Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Forţe fundamentale
4 forţe fundamentale
1 - gravitaţională
2 - electromagnetică
3 - tare
4 - slabă
4 forţe fundamentale
Forţa Acţionează Raza de Tăria
asupra: acţiune
gravitaţională masa infinită 10-39
electromagnetică Sarcina infinită 10-2
electrică
nucleară tare Particule scurtă 1
“nucleare”
nucleară slabă Particule scurtă 10-5
subatomice
Gravitaţia
numai atractivă (nu s-a descoperit încă anti-
gravitaţia)
menţine planetele, stelele şi galaxiile
împreună
determină structura globală a Universului
Electromagnetismul
atractivă pentru sarcini opuse şi
repulsivă pentru sarcini asemenea
menţine atomii, moleculele, lichidele şi
solidele împreună
se transmite prin fotoni (lumină)
Majoritatea forţelor din viaţa zilnică sunt în
realitate electromagnetice. Duritatea,
elasticitatea, etc. depind de legăturile chimice
de natură electromagnetică. Culorile obiectelor
se datorează interacţiunii electromagnetice a
luminii cu materia
Forţa de frecare sau forţa
dintre o minge de tenis şi
rachetă sunt rezultatul net
dintre forţele electromagnetice
a multor, multor atomi.
Structura majorităţii corpurilor
din jurul nostru se datorează
legăturii chimice care apare ca
rezultat al interacţiunii
electromagnetice dintre
electronii şi protonii atomilor
care-i formează.
Forţa tare
rază scurtă de acţiune la nivelul nucleului!
atractivă la distanţe relativ mari, repulsivă
la distanţe mici
acţionează între protoni, neutroni şi
hadroni
menţine nucleele împreună
este cauza fuziunii în stele
Raza de acţiune a forţei tari
Forţa nucleară are o rază finită de acţiune
nu există nuclee naturale mai grele
decât Uraniul cu 92 protoni şi 146 de neutroni.
Datorită repulsiei electrostatice dintre
protoni cea mai mică perturbaţie
determină dezintegrarea alfa a nucleului
sau...
Fisiunea: divizarea nucleului conduce la
degajarea unei energii uriaşe
în mod necontrolat în bomba atomică
în mod controlat în reactoarele nucleare
De ce avem nevoie de
neutroni?
Neutronii măresc forţa
tare care menţine
stabilitatea nucleului
însă fără să crească
forţa electromagnetică
de repulsie care există
numai între protoni
Forţa slabă
schimbă un tip de quark în altul
determină dezintegrarea beta
determină explozia supernovelor şi
formarea tuturor elementelor chimice în
afară de hidrogen şi heliu
intermediată de bosonii intermediari
vectoriali W+,W -,Z 0
Forţa slabă este
responsabilă de
transformarea unui
neutron într-un proton
0 şi producerea unui
electron şi antineutrino
(dezintegrarea beta).
Particulele elementare
Cărămizile Universului
Care particulă este mai
elementară?
Există o particulă de materie indivizibilă?
Există mai multe particule elementare?
Depinde de nivelul ierarhic:
Casa – cărămizi, mortar, etc.
Chimie – atomi
Atomi – electroni şi nucleu
Nucleu - protoni şi neutroni
Nucleoni - quark-uri
Cum poţi ştii?
Istoria modernă a particulelor elementare
1897 – electron
1910 – nucleul (şi protonul)
1932 – neutronul şi
pozitronul
1935 - miuon
1939 – pion
1950 - 1960 – barioni
1950 -1960 – mesoni
1959 – neutrino electronic
1962 – neutrino miuonic
1970 - 1980 – up, down, strange, charm, bottom quark; tau
lepton
1983 - bosoni vectoriali intermediari W,Z
1995 – top quark
2001 - tau neutrino
Modele
Fermilab
Antimateria
Prezisă de Dirac în 1928 în
teoria sa care unifică mecanica
cuantică cu relativitatea
Primul exemplu descoperit de
Anderson în 1932 (pozitronul -
echivalentul antimateriei
electronului)
Particula şi antiparticula au sarcini electrice opuse, dar aceeaşi masă. Electronul este negativ, pozitronul este pozitiv. În câmp magnetic sunt deviaţi în direcţii opuse.
Cuante de energie
foton
Particula
De ce au
quark-urile
culori diferite?
Confinarea quark-urilor
De ce există
numai tripleţi de
quark-uri sau
perechi quark-
antiquark?
Forţa care le ţine legate pe quark-uri este atât de tare
încât la separarea lor se cheltuieşte atât de multă energie
încât aceasta generează o nouă pereche quark-antiquark.
Această forţă se numeşte de “culoare” şi este intermediată
de gluoni (de la glue - clei).
Concepţia modernă despre proton
include mai mult decât cele 3
quark-uri, numite quark-uri de
valenţă, care determină sarcina sa
electrică +1. Aceste 3 quark-uri
determină doar 2% din masa
protonului. Restul provine din
“marea” de quark-uri virtuale şi
gluoni virtuali care se creează din
vidul fizic şi este descrisă de
cromodinamica cuantică.
Modelul Standard
Fiecare particulă are numere
cuantice care o fac unică şi
diferită de celelalte.
Cele 4 forţe fundamentale
sunt intermediate de 4
particule:
-fotonul (electromagnetică)
-gluonul (tare, de culoare)
-bosonii W,Z (slabă)
-gravitonul (gravitaţională)
Observaţi simetria: acelaşi
număr de leptoni ca şi quark-
uri.
e u
e d
Materie
normală
Simetria matematică a modelului ducea la ipoteza
existenţei unui nou quark, quark-ul cu charm c, care a
fost descoperit în 1975.
e u s
e d ?
Dar în 1976 a fost descoperit
leptonul tau. De aici rezultă
existenţa altor quark-uri top şi
bottom. Bottom a fost descoperit în
1978, dar top s-a dovedit incredibil
de masiv şi s-a lăsat aşteptat până
în 1995.
e u s ?
e d c ?
Ultimul a fost descoperit tau neutrinul
în 2001.
e u s t
e d c b