Sunteți pe pagina 1din 17

Demografia României

În anul 2000 România avea o populaţie de 22.455.485 de locuitori, aproape de cea din
Venezuela sau din Malaiesia, situânduse pe locul 43 în lume şi pe locul 13 în Europa din acest
punct de vedere. Urmărind evoluţia populaţiei, conform tabelului şi graficului de mai jos, se
poate sesiza o descreştere continuă a numărului de locuitori din România. Scopul acestei lucrări
este calculul indicatoriilor demografici specifici, interpretarea rezultatelor şi stabilirea cauzelor
ce au determinat anumite fenomene.

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Populaţi
22455485 22430457 21833483 21772774 21711252 21658528 21610213 21565119 21528627 21498616 21462186
a

Conform datelor, România a pierdut aproape 1 milion de locuitori în ultimii 10 ani. Este
foarte probabil ca această pierdere să fie şi mai mare, având în vedere veritabila explozie a
migraţiei pentru muncă după anul 2001 şi tendinţa unora dintre migranţi de a se stabili definitiv
în ţările în care se află. Numai viitorul recensământ ne va oferi o imagine corectă a dimensiunii
scăderii populaţiei ţării. Scăderea natalităţii ca urmare a situaţiei economice precare şi a adoptării
modelului familiei nucleu, a afectat şi ea volumul populaţiei în sensul descreşterii ei.
1.1 Structura populaţiei pe sexe

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Masculin 10980041 10963364 10664186 10627715 10591835 10561710 10535140 10511076 10490913 10472812 10451093

Feminin 11475444 11467093 11169297 11145059 11119417 11096818 11075073 11054043 11037714 11025804 11011093
a. Greutatea Specifică

gm= Populaţia masculinăPopulaţia totală x 100


gf= Populaţia femininăPopulaţia totală x 100
2 2
20 0 0
08 0 1
9 0

4 4
48 8. 8.
g
.7 7 6
m
3٪ 1 9
٪ ٪

Interpretare: În anul 5 5
2010 populaţia României 51 1, 1.
gf .2 2 3
a fost formată în 7٪ 9 1
proporţie de 48.69٪ din ٪ ٪
bărbaţi şi în proporţie de
51.31٪ din femei.

b. Disproporţia dintre sexe

2 2 gf-m= gf-gm
20 0 0
08 0 1
9 0

2. 2. 2.
gf
5 6
- 54
8 2
m ٪ ٪ ٪
c. Raportul dintre
sexe
• Raportul de masculinitate: rm=Populaţia masculinăPopulaţia feminină
x100

• Raportul de feminitate: : rf=Populaţia femininăPopulaţia masculină x100


2 2
20 0 0
08 0 1
9 0

9 9
95 4. 4.
r
.0 9 9
m
4٪ 8 1
٪ ٪
Interpretare: În anul
1 1
2010, în România, există 10 0 0
un excedent feminin care 5. 5. 5.
rf
se datorează speranţei de 21 2 3
٪ 8 5
viaţă mai ridicată la
٪ ٪
femei.

1.2 Structura populaţiei pe vârste

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

0 - 14 4098080 3985623 3779298 3632680 3500149 3372705 3334072 3288439 3265476 3245775 3241295

15 – 64 15351612 15368667 14954474 14993094 15024274 15059698 15062288 15049402 15040748 15019959 14995129

65+ 2985513 3054103 3061021 3107782 3148905 3191446 3188005 3199722 3198218 3204225 3194874

a. Greutatea specifică

g0-14= Populaţia 0-14Populaţia totală x 100


2 2
20 0 0
08 0 1
9 0

1
g 15 1
5.
0- 5.
.1 0
1 1
4 6٪ 9 ٪
٪

Interpretare: Se observă g 6 6
g65+ > 12%, ceea ce 1 69 9. 9.
înseamnă că populaţia 5- .8 8 8
României este 6 6٪ 6 6
îmbătrânită. 4 ٪ ٪
1 1
g
14 5. 5.
6
.9 20%
0 0→populaţia este tânără
b. Raportul dintre
5
8٪ 5 4 bătrâni şi tineri
+ 20% - 40% →populaţie în curs de
٪ ٪
îmbătrânire
Kb/t= P65+P0-
>40% → populaţia este îmbătrânită
14 x 100

2 2
20 0 0
08 0 1
9 0

9 9
K 97 8. 8.
b/ .9 7 5
Interpretare: Kb/t t 4٪ 1 6
depăşeşte cu mult 40%, ٪ ٪
confirmând colcluzia
punctului anterior. La 100 de copii sunt 98 de bătrâni, înseamnând că numărul de copii născuţi
nu asigură înlocuirea generaţiilor. Pe termen lung acest lucru va însemna că nu vor exista destul
resurse pentru susţinerea sistemelor de pensii.

c. Raportul de dependenţă de vârstă

Kd= Populaţia 0-14 Populaţia65+ Populaţia15-64 x100


2 2
20 0 0
08 0 1
9 0

4 4
Piramida vârstelor în 42 2. 2.
anul 2006, în România K
.9 9 9
d
7٪ 4 2
٪ ٪
1.3 Structura populaţiei după starea civilă
A. NUPŢIALITATEA

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Nupţialitate 1358 1299 1290 1339 1433 1418 1466 1892 1494 1342
a 08 30 18 53 04 32 37 40 39 75

a. Rata brută a nupţialităţii

cb =CăsătoriiPopulaţia medie x 1000 (Populaţia medie 2000-2009 =19 608 750, 35)
2 2
20 0 0
07 0 0
8 9

7. 6.
9.
6 8
cb
Interpretare: În România, 65 2 4
în anul 2009 sau ‰ ‰

înregistrat aproximativ
6.84 de căsătorii la 1000
de locuitori.

b. Rata generală a nupţialităţii

cg= CăsătoriiP15+ X 1000 (P15+medie 2000-2009 = 16 398 223,45)

2 2
20 0 0
07 0 0
8 9

11
9. 7.
.5 1 9
cg
4 1 2
‰ ‰

Interpretare: În România, în 2009, la 1000 de personae cu vârsta de peste 15 ani sau înregistrat
aproximativ 7.92 de căsătorii.

B. DIVORŢIALITATEA

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Divorţialitate 3072 3113 3179 3307 3522 3319 3267 3630 3568 3234
a 5 5 0 3 5 3 2 8 5 1

c. Rata brută de divorţialitate

db= DivorţuriPopulaţia medie x 1000


2 2
20 0 0
07 0 0
8 9

1. 1. 1.
d 8 6
85
b 1 4
Interpretare: În România,
‰ ‰ ‰
în anul 2009, sau
înregistrat 1.64 divorţuri
la 1000 de locuitori.

d. Rata generală de divorţialitate

dg=DivorţuriP15 X 1000
2 2
20 0 0
07 0 0
8 9

2. 2. 1.
d 1 9
21
Interpretare: În România, g 7 7
‰ ‰ ‰
în anul 2009, au avut loc
aproximativ 1.97
divorţuri la 100 de locuitori cu vârsta de peste 15 ani.

e. Raportul dintre divorţuri şi căsătorii

dc=DivorţuriCăsătoriix 100

2 2
20 0 0
07 0 0
8 9

19 2 2
.1 3. 4.
dc 8 0
Interpretare: În anul 8 7 8
2009, în România sau ٪ ٪ ٪
înregistrat 24.08 divorţuri
la 100 de căsătorii.

f. Rata nupţialităţii nete

cn= Căsătorii-DivorţuriPopulaţia mediex 1000


2 2
20 0 0
07 0 0
8 9

7.5.
5.
1
Interpretare: În România, cn 79 8
9
în anul 2009, diferenţa ‰ ‰ ‰
dintre căsătorii şi
divorţuri la 1000 de locuitori a fost de aproximativ 5.19

1.4 Natalitatea şi fertilitatea

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Natalitate 2345 2203 2105 2124 2162 2210 2194 2147 2219 2223
a 21 68 29 59 61 20 83 28 00 88

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

P15- 581675 581117 559994 560929 561721 560908 557132 552049 547726 543267
49feminină 5 0 2 5 8 5 4 1 2 7

a. Rata brtută de natalitate

nb= NatalitatePopulaţia totală x 1000


200 200 200
7 8 9

9. 10. 10.3
nb 95 3 4
‰ ‰ ‰

Interpretare: În
România, în anul 2009, la 1000 de locuitori au avut loc 10 naşteri.

b. Rata generală de fertilitate

fg= NatalitateP15-49 feminină x 1000


200 200 200
7 8 9

38 40. 40.9
fg .89 51 3
‰ ‰ ‰
Interpretare: Se
observă o creştere a ratei generale de fertilitate, în anul 2009 ajungânduse la 41 de naşteri la 1000
de femei fertile.

1.5 Mortalitatea

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Mortalitate 2558 2596 2696 2665 2588 2621 2580 2519 2532 2572
a 20 03 66 75 90 01 94 65 02 13

1363 1395 1444 1427 1384 1384 1362 1334 1354 1375
Masculin
25 49 80 10 40 61 64 05 10 50

1194 1200 1251 1238 1204 1236 1218 1185 1177 1196
Feminin
95 54 86 65 50 40 30 60 92 63
Decese pe
categorii de 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
vârstă

0 - 14 6754 6241 5602 5186 5077 4622 4299 3716 3505 3227

7431 7552 7561 7328 6938 6776 6619 6531 6701 6793
15 – 64
9 8 7 0 6 2 8 7 4 9

1747 1778 1884 1881 1844 1897 1875 1829 1826 1860
65+
47 34 47 09 27 17 97 32 83 47

a. Rata brută de mortalitate

mb =
200 200 200
7 8 9

11 11.
m 11.9
.68 76
b 6‰
‰ ‰

DecesePopulaţia totală x 1000

Interpretare: În anul 2009, în România sau înregistrat aproximativ 11.96 de decese la 1000 de
locuitori.

b. Vârsta medie la deces

X= Vârsta Y x Nr. persoane decedate de vârstă YTotal decese


200 200 200
7 8 9

16.6 16. 17.0


X
8 74 3

Interpretare: Se observă o creştere a vârstei medie la deces. Acest fenomen se poate datora
diminuării deceselor în primii ani de viaţă.

c. Ratele sepcifice de mortalitate pe sexe

mm= DmPm x 1000 sau mf= DfPf x 1000


m 200 200 200
m 7 8 9

Ma 12.6 12.
13.1
scu 9
9‰ 3‰
lin ‰

Fe 10.7 10.
10.8
min 67
2‰ 5‰
in ‰ Interpretare: În
anul 2009, la
fel ca în anii precedenţi, se observă o supramortalitate masculină. Ea se poate datora
condiţiilor dificile de muncă sau anumitor boli spre care bărbaţii sunt predispuşi.

d. Ratele specifice de mortalitate pe vârste

mx = DxPx x 1000
200 200 200
7 8 9

1.13 1.0
0- 0.99
7
14 ‰ ‰

15 4.34 4.4
4.52
– 5
‰ ‰
64 ‰

65 57.1 57.
58.0 Interpretare:
1
+ 7‰ 6‰ Numărul de

decese la
persoanele trecute de 65 de ani este considerabil mai mare decât la celelalte grupe de
vârste.

1.6 Reproducerea populaţiei

- Se referă la procesul continuu de reînoire a populaţiei

a. Sporul natural

DN =
200 200 200
7 8 9

- -
-
31
DN 372 348
30
37 25
2

Natalitate – Decese
Interpretare: În ultimii ani, în România, sporul natural a avut valori negative, ceea ce
pe termen lung va însemna o diminuare a efectivului populaţiei.

b. Rata sporului natural

SN = DnPopulţia totală x 1000


200 200 200
7 8 9

- - -
SN 1.7 1.5 1.6
‰ ‰ ‰

1.7
Densitatea populaţiei

d = PopulaţieSuprafaţa → d = 21462186238 391 = 90.02

Interpretare: În 2010, în România, au fost 90.02 locuitori /km2

Concluzii

După cum se pote observa şi în grafice, populaţia României a înregistrat un spor natural
negativ, în condiţiile în care numărul naşterilor a fost depăşit de cel al deceselor. în ultimii ani,
sporul natural a înregistrat în România o anumită ciclicitate, cu valori negative mai
mari în lunile de iarnă şi uşoare valori pozitive în vara sau la începutul toamnei. Cu
toate acestea el nu a atins valori pozitive în ultimii 10 ani.

Nu se poate afirma cu argumente că această scădere a a sporului natural, şi


implicit a populaţiei, a avut efecte economice negative semnificative şi vizibile.
Societatea nostră se află în transformare economică şi socială, cu resurse limitate
pentru acoperirea nevoilor esenţiale ale populaţiei ( învăţământ,
sănătate etc). Tocmai de aceea o populaţie scăzută diminuează presiunea asupra
acestor resurse , facilitând o eficienţă mai mare. Acest avantaj economic este unul
temporar, în condiţiile în care el va lăsa amprente asupra evoluţiei natalităţii în
viitor şi asupra procesului de îmbătrânire demografică.

Oamenii de ştiinţă sunt de părere că pentru diminuarea acestor fenomene


negative soluţiile sunt următoarele:

– Redresarea fertilităţii, prin stimularea economică a salariatelor


– Reducerea mortalităţii generale
– Migraţia altor populaţii

Proiect Demografie
– Populaţia României -

Andraşi Ines

SPE

S-ar putea să vă placă și