INFRACŢIUNI CONTRA PATRIMINIULUI :

FURTUL(art.208) CONT LEGAL“Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia,
fǎrǎ consimţǎmântul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, se pedepseşte cu
închisoare de la 1 la 12 ani. Se considerǎ bunuri mobile şi orice energie care are o valoare
economicǎ, precum şi înscrisurile.Fapta constituie furt chiar dacǎ bunul aparţine în
întregime sau în parte fǎptuitorului, dar în momentul sǎvârşirii acel bun se gǎsea în
posesia sau deţinerea legitimǎ a altei persoane. De asemenea, constituie furt luarea în
condiţiile alin. 1 a unui vehicul, cu scopul de a-l folosi pe nedrept. «
A.OBIECTUL INFRACTIUNII: -OB JURIDIC GENERIC- îl constituie relaţiile sociale
a cǎror formare, desfǎşorare şi dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului.
Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor corporale şi incorporale, consumabile ori
fungibile, mobile sau imobile, principale ori accesorii care au o valoare economicǎ.
-OB JURIDIC SPECIAL- îl constituie valoarea socialǎ, relaţiile sociale de ordin
patrimonial a cǎror existenţǎ, evoluţie sau dezvoltare este condiţionatǎ de pǎstrarea
situaţiei fizice a bunurilor mobile şi de împiedicarea luǎrii pe nedrept a acestor bunuri din
patrimoniul privat sau public.
-OBIECT MATERIAL- este un bum mobil care se aflǎ în posesia sau detenţia altei
persoane. Acest bun trebuie sǎ aibǎ o valoare pentru cel care îl deţine şi nu o valoare în
general. Imobilele nu pot face obiectul unei infracţiuni de furt ci pǎrţi dintr-un imobil.
Sunt considerate bunuri mobile şi acele energii susceptibile de a fi sustrase şi care au o
anumitǎ valoare economicǎ (energia electricǎ, termicǎ, hidraulicǎ).
B.SUBIECTII INFRACTIUNII : -SUBIECTUL ACTIV- este orice persoanǎ fiz resp pen.
Particapaţia este posibilǎ în toate formele sale. Coautoratul schimbǎ încadrarea juridicǎ,
transformând fapta în furt calificat.
-SUBIECTUL PASIV- orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ. Poate fi întâlnitǎ o pluralitate
de subiecţi pasivi.
A.LATURA OBIECTIVǍ : -ELEM MATERIAL- se realizeazǎ printr-o acţiune de
deposedare sau printr-o apropriere, furtul caracterizându-se şi printr-o acţiune de
sustragere a bunului mobil. Elementul material prezintǎ unele cerinţe esenţiale: sǎ fie
vorba de un bun mobil; acesta sǎ se gǎseascǎ în posesia sau detenţia altei persoane si
luarea sǎ se fi fǎcut fǎrǎ consimţǎmântul acesteia.
-URMAREA IMEDIATǍ- constǎ în trecerea bunului din stǎpânirea de fapt a posesorului
sau detinǎtorului, în cea a fǎptuitorului sau atunci când bunul luat fǎrǎ drept a fost ascuns
de fǎptuitor chiar în locul de unde l-a sustras, fǎcând imposibilǎ utilizarea lui de cǎtre
posesor sau detentor. Când se realizeazǎ o restituire a bunului, urmarea imediatǎ nu este
înlǎturatǎ.
-RAPORTUL DE CAUZALITATE-trebuie sǎ se stabileascǎ în concret, cǎ urmarea
imediatǎ este o consecinţǎ a sǎvârşirii elementutlui material.
B.LATURA SUBIECTIVǍ : -FORMA DE VINOVǍTIE- intenţia directǎ în cele mai
multe cazuri, dar şi cea indirectǎ atunci când bunul sustras mai conţine în el alt bun.
.FORME: 1. actele preparatorii -sunt posibile dar nu se pedepsesc ;
2. tentativa- se pedepseşte cfm. art. 222 C.pen.;
3. fapt consumat- fapta se consumǎ în momentul în care bunul a fost scos din sfera de
posesie sau stǎpânire a persoanei pǎgubite. Simpla deposedare a subiectului pasiv duce
automat la realizarea infracţiunii de furt, şi deci la consumarea ei ;
4. fapt epuizat- acesta este considerat a fi momentul în care a încatat activitatea
infracţionalǎ(furtul de energie electricǎ).
SANCŢIUNI : -închisoare de la 1 la 12 ani.

FURTUL CALIFICAT(art.209 C.pen.): 1.CONŢINUTUL LEGAL: “Furtul sǎvârşit în

urmǎtoarele împrejurǎri: a. de douǎ sau mai multe persoane împreunǎ;
b. de o persoanǎ având asupra sa o armǎ sau o substanţǎ narcoticǎ ;
c. de cǎtre o persoanǎ mascatǎ, deghizatǎ sau travestitǎ ;
d.asupra unei persoane aflate în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa sau de a se apǎra ;
e. într-un loc public ;
f. într-un mijloc de transport în comun ;
g. în timpul nopţii ;
h. în timpul unei calamitǎţi ;
i. prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fǎrǎ drept a unei chei adevǎrate ori a unei
chei mincinoase, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani.
Cu aceeaşi pedeapsǎ se sancţioneazǎ şi furul privind :
a. un bun care face parte din patrimoniul cultural ;
b. un act care serveşte pentru dovedirea stǎrii civile pentru legitimare sau identificare.
Furtul privind urmǎtoarele categorii de bunuri :
a. ţiţei, gazolinǎ, condensat, etan lichid, benzinǎ, motorinǎ, alte produse petroliere sau
gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisternǎ ;
b. componente ale sistemelor de irigaţii ;
c. componente ale reţelelor electrice ;
d. un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarme ori alertare în caz de incendiu sau
alte situaţii de urgenţǎ publicǎ ;
e. un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenţie la incendiu, la accidente de
cale feratǎ, rutiere, navale sau aeriene, ori în caz de dezastru ;
f. instalaţii de siguranţǎ şi dirijare a traficului feroviar, rutier, naval şi aerian şi
componente ale acestora, precum şi componente ale mijloacelor de transport aferente ;
g. bunuri prin însuşirea cǎrora se pune în pericol siguranţa traficului şi a persoanelor pe
drumurile publice ;
h. cabluri, linii, echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii, precum şi componente de
comunicaţii, se pedepseşte cu închisoare de la 4 la 18 ani.
Furtul care a produs consecinţe deosebit de grave se pedepseşte cu închisoare de la 10 la
20 de ani şi interzicerea unor dr.
În cazul prevǎzut la alin. 3 lit. a sunt considerate tentativǎ şi efectuarea de sǎpǎturi pe
terenul aflat în zona de protecţie a conductei de transport al ţiţeiului, etanului lichid şi
benzinei, altor produse petroliere sau gazelor naturale, precum şi deţinerea în acele locuri
sau în apropierea
depozitelor, cisternelor sau vagoanelor-cisternǎ, a ştuţurilor, instalaţiilor sau oricǎror altor
dispozitive de prindere ori perforare. »
a. de douǎ sau mai multe persoane împreunǎ - Aceastǎ agravantǎ presupune cel puţin doi
autori, instigatori şi complici. Periculozitatea rezultǎ din conlucrarea acestora la
sǎvârşirea faptei cu mai multǎ uşurinţǎ. Existǎ aceastǎ agravantǎ şi în situaţia în care
fapta se sǎvârşeşte de un major împreunǎ cu un minor, chiar dacǎ cel din urmǎ nu
rǎspunde penal.
b. de o persoanǎ având asupra sa o armǎ sau o substanţǎ narcoticǎ - Pericolul social al
faptei creşte, în aceastǎ situaţie deoarece fǎptuitorul care este înarmat sau are asupra sa o
substanţǎ narcoticǎ se simte mai în siguranţǎ,
-este mai dezinvolt, ştiind cǎ prin folosirea cestor mijloace poate mobiliza sau intimida
victima. Pentru realizarea agravantei este deci necesar ca fǎptuitorul sǎ aibǎ asupra sa
aceste instrumente şi nu în mod obligatoriu sǎ le foloseascǎ. În cazul în care fǎptuitorul
are o armǎ asupra sa şi nu are permis de port armǎ, infracţiunea de furt calificat intrǎ în
concurs real cu cea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor(art.279C.pen.)
c. de cǎtre o persoanǎ mascatǎ, deghizatǎ sau travestitǎ - Aceastǎ împrejurare conferǎ
furtului un caracter mai grav datoritǎ pericolului pe care îl prezintǎ fǎptuitorul. Acesta
opereazǎ astfel încât sǎ intimideze şi sǎ înfricoşeze victima, ştiind totodatǎ cǎ va fi mai
greu de recunoscut.
d. asupra unei persoane aflate în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa sau de a se apǎra
Aceastǎ agravanta are la bazǎ situaţia în care se aflǎ subiectul pasiv, care este o persoanǎ
incapabilǎ de a-şi exprima voinţa. Starea respectivǎ, cunoscutǎ şi valorificatǎ de fǎptuitor,
îl face sǎ acţioneze cu mai mult curaj, cu mai multǎ dezinvolturǎ. Incapacitatea constǎ
într-o stare psiho-fizicǎ ce pune persoana în imposibilitatea de a realiza ce se petrece în
jurul sǎu. Incapacitatea victimei de a se apǎra nu trebuie sǎ fie consecinţa unei fapte a
autorului, deoarece în acest caz vom fi în prezenţa infracţiunii de tâlhǎrie.
e. într-un loc public - Aceastǎ agravantǎ se justificǎ prin aceea cǎ într-un loc public sunt
prezente de obicei mai multe persoane, iar fǎptuitorul îşi realizeazǎ acţiunea cu mai multǎ
uşurinţǎ. Prin loc public trebuie sǎ înţelegem situaţia prevǎzutǎ în art.152 C.pen.
f.într-un mijloc de transport în comun - Se are în vedere în acest caz, condiţiile de
deplasare în aglomereţie şi fluxul mare de cǎlǎtori, starea de obosealǎ a acestora şi
imposibilitatea de supraveghere a bagajelor. Aceste aspecte constituie împrejurǎri de care
pot profita infractorii pentru a sustrage diferite bunuri. Aceastǎ agravantǎ nu se reţine în
cazul furturilor sǎvârşite în taxiuri, deoarece acestea nu sunt considerate mijloace de
transport în comun, fiind destinate unui numǎr restrâns de persoane.
g. în timpul nopţii - Aceastǎ împrejurare este consideratǎ agravantǎ, deoarece furtul
sǎvârşit în astfel de situaţii este mai uşor de executat decât în timpul zilei când
vizibilitatea este sporit mai bunǎ. La adǎpostul întunericului, fǎptuitorul are posibilitatea
sǎ transporte şi sǎ ascundǎ bunurile furate.
h. în timpul unei calamitǎţi Aceste situaţii prezintǎ un grad de pericol social sporit,
deoarece în timpul unor astfel de evenimente, grija este îndreptatǎ cǎtre salvarea altor
valori decât cele patrimoniale. Aceste situaţii creeazǎ pentru infractori posibilitǎţi mai
mari de sustragere a unor bunuri.
i. prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fǎrǎ drept a unei chei adevǎrate ori a unei
chei mincinoase Aceastǎ agravantǎ se referǎ la anumite mijloace pe care le foloseşte
fǎptuitorul în vederea sǎvârşirii furtului, ce îi imprimǎ faptei un careacer mai grav. Prin
efracţie înţelegem înlǎturarea violentǎ a oricǎrul obiect sau dispozitiv de siguranţǎ.
j. un bun care face parte din patrimoniul cultural - Aceastǎ agravantǎ vizeazǎ natura
bunului care formeazǎ elementul material al furtului, în sensul cǎ acesta face parte din
patrimoniul cultural al ţǎrii noastre. Fac parte din aceastǎ categorie bunurile cu valoare
istoricǎ, artisticǎ
k. un act care serveşte pentru dovedirea stǎrii civile pentru legitimare sau identificare.
Introducerea acestei agravante este justificatǎ prin aceea cǎ, odatǎ sustrase de infractori,
aceste acte le dau posibilitatea acestora ca prin falsuri sǎ-şi atribuie o stare civilǎ care nu
le aparţinǎ şi sǎ se punǎ în siguranţǎ contra unui risc de identificare. Din aceastǎ categorie
fac parte : buletinul, paşaportul, legitimaţia. În situaţia în care fǎptuitorul sustrage un
portofel care conţine şi astfel de acte, el va rǎspunde pentru furt calificat, deoarece
autorul trebuia sǎ prevadǎ cǎ în portofel se pot
gǎsi astfel de acte ;
l. furtul sǎvârşit în condiţiile art.209 alin. 3 C.pen. - Aceastǎ agravantǎ vizeazǎ calitatea
obiectului material al infracţiunii. Sustragerea acestora poate provoca urmǎri deosebite
activitǎţilor umane şi pot pune în pericol viaţa mai multor persoane. Totodatǎ, sustragerea
şi valorificarea acestor bunuri pot aduce mari pierderi proprietarului sau posesorului
şi în acelaşi timp mari avantaje ilegale fǎptuitorului;
m.când furtul a produs consecinţe deosebit de grave - Aceastǎ agravantǎ are în vedere
urmarea produsǎ de sǎvârşirea faptei. Prin consecinţe deosebit de grave se înţelege o
pagubǎ materialǎ ce depǎşeşte 2.000.000.000.de lei sau o perturbare gravǎ a activitǎţii
cauzatǎ unei autoritǎţi publice sau unei unitǎţi la care se referǎ art. 145 C.pen., ori altei
persoane fizice sau juridice(art.146 C.pen.).

TǍLHǍRIA(art.211 C.pen.): 1.Conţinutul legal: “Furtul sǎvârşit prin întebuinţare de

violenţe sau ameninţǎri ori prin punerea victimei în stare de inconştienţǎ sau neputinţǎ de
a se apǎra , precum şi furtul urmat de întrebuinţarea unor astfel de mijloace pentru
pǎstrarea bunului furat sau pentru înlǎturarea urmelor infracţiunii ori pentru ca fǎptuitorul
sǎ-şi asigure scǎparea, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 18 ani.
Tâlhǎria sǎvârşitǎ în urmǎtoarele împrejurǎri: a. de o persoanǎ mascatǎ, deghizatǎ sau
travestitǎ;
b. în timpul nopţii ;
c. într-un loc public sau într-un mijloc de transport, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la
20 de ani.
Pedeapsa este închisoarea de la 7 la 20 de ani, dacǎ tâlhǎria a fost sǎvârşitǎ : a. de doua
sau mai multe persoane împreunǎ ;
b. de o persoanǎ având asupra sa o armǎ, o substanţǎ narcoticǎ ori paralizantǎ ;
c. într-o locuinţǎ sau în dependinţe ale acesteia ;
d. în timpul unei calamitǎţi ;
e. a avut vreuna din urmǎrile arǎtate în art.182.
Tâlhǎria care a produs consecinţe deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea
victimei se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi inrerzicerea unor drepturi. »
2A.OBIECTUL INFRACTIUNII: -OB JURIDIC GENERIC- îl constituie relaţiile sociale
a cǎror formare, desfǎşorare şi dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului.
-OB JURIDIC SPECIAL- este complex, fiind reprezentat de releţiile sociale
patrimoniale, ca obiect juridic principal, precum şi de relaţiile sociale privind viaţa,
sǎnǎtatea, integritatea corporalǎ şi libertatea persoanei, ca OBIECT JURIDIC
SECUNDAR. Aşadar, tâlhǎria este îndreptatǎ în acelaşi timp împotriva a douǎ valori
sociale(patrimoniul şi persoana) ;
-OBIECT MATERIAL- este un bun mobil care se aflǎ în posesia sau detenţia altei
persoane cât şi corpul persoanei împotriva cǎreia se îndreaptǎ activitatea infracţionalǎ.
2B.SUBIECTII INFRACTIUNII : -SUBIECTUL ACTIV-este orice persoanǎ.
Particapaţia este posibilǎ în forma instigǎrii şi complicitǎţii. Coautoratul schimbǎ
încadrarea juridicǎ, transformând fapta într-o variantǎ agravantǎ.
-SUBIECTUL PASIV- orice persoanǎ fizicǎ nu şi juridicǎ ca în cazul furtului. Poate fi
întâlnitǎ o pluralitate de subiecţi pasivi.
3A.LATURA OBIECTIVǍ : -ELEMENTUL MATERIAL- se realizeazǎ prin douǎ
acţiuni corelate şi anume : acţiunea de furt, în principal, şi printr-o acţiune de ameninţare
sau violenţǎ, în secundar. Violenţele trebuie sǎ fie exercitate direct împotriva victimei.
Dacǎ acestea îmbracǎ forma distrugerii, va exista un concurs de infracţiuni. Totodatǎ
când bunul se ia prin smulgere va exista întotdeauna infracţiunea de tâlhǎrie.
Tâlhǎria poate intra în concurs cu infracţiunea de ultraj când fapta se sǎvârşaşte asupra
unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implicǎ exerciţiul autoritǎţii de stat.
-URMAREA IMEDIATǍ- constǎ în trecerea bunului din stǎpânirea de fapt a posesorului
sau detinǎtorului, în cea a fǎptuitorului. În unele modalitǎţi agravate se poate produce şi
moartea victimei.
-RAPORTUL DE CAUZALITATE- trebuie sǎ se stabileascǎ în concret, cǎ urmarea
imediatǎ este o consecinţǎ a sǎvârşirii elementutlui material.
3B.LATURA SUBIECTIVǍ : -forma de vinovǎţie- intenţia directǎ în ceea ce priveşte
acţiunea principalǎ dar şi cea secundarǎ. Când fapta are ca urmare o vǎtǎmare corporalǎ
gravǎ sau moartea victimei, forma de vinovǎţie este praeterintenţia
4.FORME : 1. actele preparatorii - sunt posibile dar nu se pedepsesc ;
2. tentativa- se pedepseşte cfm. art. 222 C.pen.;
3. fapt consumat- fapta se consumǎ în momentul în care bunul a fost scos din sfera de
posesie sau stǎpânire a bunului concomitent cu sǎvârşirea acţiunilor de ameninţare sau
violenţǎ. În cazul modalitǎţii agravate, tâlhǎria se consumǎ dacǎ s-a produs vǎtǎmarea
corporalǎ sau moartea victimei ;
4. fapt epuizat- acesta este considerat a fi momentul în care a încetat activitatea
infracţionalǎ şi când amplificarea consecinţelor a luat sfârşit.
MODALITǍŢI : Fapta este mai gravǎ când este sǎvârşitǎ:
a. de o persoanǎ mascatǎ, deghizatǎ sau travestitǎ;
b. în timpul nopţii ;
c. într-un loc public sau într-un mijloc de transport ;
d. de doua sau mai multe persoane împreunǎ ;
e. de o persoanǎ având asupra sa o armǎ, o substanţǎ narcoticǎ ori paralizantǎ ;
f. într-o locuinţǎ sau în dependinţe ale acesteia ;
g. în timpul unei calamitǎţi ;
î. a avut vreuna din urmǎrile arǎtate în art. 182;
m. tâlhǎria care a produs consecinţe deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea
victimei. SANCŢIUNI : - închisoare de la 3 la 18 de ani - în forma tip şi
- închisoare de la 5 la 20 de ani , de la 7 la 20 de ani şi de la 15 la 25 de ani şi interzicerea
unor drepturi- în forma agravatǎ.

ABUZUL DE ÎNCREDERE(art.213 C. pen.): 1.Conţinutul legal: “Însuşirea unui bun

mobil al altuia, deţinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul
de a-l restitui, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 4 ani sau cu amendǎ. Dacǎ bunul
este proprietate privatǎ, cu excepţia cazului când acesta este în întrgime sau în parte al
statului, acţiunea penalǎ se pune în mişcare la plângerea prealabilǎ a persoanei vǎtǎmate.
Împǎcarea pǎrţilor înlǎturǎ rǎspunderea penalǎ. »
2.CONDITII PREEXISTENTE: A.OBIECTUL INFRACTIUNII: -OB JURIDIC
GENERIC- îl constituie relaţiile sociale a cǎror formare, desfǎşorare şi dezvoltare sunt
asigurate prin apǎrarea patrimoniului. Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor
corporale şi incorporale, consumabile ori fungibile, mobile sau imobile, principale ori
accesorii care au o valoare economicǎ.
-OB JURIDIC SPECIAL- este reprezentat de relaţiile sociale de ordin patrimonial a cǎror
dezvoltate implicǎ o anumitǎ încredere pe care participanţii trebuie sǎ şi-o acodre unii
altora
-OBIECT MATERIAL- este un bun mobil al altuia deţinut cu orice titlu de cǎtre fǎptuitor
şi pe care şi l-a însuşit pe nedrept, existenţa unui raport juridic între pǎrţi.
2B.SUBIECTII INFRACTIUNII : -SUBIECTUL ACTIV- este persoana care deţine
bunul cu orice titlu ;bun ce aparţine altuia. Participaţia penalǎ este posibilǎ în toate
formele sale.
-SUBIECTUL PASIV- orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ privatǎ ori publicǎ de la care
autorul a primit, cu un anumit titlu, un bun mobil pe care l-a însuşit.
3. CONTINUTUL CONSTITUTIV : 3A.LATURA OBIECTIVǍ : -ELEMENTUL
MATERIAL- acţiuni sau inacţiuni : însuşirea bunului, dispunerea pe nedrept, refuzul de
a-l restitui -acest refuz trebuie sǎ fie nejustificat şi nu presupune efectuarea vreunui act de
dispoziţie.
-URMAREA IMEDIATǍ- constǎ în modificarea situaţiei bunului şi creerea unei situaţii
contrare celei care ar fi trebuit sǎ existe.
-RAPORTUL DE CAUZALITATE- trebuie sǎ se stabileascǎ în concret, cǎ urmarea
imediatǎ este o consecinţǎ a sǎvârşirii elementutlui material.
3B.LATURA SUBIECTIVǍ : -forma de vinovǎţie- intenţia directǎ şi indirectǎ. Mobilul
sau scopul nu au relevanţǎ în realizarea laturii subiective, de ele ţinându-se seama la
individualizarea pedepsei.
4. FORME : 1. actele preparatorii - sunt posibile dar nu se pedepsesc ;
2. tentativa- nu se pedepseşte ;
3. fapt consumat- aceastǎ infracţiune este instantanee, consumarea ei are loc odatǎ cu
executarea în întregime a oricǎreia dintre acţiunile ce formeazǎ elementul material al
infracţiunii. Dacǎ pǎrţile au convenit o anumitǎ datǎ de restituire, infracţiunea se va
consuma la acea datǎ.
4. fapt epuizat- acesta este considerat a fi momentul în care a încetat activitatea
infracţionalǎ şi când amplificarea consecinţelor a luat sfârşit.
SANCŢIUNI : -închisoare de la 3 luni la 4 ani

GESTIUNEA FRAUDULOASǍ(art.214 C.pen.): 1.Conţinutul legal: “Pricinuirea de

pagube unei persoane, cu rea-credinţǎ, cu ocazia administrǎrii ori conservǎrii bunurilor
acesteia, de cǎtre cel care are ori trebuie sǎ aibǎ grija administrǎrii sau conservǎrii acelor
bunuri, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Gestiunea frauduloasǎ sǎvârşitǎ
în scopul de a dobândi un folos material se pedepsaşte cu închisoare de la 3 la 10 ani,
dacǎ fapta nu constituie o infracţiune mai gravǎ. Dacǎ bunul este proprieatea privatǎ, cu
excepţia cazului când acesta este în întregime sau în parte în proprietatea statului,
acţiunea penalǎ pentru fapta prevǎzutǎ în alin. 1 se pune în mişcare la plângerea
prealabilǎ a persoanei vǎtǎmate. »
2.CONDITII PREEXISTENTE: 2A.OBIECTUL INFRACTIUNII: -OB JURIDIC
GENERIC- îl constituie relaţiile sociale a cǎror formare, desfǎşorare şi dezvoltare sunt
asigurate prin apǎrarea patrimoniului.
-OB JURIDIC SPECIAL- este reprezentat de relaţiile sociale de ordin patrimonial a cǎror
dezvoltate implicǎ o anumitǎ încredere în persoana care a primit în administrare sau
conservare bunurile altuia şi cǎ nu va pricinui cu rea-credintǎ pagube proprietarului
bunurilor respective.
-OBIECT MATERIAL- este un bun mobil sau imobil ce aparţine altuia şi care a fost dat
fǎptuitorului pentru a-l administra sau conserva.
2B.SUBIECTII INFRACTIUNII : -S ACTIV- este pers care are sarcina de a administra
sau conserva bunurile. Aceastǎ calitate poate reieşi dintr-un contract sau cvasicontract:
tutorele, curatorul, intendentul, executorul testamemtar, judecǎtorul sindic, custodele,
depozitarul. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale.
-S PASIV- orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ privatǎ ori publicǎ de la care fǎptuitorul a
primit anumite bunuri în vederea conservǎrii lor.
3. Conţinutul constitutiv :
3A.LATURA OBIECTIVǍ : -ELEMENTUL MATERIAL- se realizeazǎ prin acţiuni sau
inacţiuni pǎgubitoare pentru proprietarul bunurilor, sǎvârşitǎ de fǎptitutor cu prilejul
dministrǎrii lor. Pentru existenţa elementului material : a. existenţa unui raport juridic ;
b. bunurile sau valorile sǎ se afle în posesia sau detenţia fǎptuitorului ;
c. fǎptuitorul sǎ aibǎ de drept ori de fapt gestionarea sau administrarea bunurilor
respective.
-URMAREA IMEDIATǍ- constǎ în crearea unei situaţii de fapt pǎgubitoare pentru
bunurile încredinţate, consecinţǎ a acţiunii sau inacţiunii fǎptuitorului.
-RAPORTUL DE CAUZALITATE- trebuie sǎ se stabileascǎ în concret, cǎ urmarea
imediatǎ este o consecinţǎ a sǎvârşirii elementutlui material.
3B.LATURA SUBIECTIVǍ : -forma de vinovǎţie- intenţia directǎ şi indirectǎ.
4.FORME : 1. actele preparatorii - sunt posibile dar nu se pedepsesc ;
2. tentativa- nu se pedepseşte ;
3. fapt consumat- aceastǎ infracţiune se consumǎ odatǎ cu executarea în întregime a
oricǎreia dintre acţiunile ce formeazǎ elementul material al infracţiunii.
4. fapt epuizat- acesta este considerat a fi momentul în care a încetat activitatea
infracţionalǎ şi când amplificarea consecinţelor a luat sfârşit.
MODALITǍŢI : a. gestiunea frauduloasǎ sǎvârşitǎ în scopul de a dobândi un folos
material se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani, dacǎ fapta nu constituie o
infracţiune mai gravǎ.
SANCŢIUNI : - închisoare de la 6 luni la 5 ani - în forma tip şi
- închisoare dela 3 la 10 ani - în forma agravatǎ.

ÎNŞELǍCIUNEA(art.215 C.pen.) : 1.Conţinutul legal: “Inducerea în eroare a unei

persoane, prin prezentarea ca adevǎratǎ a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasǎ a unei
fapte adevǎrate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material înjust
şi dacǎ s-a pricinuit o pagubǎ, se pedeoseşte cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.
Înşelǎciunea sǎvârşitǎ prin folosire de nume sau calitǎţi mincinoase ori de alte
mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani. Dacǎ mijlocul
fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplicǎ regulile privind concursul de
infracţiuni. Inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau
executǎrii unui contract, sǎvârşitǎ în aşa fel încât fǎrǎ aceastǎ eroare, cel înşelat nu ar fi
încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate, se sancţioneazǎ cu pedeapsa
prevǎzutǎ în alin. precedente, dupǎ distincţiie acolo arǎtate.
Emitarea unui cec asupra unei instituţii de credit sau unei persoane, ştiind cǎ pentru
valorificarea lui nu existǎ provizia sau acoperirea necesarǎ, precum şi fapta de a retrage,
dupǎ emitere, provizia în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plǎti înainte de
expirarea termenului de prezentare, în scopul arǎtat în alin. 1 dacǎ s-a pricinuit o pagubǎ
posesorului cecului, se sancţioneazǎ cu pedeapsa prevǎzutǎ în alin. 2
Înşelǎciunea care a avut consecinţe deosebit de grave se pedepseşte cu închisoare de la 10
la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. »
2A.OBIECTUL INFRACTIUNII: -OBIECTUL JURIDIC GENERIC- îl constituie
relaţiile sociale a cǎror formare, desfǎşorare şi dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea
patrimoniului.
-OBIECTUL JURIDIC SPECIAL- este reprezentat de relaţiile sociale de ordin
patrimonial a cǎror dezvoltate implicǎ încredere între subiecţii acestor raporturi.
-OBIECT MATERIAL- poate fi un bun mobil sau imobil, înscrisuri cu valoare
patrimonialǎ.
2B.SUBIECTII INFRACTIUNII : -S ACTIV- orice persoanǎ care rǎspunde penal.
Participaţia este posibilǎ în toate formele sale.
-S PASIV- orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ privatǎ ori publicǎ al cǎrei patrimoniu a fost
lezat prin înşelǎciune. Uneori poate exista un sub.pasiv principal şi unul secundar.
3. CONTINUTUL CONSTITUTIV : 3A.LATURA OBIECTIVǍ : -ELEMENTUL
MATERIAL- se realizeazǎ prin acţiuni sau inacţiuni frauduloase de amǎgire ori inducere
în eroare a victimei, prin prezentarea ca adevǎratǎ a unei fapte mincinoase sau ca
mincinoasǎ a unei fapte adevǎrate. Inducerea în eroare se face mai uşor în funcţie de
gradul de culturǎ a victimei, precum şi de starea psihicǎ a acesteia.
-URMAREA IMEDIATǍ- constǎ în creerea unei situaţii de fapt pǎgubitoare pentru
subiectul pasiv, consecinţǎ a acţiunii sau inacţiunii fǎptuitorului.
-RAPORTUL DE CAUZALITATE- trebuie sǎ se stabileascǎ în concret, cǎ urmarea
imediatǎ este o consecinţǎ a sǎvârşirii elementutlui material.
3B.LATURA SUBIECTIVǍ : -FORMA DE VINOVǍTIE- intenţia directǎ calificatǎ prin
scop. Escrocul este acel tip de infractor care profitǎ de încrederea pe care i-o acordǎ
victima. El trişeazǎ, speculeazǎ, înşealǎ, rezultând cǎ este abil, fǎrǎ scrupule, cunoscǎtor
al legilor pe care le încalcǎ în mod deliberat. Escrocul este imoral, fǎrǎ afi neapǎrat
bolnav psihic şi nu manifestǎ violenţǎ pentru realizarea scopului propus.
4.FORME : 1. actele preparatorii - sunt posibile dar nu se pedepsesc ;
2. tentativa- se pedepseşte cfm. art. 222 C.pen.;
3. fapt consumat- aceastǎ infracţiune se consumǎ odatǎ cu executarea în întregime a
oricǎreia dintre acţiunile ce formeazǎ elementul material al infracţiunii şi când s-a produs
urmarea imediatǎ, adicǎ paguba efectivǎ în patrimuniul celui înşelat.
4. fapt epuizat- acesta este considerat a fi momentul în care a încetat activitatea
infracţionalǎ şi când amplificarea consecinţelor a luat sfârşit.
MODALITǍŢI : 1. înşelǎciunea prezintǎ o variantǎ simplǎ(alin.1) ;
2. douǎ variante speciale(alin.3 şi 4) ;
3. şi douǎ variante agravate(alin.2 şi 5).
SANCŢIUNI : - închisoare de la 6 luni la 12 ani - în forma tip şi
- închisoare dela 3 la 15 ani, de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi - în forma
agravatǎ.

DELAPIDAREA(art.215.1 C.pen.) : 1.Conţinutul legal: “Însuşirea, folosirea sau

traficarea, de cǎtre un funcţionar în interesul sǎu ori pentru altul, de bani, valori sau alte
bunuri pe care le gestioneazǎ sau le administreazǎ, se pedepsesc cu închisoare la 1 la 15
ani. În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave pedeapsa este
închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. »
2A.OBIECTUL INFRACTIUNII: -OBIECTUL JURIDIC GENERIC- îl constituie
relaţiile sociale a cǎror formare, desfǎşorare şi dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea
patrimoniului.
-OBIECTUL JURIDIC SPECIAL- este reprezentat de relaţiile sociale de ordin
patrimonial a cǎror existenţǎ şi dezvoltare este condiţionatǎ de menţinerea condiţiei de
fapt a bunurilor ce aparţin sau intereseazǎ o persoanǎ juridicǎ privatǎ sau publicǎ
împotriva actelor gestionarilor sau administratorilor, de însuşire sau folosire în scopuri
personale a bunurilor ce constituie obiectul activitǎţii de gestionare sau administrare.
-OBIECT MATERIAL- pot fi : în reprezintǎ numai bunurile corporale mobile, care
trebuie sǎ aibǎ o valoare economicǎ şi sǎ aparţinǎ unei persoane juridice.
2B.SUBIECTII INFRACTIUNII : -SUBIECTUL ACTIV- este dublu calificat în sensul
cǎ, acesta este un funcţionar şi gestionar sau administrator. Aceste douǎ calitǎţi trebuie
îndeplinite cumulativ, lipsa uneia dintre ele ducând la inexistenţa delapidǎrii. Întotdeauna
funcţionarul trebuie sǎ se afle într-un raport de muncǎ, pe baza unui contract individual
de muncǎ cu o altǎ persoanǎ juridicǎ, alta decât cele arǎtate în art.145 C.pen. Aceastǎ
infracţiune se poate sǎvârşii şi în coautorat cu condiţia ca toţi participanţii sǎ albǎ
calitatea cerutǎ de lege.
-SUBIECTUL PASIV- este organul, instituţia publicǎ sau orice altǎ persoanǎ juridicǎ în
cadrul cǎrora autorul îşi exercitǎ activitatea -poate fi numai o persoanǎ juridicǎ.
3A.LATURA OBIECTIVǍ : -ELEMENTUL MATERIAL- se realizeazǎ prin acţiuni de
sustragere definitivǎ sau temporarǎ a unui bun din patrimoniul unei persoane juridice de
cǎtre un gestionar sau administrator prin : : însuşire, folosire sau traficare, de naturǎ a
produce o pagubǎ.
-URMAREA IMEDIATǍ- constǎ în crearea unei situaţii de fapt pǎgubitoare pentru
subiectul pasiv, consecinţǎ a acţiunii sau inacţiunii fǎptuitorului.
-RAPORTUL DE CAUZALITATE- trebuie sǎ se stabileascǎ în concret, cǎ urmarea
imediatǎ este o consecinţǎ a sǎvârşirii elementutlui material.
3B.LATURA SUBIECTIVǍ : -forma de vinovǎţie- intenţia directǎ sau indirectǎ.
4.FORME : 1. actele preparatorii - sunt posibile dar nu se pedepsesc ;
2. tentativa- se pedepseşte cfm. art. 222 C.pen.;
3. fapt consumat- aceastǎ infracţiune se consumǎ odatǎ cu executarea în întregime a
oricǎreia dintre acţiunile ce formeazǎ elementul material al infracţiunii(însuşire, traficare,
folosire) şi când s-a produs urmarea imediatǎ, adicǎ o paguba efectivǎ .
4. fapt epuizat- acesta este considerat a fi momentul în care a încetat activitatea
infracţionalǎ, deoarece delapidarea în cele mai multe cazuri are un aspect continuat.
MODALITǍŢI : a. în cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave
pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicearea unor drepturi.
SANCŢIUNI : - închisoare de la 1 la 15 ani - în forma tip şi
- închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi - în forma agravatǎ.

DISTRUGEREA(art.217 C.pen.) : 1.Conţinutul legal: “Distrugerea, degradarea ori

aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun aparţinând altuia sau împiedicarea luǎrii
mǎsurilor de conservare ori de salvare a unui astfet de bun, precum şi înlǎturarea
mǎsurilor luate, se pedepseşte cu închisoare de la o lunǎ la 3 ani sau cu amendǎ. În cazul
în care bunul are dosebitǎ valoare artisticǎ, ştiinţificǎ, istoricǎ, arhivisticǎ sau o altǎ
asemenea valoare, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 10 ani.
Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unei conducte
petroliere sau de gaze, a unui cablu de înaltǎ tensiune, a echipamentelor şi instalaţiilor de
telecomunicaţii sau pentru difuzarea progamelor de radio şi televiziune ori a sistemelor
de alimentare cu apǎ şi a conductelor magistrale de alimentare cu apǎ, se pedepsesc cu
închisoare de la 1 la 10 ani.
Dacǎ distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare se sǎvârşeşte
prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc şi dacǎ rezultǎ pericol public,
pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani.
Dispoziţiile prevǎzute în alin. 2 ,3 şi 4 se aplicǎ chiar dacǎ bunul aparţine
fǎptuitorului.Dacǎ bunul este proprietate privatǎ, cu excepţia cazului când acesta este în
întrgime sau în parte al statului, acţiunea penalǎ pentru faptǎ prevǎzutǎ în alin. 1 se pune
în mişcare la plângerea prealabilǎ a persoanei vǎtǎmate. Împǎcarea pǎrţilor înlǎturǎ
rǎspunderea penalǎ.”
2A.OBIECTUL INFRACTIUNII: -OBIECTUL JURIDIC GENERIC- îl constituie
relaţiile sociale a cǎror formare, desfǎşorare şi dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea
patrimoniului.
-OBIECTUL JURIDIC SPECIAL- este reprezentat de relaţiile sociale de ordin
patrimonial a cǎror naştere, existenţǎ şi dezvoltare este condiţionatǎ de asigurarea
integritǎţii materiale a bunurilor şi potenţialul de utilizare a acestora.
-OBIECT MATERIAL- poate fi orice bun mobil sau imobil care trebuie sǎ aibǎ o valoare
economicǎ aparţinând patrimoniului privat sau public. Bunul trebuie sǎ aparţinǎ altuia, în
varianta simplǎ. Bunurile abandonate sau cele care nu mai pot fi utilizate cfm. destinaţiei
lor iniţiale nu pot constitui obiect material al infracţiunii de distrugere.
2B.SUBIECTII INFRACTIUNII : -SUBIECTUL ACTIV- orice persoanǎ care rǎspunde
penal, dar nu şi proprietarul bunului - în forma simplǎ. La formele agravate, sub.activ
poate fi orice persoanǎ, chiar şi proprietarul bunului. Participaţia penelǎ este posibilǎ în
toate formele sale.
-SUBIECTUL PASIV- este orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ proprietarǎ sau deţinǎtoare
a bunului distrus
3A.LATURA OBIECTIVǍ : -ELEMENTUL MATERIAL- se realizeazǎ prin
urmǎtoarele acţiuni: distrugerea, degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare,
împiedicarea luǎrii mǎsurilor de conservare ori de salvare a bunului, înlǎturarea mǎsurilor
luate de conservare ori de salvare. Fapta este mai gravǎ când toate aceste fapte seǎ
sǎvârşesc prin incendiere, explozie şi care au avut un pericol public.
-URMAREA IMEDIATǍ- constǎ în crearea unei situaţii de fapt pǎgubitoare pentru
subiectul pasiv, consecinţǎ a acţiunii sau inacţiunii fǎptuitorului şi schimbarea negativǎ în
rǎu a existenţei bunului sau a capaciţǎţii de utilizare a acestuia.
-RAPORTUL DE CAUZALITATE- trebuie sǎ se stabileascǎ în concret, cǎ urmarea
imediatǎ este o consecinţǎ a sǎvârşirii elementutlui material.
3B.Latura subiectivǎ :
-forma de vinovǎţie- intenţia directǎ sau indirectǎ. Dacǎ fapta se sǎvârşeşte din culpǎ, va
fi altǎ infracţiune şi anume aceea de distrugere din culpǎ(art.219C.pen.).
4. FORME : 1. actele preparatorii - sunt posibile dar nu se pedepsesc ;
2. tentativa- se pedepseşte cfm. art. 222 C.pen.;
3.fapt consumat- aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul în care acţiunea de
distrugere a fost dusǎ pânǎ la sfârşit şi s-a produs urmarea imediatǎ, adicǎ distrugerea,
degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a bunului ;
4. fapt epuizat- acesta este considerat a fi momentul în care a încetat activitatea
infracţionalǎ. MODALITǍŢI :Fapta este mai gravǎ când : a. bunul are dosebitǎ valoare
artisticǎ, ştiinţificǎ, istoricǎ, arhivisticǎ sau o altǎ asemenea valoare ;
b. distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unei conducte
petroliere sau de gaze, a unui cablu de înaltǎ tensiune, a echipamentelor şi instalaţiilor de
telecomunicaţii sau pentru difuzarea progamelor de radio şi televiziune ori a sistemelor
de alimentare cu apǎ şi a conductelor magistrale de alimentare cu apǎ ;
c. dacǎ distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare se sǎvârşeşte prin
incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc şi dacǎ rezultǎ pericol public ;
SANCŢIUNI : - închisoare de la o lunǎ la 3 ani sau cu amendǎ- în forma tip şi
- închisoare de la 1 la 10 ani, de la 3 la 15 ani - în forma agravatǎ.