Bulgaria

Bulgaria, oficial Republica Bulgaria (Република България, [rɛˈpublika bəlˈgarija]) este o

țară europeană situată în Peninsula Balcanică. Se învecinează cu România la nord (în cea mai
mare parte de-a lungul Dunării), Serbia și Republica Macedonia la vest și Grecia și Turcia la
sud. La est, teritoriul țării este delimitat de Marea Neagră.

 Geografie
Din punct de vedere geografic și al climei, Bulgaria prezintă o diversitate notabilă, cu peisaje
variind de la vârfurile alpine acoperite cu zăpadă, în Rila, Pirin și Munții Balcani, la vremea
temperată și însorită de pe coasta Mării Negre, la Câmpia Danubiană tipic continentală (antica
Moesie), în nord, până la puternica influență mediteraneană pe văile macedoniene și zonele
joase din sudul Traciei.

Bulgaria este formată din regiuni ale provinciilor antice Tracia, Moesia și Macedonia.
Sudvestul muntos al țării prezintă două lanțuri alpine - Rila și Pirin - iar mai la est sunt munții
Rodopului, mai scunzi, dar mai extinși. Muntele Rila include și cel mai înalt vârf din
Peninsula Balcanică, Musala, cu 2.925 m; întinsul lanț al Munților Balcani este orientat pe
direcția vest-est de-a lungul țării, la nord de faimoasa Vale a Rozelor. Dealuri și coline se pot
găsi în sudest, de-a lungul coastei Mării Negre în est, și de-a lungul principalului râu al
Bulgariei, Dunărea, în nord. Alte râuri importante sunt Struma și Marița, în sud. Există
aproximativ 260 de lacuri glaciare în Rila și Pirin, mai multe lacuri mari pe coasta Mării
Negre, și mai mult de 2.200 de lacuri amenajate. Izvoarele minerale sunt abundente, localizate
în special în sudvestul și centrul țării, la dintre munți.

Bulgaria are o climă temperată, cu ierni reci (cu multe precipitații) și veri calde și uscate,
precum și cu o influență mediteraneană de-a lungul coastei Mării Negre. Efectul de barieră a
Munților Balcani influențează clima de-a lungul țării : nordul Bulgariei este ceva mai răcoros
și ploios decât regiunile sudice. Precipitațiile medii din Bulgaria sunt de aproximativ 630 mm
pe an. Cela mai aride regiuni sunt Dobrogea și partea nordică de coastă, în timp ce părțile cele
mai înalte ale munților Rila și Stara Planina prezintă cele mai mari cantități de precipitații. În
timpul verii, temperaturile din sudul Bulgariei depășesc de obicei 40 de grade, dar rămân mai
scăzute pe coastă. Cea mai mare temperatură de până acum a fost 46,7 grade Celsius,
înregistrată lângă Plovdiv.
Parcul Naţional Pirin

Țara deține zăcăminte de minerale relativ importante, incluzând rezerve vaste de lignit și
antracită, sau minerale neferoase precum cuprul, plumbul, zincul și aurul. Există depozite
mari de mangan în nord-est. Depozite mai mici de fier, argint, cromit și nichel sunt de
asemenea prezente. Bulgaria este bogată în sare, gips, caolin și marmură.

Peninsula Balcanică își are numele de la lanțul muntos Balkan sau Stara Planina, care se
întinde de-a lungul centrului Bulgariei, ajungând până în Serbia de est.

Cele mai mari orașe ale Bulgariei

Nume Populație

Sofia 1.380.406
София

Plovdiv 376.918
Пловдив

Varna 346.944
Варна

Burgas 209.985
Бургас

Ruse 176.118
Русе

Stara Zagora 163.193

Стара Загора

Plevna 121.700
Плевен

Bazargic 115.861
Добрич

Sliven 106.434
Сливен

Șumen 103.016
Шумен

Bulgaria menține o bază științifică pe Insula Livingston, în Insulele South Shetland ale
Antarcticii.

] Regatul Bulgariei

După războiul ruso-româno-turc, 1877-1878 și Tratatul de Pace de la San Stefano din 3 martie
1878 s-a proclamat Principatul autonom al Bulgariei. Tratatul a fost însă respins de Marile
Puteri, care se temeau că o țară mare de limbă slavă în Balcani ar fi servit interesele Rusiei.
Aceasta a dus la un alt tratat de pace, Tratatul de la Berlin (1878) care a proclamat Principatul
autonom bulgar. Primul prinț bulgar a fost Alexander von Battenberg. Mare parte din
teritoriul Traciei a fost inclusă în regiunea Rumelia, iar restul Traciei și Macedonia au fost
date otomanilor. După războiul bulgaro-sârb și unificarea cu Rumelia de Est în 1885,
principatul s-a proclamat regat independent în data de 5 octombrie 1908, în timpul domniei lui
Ferdinand I al Bulgariei.

În 1912-1913, Bulgaria a fost implicată în războaiele balcanice, intrând în conflict de partea

Greciei și a Serbiei împotriva Imperiului Otoman, și apoi împotriva foștilor aliați în încercarea
disperată de a-și câștiga unitatea națională și de a-și extinde teritoriul. După ce a fost învinsă
în al doilea război balcanic, Bulgaria a pierdut mare parte din teritoriul cucerit în primul
război. Primul Război Mondial găsește Bulgaria de partea învinșilor. Înfrângerea Puterilor
Centrale a dus la alte pierderi teritoriale. Primul Război Mondial a dus la sosirea unui val de
peste 250.000 refugiați veniți din Macedonia, Tracia și Dobrogea. În anii 1930 numărul a
crescut, din cauza agresiunii Serbiei împotriva bulgarilor.[necesită  citare]

În al Doilea Război Mondial, Bulgaria a intrat în conflict de partea Axei, chiar dacă niciun
soldat bulgar nu a luptat împotriva URSS. În acest timp, bulgarii au ocupat o parte din Grecia
și din Iugoslavia, locuite de bulgari. Bulgaria a fost una dintre cele doua țări (împreună cu
Finlanda) care și-a salvat toți cetățenii evrei de lagarele naziste. În septembrie 1944, armata
sovietică a intrat în Bulgaria, mai târziu punând bazele Partidului Comunist și instaurând o
dictatură comunistă. În 1944, Bulgaria a întors armele împotriva Germaniei. Mai mult de
30.000 de soldați bulgari au murit în război.

Bulgaria a intrat în NATO pe 29 martie 2004, iar de la 1 ianuarie 2007, este membră a
Uniunii Europene.

Împărțire administrativă
Începând cu 1994, Bulgaria este împărțită în 28 de regiuni:

1. Blagoevgrad
2. Burgas
3. Dobrici
4. Gabrovo
5. Haskovo
6. Iambol
7. Kiustendil
8. Kârgeali
9. Loveci
10. Montana
11. Pazargik
12. Pernik
13. Plevna
14. Plovdiv
15. Razgrad
16. Ruse
17. Silistra
18. Sliven
19. Smolian
20. Sofia
21. Regiunea Sofia
22. Stara Zagora
23. Șumen
24. Târgoviște
25. Varna
26. Veliko Târnovo
27. Vidin
28. Vrața

Economie
Economia Bulgariei s-a contractat dramatic după 1989 prin pierderea pieței sovietice, de care
economia bulgară era strâns legată. Nivelul de trai a scăzut cu 40%, dar se așteaptă să atingă
nivele pre-1990 până la finalul lui 2003.
În plus, sancțiunile ONU împotriva Iugoslaviei și Irakului au continuat să ducă în declin
economia bulgară. Primele semne de revenire au apărut în 1994, când PIB-ul a crescut și
inflația a scăzut. În 1996, totuși, economia s-a prăbușit datorită reformelor economice sărace
și un sistem bancar instabil. Din 1997 țara s-a aflat pe traiectoria revenirii, prin creșterea PIB-
ului la o rată de 4-5%, creșterea FDI, stabilitatea macroeconomică și aderarea la UE stabilită
pentru 2007.

Guvernul curent, ales în 2001, a pledat pentru menținerea obiectivelor economice adoptate de
predecesorul său în 1997. În ciuda faptului că prognozele economice pentru 2002 și 2003 au
prezis creștere continuă în economia bulgară, guvernul încă are de a face cu o rată a șomajului
mare și standarde scăzute de viață. Bulgaria, ca și România a aderat la Uniunea Europeană la
1 ianuarie 2007.

Bulgaria își acoperă până la 98% din necesarul de gaze naturale din importurile rusești[16].

Bulgaria consumă anual 3,2-3,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale și importă 95-98%
din această cantitate din Rusia[17].

Agricultura

În anul 2008, Bulgaria a avut o recoltă de 4,4 milioane de tone de grâu, față de 2,4 milioane
de tone în 2007[18].

Demografie
Conform recensământului din 2001, populația Bulgariei este în principal de etnie bulgară
(83.9%), dar conține și două minorități mari, de turci (9.4%) și de romi (4.7%).

Restul de 2% consistă din mai multe minorități mici, incluzând armeni, tătari, greci, ruși,
români (incluzând vlahi și aromâni), ucraineni, găgăuzi și evrei. 84,8% din populația bulgară
vorbește limba bulgară, o membră a grupului slavic, care este singura limbă oficială, dar sunt
vorbite și alte limbi, conform etniilor existente.

Majoritatea bulgarilor (83.9%) sunt cel puțin nominal membri ai Bisericii Ortodoxe Bulgare,
biserica națională est-ortodoxă. Alte religii includ Islamul (12.1%), Romano-Catolicismul
(1.7%), Iudaismul (0.8%), însă există și membri ai bisericii protestante, Gregorio-Armene ș.a.
printre restul de 1.6% din cetățeni.