reglementeaza dreptul tatalui copilului nou-nascut de a benenficia

de concediu paternal sau de permisie, dupa caz.
Are dreptul la concediu paternal platit tatal asigurat in cadrul sistemului asigurarilor sociale de stat.
Concediul paternal se acorda la cerere, in primele 8 saptamâni de la nasterea copilului, justificat cu
certificatul de nastere al acestuia, din care rezulta calitatea de tata a petitionarului, respectiv cu declaratia
de recunoastere a paternitatii, intocmita in conditiile legii.
4. Durata concediului
Durata normala acordare a concediului paternal platit este de 5 zile lucratoare, insa in cazul in care tatal
copilului nou-nascut a obtinut atestatul de absolvire a cursului de puericultura, durata concediului
paternal se majoreaza cu 10 zile lucratoare (in total, 15 zile lucratoare). Tatal poate beneficia de aceasta
prevedere numai o singura data.
5. Cuantumul indemnizatiei pentru concediu paternal

In cazul tatalui beneficiar al concediului paternal platit, indemnizatia pentru concediul paternal este egala
cu salariul corespunzator perioadei de concediu.
Intrucat nu este o prestatie de asistenta sociala, aceasta indemnizatie se plateste din fondul de salarii al
unitatii si nu din bugetul de stat.
6. Imposibilitatea de a cumula concediul paternal cu cel de maternitate

In cazul decesului mamei copilului in timpul nasterii sau in perioada concediului de lauzie, tatal copilului
beneficiaza de restul concediului neefectuat de catre mama.
Pe perioada concediului acordat in aceste conditii, tatal copilului beneficiaza de o indemnizatie egala cu
ajutorul pentru sarcina si lauzie cuvenit mamei sau de o indemnizatie calculata dupa salariul de baza si
vechimea in munca ale acestuia, acordata de unitatea la care tatal isi desfasoara activitatea, la alegere.
59
Capitolul XIII
OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca
1. Beneficiari
Vor beneficia de protectia maternitatii la locul de munca femeile de cetatenie romana sau a unui stat
membru al Uniunii Europene si din Spatiul Economic European precum si de cetatenia altor state sau
apatrizi, care au, conform legii, domiciliul sau resedinta in România si care indeplinesc urmatoarele
conditii cumulative :
a) sunt salariate
b) sunt gravide, mame care au nascut recent (lauze) sau care alapteaza
c) au raporturi de munca sau raporturi de serviciu cu un angajator
Salariata gravida este femeia care anunta in scris angajatorul asupra starii sale fiziologice de graviditate si
anexeaza un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care sa ii ateste
aceasta stare.
Salariata care a nascut recent este femeia care si-a reluat activitatea dupa efectuarea concediului de
lauzie si solicita angajatorului in scris masurile de protectie prevazute de lege, anexand un document
medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data la care a nascut.
Salariata care alapteaza este femeia care, la reluarea activitatii dupa efectuarea concediului de lauzie, isi
alapteaza copilul si anunta angajatorul in scris cu privire la inceputul si sfarsitul prezumat al perioadei de
alaptare, anexand documente medicale eliberate de medicul de familie in acest sens.
Pentru a se prevala de prevederile ordonantei, beneficiara prestatiilor are obligatia de a se prezenta la
medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care sa ii ateste starea si de a informa
angajtorul despre aceasta.
3. Continutul protectiei
Ordonanta de urgenta reglementeaza masuri de protectie sociala privind starea de maternitate, avand
drept scop protectia sanatatii si/sau securitatii salariatelor gravide si/sau mame la locurile lor de munca.
Masurile de protectie a maternitatii se concretizeaza in anumite obligatii ale angajatorului :
A. Obligatii generale
1) Obligatia de prevenire a riscurilor

Angajatorii au obligatia sa adopte masurile necesare, astfel incât sa previna expunerea salariatelor
respective la riscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea.
2) Obligatia de evaluare anuala a riscurilor la locul de munca

Pentru toate activitatile susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere la agenti, procedee si conditii
de munca, a caror lista este prevazuta in anexa la ordonanta, angajatorul este obligat sa evalueze anual,
precum si la orice modificare a conditiilor de munca, natura, gradul si durata expunerii salariatelor
respective, in scopul determinarii oricarui risc pentru securitatea sau sanatatea lor si oricarei repercusiuni
asupra sarcinii ori alaptarii. Evaluarile se efectueaza de catre angajator, cu participarea obligatorie a
medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor se consemneaza in rapoarte scrise.
60
3) Obligatia de informare
Angajatorii vor informa in scris salariatele asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care pot fi
supuse la locurile lor de munca, precum si asupra drepturilor care decurg din ordonanta de urgenta.
In termen de 10 zile lucratoare de la data la care angajatorul a fost anuntat in scris de catre o salariata ca
se afla intr-una dintre situatiile prevazute de ordonanta, acesta are obligatia sa instiinteze medicul de
medicina muncii, precum si inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza isi desfasoara activitatea. De
la data primirii instiintarii, medicul de medicina muncii si inspectoratul teritorial de munca vor verifica
conditiile de munca ale salariatei.
4) Obligatiile angajatorului privind modificarea conditiilor/programului de lucru sau a locului de

munca
In cazul in care o salariata aflata intr-una dintre situatiile prevazute de ordonanta desfasoara la locul de
munca o activitate care prezinta riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra
sarcinii si alaptarii, angajatorul este obligat sa ii modifice in mod corespunzator conditiile si/sau orarul de
munca.
In masura in care modificarea conditiilor/programului de lucru nu este posibila, angajatorul are obligatia
sa repartizeze salariata la alt loc de munca fara riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa, conform
recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale.
5) Obligatia anagajatorului de a acorda concediul de risc maternal

In cazul in care angajatorul, din motive justificate in mod obiectiv, nu poate sa modifice
conditiile/programul de lucru si nici sa repartizeze salariata la alt loc de munca fara riscuri pentru
sanatatea sau securitatea sa, salariata respectiva are dreptul la concediu de risc maternal, dupa cum
urmeaza:
a) inainte de data solicitarii concediului de maternitate
b) dupa data revenirii din concediul postnatal obligatoriu (de 42 de zile), pentru salariatele care au
nascut recent si cele care alapteaza, in cazul in care nu solicita concediul si indemnizatia pentru cresterea
si ingrijirea copilului pana la implinirea vârstei de 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la 3 ani.
Concediul de risc maternal se poate acorda, in intregime sau fractionat, pe o perioada ce nu poate depasi
120 de zile, de catre medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical in
acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevazute de lege.
6) Imposibilitatea angajatorului de a obliga salariatele sa presteze munca de noapte sau in

conditii grele ori vatamatoare
In cazul in care sanatatea salariatelor este afectata de munca de noapte sau in conditii grele ori
vatamatoare, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitarii scrise a salariatei, sa o transfere la un loc de
munca de zi, cu mentinerea salariului de baza brut lunar.
In cazul in care, din motive justificate in mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de
concediul si indemnizatia de risc maternal.
7) Obligatii privind regulamentul intern

Pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca a salariatelor gravide si/sau mame, lauze sau care
alapteaza, regulamentele interne ale unitatilor trebuie sa contina masuri privind igiena, protectia sanatatii
si securitatea in munca a acestora, in conformitate cu prevederile ordonantei de urgenta si ale celorlalte
acte normative in vigoare.
61
B. Obligatii specifice
1) Obligatia de a pastra confidentialitatea

Angajatorul are obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra starii de graviditate a salariatei când starea
de graviditate nu este vizibila si nu va anunta alti angajati decât cu acordul scris al acesteia si doar in
interesul bunei desfasurari a procesului de munca.
2) Obligatia de a reduce timpul de lucru in cazul salariatelor gravide

In baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate indeplini durata normala de
munca din motive de sanatate, a sa sau a fatului sau, are dreptul la reducerea cu o patrime a duratei
normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al
angajatorului.
3) Obligatia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultatii prenatale

Angajatorii au obligatia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultatii prenatale in limita a
maximum 16 ore platite pe luna in cazul in care investigatiile se pot efectua numai in timpul programului
de lucru, fara diminuarea drepturilor salariale.
4) Obligatia de a modifica locul de munca

Pentru salariatele gravide sau care au nascut recent si isi desfasoara activitatea numai in pozitia
ortostatica sau in pozitia asezat, angajatorii au obligatia de a le modifica locul de munca respectiv, astfel
incât sa li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze si amenajari pentru repaus in pozitie sezanda
sau, respectiv, pentru miscare.
Daca amenajarea conditiilor de munca si/sau a programului de lucru nu este din punct de vedere tehnic
si/sau obiectiv posibila sau nu poate fi ceruta din motive bine intemeiate, angajatorul va lua masurile
necesare pentru a schimba locul de munca al salariatei respective.
5) Obligatia de a modifica programul de lucru in cazul salariatelor care alapteaza

Angajatorii sunt obligati sa acorde salariatelor care alapteaza, in cursul programului de lucru, doua pauze
pentru alaptare de câte o ora fiecare, pana la implinirea vârstei de un an a copilului. In aceste pauze se
include si timpul necesar deplasarii dus-intors de la locul in care se gaseste copilul. La cererea mamei,
pauzele pentru alaptare vor fi inlocuite cu reducerea duratei normale a timpului sau de munca cu doua
ore zilnic.
Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ in timpul
de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de salarii al
angajatorului.
In cazul in care angajatorul asigura in cadrul unitatii incaperi speciale pentru alaptat, acestea vor indeplini
conditiile de igiena corespunzatoare normelor sanitare in vigoare.
4. Incetarea contractului de munca

Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul:
a. salariatei gravide, lauze sau care alapteaza, din motive care au legatura directa cu starea sa;
b. salariatei care se afla in concediu de risc maternal;
c. salariatei care se afla in concediu de maternitate;
d. salariatei care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul
copilului cu handicap, in varsta de pana la 3 ani;
62
e. salariatei care se afla in concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau,
in cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 18 ani.
Interdictia de a concedia salariata care se afla inconcediu de risc maternal se extinde, o singura data, cu
pana la 6 luni dupa revenirea salariatei in unitate.
Aceste interdictii nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii
judiciare sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii.
Salariatele ale caror raporturi de munca sau raporturi de serviciu au incetat din motive pe care le
considera ca fiind legate de starea lor, au dreptul sa conteste decizia angajatorului la instanta
judecatoreasca competenta, in termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia, conform legii. In cazul
in care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat sa
depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.
Angajatorul care a incetat raportul de munca sau de serviciu cu o salariata gravida, lauza sau care
alapteaza are obligatia ca, in termen de 7 zile de la data comunicarii acestei decizii in scris catre salariata,
sa transmita o copie a acestui document sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din unitate, precum
si inspectoratului teritorial de munca ori, dupa caz, Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
Inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza isi desfasoara activitatea angajatorul sau, dupa caz,
Agentia Nationala a Functionarilor Publici, in termen de 7 zile de la data primirii deciziei, are obligatia sa
emita aviz consultativ corespunzator situatiei constatate, pe care il va transmite avizul angajatorului,
angajatei, precum si sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din unitate.
63
Capitolul XIV
Lege 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca
si boli profesionale
1. Asiguratii
Au calitatea de asigurat cetatenii romani si cetatenii straini sau apatrizii care presteaza munca pentru
angajatori romani, pe perioada in care au, potrivit legii, domiciliul sau resedinta in România.
Are calitatea de asigurator, potrivit prezentei legi, Casa Nationala de Pensii Publice.
Legea reglementeaza doua categorii de asigurati :
(1) Persoane asigurate obligatoriu

Sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii:
a. persoanele care desfasoara activitati pe baza unui contract individual de munca, indiferent de
durata acestuia, precum si functionarii publici;
b. persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul
autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii
cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti;
c. somerii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate potrivit
legii;
d. ucenicii, elevii si studentii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale.
Vor beneficia de prestatiile acestei legi si salariatii romani care presteaza munca in strainatate din
dispozitia angajatorilor romani, in conditiile legii.
In cazul persoanelor asigurate obligatoriu, raporturile de asigurare se stabilesc intre angajatori si
asigurator.
(2) Persoane asigurate facultativ

Se pot asigura pentru accidente de munca si boli profesionale, pe baza de contract individual de asigurare,
persoanele care se afla in una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:
a. asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;
b. comanditati, administratori sau manageri;
c. membri ai asociatiei familiale;
d. persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;
e. persoane angajate in institutii internationale;
f. proprietari de bunuri si/sau arendasi de suprafete agricole si forestiere;
g. persoane care desfasoara activitati agricole in cadrul gospodariilor individuale sau activitati
private in domeniul forestier;
h. membri ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura;
i. alte persoane interesate, care isi desfasoara activitatea pe baza altor raporturi juridice decât cele
mentionate anterior.
In cazul acestor persoane, raporturile de asigurare se stabilesc intre asigurati si asigurator.
2. Categorii de prestatii
64
Asiguratii sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale au dreptul la
urmatoarele prestatii si servicii:
a) reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca;
b) reabilitare si reconversie profesionala;
c) indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca;
d) indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatie pentru reducerea
timpului de munca;
e) compensatii pentru atingerea integritatii;
f) despagubiri in caz de deces;
g) rambursari de cheltuieli.
2.1 Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca

cauzata de accidente de munca sau boli profesionale
Asiguratii beneficiaza de o indemnizatie pe perioada in care se afla in incapacitate temporara de munca in
urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale.
Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca reprezinta 80% din media veniturilor
salariale brute sau veniturilor lunare asigurate, care au fost realizate in ultimele 6 luni anterioare
manifestarii riscului.
Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca in cazul urgentelor medico-chirurgicale
este de 100% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului.
Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca in cazul accidentului de munca sau al bolii
profesionale se suporta in primele 3 zile de incapacitate de catre angajator, iar din a 4-a zi de incapacitate,
din contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
Durata de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este de 180 de zile in
intervalul de un an, socotita din prima zi de concediu medical.
In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii medicale si profesionale a asiguratului medicul
curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile. Prelungirea concediului medical
peste 180 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, in functie de evolutia cazului si de rezultatele actiunilor
de recuperare.
Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca datorata accidentelor de munca si bolilor
profesionale se acorda pe baza certificatului medical eliberat conform dispozitiilor legale.
2.2 Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca

si indemnizatia pentru reducerea timpului de munca
Asiguratii care, din cauza unei boli profesionale sau unui accident de munca, nu isi mai pot desfasura
activitatea la locul de munca anterior manifestarii riscului asigurat pot trece temporar in alt loc de munca.
Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca se acorda in conditiile in care venitul salarial
brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele
6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii.
Indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru cu o patrime din durata normala, ca urmare a unor
afectiuni cauzate de accidente de munca sau boli profesionale, se acorda asiguratilor care, in aceste
conditii, nu mai pot realiza durata normala de munca.
Aceste indemnizatii se acorda la propunerea medicului curant, cu avizul medicului asiguratorului, pentru
cel mult 90 de zile intr-un an calendaristic, in una sau mai multe etape. Cuantumul lor lunar al
indemnizatiilor este egal cu diferenta dintre media veniturilor salariale din ultimele 6 luni si venitul salarial
65
brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau prin reducerea timpului normal de munca, fara a se
depasi 25% din baza de calcul.
2.3 Compensatii pentru atingerea integritatii

Asiguratii care, in urma accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, raman cu leziuni permanente
care produc deficiente si reduc capacitatea de munca intre 20-50% au dreptul la o compensatie pentru
atingerea integritatii.
Compensatia se acorda la solicitarea persoanei indreptatite, pe baza deciziei medicului asiguratorului,
reprezinta o suma fixa in bani si se acorda integral, o singura data, fara a afecta celelalte drepturi sau
indemnizatii la care este indreptatit asiguratul, si nu este luata in baza de calcul pentru determinarea
acestor drepturi.
Cuantumul compensatiei pentru atingerea integritatii se stabileste in functie de gravitatea leziunii, in
limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute, comunicate de Institutul National de Statistica.
2.4 Despagubiri in caz de deces

In cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale,
beneficiaza de despagubire in caz de deces o singura persoana, care poate fi, dupa caz: sotul
supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul, in conditiile dreptului comun, sau, in
lipsa acesteia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Cuantumul despagubirii in caz de deces este de 4 salarii medii brute, comunicate de Institutul National de
Statistica.
Cererea pentru obtinerea despagubirii in caz de deces se depune la sediul asiguratorului, insotita de actele
din care rezulta dreptul solicitantului.
Drepturile de asigurare prevazute de prezenta lege se acorda astfel:
a) pentru accidente de munca, in baza procesului-verbal de cercetare a accidentului de munca,
intocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta;
b) pentru boli profesionale, in baza formularului de declarare finala a bolii profesionale, intocmit,
potrivit legii, de autoritatea competenta.
Pentru constatarea cazului asigurat si stabilirea drepturilor de asigurare, asiguratorul are acces si recurge
la procesul-verbal de cercetare, intocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta care efectueaza
cercetarea accidentelor soldate cu incapacitate temporara de munca, invaliditate si deces.
Asiguratorul verifica modalitatea in care a fost efectuata cercetarea si decide asupra caracterului de
munca al accidentului urmat de incapacitate temporara de munca.
In scopul stabilirii caracterului profesional al accidentului urmat de incapacitate temporara de munca,
asiguratorul poate coordona direct cercetarea accidentului, poate efectua o ancheta proprie sau poate
evalua dosarul de cercetare intocmit de comisia angajatorului, dupa caz.
4. Contributiile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale

Datoreaza contributii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale:
a. angajatorii, pentru asiguratii obligatoriu cu exceptia ucenicilor, elevilor si studentilor pe
durata efectuarii practicii profesionale, precum si cu exceptia somerilor
b. bugetul asigurarilor pentru somaj, in cazul somerilor
c. asiguratii, in cazul in care se asigura facultativ
66
Contributiile se stabilesc in functie de tarife si clase de risc. Tariful de risc se determina pentru fiecare
sector de activitate in functie de riscul de accidentare si de imbolnavire profesionala din cadrul sectorului
respectiv. Tarifele si clasele de risc se stabilesc potrivit normelor metodologice de calcul al contributiei de
asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, elaborate de CNPP si aprobate prin hotarâre a
Guvernului.
Contributia se stabileste astfel incât sa acopere costul prestatiilor si serviciilor pentru cazurile asigurate,
cheltuielile pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si cheltuielile
administrative.
In cazul persoanelor asigurate obligatoriu, cota de contributie se datoreaza si se plateste de angajatori si
este de 0,15%-0,85%, diferentiata in functie de clasa de risc. Baza lunara de calcul la care angajatorul
datoreaza contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale o constituie, dupa caz:
a. suma castigurilor brute realizate lunar de asigurati;
b. salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator numarului zilelor
lucratoare din concediul medical, cu exceptia cazurilor de accident de munca sau boala
profesionala.
In cazul persoanelor asigurate facultativ, contributia se datoreaza si se plateste de aceste persoane. Baza
lunara de calcul pentru aceste contributii o reprezinta venitul lunar prevazut in contractul individual de
asigurare, care nu poate fi mai mic decât salariul de baza minim brut pe tara. Contributia datorata de
aceste persoane este unica, in valoare de 1%, aplicata asupra venitului lunar asigurat, indiferent de
activitatea prestata.
In cazul somerilor, contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale se suporta
integral din bugetul asigurarilor pentru somaj, se datoreaza pe toata durata efectuarii practicii
profesionale in cadrul cursurilor organizate potrivit legii si se stabileste in cota de 1% aplicata asupra
cuantumului drepturilor acordate pe perioada respectiva.
67

DSS - Id

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DSS - Id

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dreptul securitatii sociale

Lector dr. Luminita Dima

Capitolul I - Politici si sisteme de securitate sociala

Capitolul II - Dreptul securitatii sociale

Capitolul III - Sistemul de asigurare pentru pensii

Capitolul IV – Asigurarile sociale de sanatate

Capitolul V - Concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate

Capitolul VI - Prestatiile pentru sustinerea familiei in vederea cresterii copilului

Capitolul VII - Sistemul asigurarilor pentru somaj

Capitolul VIII - Legea 416/2001 privind venitul minim garantat

Capitolul IX - Legea 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii

Capitolul X - Legea nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei

Capitolul XI - Legea 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Capitolul XII - Legea 210/1999 privind concediul paternal

Capitolul XIII- OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca

POLITICI SI SISTEME DE SECURITATE SOCIALA

1. Notiunea de securitate sociala

2. Continutul politicii de securitate sociala

3. Trasaturile sistemeleor de securitate sociala

4. Aparitia si evolutia sistemelor de securitate sociala

a) Primul sistem de securitate sociala

b) Legea americana a securitatii sociale (Social Security Act) din 1935

c) Legea securitatii sociale din Noua Zeelanda (1938)

d) Raportului lordului Beveridge

DREPTUL SECURITATII SOCIALE

(i) Raporturile de asigurare sociala

(ii) Raporturile de asistenta sociala

SISTEMUL DE ASIGURARE PENTRU PENSII

1) Sistemul de pensii publice (Pilonul I) – Legea 263/2010

2) Sistemul de pensii administrat privat (Pilonul II) - Legea 411/2004

3) Sistemul de pensii facultative (Pilonul III) - Legea 204/2006

Sistemul public de pensii

I. Sediul materiei: Legea 263/2010

II. Principiile sistemului public de pensii

III. Categorii de persoana asigurate

1) Persoanele asigurate obligatoriu, prin efectul legii

2) Persoane asigurate facultativ

IV. Stagiul de cotizare

 Calcularea stagiului de cotizare

 Evidenta stagiului de cotizare

VI. Contributia de asigurari sociale

 Modalitatea de stabilire a contributiei de asigurari sociale

- pentru conditii normale: 31,3%

 Sarcina suportarii contributiei de asigurari sociale

Categoria de Conditii normale Conditii deosebite Conditii speciale

Cota de contributie se aplica asupra cuantumului drepturilor banesti lunare ce se

Nota: Contribuţia de asigurări sociale datorată de contribuabili nu se impozitează.

VII. Baza de calcul a contributiilor de asigurari sociale

 Contributia datorata de angajator

VIII. Plata contributiilor de asigurari sociale

Nereţinerea şi nevărsarea de către angajatori a contribuţiei individuale de asigurări sociale generează

IX. Prestatiile ce se acorda in sistemul public de pensii

Reglementarea anterioara mai includea in categoria drepturilor de asigurari sociale concediile si

1. Pensia pentru limita de varsta

3. Pensia anticipata partiala

 Dreptul de optiune al sotului supravietuitor

 Stabilirea pensiei – stagiul potential

 Beneficiari ai ajutorului de deces

 Cuantumul ajutorului de deces

XI. Acordarea pensiei si aspecte privind jurisdictia

XII. Plata pensiei

b) Incetarea platii pensiei

c) Suspendarea platii pensiei