Studiu Privind Tehnici de Promovare A Turismului in Economia Nationala

Studiu privind tehnici de promovare a turismului in economia
nationala
Introducere
Ca sector economic, turismul este greu de delimitat de alte activitati economice

deoarece este diversificat, complex si uneori ocult. Face parte din sectorul tertiar, fapt
demonstrat de gama larga si eterogena a serviciilor ce dau continut activitatii sale,
trasaturile comune cu celelalte componente ale tertiarului ca si tendintele de evolutie si
modificarea sub impactul acelorasi grupe de factori. Totodata turismul se
individualizeaza de celelalte ramuri ale sectorului tertiar prin specificitatea si
complexitatea continutului sau, prin raporturile cu celelalte ramuri ale economiei prin
rolul si atributiile sale. El cuprinde aspecte economice depinzind de un anumit nivel al
veniturilor si de un anumit nivel al potentialului economic, aspecte geografice puternic
influentate de anumite conditii de relief, clima, fauna, flora, aspecte politice, culturale si
psihologice.
Turismul este definit ca orice calatorie determinata de orice alt motiv in afara
migratiei fortei de munca, deoarece in toate aceste cazuri consumatorii genereaza venituri
la locul de consumatie pentru prestatii de servicii ce acopera consumul.
Turistii cheltuiesc venituri create la locul de resedinta. Daca acest consum este
realizat de rezidentii altei tari avem de-a face cu turismul international. Turismul se
consuma la locul de productie, interesant fiind faptul ca circulatia banilor se suprapune cu
circulatia turistilor de aceea uneori folosim termenul de "export intern".
Baza materiala a industriei turismului o reprezinta o multitudine de capaciati de
productie (hoteliere, de alimentatie publica) si locuri de consum turistic. Factorii de
productie ce determina evolutia acestui domeniu si rezultatele activitatii turistice sint
capacitatile de productie si forta de munca. Ambii factori sunt divers specializati si
puternic dispersati teritorial.
Materia prima in turism reprezentata de resursele nationale, umane, sociale ne
apare foarte des imateriala conferind produsului turistic caracter invizibil (produsul
turistic este un ansamblu de mijloace fixe, servicii si comoditati grupate in diverse
variante, intr-un tot unic si oferite spre consum in cadrul unei ambiante specifice). El
inmanunchiaza patru mari categorii de servicii: transport, cazare, alimentatie si motivatie.
Acest ansamblu este rezultatul unor ramuri atat in sectorul primar, secundar cat si
tertiar. Turismul este un domeniu de consecinta, se situeaza in aval de toate activitatile de
la industria extractiva si agricultura pana la ocrotirea sanatatii si cultura.
Face parte din sectorul tertiar pentru ca predomina prestarea de servicii, dar
turismul este o marfa avand si valoare de intrebuintare.
Aprecierea calitativa a produsului turistic se face prin prisma urmatoarelor
caracteristici: accesibilitate, comoditate, atractivitate. Produsul turistic se produce si pe
masura ce se manifesta consumul si deci nu se poate stoca.
Produsul turistic este foarte eterogen, iar eterogenitatea sa este data de existenta
complementara a unor structuri materiale - marfuri - si a unor elemente imateriale, ce
sunt creatii ale oamenilor - prestari servicii - sau care nu sunt creatii antropice - ambianta.
Dimensiunea si calitatea produsului turistic depinde de nivelul si calitatea
activitatii din toate celelalte ramuri. Productia turistica este putin elastica atat ca volum
cat si calitativ la modificarile consumului turistic care e foarte sensibil la actiuna
factorilor conjucturali, psihologici si politici.
Capitolul 1
Locul si rolul turismului in

Economia nationala
Turismul este un domeniu de activitate cu un profil complex, reunind un
ansamblu de servicii si bunuri , proprii mai multor sectoare, fiind punctul de interferenta
al acestora. Este cel mai mare producator al Produsului Intern Brut si al sectorului care
angajeaza forta de munca, cifrandu-se la o zecime atat la produsul brut cat si la forta de
munca.
Turismul este de asemenea un mijloc esential de redistribuire a veniturilor intre
tari si astfel acesta sprijina balanta dezvoltarii in economia mondiala.
Calitatea mare a turismului in realizarea unor efecte sociale si economice consta
in aceea ca toate acestea sunt urmarea fireasca, normala a actului turistic, ele
nepresupunand eforturi si masuri speciale; in plus cele mai multe din efecte cunosc valori
superioare, greu de obtinut pe alte cai. Trebuie subliniat insa ca indeplinirea de catre
turism, in conditii superioare, a menirii sale este posibila numai in masura in care intreaga
activitate turistica se desfasoara la un nivel calitativ ridicat.
Privit ca activitate economica, turismul include o gama variata de servicii de
informare, vanzare de calatorii turistice, transport, cazare, servire de preparate culinare,
de racoritoare, de bauturi alcoolice, tratamente in statiuni balneare, actiuni cu rol de
agrement si de divertisment.
Ca urmare, la nivelul impus de rolul si functiile sale, turismul rezulta din efectul
conjugat si combinat al mai multor ramuri. Unele din acestea cum sunt constructiile,
industria energiei electrice si termice, industria constructiilor de masini, electrotehnica si
electronica, industria lemnului si cea textila, agricultura, industria alimentara, se afla in
situatia de ramuri furnizoare, iar furniturile lor se inglobeaza fie in baza materiala a
turismului, fie in productia oferita de unitatile de alimentatie publica. Altele ca, de
exemplu, comunicatiile, cultura, asistenta medicala si gospodaria comunala concura
independent la satisfacerea diverselor parti ale cererii turistilor.
Numarul mare de ramuri care isi dau concursul la efectuarea de prestatii turistice
arata ca "produsul" turistic nu poate fi de calitate superioara decat in masura in care toate
elementele care concura la crearea sa sau intra in structura sa sunt de calitate ridicata.
Fiind una din formele de activitate care satisfac cerinte personale, turismul este o
veriga premergatoare consumului final, cu efecte economice insemnate ce nu trebuie
ignorate. Mai mult, este de aratat ca, prin rolul pe care il are - de a raspunde unor nevoi
umane, in special de a participa la refacerea capacitatii de munca, turismul contribuie la
producerea de venit national. Creatoare de venit national sunt nu numai alimentatia
publica si transporturile turistice, ci si activitatile desfasurate de colectivele din unitatile
de cazare si bazele de tratament.
Ca si in alte ramuri prestatoare de servicii, in turism, cheltuielile cu munca vie
detin o pondere mare in cadrul tarifului, ceea ce inseamna ca orice contributie a sa la
sporirea venitului national antreneaza cresterea intr-o masura redusa a muncii
materializate, trecute.
Activitatea de turism international se dovedeste a fi deosebit de favorabila pentru
cresterea venitului national. In unele tari aceasta situatie se datoreste, intre altele,
practicarii de preturi si tarife mai ridicate in relatiile cu turistii straini, comparativ cu cele
utilizate la turismul intern. O asemenea practica decurge din faptul ca, pe piata
internationala, actiunea legilor economice care reglementeaza preturile si tarifele duce la
aparitia unor diferente in plus sau minus fata de preturile si tarifele intilnite in raport cu
cererea interna. In mod concret, diferentele pozitive reprezinta un aport de venit national
sub forma valorica. La noi in tara s-a renuntat la aceasta practica in acest an.
Privita pe un alt plan, contributia turismului la crearea de venit national se impune
si prin faptul ca activitatile specifice nu epuizeaza "materia prima" pe baza careia se
dezvolta; totodata, una din virtutile sale consta in aceea ca are in vedere valorificarea de
resurse naturale nevalorificabile altfel (apa minerala, mofete, pesteri, apa marii, pante
montane, peisaje s.a.), exploatarea suplimentara a unora din cele care intra in campul de
actiune si al altor domenii (paduri, nisipul de pe plaja, soarele, etc.), precum si
valorificarea anumitor creatii realizate in alte scopuri (monumente istorice, de arta si
arhitectura, muzee, castele, elemente etnografice si folclorice, lacuri de acumulare s.a.).
De mare importanta pentru economia tarii, in special in ceea ce priveste aportul de
valuta, este turismul international, daca, in balanta turistica intre incasari si platile externe
se respecta un raport rational, aceasta constituie o cale, si inca una foarte importanta, de
echilibrare si chiar de creare a unui sold activ in balanta de plati a tarii.
Este de subliniat, totodata, ca aportul valutar al turismului la balanta de plati este
mult mai convenabil decit cel al comertului exterior. Realizandu-se ca export in interiorul
tarii, produsele care sunt utilizate la preparatele culinare consumate de turistii straini sau
marfurile care sunt cumparate de acestia din unitatile comerciale nu se mai incarca cu
cheltuieli mari de transport, de ambalare si de asigurare, nu sunt grevate de taxe vamale si
de alte taxe. Ca urmare, valorificarea resurselor materiale si a muncii interne prin
turismul international este mult mai avantajoasa decat prin exportul de marfuri
1. Valorificarea superioara a resurselor
In contextul implicatiilor economice se inscrie si contributia turismului la

dezvoltarea unor zone mai putin bogate in resurse, capabile sa asigure dezvoltarea unor
intreprinderi sau industrii prelucratoare, dar bogate in resurse turistice naturale si
antropice - ape minerale, domeniul schiabil, oglinzi de apa etc.- care atrag fluxurile
turistice si duc la aparitia si dezvoltarea localitatilor existente ca statiuni turistice sau
chiar la aparitia unor statiuni noi (asa cum este cazul statiunilor balneoclimaterice
devenite centre urbane, din Carpatii Orientali). Prin turism sunt valorificate, de asemenea,
unele zone bogate in resurse turistice antropice (cultural-istorice) cu mare forta de
atractie, cum ar fi cele din judetele Suceava si Maramures. Practica a demonstrat ca astfel
de regiuni se pot dezvolta si pot intra in circuitul economic cu investitii initiale minime,
capabile insa sa determine o dezvoltare in lant a unor activitati economice producatoare
de venit national si, totodata, capabile sa absoarba forta de munca locala disponibila.
Pe langa contributia la crearea de venit national, la echilibrarea balantei de plati si
la valorificarea superioara a unor posibilitati interne, activitatea turistica joaca un rol
mare in dezvoltarea anumitor judete, zone si localitati din tara; prin amenajarile si
conditiile pe care le presupune aceasta activitate contribuie la ridicarea economica si
culturala a perimetrelor respective si, in consecinta, la crearea de conditii de viata mai
bune pentru populatia locala.
Ca activitate complexa, turismul este capabil sa determine chiar mutatii in
dezvoltarea in profil teritorial; din acest unghi, specialistii il considera o parghie de
atenuare a dezechilibrelor interregionale si intraregionale, privite la scara mondiala,
nationala sau locala. Pe langa atragerea, in circuitul de valori, a unor zone si regiuni
turistice, turismul are consecinte asupra geografiei acestora, asupra urbanizarii si
constructiei de locuinte, amenajarii de drumuri, realizarii de servicii publice,
industrializarii etc
Tot aici trebuie mentionata si vocatia ecologica a turismului, deoarece in strategia
dezvoltarii turistice, se impun masuri de protejare a mediului, a valorilor fundamentale
ale existentei umane, a peisajului, apei, aerului, florei, faunei etc.
Turismul, in dezvoltarea lui, favorizeaza utilizarea pe plan local a diferitelor
resurse, a disponibilitatilor de forta de munca.
Este binecunoscut faptul ca turismul este un mare consumator de munca vie, si
asta deoarece progresul tehnic penetreaza intr-un ritm mai lent in domeniul turistic,
operatiunile specifice lui nu pot fi mecanizate sau automatizate la nivelul atins in alte
ramuri (ca, de exemplu, in industrie), iar procesul de intensificare cunoaste, la randul lui,
anumite limite, dincolo de care apare riscul deteriorarii calitatii.
Intre efectele inevitabile ale acestei dezvoltari se inscriu stabilizarea fortei de
munca, eliminarea fenomenelor de migrare a acesteia, cu toate consecintele ce decurg de
aici pentru nivelul de trai. Pe langa locurile de munca permanente, turismul ofera si locuri
de munca sezoniere, reprezentind 1/3 din total si mareste cererea fortei de munca pentru
alte sectoare si ramuri de activitate.
In etapa pe care o parcurge tara noastra, ca urmare a existentei de resurse inca
neexploatate sau insuficient puse in valoare, turismul constituie o ramura cu posibilitati
insemnate de crestere si, ca urmare, reprezinta o sfera de activitate care poate sa absoarba
o parte din forta de munca ce va deveni disponibila prin restucturarea economiei.
Astfel, in tarile cu activitate turistica dezvoltata, numarul celor ocupati in turism
reprezinta cam 5/6% din totalul populatiei active.
Avand un rol insemnat in ocuparea si redistribuirea fortei de munca, turismul are
efecte benefice si asupra nivelului de instruire si de calificare a acesteia, lucratorul din
turism trebuind sa aiba o pregatire multilaterala, o viziune larga asupra problemelor
lumii, un vast orizont cultural-stiintific, sa cunoasca cel putin o limba de circulatie
internationala, sa fie un bun psiholog, sa stie sa recomande un produs turistic, sa
stimuleze cererea. Expansiunea turismului determina aparitia de noi profesiuni si
influenteaza procesul formativ al specialistilor pentru acest sector. In calitatea sa de
consumator de bunuri si servicii turismul are consecinte si asupra utilizarii fortei de
munca in alte ramuri economice, cum ar fi agricultura, industria alimentara, cea usoara,
constructiile s.a. (studii intreprinse in acest sens demonstreaza ca la fiecare suta de noi
locuri de munca in turism, alte 60-80 de locuri noi se creaza in constructii si agricultura).
Efectele economice ale activitatii turistice cunosc si alte forme de manifestare.
Intre altele, o asemenea activitate, prin cererea adresata altor ramuri, stimuleaza
dezvoltarea cantitativa si calitativa a acestora. Totodata, contribuind in mod substantial la
refacerea capacitatii de munca si la imbogatirea cunostintelor personale, turismul
participa la cresterea capacitatii creative a celor ocupati in diverse ramuri ale economiei
nationale, cu consecinte pozitive pe planul eficientei economice in toate ramurile de
activitate.
In completarea efectelor economice si neeconomice ale activitatii turistice trebuie
adaugata si contributia sa la asigurarea unei circulatii banesti normale. Antrenand
cheltuieli banesti din partea populatiei interne, cheltuieli care in tara noastra au ajuns la
cateva zeci de miliarde de lei, activitatea respectiva reda circulatiei o parte insemnata din
veniturile acestei populatii, reprezentand astfel una din modalitatile de realizare a
echilibrului atat de necesar intre cererea si oferta de marfuri si servicii interne si, ca
urmare, o cale de evitare sau atenuare a fenomenelor inflationiste. Pentru viitor, ca
urmare a cresterii cererii de servicii turistice si ca rezultat al solicitarii, intr-o masura
sporita, a unor servicii si produse mai rafinate, se intrevede marirea acestui rol al
turismului. De altfel, o serie de particularitati ce-i sunt proprii il recomanda ca o solutie
deosebit de avantajoasa. Astfel, in primul rind, "produsul" specific include multe servicii
si mai putine bunuri materiale; in al doilea rand, la unele din elementele materiale care
intra in consumul turistic, cum ar fi produsele alimentare, energia electrica pentru
iluminatul spatiilor de cazare si altele, cantitativ, consumul pe turist difera putin sau deloc
(in cazul energiei electrice) fata de ceea ce consuma oamenii la domiciliu, in postura de
neturisti. In plus, la energia utilizata pentru preparatul hranei, prin turism se realizeaza o
economie fata de situatiile in care fiecare familie isi prepara hrana separat, in gospodaria
proprie; turismul poate fi avantajos pentru economia nationala si la alte consumuri (cum
ar fi resursele energetice pentru incalzitul spatiilor construite). Asadar preluarea unei parti
din veniturile populatiei sub forma cheltuielilor pentru turism nu inseamna cresterea in
aceeasi masura a consumului intern de resurse regenerabile sau neregenerabile.
Revenind la turismul international, trebuie adaugat ca dezvoltarea turismului activ
constituie, intre altele, si unul din mijloacele cu rol major in procesul trecerii, in
perspectiva, la libera convertibilitate a monedei nationale; in acelasi timp, prin realizarea
acestui salt in ceea ce priveste pozitia leului in raport cu alte monede va apare inca un
element de simplificare a tranzactiilor dintre detinatorii de oferta si clientii externi si, in
consecinta, va fi stimulata afluenta de turisti straini in tara noastra.
1.2. Element dinamizator al sistemului economic global.
Turismul, in desfasurarea lui, presupune o cerere crescanda de bunuri si servicii,

cu repercursiuni pozitive in sferele de productie a acestora. El determina o adaptare a
ofertei ce se materializeaza, direct, in dezvoltarea structurilor de primire si, indirect, in
stimularea productiei ramurilor participante la echiparea spatiilor de cazare si de
alimentatie, la modernizarea acestora, la realizarea de mijloace de transport, de instalatii
de agrement, ca si la construirea si modernizarea drumurilor etc. In tarile cu turism
dezvoltat, prin dezvoltarea turismului se obtine un important spor de productie in
ramurile implicate.
Astfel, in tari cu traditie turistica, precum Spania, Franta, Italia, Austria, Elvetia,
Grecia, participarea turismului la crearea Produsului Intern Brut este de 5-10% proportie
comparabila cu aportul unor ramuri de baza ca agricultura, constructiile de masini,
transporturile navale.
Industria turistica are si un important efect de antrenare, decurgand din faptul ca,
prin prisma trasaturilor sale esentiale si a activitatilor pe care le genereaza, turismul se
plaseaza la interferenta activitatilor economice cu cele sociale.
1.3. Mijloc de diversificare a structurilor economice.
Diversificarea structurilor economice se realizeaza, in primul rind, prin crearea

unor activitati si chiar ramuri specifice turismului: industria agrementului, agentii de
turism, touroperatorii etc. sau dezvoltarea la noi dimensiuni a celor existente: industria
hoteliera, industria alimentara, industria mijloacelor de transport s.a. Mai mult, in cadrul
unor ramuri industriale, de transport se desprind, prin evolutii spectaculoase, subramuri
cu destinatie speciala pentru turism. Asfel sunt de mentionat subramurile care participa la
decoratiuni interioare din cadrul industriei textile, a sticlei, a mobilei, a artizanatului etc.
1.4. Factor de instruire si educatie.
Rolul turismului nu trebuie privit numai prin prisma consecintelor de ordin

economic, ci si social, deoarece el contribuie la mentinerea echilibrului biologic si
fiziologic al omului contemporan, care gaseste in turism o contrapondere eficienta
impotriva constrangerilor de tot felul. Contributia sa, expres definita, se refera la faptul ca
turismul se manifesta ca mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de instruire
cultura si civilizatie al oamenilor. Prin stimularea schimbului de valori, turismul
favorizeaza si faciliteaza imbogatirea orizontului cultural, informational, atat pentru
turisti cat si pentru populatia locala, contribuind la formarea lor intelectuala. Turismul se
caracterizeaza prin larga sa penetrare in randul tineretului, aceasta categorie sociala fiind
foarte receptiva la cunoasterea prin turism. Practicarea lui de catre cele mai largi paturi
sau categorii sociale i-au adus, treptat, atributul de fenomen de masa, cu profunde
semnificatii umane. El creaza conditii pentru accesul la valorile culturale ale civilizatiei
universale pentru un numar din ce in ce mai mare de oameni.
Turismul se transforma, cu timpul, in cel mai rafinat mijloc de utilizare al
populatiei. De altfel, el reprezinta una din principalele modalitati de petrecere a week-
end-lui si a concediilor si vacantelor. Se asigura astfel recreerea, destinderea, dar si
refacerea fortei si potentialului de munca, prin odihna, miscare, tratamente balneo-
medicale, contribuind la mentinerea sanatatii fizice si psihice a omului zilelor noastre.
1.5. Turismul in comertul mondial.
Este binecunoscut faptul ca, prin specificul sau, turismul international face parte
din structura comertului mondial invizibil, reprezentand una dintre componentele
principale ale acestuia. Comertul invizibil este o forma a schimburilor internationale,
constituind, dupa aprecierile specialistilor, din "ansamblul tranzactiilor economice
internationale care nu au ca obiect o marfa propriu-zisa"*.
Pentru edificare, mentionam ca aceasta forma de comert cuprinde transporturile si
telecomunicatiile internationale, activitatea de service, documentatia tehnica, proiectarea,
montajul si asistenta tehnica, comertul cu brevete, licente, know-how, turismul
international, dobanzile si comisioanele bancare si de reprezentare, transferurile de titlu
de venituri din investitii, investigatiile facute in strainatate etc., precum si o serie de
operatiuni banesti cu caracter necomercial, cum ar fi participarea la organismele
internationale, la intilnirile mondiale, specializarea si studiile in strainatate, deplasarile la
tratative etc.
Se poate observa structura eterogena a comertului invizibil, precum si implicatiile
sale in toate domeniile vietii economice si sociale. Ca urmare, aceasta joaca rolul unui
factor de crestere economica, de largire si diversificare a relatiilor economice
internationale, de facilitare a accesibilitatii tarilor lumii la schimbul mondial de valori.
Dupa surse ale Fondului Monetar International, schimburile din cadrul comertului
invizibil mondial se cifrau, in anul 1985, la circa 820 miliarde $, marcand o crestere de
aproappe 7,5 ori fata de anul 1970, intr-un ritm mediu anual de 14%, superior
exporturilor mondiale de marfuri.
* Dictionar de Marketing, Editura Junimea, Iasi 1979.
Ca urmare, schimburile invizibile au ajuns sa echivaleze cu aproape jumatate din

valoarea schimburilor vizibile (exportul de marfuri) si o treime din valoarea totala a
comertului mondial.
In ce priveste turismul international, parte integranta a comertului invizibil (cu o
pondere intre 15 si 20%), aceasta a realizat un curs ascendent.
In anul 1994 tarile industrializate au inregistrat din punct de vedere economic
iesirea din recesiune iar stabilizarea s-a realizat la un nivel inalt. Organizatia Dezvoltarii
si Cooperarii Economice -O.E.C.D.- indica o crestere peste previziuni pentru anul 1994
un Produs Intern Brut al tarilor membre mai mare cu 3% pe intregul an cu extrapolare la
nivelul anului 1995 de 2,75%. Totodata s-a observat ca 3% din cheltuielile totale anuale
de consum in tarile Europei si Americii de Nord au fost alocate turismului. Redresarea
economica a avut un efect pozitiv si asupra tendintelor din turismul international. In
concordanta cu estimarile O.M.T. s-au inregistrat in anul 1994, 537milioane turisti ceea
ce reprezinta o crestere de 5% fata de 1993.
Tendinta de crestere s-a mentinut la cote pozitive si in 1995 cind au fost
567milioane de turisti, cu 3,8% mai mult decit in anul 1994.
In ceea ce priveste incasarile acestea s-au ridicat la 341miliarde $ SUA, in 1994,
adica cu 10,2% mai mult decit in 1993 si la 372miliarde $ SUA in 1995, cu 7,2% mai
mult decit in 1994. Aceste cifre nu includ decit rezultatele obtinute din turismul de
persoane nu si cele referitoare la incasarile din transportul bagajelor si din alte servicii
conexe.
In ultimii zece ani, turismul international a inregistrat cresteri de 5,6% pe an in
ceea ce priveste sosirile de turisti si de 12,7% pe an la incasari.
Astfel turismul international s-a dovedit rezistent la fluctuatiile din economie;
scaderi ale ratei de crestere au fost inregistrate ca rezultat al razboiului din Golf si al celui
din Iugoslavia, ca si datorita recesiunii tarilor industrializate care sint totodata marile
generatoare ale turismului national si international.
Transportul constituie una din componentele esentiale ale pietei internationale a
turismului. Diversitatea mijloacelor de transport (automobil, autobuz, tren, avion) este un
factor esential al dezvoltarii turismului international.
Puternica revenire a turismului mondial in perioada 1994-1995 a fost confirmata

de cresterea ratei traficului aerian in conformitate cu estimarile preliminare ale
Organizatiei Aviatiei Civile Internationale (O.I.A.C.), traficul de pasageri exprimat in
pasageri / km. a crescut cu 5% in 1994 si cu 3% mai mult in comparatie cu sreviciile
internationale. Aceasta puternica crestere a traficului international s-a reflectat mai ales,
in impulsionarea deplasarilor la mari distante.
Incasarile totale din transportul international s-au ridicat la 53 miliarde $ SUA in
1994. Pe pietele cu cresteri spectaculoase din Asia de Est si Pacific 58% din volumul
turistilor au fost inregistrati in transporturile aeriene. In SUA acesta a fost de 50%, in
Europa de 30% iar in Africa de 39%.
In Europa de-a lungul ultimilor zece ani sosirile de turisti au crescut cu
125milioane, ele ajungind la 337,24milioane iar incasarile cu 129miliarde $ SUA, ele
fiind in 1995 de 189,32miliarde $ SUA, jumatate din cresterile mondiale. Din 1985 rata
medie anuala la sosiri a fost de 4,5% iar cea a incasarilor de 10%.
Cu toate acestea, Europa a pierdut doua puncte in concurenta de pe piata turistica
mondiala in beneficiul Asiei de Est si Pacific.
Europa Occidentala, a concentrat in 1994, 35,9% din totalul sosirilor europene
urmata de Europa de Sud(29,5%), Europa Centrala si de Est (21,8%)si Europa de Nord
(9,7%). Tarile Europei din Mediterana detin doar 3,1% din totalul sosirilor europene.
Franta a fost in 1995 (previziuni) liderul international al destinatiilor europene,
urmata de Spania, Italia, Marea Britanie, Ungaria, Polonia si Austria.
Primele cinci tari din Europa in privinta incasarilor din turismul international au
fost in 1995 (previziuni) Franta, Italia, Spania, Anglia si Austria.
In 1995, turismul international a crescut in tarile industrializate, atit din punct de
vedere al sosirilor cit si al incasarilor.
Tabelul nr. 1.
Topul destinatiilor turistice mondiale (1995)*
(7 din cele 10 tari provin din Europa)
Rang Tara Sosiri de

turisti (mil.)
1 Franta 60,58
2 Spania 45,12
3 SUA 44,73
4 Italia 29,18
5 China 23,36
6 Regatul Unit 22,70
7 Ungaria 20,51
8 Mexic 19,87
9 Polonia 19,22
10 Austria 17,75
Sursa: OMT International Tourism Overview
*previziuni
In 1995 aproximativ 60% din sosiri (337,24 milioane) au provenit din Europa.
Franta, Spania, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii si Ungaria au furnizat 178milioane
de turisti respectiv 31% din totalul sosirilor. Americile au furnizat 23milioane de turisti
pentru Europa in 1995, cresterea anuala din 1980 fiind de 2,4%. SUA cu 14milioane de
sosiri reprezinta 70% din totalul sosirilor din Americi.
Fluxurile turistice dinspre Asia de Est si Pacific au totalizat 12milioane de sosiri
in 1995, din Japonia provenind 6milioane. Emitenti in crestere sint Hong Kong, Coreea
de Sud si Taiwan.
Europa va continua, dupa aprecierile specialistilor O.M.T., sa detina primul loc la
sosiri de turisti straini in urmatorii douazeci de ani. La nivelul anilor 2010 se estimeaza
un total de 476milioane sosiri, ponderea in totalul mondial scazind de la 63% in 1990 la
51% in 2010.
Referindu-ne la totalul populatiei Terrei se poate aprecia ca in 1994-1995, 90%
din locuitorii planetei n-au trecut granitele tarii de resedinta.
Datele arata ca turismul intern concentreaza circa 80-90% din cererea turistica
mondiala. In SUA, de exemplu, peste un miliard de calatorii se efectueaza in afara
locuintei, in fiecare an, multe dintre acestea trecind citeva frontiere, pe primele locuri
fiind tari din Europa.
Un studiu al Organizatiei Mondiale a Turismului ("Transportul aerian si politicile
in turism - balanta si beneficii", O.M.T., 1994) arata ca contributia turismului
international la Produsul Intern Brut este cu atit mai mare cu cit este derulat prin
intermediul liniilor aeriene internationale.
Cind se tine seama de schimburile externe, cistigurile nete din turism, chiar pentru
o tara dezvoltata ca Australia sint de patru ori mai mari decit cele din liniile aeriene
internationale, iar pentru tarile mai putin dezvoltate, procentul este de 5 la 1. Mai mult,
contributia fortei de munca in turism in ambele tipuri de tari este mult mai larga decit cea
cu liniile aeriene nationale. In timpul ultimelor decade, turismul a devenit un fenomen
persuasiv care afecteaza acum toate tarile din lume, uneori in ciuda unor circumstante
economice si politice nefavorabile. In timp ce Europa a reprezentat o arie-cheie,atit ca
destinatie cit si ca origine a fluxurilor turistice, alte zone ca tarmul Pacificului, au
considerat turismul ca o contributie majora la dezvoltarea economica si sociala. Pentru
tarile dezvoltate, un turism sanatos reprezinta un major cistig din schimbul international
si o potentiala sursa de locuri de munca.
In 1994, incasarile turistice in tarile dezvoltate au consumat 8% din exporturile
totale de marfuri si 30% din exporturile de servicii. In tarile Uniunii Europene, incasarile
din turismul international depasesc 8% din consumul national.
In tarile EFTA, ca Australia si Elvetia, actiunile ajung la 15% si 12% respectiv
din cheltuielile de consum private.
Desi cea mai mare parte din tari se concentreaza pe impactul economic al
turismului international, de la Conferinta de Statistica de la Ottawa, sponsorizata de
O.M.T., importanta turismului intern a inceput sa creasca in tarile dezvoltate ca si intr-un
mare numar de tari in curs de dezvoltare.
De aceea, daca aceste segmente nu sint identic reprezentate in evaluarile statistice,
aceasta pare mai mult sa adinceasca deficientele in
sistemele traditionale de raportare, decit sa continue adincirea acestor componente

importante ale turismului ca un intreg. O.M.T. se obliga chiar la dezvoltarea unor
indicatori economici coerenti, siguri si credibili in turism, in strinsa cooperare cu alte
organizatii si cu industria privata.
Incasarile turistice au aratat o mai puternica elasticitate decit comertul mondial in
fata recesiunilor economice din anii '80 si '90. In perioada 1994-1995 incasarile din
turismul international au crescut mai repede decit exportul de marfuri si au fost apropiate
de exporturile de servicii; se afla printre primele grupe de produse la export, alaturi de
petrol, autovehicule, echipament electronic; reprezinta 8,6% din exportul mondial de
marfuri si 30% din exportul de servicii.
Cu toate aceste realizari, deocamdata turismul international detine o pozitie relativ
modesta in comertul mondial. Rolul sau se manifesta, in primul rind, in cresterea si
diversificarea exporturilor.
In raport cu conditiile concrete ale fiecarei tari, turismul reprezinta un export sau
un import; bunurile si serviciile pe care le consuma turistii pe durata deplasarii lor intr-o
tara, pentru acestia pot fi asimilate unui export, in timp ce cheltuielile ce le face un turist
in strainatate reprezinta pentru tara lui de resedinta un import.
In acest context, in tarile cu potential turistic bogat si turism dezvoltat, turismul se
manifesta ca un important capitol al exporturilor, oferind piata de desfacere unei game
variate de produse si servicii care in alte conditii nu se pot exporta sau se exporta in
cantitati mici, cu eforturi si riscuri mari; marfuri cu perisabilitate ridicata, de sezon,
distante mari pina la pietele consumatoare, preturi necompetitive etc. In schimb exportul
intern de marfuri se afirma ca o importanta sursa de devize sau de economisire a acestora
de valorificare in conditii mai avantajoase decit in cazul exportului clasic, a resurselor
interne cheltuite pentru producerea unor marfuri destinate exportului. Turismul
international contribuie si in acest fel la echilibrarea balantelor comerciale si de plati
(creantele si debitele unei tari cu strainatatea).
Influenta turismului international asupra balantei de plati se realizeaza prin
intermediul soldului balantei valutare a turismului care in functie de natura sa, poate
compensa, reduce sau agrava o balanta de plati deficitara.
1.6. Factorii care determina evolutia turismului.
In ascensiunea sa spectaculoasa, turismul evidentiaza receptivitatea sa la dinamica

sociala, evolutia sa aflindu-se sub incidenta unui larg evantai de factori.
1.6.1. Clasificari. In literatura de specialitate exista mai multe incercari de
clasificare a factorilor de influenta, precum si de cuantificare a marimii si sensului
actiunii lor; criteriile sint variate:
A. Dupa natura social - economica:
a) factori economici - veniturile populatiei si modificarile acestora; preturile
acestora si tarifele; oferta turistica;
b) factori tehnici - performantele mijloacelor de transport; tehnologiile in
constructii; parametrii tehnici ai instalatiilor si echipamentelor specifice etc.;
c) factori sociali - urbanizarea si timpul liber;
d) factori demografici - evolutia numerica a populatiei;
e) factori psihologici, educativi si de civilizatie - nivelul de instruire; setea de
cultura; dorinta de cunoastere; caracterul individului; temperamentul; moda;
f) factori organizatorici - formalitati la frontiere; facilitati sau prioritati in turismul
organizat; diversitatea aranjamentelor;
B. Dupa durata actiunii lor:
a) factori de influenta permanenta - cresterea timpului liber; modificarea
veniturilor; miscarea naturala si migratorie a populatiei;
b) factori conjuncturali - crizele economice; dezechilibrele politice si convulsiile
sociale; confruntarile armate locale si regionale; catastrofele naturale; conditiile
meterologice precare;
C. Dupa importanta in determinarea fenomenului turistic:
a) factori primari - oferta turistica; veniturile populatiei;
b) factori secundari - cooperarea internationala; facilitatile de viza sau alte masuri
organizatorice; varietatea serviciilor suplimentare;
D. Dupa natura provenientei si sensul interventiei:
a) factori exogeni - sporul natural al populatiei (care sta la baza cresterii
numarului turistilor potentiali); cresterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului;
cresterea gradului de urbanizare; mobilitatea sporita a populatiei ca urmare a motorizarii
etc.;
b) factori endogeni - varietatea continutului activitatii turistice; lansarea de noi si

tot mai sofisticate produse turistice; diversificarea nivelului de pregatire a personalului
din turism;
E. Dupa profilul de marketing.
a) factori ai cererii turistice - veniturile populatiei; urbanizarea; timpul liber;
dinamica evolutiei populatiei;
b) factori ai ofertei turistice - diversitatea si calitatea serviciilor; costul prestatiilor
de pregatire si structura fortei de munca.
1.6.2. Factori reprezentativi sint acei factori a caror influenta este decisiva in
evolutia de ansamblu a turismului:
A. Nivelul de dezvoltare economico - sociala.
B. Nivelul preturilor si tarifelor.
C. Oferta turistica.
D. Progresul tehnic.
A. Nivelul de dezvoltare economico - sociala este ilustrat de produsul national

brut pe locuitor, care, la rindul sau, influenteaza veniturile populatiei. Circa patruzeci de
tari ale lumii au un Produs National Brut pe cap de locuitor de peste 5000$ SUA, conditie
esentiala pentru manifestarea cererii turistice, suportul material, obiectiv direct al
dezvoltarii turismului. Aceasta deoarece sporirea veniturilor populatiei, rezultat al
cresterii economice si a produsului intern brut, influenteaza nemijlocit asupra
consumului, si implicit asupra accesului la turism a diferitelor categorii sociale.
In tarile dezvoltate, cheltuielile pentru asa-numitul "consum obligatoriu",
respectiv, cel legat de nevoi vitale, determinate de nevoi fiziologice, sint aproximativ
constante, iar disponibilitatile banesti sint, cel mai adesea, orientate spre satisfacerea unor
cerinte ce asigura un anumit grad de confort, si nu in ultimul rind, sint folosite pentru
subventionarea activitatilor legate de timpul liber. Cresterea globala a veniturilor atrage
dupa sine o scadere a sumelor alocate pentru acoperirea nevoilor vitale, in timp de
disponibilitati pentru "consumul liber" tot mai mari. Statisticianul german Ernst Engel a
demonstrat existenta unor legi in repartizarea veniturilor pe diferite tipuri de nevoi si a
unor mutatii in structura acestora, cauzate de variatia veniturilor.
Asadar, veniturile populatiei reprezinta un factor de actiune complexa,
influentind: cresterea numarului de turisti; durata calatoriei si a sejurului; distanta
deplasarii; caracterul organizat sau pe cont propriu al calatoriei; statutul de privat sau de
stat, al prestatorului de servicii; efectuarea calatoriei sau vacantei - concediului in tara de
resedinta sau peste hotare.
Comensurarea influentei acestui factor se realizeaza prin intermediul
coeficientului de elasticitate, valoarea pozitiva si supraunitara a acestuia indicind tendinta
de crestere aproape nelimitata a nevoii de turism, si respectiv, a fenomenului in
ansamblul sau.
B. Un factor reprezentativ de stimulare a dezvoltarii turismului il constituie

preturile si tarifele. Influenta preturilor si tarifelor se manifesta asupra:
- produsului turistic, in ansamblul sau;
- componentelor sale luate separat sau in conexiune, respectiv, cazare, masa,
agrement, tratament etc.;
- pietei interne sau / si internationale.
In fapt, din practica turistica se cunosc doua tipuri de situatii:
a) practicarea unor preturi si tarife ridicate, care limiteaza accesul la seviciile
turistice si se reflecta in reducerea numarului de turisti si / sau a duratei medii a sejurului;
b) practicarea de tarife si preturi scazute stimuleaza, pe de-o parte crearea, dar, pe
de alta, pot determina neincrederea fluxurilor turistilor sau a unor segmente ale cererii si,
ca urmare, o scadere a circulatiei turistice.
Ca urmare, in practica activitatii turistice se impune adoptarea unei politici de
preturi si tarife fundamentate stiintific, care sa reflecte calitatea prestatilor si sa realizeze
diferentieri sezoniere, zonale etc. O politica tarifara stiintifica trebuie sa practice un
sistem de facilitati menite sa sporeasca atractivitatea produselor turistice oferite, iar prin
nivelul lor, tarifele trebuie sa asigure, stabilitatea fluxurilor turistice, un coeficient de
utilizare a capacitatilor ridicat, respectiv, o rentabilitate sporita a intregii activitati de
turism.
C. Oferta turistica, alcatuita din resurse turistice naturale si antropice, la care se
adauga oferta creata, respectiv, dotari si echipamente sau baza tehnico-materiala,
influenteaza uneori decisiv activitatea de turism.
Astfel, bogatia de valori naturale - relief, clima, ape, flora, fauna, peisaje -
istorice, de civilizatie si cultura de care dispune o tara sau o zona, precum si gradul lor de
amenajare exercita o mare forta de atractie asupra fluxurilor turistice, determinind
volumul circulatiei turistice, structura acesteia si directiile de orientare.
De regula, resursele turistice, ca si nivelul si calitatea bazei tehnico-materiale sint
innobilate de nivelul si calitatea prestatiilor turistice.
D. Progresul tehnic are consecinte si influente directe asupra gradului de

mobilitate al populatiei, favorizind deplasarea in interes turistic. De asemenea, este de
remarcat actiunea asupra altor fenomene, cum ar fi urbanizarea, industrializarea,
deteriorarea, dar si protectia si conservarea mediului, toate acestea cu implicatii directe
asupra fenomenului turistic.
In transporturi, introducerea progresului tehnic este reflectata de:
- cresterea densitatii retelei de transport;
- sporirea numarului si diversificarea mijloacelor de transport;
- modernizarea si imbunatatirea performantelor;
- asigurarea de conditii pentru deplasarea unui numar tot mai mare de persoane
spre destinatii turistice;
- sporirea confortului si scurtarea duratei calatoriei;
- ieftinirea costului transportului, stimulindu-se pe aceasta cale deplasarea;
- perfectionarea cailor si mijloacelor de transport in comun;
- cresterea gradului de dotare al populatiei cu automobile.
Transporturile reprezinta una din componentele de baza ale prestatiei turistice.
Orice modificare in dinamica si structura transporturilor determina variatii ale miscarii
turistice in ce priveste volumul, formele de organizare si directia sau directiile fluxurilor
turistice.
E. Mutatiile demografice, legate de creserea numerica a populatiei, diferentieri in
structura pe grupe de virsta, sexe, medii de viata, socio-profesionala etc., sint in strinsa
corelatie cu circulatia turistica:
- cresterea numerica a populatiei si ritmul acestei cresteri influenteaza direct
numarul turistiilor potentiali; cercetari efectuate pe aceasta tema indica o
majorare a pietei turistice potentiale cu o rata medie anuala de 0,5 - 1%, ca

rezultat exclusiv al sporului demografic;
- mutatiile in structura pe pe grupe de virsta a populatiei sint evidentiate de
proportiile diferite de participare la miscarea turistica a fiecarei grupe;
- tineretul, care la scara mondiala reprezinta 30 - 35% din totalul populatiei, este
un segment demografic cu rol deosebit in cresterea circulatiei turistice, datorita timpului
liber mai mare, nevoii de instruire, dorintei de distractie etc.;
- cresterea duratei medii a vietii, cu implicatii directe asupra numarului
virstniciilor si disponibilitatilor de timp ale acestora se reflecta in intensificarea circulatiei
turistice, mai ales in domeniul turismului balnear;
F. Procesul de urbanizare determina anumite situatii in structura nevoilor
populatiei, influentind direct si dimensiunile circulatiei turistice. Influenta se manifesta
datorita efectelor urbanizarii asupra mediului natural si asupra solicitarii nervoase a
oamenilor. De aici, nevoia de evadare din marile aglomeratii urbane spre zone linistite,
nepoluate, pentru recreere, odihna, distractie etc., care se manifesta la sfirsit de saptamina
si in vacante (concedii).
Cresterea ponderii populatiei urbane are drept consecinta sporirea dimensiunilor
fluxurilor turistice.
G. Timpul liber. Se constata o crestere a disponibilitatilor de timp liber, cea mai

mare parte a acestora fiind utilizate si pentru practicarea turismului. Sporirea duratei
timpului liber se realizeaza pe seama reducerii duratei zilei de munca la opt ore si chiar
mai putin, a reducerii saptaminii de lucru, a cresterii duratei concediului anual platit si a
reducerii timpului total de lucru in cadrul duratei de viata.
Se apreciaza ca in tarile dezvoltate, circa 30% din totalul timpului liber este
destinat turismului.
H.Alti factori psiho-sociologici se refera la traditie, dorinta de cunoastere si

instruire etc. De asemenea, manifestarile stiintifice, culturale, sportive sau de alta natura
determina miscari turistice.
Actiunile guvernamentale si facilitatile acordate de organizatorii de turism conduc
la promovarea si stimularea circulatiei turistice: legislatia, acordurile bi si multilaterale,
formalitatile la frontiera etc.
Capitolul 2
Circulatia turistica internationala
2.1. Factori care influenteaza circulatia turistica internationala.
Piata turismului international este foarte sensibila. Cererea turistica mondiala nu

este determinata numai de fortele pietei, respectiv de cererea solvabila si deci de
fluctuatiile conjucturii, de oferta si distributia produselor turistice. Ea depinde de
numerosi factori exogeni fara legatura directa cu turismul, dar a caror influenta este
determinata pentru cerere, cum ar fi de exemplu, factorul politic si riscul terorist.
Conflictul din Golf din august 1990-februarie 1991 ca si recentul razboi din fosta
Iugoslavie au demonstrat, extrema vulnerabilitate a industriei turistice la orice
transformare si rasturnare a relatiilor internationale.
In afara tarilor sau regiunilor indirect afectate de conflict, destinatii foarte
indepartate de zona luptelor au suferit o scadere dramatica a sosirilor de turisti cum a fost
regiunea tarilor din Marea Caraibilor si tari din Europa de Sud ca si din Europa Centrala
si de Vest.
Sectorul turistic reprezinta numeroase particularitati in raport cu alte sectoare
economice atit din punct de vedere al politicilor de ansamblu, cit si din punct de vedere al
gestiunii intreprinderilor. Politicile turistice trebuie sa ia in calcul un ansamblu de
variabile exogene cum sint schimbarile demografice si sociale, situatia economica si
financiara a tarilor emitatoare de turisti, variatiile si cursul de schimb valutar,
transformarile politice, legislative si de reglementare, progresele tehnologice, evolutia
relatiilor comerciale, infrastructura transporturilor, siguranta calatorilor,protectia
mediului.
Dintre aceste variabile trei joaca un rol determinant in evolutia cererii turistice
internationale: demografia; prelungirea duratei vacantelor; fragmentarea vacantelor si
segmentarea pietelor.
Schimbarile in structura demografica si evolutia sociala a tarilor industrializate
reprezinta un factor determinant al maririi cererii turistice. Europenii in virsta de 35-40
de ani vor fi in numar de aproximativ 144 milioane in anul 2000 cu 16% mai mult decit
in 1985.
Cei in virsta de 65 de ani si peste vor fi cu 14 milioane mai numerosi ajungind de

la 61 la 75 milioane in aceeasi perioada.
In plus grupa de virsta de 35-40 de ani beneficiaza de veniturile cele mai ridicate
in timp ce grupa de peste 65 de ani dispune si de venituri relativ ridicate si de timp liber,
ambele reprezentind un atu important pentru dezvoltarea economica a turismului.
Prelungirea duratei vacantelor este un fenomen care priveste ansamblul tarilor
industrializate si care de asemenea favorizeaza dezvoltarea turismului.
Fractionarea vacantelor este una din consecintele prelungirii duratei lor.
Fractionarea si multiplicarea perioadelor de vacanta stau la originea unei transformari a
pietei turismului international. Pentru a satisface o cerere de sejururi scurte repartizate in
tot timpul anului, este indispensabila crearea de noi produse turistice in functie de fiecare
segment al cererii.
2.2. Analiza sosirilor de turisti.

Asa cum reiese din Tabelul nr. 1 (Anexa) referitor la cele mai importante
destinatii turistice din lume, sapte dintre ele se afla in Europa. Franta detine primul loc ca
destinatie favorita in Europa atragind aproximativ 60,6 milioane de turisti in 1994 cifra
care depaseste cu ceva mai mult de 12% nivelul sosirilor pe plan mondial.
Statele Unite si Spania urmeaza Frantei in aceasta clasificare primind 45,5 si
respectiv 43,2 milioane turisti . Italia se afla pe locul patru cu 27,4 milioane turisti
inregistrind totusi o crestere fata de anul 1993 cind avea 25,7 milioane turisti.
Primele cinci destinatii importante acumuleaza de fapt aproape 40% din totalul
cumulat de sosiri la nivel mondial pentru 1994. Ungaria care se afla pe locul cinci si in
anul 1993 inregistreaza o scadere in ceea ce priveste sosirile de turisti situindu-se pe
acelasi loc si in 1994 cu 21,4 milioane de turisti. Intre 1990-1994 cea mai rapida crestere
a turismului a inregistrat-o Polonia (locul 27 in 1990 si locul 8 in 1994); Republica Ceha
(locul 16 in 1990 si locul 12 in 1995); Spania (locul 3 in 1990 si 2 in 1995); Turcia (locul
28 in 1990 si locul 11 in 1994.
O rata de crestere sub media mondiala, desi se afla in topul destinatiilor turistice
europene au avut-o: Austria, Germania, Elvetia, Olanda, Grecia, Romania (tabelul nr. 2).
Extraeuropean s-au inregistrat urmatorii agenti turistici importanti: Hong Kong cu
9,3 milioane turisti in 1994; Malaysia cu 7,2 milioane; Singapore 6,2 milioane; Thailanda
6,1 milioane; Indonezia 4 milioane, urmate de Africa de Sud, Argentina, Tunisia, Korea,
Maroc care au inregistrat peste trei milioane de turisti.
Cea mai mare rata de crestere in turismul extraeuropean a avut-o Indonezia intre
1990-1994; China (locul 12 in 1990 si locul 6 in 1994); Hong Kong (locul 19 in 1990 si
locul 16 in 1994); Malaysia; Thailanda; Argentina si Corea inregistrind realizari
deosebite in aceasta perioada.
In ceea ce priveste cistigurile realizate din turism clasamentul mondial
inregistreaza pe primele zece locuri , sase state europene.
Avind in vedere ca, cei mai multi indicatori ai realizarilor turistice sint provizorii,
temporari, si informatiile cu privire la tendintele de plasare a agentilor turistici in
clasament trebuie interpretate cu precautie. Oricum se poate remarca faptul ca trei din
cele cinci destinatii aflate in top se regasesc si in clasamentul fruntas al cistigurilor:
Statele Unite, Franta si Spania.
Statele Unite au surclasat Franta ca realizari. Avind cu 15 milioane de turisti mai
mult decit Statele Unite, Franta are realizari mai mici decit acestea, faptul explicindu-se
prin numarul mare de vacante pe termen scurt care au un nivel scazut de cheltuieli per
perioada. Italia desi ocupa locul patru la numarul de sosiri, in ceea ce priveste incasarile
se situeaza pe locul trei.
2.3. Realizari economice.
Incasarile turismului european au reprezentat aproximativ 51% din totalul

mondial in 1994 fata de 49% in 1990. Cresteri ale incasarilor inregistreaza toate tarile
europene aflate in primele zece locuri cu exceptia Austriei care a cunoscut o usoara
scadere a incasarilor (-2,99%) in anul 1994 (13,160 mld. dolari) comparativ cu 1990
(13,410 mld. dolari).
Extra-european o performanta deosebita realizeaza tarile Pacific-riverane:
Singapore, Thailanda, China, Corea ceea ce le permite sa surclaseze tari ca : Olanda,
Belgia, Danemarca (Tabel nr. 3 Anexa).
Cheltuielile de calatorie in strainatate (Tabel nr. 4 Anexa) detin un rol important

in Germania, Franta, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii.
Urmatorul grup este constituit de tari mici dar amatoare de turism: Elvetia,
Olanda, Belgia, Suedia.
Daca interpretam datele cu privire la cheltuielile de calatorie din Tabelul nr.2,
inclinatii spre cheltuieli de calatorie in strainatate pe cap de locuitor, o ierarhie a statelor
mici indica pe primul loc: Austria, Norvegia si Elvetia (1122$; 904$; 900$ /persoana)
urmate de Suedia, Danemarca, Belgia si Olanda.
Tabelul nr.2.
Inclinatii spre cheltuieli de calatorie pe cap de locuitor
Locul Tara Cheltuieli/cap loc.

( $ ) 1994
1 Austria 1,122
2 Norvegia 904
3 Elvetia 900
4 Suedia 795
5 Danemarca 719
6 Belgia 681
7 Olanda 621
8 Germania 602
9 Finlanda 439
10 Irlanda 370
11 Marea Britanie 348
12 Italia 303
13 Franta 249
14 Spania 121
15 Grecia 100
Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.
2.4. Fluxuri turistice majore

Fluxurile turistice internationale sint deosebit de concentrate - peste 80% din
sosiri sint inregistrate de catre tarile industrializate ale Europei de Vest, ale Americii de
Nord cit si de noile tari industrializate ale Asiei, care cunosc rate de crestere din ce in ce
mai rapide.
Concentrarea puternica a fluxurilor turistice este rezultatul caracteristicilor cererii
turistice internationale, ca si a sectorului turistic, care necesita mobilizarea de investitii
considerabile inaccesibile unui numar mare de tari in curs de dezvoltare cu insuficiente
posibilitati de finantare.
2.4.1. De unde vin turistii?

Cea mai simpla cale de a raspunde la aceasta intrebare este impartirea Pamintului
in sase regiuni si examinarea volumului turismului realizat de fiecare regiune. In anul
1994 aproape 80% din vizitele turistice sint realizate de turisti din America si Europa cam
cu 20% din populatia globului.
Urmatorul tabel ilustreaza tendinta sosirilor din cele mai importante 20 de tari
generatoare de turisti, in ultimii zece ani.
Tabel nr.3.
Turisti din cele 20 Sosiri din cele 20 de Rata anuala Cote de piata %
de piete emitatoare tari (000) de crestere din volumul total
majore. %
Tendinte de
crestere 1985-1994
Destinatii 1985 1994 1985/1994 1985 1994
1.Europa 153655 219312 4,0 46,91 40,81
2.Americi 54726 82070 4,6 16,71 15,27
3.Asia-Est 14808 35412 10,2 4,52 6,59
4.Africa 4033 5916 4,3 1,23 1,10
5.Asia-Sud 1110 1971 6,6 0,34 0,37
6.Orientul Mijlociu 1156 1625 3,9 0,35 0,30
Subtotal (1-6) 229488 346306 4,7 70,06 64,45
Total mondial 327570 537366 5,7 100,00 100,00
Australia, Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Franta, Germania, Italia, Japonia,
Rep. Coreea, Mexic, Olanda, Norvegia, Singapore, Spania, Suedia, Elvetia, Taiwan,
Marea Britanie,
SUA.Sursa: O.M.T. - Tourism Market Trends 1985-1994.
In 1994, aceste tari au generat mai mult de 2/3 din totalul sosirilor pe plan
mondial. Europa a acaparat aproximativ 40% din totalul acestor sosiri fata de 47% in
1985. Americile au fost a doua mare destinatie pentru turistii acestei piete. Cea mai mare
crestere (10,2%) au inregistrat-o Asia de Est si Pacificul, care si-au dublat rata de crestere
in aceasta perioada. Asia de Sud a fost a doua zona de crestere (6,6%), tinind cont de
baza precara de pornire. Africa a absorbit peste 1% din volumul mondial, avind o rata de
crestere aproape egala cu celelalte regiuni. Orientul Mijociu a inregistrat cea mai mica
rata a sosirilor din cele 20 de piete emitatoare majore. Aceste date ridica insa, probleme
pe termen lung a caror rezolvare va avea loc in secolul urmator, probleme legate de
cresterea veniturilor in statele suprapoluate, dar relativ sarace cum ar fi India si China.
asa cum se subliniaza in "Studiul asupra dezvoltarii in perspectiva a turismului pina in
anul 2000 si dupa", nu este nici un motiv ca popoarele respective sa nu se alinieze la
standardele mondiale, odata ce veniturile cresc.
Europa ca sursa pentru piata turistica mondiala este foarte importanta cu
urmatoarele contributii la sosirile in variate regiuni in 1994:Asia de Sud 40%; Orientul
Mijlociu 37%; Africa 30%; Americile 13% si Asia de Est si Pacific 12%.
2.4.2 Fluxuri majore in Europa
Sint trei mari fluxuri turistice europene:

-intra-regionale;
-din Americi in Europa;
-din Asia de Est si Pacific in Europa.
Fluxurile intraregionale sint de departe cele mai importante reprezentind 84% din
totalul fluxurilor internationale din Europa ajungind la aproape 250 milioane de sosiri.
Aceasta reprezinta o crestere de 1,8% in anul 1994 si o rata medie de crestere anuala de
3,2% incepind cu 1985.
Flux turistic Europa-Europa:
283,380
300,000 257,782 249,730
245,314
244,360
250,000
181,169
200,000 164,829
150,000
sosiri
100,000
50,000
0
1980 1985 1990 1991 1992 1993 1994
Sursa: OMT,Tourism Market Trends 1985-1994

Sosirile in Europa din Americi au fost estimate la peste 22milioane de turisti in
1994 cu 5,7% peste valoarea anului anterior conducind la o crestere a contributiei de
7,5% din totalul sosirilor internationale in regiune.
In 14 ani incepind cu 1980 sosirile din America in Europa au avut o crestere
medie de 2,4% anual.
Flux turistic Americi-Europa.
30,000 26,569
23,150
24,295
25,000 22,337
21,142
18,412
20,000
16,338
15,000
sosiri
10,000
5,000
0
1980 1985 1990 1991 1992 1993 1994
Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

Fluxurile internationale din Asia de Est - Pacific in Europa aproape s-au dublat in
1980-1994. Cea mai puternica crestere a avut loc intre 1980-1990 dupa care s-a
inregistrat o scadere usoara in '91-'92 pentru ca apoi sa asistam la o noua crestere in
'93-'94.
Flux turistic Asia de Est si Pacific - Europa.

10,000 8,312 8,750
7,872 8,125
7,372
8,000
5,527
6,000
4,276
sosiri
4,000
2,000
0
1980 1985 1990 1991 1992 1993 1994

2.4.3. Fluxuri turistice importante intre subregiunile europene.
Cel mai abundent flux intraregional in Europa s-a stabilit intre Europa de Est si
Europa Centrala. Fluxurile intra-est-europene au fost intotdeauna o parte importanta a
vietii social-economice a statelor respective. Aceste fluxuri (excluzind vacantele) au
ajuns la 20milioane in 1980 cu un apogeu de 43milioane in 1990, urmat de un nivel
considerabil mai scazut pina in 1993 si o usoara crestere in 1994 (fata de '93).
In 1994 totalul de sosiri intraeuropene au ajuns la 30milioane reprezentind
aproximativ o jumatate din totalul sosirilor in Europa de Est si Centrala.
Flux turistic Europa de Est si Centrala.
50,000 43,167
40,000 31,125 30,530

26,593 25,987
30,000 20,094 21,746
sosiri
20,000
10,000
0
1980 1985 1990 1991 1992 1993 1994

Fluxurile Nord - Sud continua sa reprezinte un volum important. Nord-Europenii
sint entuziasti, doritori de calatorii cu destinatie indepartata. Sosirile din Europa de Nord
numara 18% din totalul de sosiri in Europa de Sud. Fluxurile Nord - Sud au stagnat intre
15-17milioane incepind cu 1990.
Flux turistic Nord-Sud
17,723
18,000 16,516 15,752 15,513
15,327
16,000 13,389
14,000
12,000 10,226
10,000
8,000 sosiri
6,000
4,000
2,000
0
1980 1985 1990 1991 1992 1993 1994
Calatoriile din tarile vestice catre Europa de Est si Centrala au depasit volumul
dublat al anilor 1980-1993. Aproape un sfert din sosirile in Europa de Est si Centrala in
1994 si-au avut originea in Europa de Vest. Exista in continuare un potential pentru o
viitoare crestere a traficului pe aceasta directie.
Flux turistic Europa de Est si Centrala-Europa de Vest.
16,000 13,623 14,350

14,000 12,748
12,142
12,000 9,311
10,000
8,000 5,592 sosiri
6,000 3,715
4,000
2,000
0
1980 1985 1990 1991 1992 1993 1994
Inca de la sfirsitul anilor 1980 cererea pentru calatorii a Europei a crescut mai
puternic decit in perioada anterioara raminind oarecum stabila la inceputul lui 1990 cu o
usoara crestere in '92-'94. Europenii din Sud isi petrec in mod traditional vacantele de
vara in propriile tari. Cresterea traficului Sud-Nord subliniaza o schimbare treptata a
acestei opinii.
Sosiri turistice Sud-Nord (mii).
1991 1995
1846 1867 1834
2000
1500
1106
939
1000
sosiri
500
0
1980 1985 1990 1991 1992 1993 1994

Ambianta tot mai generoasa, degajata in Europa de Est a condus la o apreciabila
crestere a numarului de calatorii catre statele vestice in mod special incepind cu 1991. Ca
volum fluxurile turistice din Europa Centrala si de Est catre statele vestice sint inca mici
dar exista un potential apreciabil pentru o crestere viitoare.
Europa Centrala si de Est-Europa de Vest (mii).

2500 2158
2000
1530
1500 1154 1248
888 sosiri
1000 577
506
500
0
1980 1985 1990 1991 1992 1993 1994
2.4.4. Surse importante ale pietei turistice.
Daca vom clasifica statele europene in functie de cota de piata vom observa ca
practic intreg continentul reprezinta o zona geografica de mare concentrare turistica. In
1994 cinci tari au inghitit circa 50% din intregul numar de turisti sositi in Europa.
Franta. Are o situare care convine deopotriva excursiilor pe termen scurt si celor
de lunga durata. Oricum inclinatia francezilor catre excursii in strainatate are o valoare
medie, fiind predominante excursiile interne.
Contributia valorica a excursiilor in strainatate (Europa) a fost in 1980-1991 de
80%. Intre 1991-1994 acest nivel a scazut pina la 77%. Primele cinci destinatii preferate
de turistii francezi, expuse in Tabelul nr.4., atingind 70% din sosirile din Franta, in
Europa in 1994. Intre 1985-1994 cresterea cea mai importanta au avut-o calatoriile
francezilor catre destinatii ca: Ungaria, Polonia, Irlanda, Norvegia.
Tabel nr.4.
Topul destinatiilor turistilor francezi in 1994.
In Europa.
Destinatia Sosiri (000) %schimbari fata de anul
precedent
1.Spania 4275 2,6
2.Marea Britanie 2523 1,2
3.Italia 1818 0,4
4.Germania 878 5,8
5.Austria 785 6,4
In afara Europei.
1.SUA 845 6,2
2.Maroc 493 14,9
3.Tunisia 448 25,4
4.Canada 365 17,4
5.Martinica 221 0,9
Excursiile pe termen lung sint relativ diversificate 3/4 avind destinatia America de
Nord, 1/3 Africa si putin peste 1/5 Asia. S-au inmultit in 1994 cererile pentru destinatia
Oceania-Australia, de asemeni numarul turistilor francezi in Egipt a scazut cu
aproximativ 40%.
Germania. Este cel mai important izvor de flux turistic si se situeaza imediat dupa
SUA in ce priveste cheltuielile de calatorie, contributia volumului de excursii in
strainatate (Europa) este de 85% din totalul mondial, nivel aflat sub cel inregistrat in
1985.
Tabel nr.5.
Destinatiile preferate de turistii germani se distribuie astfel in 1994.
In Europa.
precedent
1.Franta 13114 4,5
2.Austria 10672 0,1
3.Spania 8713 12,3
4.Italia 6192 1,5
5.Ungaria 3550 25,1
In afara Europei
1.SUA 1962 16,0
2.Tunisia 1712 9,6
3.Canada 342 17,8
4.Thailanda 322 16,9
5.Egipt 262 -26,4
Din analiza Tabelului nr.5. rezulta ca principala destinatie a turistilor germani a

fost Europa, cu cea mai importanta crestere pentru Spania in 1994 si stagnare pentru
Austria. Excursiile de lunga durata si destinatie indepartata s-au dublat intre 1985-1994
cu o rata medie anuala de 11%. SUA este destinatia preferata pentru acest gen de
calatorii, urmind Tunisia, Canada, Thailanda si Egipt care inregistreaza totusi o puternica
scadere in 1994.
Italia. In 1994 numarul total de turisti italieni in strainatate a inregistrat o scadere

de 2,5% fata de anul anterior, fapt datorat unei regresii in dezvoltarea economica a tarii la
care se adauga transformarile sociale si politice interne.
Intre anii 1985-1994 piata turistica italiana in strainatate aproape s-a dublat.
Destinatia favorita in 1994 era de departe Franta cu aproape 6% din totalul turistilor
italieni in Europa. Cele patru destinatii din topul celor cinci asa cum arata Tabelul nr.6,
au inregistrat o evolutie negativa. Destinatiile extra-europene preferate de turistii italieni
in 1993 au fost: SUA, Tunisia, Egipt, Thailanda si Maroc. Observam o scadere cu 6% a
sosirilor de turisti italieni cu destinatia SUA si Egipt, in 1994, dar si o crestere a
preferintelor pentru Tunisia (8%) si Thailanda (8,6%).
Tabel nr. 6.
Topul destinatiilor turistilor italieni in 1994.
In Europa.
Destinatia Sosiri (000) %schimbari fata de
anul precedent
1.Franta 7270 1,3
2.Spania 1798 -2,9
3.Austria 972 -20,3
4.Germania 897 -3,2
5.Elvetia 750 -2,9
In afara Europei.
1.SUA 555 -5,9
2.Tunisia 242 8,0
3.Egipt 160 -5,9
4.Thailanda 128 8,6
5.Maroc 120 5,9
Olanda. In 1994 peste 90% din turistii olandezi au avut destinatia Europa mai ales
in tari ca Franta si Anglia, celelalte destinatii europene, desi traditionale inregistrind
usoare scaderi.
Tabelul nr. 7.
Topul destinatiilor turistilor olandezi.
In Europa.
anul precedent
1.Franta 7285 17,6
2.Germania 2320 -1,1
3.Spania 2060 -2,7
5.Austria 1254 -2,9
In afara Europei.
1.SUA 379 10,8
2.Indonezia 88 2,3
3.Canada 83 -2,6
4.Thailanda 81 1,4
5.Singapore 79 0,8
Intre 1985-1994 destinatiile cu evolutie foarte rapida pentru turistii olandezi au

fost: Turcia, Polonia, Ungaria, Portugalia si Irlanda care au crescut cu jumatate in aceasta
perioada.
S-au dublat intre 1985-1994 si calatoriile cu destinatia indepartata, mai mult de
jumatate din sosirile turistice provenite din Olanda fiind absorbite din Americi.
Indonezia, Thailanda si Singapore sint trei destinatii asiatice care se situeaza in topul
preferintelor turistilor olandezi. O treime din calatoriile lungi au destinatia Asia.
Spania. In 1994, 90% din turistii spanioli (excluzind excursiile de citeva zile) au
avut ca destinatie Europa, cu deosebire tarile vecine: Portugalia si Franta. Celelalte trei
destinatii majore, la distanta de primele doua au fost Anglia si Germania.
Turismul spaniol intra-european aproape s-a dublat intre 1985-1994 cu o rata
medie anuala de crestere de aproape 9%. Totusi inclinatia spaniolilor spre calatorii in
strainatate ramine in continuare extrem de scazuta.
Intre 1985-1994 calatoriile lungi au crescut paralel si asemanator cu calatoriile

intraregionale. Marea majoritate sint dirijate spre Americi din care 55% catre SUA.
Devalorizarea pesetei a constituit o piedica in cresterea cheltuielilor de calatorie a
spaniolilor in SUA. Europa Centrala si America de Sud au constituit de asemenea
destinatii importante pentru spanioli, majoritatea avind scopul vizitarii rudelor si
prietenilor.
S-a inregistrat o scadere a calatoriilor dinspre Spania spre Asia si Pacific, mai ales
Japonia, in timp ce preferintele pentru destinatii ca: Thailanda, Australia si Noua
Zeelanda au crescut.
Tabel nr. 8.
Topul destinatiilor turistilor spanioli.
In Europa.
anul precedent
1.Portugalia 4290 1,5
2.Franta 3294 -0,5
3.Italia 880 0,8
5.Germania 291 -3,0
In afara Europei.
1.SUA 310 -9,9
2.Maroc 280 1,0
3.Tunisia 50 25,3
4.Thailanda 50 38,4
5.Cuba 45 -9,7
Anglia. In aceasta tara aproximativ 80% din calatoriile in strainatate sint in

Europa. Franta si Spania absorb mai mult de jumatate din turistii britanici, urmate de
Irlanda, Grecia si Germania. Ungaria, Turcia si Cipru au cea mai rapida crestere in topul
preferintelor turistilor britanici, numarul acestora marindu-se cu aproape jumatate in
perioada 1985-1994.
Tabel nr.9
Topul destinatiilor turistilor britanici.
In Europa
anul precedent
1.Franta 8297 1,2
2.Spania 7450 14,3
3.Irlanda 2369 4,9
4.Grecia 2157 0,1
5.Germania 1390 0,1
In afara Europei
1.SUA 3075 8,9
2.Canada 563 4,9
3.Hong-Kong 339 7,9
4.Singapore 311 2,5
5.Egipt 262 17,3
Cu toate ca destinatiile europene sint preponderente, ele au scazut de la 85% in

1985 la 79,5% in 1993.
In contrast cu scaderea destinatiilor europene, calatoriile cu destinatii indepartate
s-au dublat in aceeasi perioada, SUA fiind cea preferata. Pe plan mondial in ceea ce
priveste SUA, Marea Britanie se situeaza inainte de Franta si Spania. Cresteri importante
in calatoriile lungi le-au avut cele cu destinatia Asia-Oceania (exceptie facind Japonia si
Macao) si Africa de Nord, mai ales Tunisia.
Nivelul cheltuielilor in excursiile lungi ce au crescut de la sase miliarde $ (1985)
la opt miliarde $ in 1994, confirma inclinatia puternica a britanicilor pentru excursii in
strainatate. British Tourist Authority (BTA) a prevazut pentru perioada 1992-1997 o
crestere a calatoriilor in strainatate cu 3,8% si o crestere a cheltuielilor de calatorie cu o
rata medie de 5,8% pe an.
2.4.5. Fluxuri majore: America de Nord-Europa
SUA. In 1994 44% din sosirile americanilor in strainatate au fost inregistrate in

Mexic si mai mult de o treime in Canada.
Din 1985 aceste doua destinatii au avut evolutii opuse: Canada a pierdut din piata
furnizata de americani in timp ce Mexicul a inregistrat o crestere , in pofida unui moment
de involutie (cu circa 4%) in 1993. Oricum, incepind cu 1985 numarul turistilor
americani in Mexic a crescut de patru ori fata de cel din Canada.
Cele 22 milioane de turisti americani (cele doua Americi) in Europa au fost
dominate de SUA - 70% in 1994. Cu toate cele 14 milioane de sosiri, fluxul SUA-Europa
a descrescut fata de apogeul inregistrat in 1985, 19milioane sosiri.
Cele mai vizitate state din Europa de catre americanii SUA sint: Anglia
(2,7milioane sosiri), Franta (2,1milioane), Italia (1,9milioane), Germania (1,7milioane),
si Elvetia (circa un milion) - vezi Tabelul nr. 10. Impreuna, cele cinci state europene atrag
68% din turistii SUA in regiune.
Tabel nr. 10.

Topul destinatiilor turistilor americani.
In Europa.
anul precedent
1.Marea Britanie 2,741 -0,2
2.Franta 2,097 4,4
3.Italia 1,855 3,9
4.Germania 1,715 0,3
5.Elvetia 958 -0,3
In afara Europei. 15,500 -3,8
1.Mexic
2.Canada 11,925 0,9
3.Porto Rico 1,825 0,1
4.Bahamas 1,130 0,1
5.Hong Kong 756 8,9
Declinul fluxului SUA-Europa a inceput din 1985 si a fost influentat de unele

evenimente negative ca: atacuri teroriste asupra turistilor SUA, in Europa (1986), caderea
$ de la sfirsitul deceniului 80, recesiunea economica a ultimilor trei ani si conflictul din
Golf 1990/1991, ca si conflictul din Iugoslavia.
Canada. Chiar excluzind excursiile de citeva zile, 8,5% din toate excursiile in
strainatate ramin pe continentul american - predominant in SUA. Europa (73% din
calatoriile de lunga durata) si Mexic (23%) - sint alte doua destinatii preferate.
Calatoriile in Europa au scazut dramatic in 1994 in toate statele, cu exceptia
Poloniei si Germaniei, rasturnind cursul favorabil inregistrat in 1992 de toate destinatiile
europene.
Pe plan european predomina Anglia ca destinatie turistica si Franta (impreuna
detin 48% din vizitele in Europa), urmate de Italia, Germania si Spania, cu cel putin
jumatate din numarul sosirilor in Anglia si Franta.
Tabel nr. 11.

Topul destinatiilor turistilor canadieni.
In Europa.
precedent
1.Marea Britanie 578 -8,1
2.Franta 573 -1,4
3.Italia 223 -0,9
4.Germania 168 0,8
5.Spania 132 9,9
In afara Europei.
1.Mexic 343 24,3
2.Hong Kong 190 5,4
3.China 105 12,7
4.Jamaica 100 -0,8
5.Bahamas 97 -0,7
Calatoriile in SUA au scazut numeric in ultimii doi ani, in timp ce excursiile in

Mexic au o puternica crestere, cu o rata mai mare de 1/2 in 1994.
Turistii canadieni in Asia de Est s-au inmultit substantial pe parcursul deceniului
80. Inclinatia globala a canadienilor pentru calatorii in strainatate a ramas, cu toate
acestea, de valoare medie.
2.4.6. Fluxuri turistice: Asia de Est si Pacific-Europa, Japonia-Europa
Japonia a generat circa doua milioane de sosiri in Europa in 1994, un nivel care
atinge o rata medie de crestere de peste 7%, incepind cu 1985.
Principalele destinatii europene vizate de turistii japonezi au fost Italia, Germania,
Elvetia, Anglia si Franta.
Impreuna cele cinci state realizeaza 71% din sosirile turistilor japonezi in 1994. In
ultimul deceniu, Japonia s-a afirmat ca fiind cel de al treilea agent in realizarea
cheltuielilor de calatorie in strainatate (excluzind transportul), 13,6 miliarde de dolari in
1994. Datele pentru ultimele luni din 1994 arata o scadere a cheltuielilor in strainatate ale
japonezilor cu aproape 3%.
Analizind sosirile turistilor japonezi in strainatate observam ca este predominanta
contributia destinatiilor Asia/Oceania.
Tabel nr. 12.

Topul destinatiilor turistilor japonezi.
In Europa.
precedent
1.Italia 750 0,2
2.Germania 625 -0,4
3.Elvetia 400 1,0
4.Marea Britanie 300 -15,5
5.Franta 200 1,4
In afara Europei
precedent
1.SUA 3,542 -3,0
2.Rep. Corea 1,492 6,7
3.Hong Kong 1,201 -3,3
4.Singapore 1,001 0,02
5.China 912 15,2
Excursile cu destinatie indepartata (dincolo de Asia de Est si Pacific) au crescut in

mai toate regiunile in 1992 dar au descrescut usor in 1993-1994.
2.4.7. Alte surse potentiale de flux turistic spre Europa.
Republica Corea. Plecarile coreenilor in strainatate au crescut de aproape cinci

ori, pentru toate destinatiile europene, cu o rata medie anuala de 22,3% si 21% atingind
224mii in 1994. Cheltuielile in strainatate in 1994 au fost de 3,2miliarde $, cu 7,8% mai
mari ca in 1993.
Cele mai vizitate destinatii europene de catre coreeni au fost: Franta, Germania,
Anglia, Italia, Olanda si Elvetia.
Hong Kong. Sosirile din Hong Kong in Europa au fost superioare celor din
Republica Corea si Taiwan. Plecarile din Hong Kong aproape s-au dublat in 1985 si
1994, cu o rata medie anuala de numai 6,6%.
Taiwan. Totalul excursiilor in strainatate ale rezidentilor in Taiwan s-au ridicat la

4,7milioane, cu 10,4% mai mult in 1994 fata de 1992. Date despre cheltuielile de
calatorie in strainatate nu sint disponibile, totusi se poate aprecia volumul total al
cheltuielior in 1992 ca fiind de 7miliarde $, fata de 1,4miliarde $ in 1985.
Capitolul 3.
Realizari ale turismului regional.
In anul 1994, turismul international a atins din nou rata normala de crestere de la
jumatatea anilor '80. Europa a ramas destinatia celor mai multe vizite din 1994. Pentru a
se evidentia situatia sosirilor de turisti s-a avut in vedere impartirea continentului in cinci
zone: Europa de Vest; Europa de Sud; Europa Centrala si de Est; Europa de Nord;
Europa Est-Mediteraneeana.
3.1. Europa de Vest include urmatoarele tari: Austria, Belgia, Franta, Germania,
Liechtenstein, Luxembourg, Monaco, Olanda si Elvetia.
In 1994, sosirile de turisti in Europa de Vest au crescut usor, dupa declinul din
1993. In 1994 aceasta regiune a absorbit 36% din totalul incasarilor. De altfel cota
subregiunii din totalul sosirilor din Europa ramine stabila in comparatie cu anul 1985,
cind acesta a scazut cu 3%.
Accentuarea fluxului de turisti in Europa Occidentala este generata de miscarile
de persoane dintre tarile subregiunii. Numarul turistilor de pe aceste piete a ajuns la 60 de
milioane in 1993, reprezentind o jumatate din totalul sosirilor din subregiune. Alte doua
piete generatoare au fost Europa de Nord si Europa de Sud, care au oferit 37 de milioane
de turisti. America de Nord a inregistrat sapte milione de sosiri in Europa Occidentala.
Incasarile au inregistrat o crestere incurajatoare de 5,6% in 1994. Franta a fost
principala destinatie acumulind peste jumatate din volumul sosirilor si peste o treime din
cel al incasarilor.
Intre 1985 si 1994, sosirile de turisti in Europa de Vest au crescut cu o rata anuala
de 3,7% fata de rata de 4,7% - a continentului luat ca intreg. Incasarile din turism , pe de
alta parte, au inregistrat 11,9% in aceeasi perioada, foarte apropiata de cifra caracteristica
a intregului continent.
Tabel nr.13
Tendintele dezvoltarii turismului in Europa de Vest.
(199 Sosiri % schimbarii cuantumul fata
0- turisti fata de anul de intreaga
1994 (000) precedent Europa (%)
)
Anul
1990 111854 5,6 39
1991 112338 0,4 40
1992 117938 5,0 40
1993 115251 -2,3 40
1994 115788 0,5 36
Anul Incasari % schimbarii Cuantumul fata

din fata de anul de intreaga
turism precedent Europa (%)
mil. $
1990 58559 23,6 42
1991 60762 3,8 45
1992 67672 11,8 43
1993 63702 -5,9 44
1994 67268 5,6 40
Un numar de factori influenteaza in mod deosebit dezvoltarea turismului in

aceasta regiune:
- iarna placuta;
- inalta capacitate a serviciilor turistice in majoritatea tarilor;
- cooperarea in domeniul marketingului a sectorului public cu cel privat;
- evolutia (dezvoltarea si cresterea) grupurilor cu interese speciale;
- cresterea vacantelor pe termen scurt.
Pentru 1995 previziunile dezvoltarii turismului atit in ceea ce priveste sosirile cit
si incasarile, au in vedere o rata mai mica de crestere a acestora atit datorita nivelului de
saturatie cit si datorita supraevaluarii valutelor, aceste destinatii devenind scumpe.
3.2. Europa de Sud include urmatoarele tari: Croatia, Gibraltar, Grecia, Italia,
Malta, Portugalia, San Marino, Slovenia, Spania si Iugoslavia.
In anul 1994, sosirile de turisti in Europa de Sud, au fost cu 7,4% mai mari decit
in anul 1993. Rezultatul acesta demonstreaza o revigorare neta a fluxului turistic in
aceasta subregiune fata de tendinta sosirilor din 1989 incoace. Europa Occidentala a
oferit peste 40% din turistii Europei de Sud, adica un numar de 36 de milioane de sosiri
in 1994.
In ultimii zece ani, cota Europei de Sud din totalul sosirilor pe continentul
european a scazut de la circa 35% in 1985 la 29,5% in anul1994. Cota corespunzatoare, a
incasarilor din turism, a ramas stabila, in pofida unei mici scaderi, de 34% in 1985,
respectiv 33,5% in 1994.
Spania si Italia sint principalele destinatii in subregiune. Aceste doua tari
totalizeaza 75% din numarul sosirilor de turisti in Europa de Sud. Ratele cele mai mari de
crestere le inregistreaza Malta, Portugalia, Spania, Grecia si Italia.
Din punct de vedere al incasarilor, anul 1994 a semnalat o rasturnare fata de
tendinta anului precedent - 1993, rata de crestere atingind 14%. Exceptind Albania, toate
celelalte destinatii - tari din subregiune au inregistrat cresteri importante.
In perioada 1985-1994, numarul sosirilor in Europa de Sud, a crescut cu o rata
anuala de circa 3%, mult sub cea a incasarilor - 12%.
Tabel nr.14.
Tendintele dezvoltarii turismului in Europa de Sud

(1990-1994)
Anul Sosiri % schimbarii fata Cuantumul din
turisti (000) de anul precedent total Europa (%)
1990 90426 1,5 32
1991 84716 -7,3 30
1992 87929 3,8 30
1993 88529 0,7 30
1994 95061 7,4 30
Anul Incasari din % schimbarii fata Cuantumul din

turism (mil. de anul precedent total Europa (%)
$)
1990 47112 32,8 34
1991 44820 -4,9 33
1992 52589 17,3 33
1993 49729 -5,4 33
1994 56529 13,7 34
Citeva elemente au influentat pozitiv si au stimulat progresul turismului in aceasta

subregiune pe parcursul anului 1994:
- promovarea unei game diversificate de articole turistice;
- tirgurile internationale importante;
- ninsori abundente in statiunile de schi;
- cursuri de schimb atractive in raport cu DM si $;
- cooperarea intensificata intre guvern, autoritatile turistice locale si sectorul
privat;
- dezvoltarea si modernizarea infrastructurii hoteliere.
Alti factori au fost de natura sa inhibe dezvoltarea turismului in Europa de Sud:
- reducerea investitiilor datorata recesiunii economice din anul precedent;
- lipsa fondurilor pentru actiuni promotionale in turism;
- diminuarea cererii de "soare si nisip";
- continua deteriorare a raportului calitate/pret.
Turismul traditional in Europa de Sud se va caracteriza in 1995 printr-o serie de
divergente. Conform previziunilor pentru anul 1995 Italia, Spania, Portugalia si Grecia
vor inregistra cresteri in ceea ce priveste numarul sosirilor de turisti, de la 3,6% la 6,2%.
3.3. Europa Centrala si de Est. include urmatoarele tari: Bulgaria, Cehia, Ungaria,
Polonia, Romania, Slovacia si fosta URSS.
In 1994, turismul international in tarile Europei Centrale si de Est a inregistrat o
crestere de 7,6% la sosirile de turisti, cu 3% peste media intregului continent.
Aceasta indica rezultatele spectaculoase ale acestor state de destinatie, in special

Republica Ceha, unde sosirile au reprezentat 48% comparativ cu 1993. Ungaria, Polonia
si Cehia per total au insumat peste 80% din totalul sosirilor de turisti in subregiune.
Aceeasi crestere spectaculoasa s-a inregistrat si la incasari, care au atins 33% in
1994, de trei ori mai mare decit rata de crestere a continentului.
Cota de piata a subregiunii a crescut rapid, de la 13,7% in 1985 la 21,8% in 1994
la sosirile de turisti si de la 2,3% la 6,6% la incasarile din turism din aceeasi perioada.
Intre 1985 si 1994, sosirile de turisti in Europa Centrala si de Est au crescut cu
10% iar incasarile cu 26%. Acestea reprezinta cele mai mari cresteri fata de toate
celelalte subregiuni europene, reprezentind dublul mediei de crestere a intregului
continent.
Tabel nr. 15.
Tendintele dezvoltarii turismului in Europa Centrala si de Est.
1990-1994
Anul Sosiri % schimbarii Cuantumul din
turisti fata de anul total Europa (%)
(000) precedent
1990 46723 9,0 18
1991 55305 18,4 18
1992 62302 12,7 17
1993 65258 4,7 17
1994 70196 7,6 22
Anul Incasari % schimbarii Cuantumul din

din turism fata de anul total Europa (%)
(mil. $) precedent
1990 2367 5,8 2
1991 5090 115,0 4
1992 7392 45,2 2
1993 8372 13,3 2
1994 11090 32,5 7
Principalul motiv pentru cresterea spectaculoasa a ratelor este extraordinara

evolutie a turismului in Ungaria, inca de la inceputul lui 1990. Alte doua evolutii rapide
le-au inregistrat fosta Cehoslovacie si Polonia. Aceasta subregiune include si Federatia
Rusa si fostele state ale URSS care au un potential turistic mare.
In Europa Centrala si de Est un alt agent important in domeniul turismului sint
statele din Est cu mai mult de 12 milioane de sosiri in 1994, de patru ori mai mult ca in
1985.
Evenimente pozitive care au sustinut cresterea in activitatea turistica din Europa
Centrala si de Est:
- rapida dezvoltare a sectorului privat.
- modernizarea si optimizarea retelei existente de hoteluri.
- cresterea investitiilor straine in industria turismului.
- imbunatatirea calitatii serviciilor si articolelor turistice.
- simplificarea formalitatilor de trecerea frontierei.
- curiozitatea crescuta pentru noi zone turistice: statele baltice.
Alte evenimente au frinat evolutia turismului in aceasta subregiune:
- resurse limitate de crearea unor noi statiuni turistice.
- lipsa investitiilor in dezvoltarea infrastructurii turismului.
- lipsa unor legaturi aeriene.
- razboiul iugoslav.
- recesiunea economica in Europa de Est si pietele ei.
Europa Centrala si de Est va continua sa beneficieze de un flux turistic
spectaculos, a carui sursa este in principal, Europa Occidentala. Tarile baltice s-au
bucurat si ele de imbunatatiri. Cifrele ce parvin sporadic din Federatia Rusa si fostele
state sovietice indica de asemenea, semne pozitive.
3.4. Europa de Nord include urmatoarele tari: Danemarca, Finlanda, Islanda,

Irlanda, Norvegia, Suedia si Anglia.
In 1994, turismul international in Europa de Nord a inregistrat o crestere a
sosirilor imediat in perioada urmatoare crizei din Golf. Toate statele din Peninsula
Scandinavica au inregistrat acest rezultat benefic, datorat in principal calitatii mediului.
Europa Occidentala a generat peste o treime din fluxul turistic al Europei de Nord.
Rezultatele pentru 1994, atesta continuitatea procesului pe aceste piete.

In perioada 1985-1994, cota de piata a Europei de Nord din punct de vedere al
numarului sosirilor s-a stabilizat la 10%, in vreme ce la incasari a scazut de la 19% la
15%. Intre 1985-1994, sosirile de turisti in Europa de Nord a crescut cu o rata de 4,1% pe
an iar incasarile cu 9,2% pe an.
Tabel nr. 16.
Tendintele dezvoltarii turismului in Europa de Nord.
1990-1994
Anul Sosiri % schimbarii Cuantumul din
turisti fata de anul total Europa (%)
(000) precedent
1990 26648 3,5 9
1991 25791 -3,2 9
1992 27760 7,6 9
1993 29115 4,9 10
1994 31264 7,4 10
Anul Incasari din % schimbarii Cuantumul din

turism fata de anul total Europa (%)
(mil. $) precedent
1990 25510 29,0 18
1991 23792 -6,7 17
1992 25854 8,7 16
1993 23969 -7,3 16
1994 25356 5,8 15
Destinatia principala in turismul subregional este Anglia cu 66% din totalul

regional de sosiri. In ultimii zece ani, Finlanda si Irlanda au fost destinatiile care au
inregistrat cea mai rapida crestere a solicitarilor. Principalele fluxuri turistice catre
Europa de Nord provin din Europa de Vest, Germania in special si Franta. Turismul intra-
nord-european ofera cel de-al doilea important flux turistic, in mod special Anglia, tarile
Peninsulei Scandinave avind rate de crestere mai degraba modeste.
3.5. Europa de Est-Mediteraneeana.include urmatoarele tari: Cipru, Israel si

Turcia. In 1994, sosirile de turisti in zona Mediteranei, au crescut cu 5,7% ajungind la
aproximativ 10 milioane de turisti. Aceste rezultate sint bune daca se iau in considerare
actele de terorism din anumite zone ale Turciei. Europa de Vest a fost cea mai mare sursa
de turisti, sosirile din aceasta regiune ajungind la 2,8 milioane, adica o treime din totalul
sosirilor din aceasta zona. Incasarile au crescut si ele cu o rata si mai spectaculoasa, adica
11%, corespunzind unei cresteri totale valorice de 0,8 miliarde de dolari SUA.
Desi zona Mediteranei nu reprezinta un centru semnificativ turistic al Europei, e
interesant de notat ca, din totalul sosirilor pe continent, cota sa a crescut in aceasta
perioada (1985-1994) de la 2% la 3,1%, in timp ce incasarile s-au mentinut la o cota de
crestere constanta de 4,9%.
In perioada 1985-1994, sosirile de turisti in Europa Est-Mediteraneeana, au
inregistrat o rata de crestere de 9,9%, iar incasarile 12%, ratele acestea de crestere fiind
batute numai de cele din statele Europei Centrale si de Rasarit.
Tabel nr. 17.
Tendintele dezvoltarii turismului in Europa Est-Mediteraneeana
1990-1994
Anul Sosiri % schimbarii fata Cuantumul din
turisti de anul precedent total Europa %
(000)
1990 7423 14,6 3
1991 7486 0,8 3
1992 10049 34,2 3
1993 9401 -6,4 3
1994 9941 5,7 3
Anul Incasari %schimbarii fata Cuantumul din

din turism de anul precedent total Europa (%)
(mil.$)
1990 5865 16,9 4
1991 4986 -15,0 4
1992 7020 40,8 5
1993 7465 6,3 5
1994 8287 11,0 5
Progresul s-a datorat mai ales exploziei turismului in Turcia unde sosirile au
crescut de 5 ori in perioada 1985-1994, cu o rata medie anuala de 17%, cea mai inalta
pentru Europa in aceasta perioada. Turcia a realizat de asemenea o dezvoltare puternica a
retelei hoteliere care a depasit propriile posibilitati de asigurare a infrastructurii necesare.
Cipru a inregistrat o rapida si constanta crestere a turismului, atingind un nivel de
75.000 hotele si apartamente si in jur de 2 milioane de sosiri. O consecinta a acestei
cresteri explozive a constituit-o imposibilitatea pastrarii aceluiasi ritm in ceea ce priveste
categoria si calitatea serviciilor si infrastucturii.
Israelul cauta modalitati de extindere a domeniului turistic in conditiile in care
procesul de pace in Orientul Mijlociu are rezultatul asteptat, concretizat in deschiderea
frontierelor cu vecinii. Israelul cauta sa-si diversifice categoriile segmentelor de piata, de
la statiuni turistice marine la turismul special cu scop religios.
Pentru anul 1995 s-au prevazut, conform estimarilor OMT, cele mai rapide
cresteri atit din punct de vedere al sosirilor cit si al incasarilor.
3.6. Tendintele turismului in Europa pe tari in1994
In1994, Franta a ramas lider, fiind principala tara de destinatie pentru turism, din
lume.
Daca vom clasifica statele europene in functie de cota de piata, vom observa ca
practic intregul continent reprezinta o zona geografica de mare concentrare turistica
(Anexa, tabelul nr.5).
In 1994,cinci tari au inghitit circa 50% din intregul numar de turisti sositi in
Europa. Analiza perioadei 1985-1994 ne arata ca aceste cinci state au evoluat astfel:
Franta a fost si este in continuare lider european si mondial al turismului, cu peste 60 de
milioane de sosiri; Spania cu peste 43 milioane si Italia cu peste 27milioane de sosiri
ocupa locurile 2 si 3; Ungaria a depasit Austria , ocupind locul 4; Regatul Unit isi
pastreaza locul 5, loc detinut si in 1985.
Urmatoarele cinci tari din clasamentul anului 1994 au suferit modificari

substantiale fata de 1985. Astfel tarile Europei Centrale si de Rasarit au patruns in topul
primelor 10 state europene in domeniul turismului. In acest sens Polonia a inregistrat cea
mai spectaculoasa crestere, urmata de Republica Ceha. Acestor tari le urmeaza in
clasament Austria, Germania si Elvetia care au pierdut fiecare cite trei locuri.
In clasamentul urmatoarelor 10 tari, Olanda si Turcia au inregistrat cele mai
importante modificari coborind cu 2 si respectiv 6 locuri, urmate de Bulgaria care a
pierdut 3 locuri.
Din punctul de vedere al ratelor de crestere, Cehia inregistreaza cea mai mare
valoare fata de 1993 ,respectiv 48%, urmata de Irlanda, Norvegia si Polonia. Progrese au
inregistrat si Spania, Italia si Grecia.Chiar si Olanda a atins performanta depasirii
valorilor negative din anul precedent. Germania, Elvetia, Austria si Regatul Unit, datorita
valutelor lor puternice, au inregistrat pierderi de pozitii, practicind tarife ridicate, fiind
tari scumpe pentru turism.
Daca vom clasifica statele Europene prin prisma incasarilor, topul va suferi usoare
modificari (Anexa, tabelul nr.6). In primul rind, incasarile sint si mai concentrate, din
punct de vedere geografic, decit sosirile in primele cinci tari, insumind 58% din totalul
acestora. In al doilea rind, Franta a devenit liderul incasarilor din turism, fata de 1985
cind se afla pe locul 2. Pe de alta parte , distanta intre primele trei clasate , Franta, Italia si
Spania, in privinta incasarilor este mult mai mica decit in cazul sosirilor. Mai mult decit
atit cotele de piata ale acestor trei tari sint apropiate.
Continuind studierea clasamentului observam o crestere spectaculoasa pentru
Polonia locul 28 in 1985 si locul 6 in 1994. Totusi acest salt cantitativ trebuie privit cu
unele rezerve, avind in vedere ca Polonia si-a schimbat metoda de calcul a incasarilor din
turism.
In urmatoarele 10 locuri ale clasamentului, asistam la cresteri mai mici:
doua locuri pentru Republica Ceha si Portugalia, ca si la scaderi Grecia,
Danemarca si Suedia cu cite doua locuri, Turcia si Israel cu cite un loc.
Rata cea mai mare de crestere comparativ cu 1993 apartine Poloniei (36,67%),
urmata de Belgia (26,50%) si Republica Ceha (26,19%). Apoi vin Olanda, Norvegia,
Italia si Spania;Austria si Portugalia sint singurele tari din clasament care inregistreaza
scaderi la incasarile din turism (Anexa, tabelul nr.6).
Capitolul 4
Factori calitativi ai cresterii
Turismul reprezinta un fenomen economico-social specific civilizatiei moderne,

puternic ancorat in viata societatii si ca atare, influentat de evolutia ei.
Eforturile pe care le angajeaza si efectele pe care le induce in economie
argumenteaza interesul tarilor, guvernelor si agentilor economici fata de fenomenul
turistic , justifica preocuparile pentru cunoasterea continutului si dinamicii lui, a
factorilor de influenta si pirghiilor de actiune a particularitatilor actiunii legitatilor
economice in sfera sa de activitate.
4.1.Dezvoltarea serviciilor turistice
Este deosebit de importanta cercetarea aspectelor privind continutul serviciilor

turistice, dinamica lor, caile de adaptare a turismului la noile conditii de perfectionare a
structurilor sale organizatorice, de crestere a eficientei, precum si jalonarea stategiilor de
dezvoltare.
In dezvoltarea serviciilor turistice sint implicati atit factori pozitivi cit si factori
negativi in majoritatea tarilor Europei.
Austria beneficiaza de o pozitie excelenta pentru turismul de iarna. De asemenea
dispune de importante structuri de primire care ofera servicii de inalta calitate. Deosebit
de dezvoltata este forma de cazare "bed and breakfast" (pat si mic dejun). Totusi nu
lipsesc nici factorii negativi care frineaza dezvoltarea serviciilor turistice, si anume:
efectele recesiunii economice, care inca se mai resimt, dependenta puternica faca de
Germania si problemele ratei de schimb.
In Bulgaria pot fi mentionati ca factori pozitivi: pozitia anterioara pe piata
mondiala, rapida dezvoltare a sectorului privat concretizata in hotele mici (5 camere) cu o
retea de aprovizionare bine pusa la punct, facilitati de schimb valutar si de obtinere a
vizelor, o legislatie care inlesneste investitiile straine, calitatea serviciilor hoteliere, pretul
vacantelor de vara si de iarna, cazinouri si localuri de distractie moderne. In ce priveste
factorii negativi, acestia se refera
la: efectele embargoului ex-Iugoslaviei, lipsa unor constructii noi hoteliere

(autohtone sau straine), putine investitii locale datorate ratei mari a dobinzilor, accesul la
programele europene subventionate, in domeniul sanatatii, noi sisteme de coordonare a
activitatii turistice fara o eficienta reala, supraaglomerarea hotelurilor in perioadele de
virf. Toti acesti factori negativi asociati cu actuala criza economica din Bulgaria greveaza
asupra imaginii turistice a acestei tari si implicit asupra dezvoltarii serviciilor din acest
domeniu.
Croatia beneficiaza in prezent de modernizarea si optimizarea celor citeva hoteluri
existente ca si de diversificarea serviciilor auxiliare de aprovizionare ingreunate totusi de
situatia instabila generata de razboiul din Bosnia-Hertegovina.
Factori pozitivi in Finlanda sint: mai multe servicii si articole turistice cu durata
mai mare de folosire ca si pozitia de "poarta" spre Rusia si statele baltice. Intre factorii
negativi putem mentiona efectele somajului si recesiunii care inca se mai resimt in
sectorul serviciilor domestice.
Franta, isi merita din plin locul de lider al turismului mondial si european, avind
un cadru natural deosebit de atragator care, exploatat in mod corespunzator prin
infiintarea unor lanturi hoteliere cu servicii de o calitate deosebita, atrage un numar mare
de turisti.La cadrul natural se adauga si alte obiective turistice de mare atractie: Turnul
Eiffel, Euro-Disney etc.
In Grecia s-au infiintat in ultimii ani 350 de noi unitati turistice la care se adauga
aprobarea planurilor arhitectonice pentru 66 de hoteluri cu 2962 de camere. Intre factorii
negativi putem mentiona: imbatrinirea unitatilor de cazare; scaderea calitatii serviciilor
turistice; scaderea incasarilor in devize.
Factori pozitivi ai dezvoltarii serviciilor turistice in Ungaria sint: crearea de noi
hoteluri si renovarea altora; investitii straine in industrie; privatizarea lanturilor hoteliere;
cercetarea; schimbarea obiceiurilor calatorilor autohtoni; o noua conceptie asupra
turismului; noua strategie de piata. Intre factorii negativi se afla: inchiderea unor hoteluri;
dezvoltarea dezordonata a serviciilor.
Israelul se caracterizeaza prin stabilitatea preturilor dar si prin lipsa ofertei de
pensiune (casa, masa) in timpul sezonului turistic, prin cresterea numarului de atentate
care influenteaza sosirile de turisti, prin resimtirea efectelor recesiunii din statele care-i
furnizeaza turisti.
In Italia ca factori pozitivi mentionam: politica de preturi competitiva; masuri

antipoluare; zapada abundenta in statiunile de ski; vara placuta; rata de schimb atractiva
pentru dolarul american, marca germana; competitivitate in imbunatatirea operatiunilor
de aprovizionare;inchiderea traficului auto in centrele istorice ale orasului.Ca factori
negativi remarcam: excluderea din itinerariile turistice a unor localitati mici; preturi,
uneori, neclare; reducerea intervalelor de servire a meselor; reducerea investitiilor
datorate crizei; poluarea mediului; cresterea infractionalitatii; aprecierea negativa a
valorilor internationale.
Liechtenstein se confrunta cu un somaj foarte raspindit si cu recesiune economica.
In Malta remarcam dezvoltarea capacitatii in hoteluri, continua evolutie a
infrastructurii, dar si supraaglomerarea in sezoane de virf pe plaje si in locuri de
distractie.
Olanda se remarca prin: optimizarea activitatii in hoteluri; sosiri si stationari de o
noapte in unitati de vacanta, in crestere, datorate eforturilor de a atrage turistii germani
amatori de asemenea calatorii; cresterea numarului de hoteluri de 3 si 4 stele.
Ca factori pozitivi in Polonia remarcam: hoteluri in constructie; evolutia activitatii
locale in promovarea unei categorii diversificate de servicii turistice; progres in
transformarea formelor de proprietate a unitatilor turistice (prin privatizare); mai buna
adaptare a asezamintelor si a unitatilor turistice pentru toate categoriile de turisti;
optimizarea serviciilor de aprovizionare si rapida crestere numerica a restaurantelor. Iar
ca factori negativi: dezvoltarea prea lenta a sistemului de plata prin carti de credit si
inchiderea unor unitati turistice. Factorii pozitivi care se remarca in Romania sint:
construirea a doua noi hoteluri in Bucuresti (300 de paturi); optimizarea confortului
general in 40 de hoteluri; avansarea procesului de privatizare; incheierea unor contracte
de colaborare cu parteneri straini pentru modernizarea si construirea de hoteluri;
unificarea preturilor si tarifelor pentru turistii romani si straini. De asemenea trebuie
mentionati si factorii negativi cum ar fi: resursele limitate de extindere a activitatilor
turistice in orase si in statiuni; scaderea cererii in domeniul turismului familial datorita
scaderii veniturilor; necesitatea imbunatatirii metodelor de management in turism.
Slovenia resimte efectele pozitive ale renovarii dotarilor hoteliere si construirii
unor amenajari auxiliare in hoteluri (piscine, terenuri de golf, de tenis) atenuate totusi de
numarul scazut de valori pentru investitii.
In Republica Slovaca cresterea si diversificarea serviciilor turistice au ca suport:
infiintarea asociatiilor si societatilor de turism; taxe de vacanta si taxe mai mici pentru
colaboratorii administrarii; organizarea de conferinte, expozitii; progresul in privatizarea
industriei turismului; existenta unor programe de subventionare si sustinere de catre stat a
turismului. Intre factorii care frineaza diversificarea serviciilor mentionam: incompleta
acoperire institutionala a turismului; date statistice insuficiente; lipsa finantelor pentru
dezvoltarea infrastructurii; lipsa unor fonduri straine in sprijinul dezvoltarii turismului.
Factorii pozitivi care actioneaza in Spania sint: infrastructura in plina evolutie;
numeroase si diverse facilitati turistice; adoptarea unor noi tehnologii; surse importante in
turismul marin; situare buna fata de pietele generatoare de cerere turistica; modernizarea
sectorului turistic; criza economica si politica in statele cu care se afla in competitie;
diversificarea modalitatilor de aprovizionare. Ca factori negativi putem sa enumeram
urmatoarele: aparitia unor noi oferte de "soare si nisip" si scaderea cererii; adaptarea
greoaie la noile cerinte; dezechilibre intre aprovizionare si cerere; imbatrinirea retelei de
hoteluri; deteriorarea raportului calitate pret; stand profesional inadecvat; concentrarea
cererii pe anumite sezoane.
In Elvetia se practica un turism de calitate mult superior altor tari, serviciile
turistice fiind ireprosabile. Poseda o infrastructura moderna si o retea hoteliera de
exceptie ceea ce o face sa fie vizitata de un mare numar de turisti, mai ales in anotimpul
rece pentru practicarea sporturilor de iarna.
Turcia se remarca prin investitiile foarte mari din turism: 1799 de unitati turistice
cu 278866 paturi si licenta acordata la 356 noi stabilimente cu 65996 paturi (in 1994);
intreprinderi complexe cu licenta acordata: 1563 ccu 232516 paturi, iar in 1994 alte
licente pentru 119 unitati cu servicii complete cu 1695 paturi; deasemenea aici existind
1523 de agentii de voiaj (274 nou infiintate, care au primit licenta); dezvoltarea numerica
a personalului calificat; dezvoltarea superioara a articolelor si serviciilor turisrice menite
sa raspunda celor mai sofisticate cereri.
4.2. Dezvoltarea transporturilor.
Transportul, ca serviciu turistic, reprezinta nu numai posibilitatea de acces la

consumul turistic, ci si o componenta importanta a acestuia. El reprezinta prima
manifestare a consumului turistic, fiind singura componenta de care nu se poate dispensa
turistul in actiunea sa de deplasare spre destinatia turistica. In calitate de componenta a
consumului, si deci si a productiei turistice, serviciile de transport sint un element
dinamizator al circulatiei turistice interne, dar mai ales internationale, existind intre
transporturi si turism o legatura dubla de cauza-efect. Relatiile dintre turism si transport
sint atit de strinse, complexe si variate incit se poate spune ca transportul, prin
atractivitatea sa, poate crea uneori impulsul de calatorie, deci poate genera turism.
In transporturile turistice internationale, transporturile aeriene joaca un rol de
prim ordin prin dinamica lor si mai ales prin perspectivele pe care le deschid circulatiei
turistice internationale. In cadrul pietei mondiale a turismului se poate vorbi despre o
subpiata a transporturilor aeriene care uneori depaseste conturul trasat de fluxurile
turistice si se manifesta ca o piata paralela, nu intotdeauna complementara pietei turistice.
Alaturi de transporturile aeriene, un loc important in cadrul pietei internationale a
turismului il ocupa si transporturile rutiere si feroviare ca si cele maritime.
Dezvoltarea transporturilor in Europa este influentata de o serie de factori pozitivi
si negativi care difera de la tara la tara .
Austria dispune de o retea feroviara deosebit de dezvoltata, transportul pe calea
ferata ocupind un loc important in aceasta tara, cu trenuri internationale speciale, oferind
garantii de servicii, confort, rapiditate. Sint dezvoltate in Austria si transporturile rutiere,
existind o retea regulata de autobuze foarte confortabile. Ca factor negativ putem
mentiona scaderea numerica a liniilor aeriene de transport.
In Bulgaria am asistat la deschiderea noilor linii de comunicatii extraeuropene
precum si la modernizarea parcului de avioane (Boeing, Airbus).Ca aspecte negative
intilnim: slabe facilitati si servicii in aeroport, tarife fluctuante datorita actualei crize
economice.
Factori pozitivi ai dezvoltarii transporturilor in Croatia sint:introducerea liniilor
maritime spre Italia; dezvoltarea trficului rutier spre Dalmatia; optimizarea aeroporturilor
si traficului aerian; construirea unui nou aeroport pe insula Brac; refacerea companiei
proprii aeriene "Croatia Airlines" si a altor linii permanente. Factori negativi sint: linii
aeriene insuficiente spre Dalmatia; intirzieri in modernizarea traficului rutier spre aceeasi
destinatie, Dalmatia.
In Finlanda s-au infintat noi linii aeriene si maritime spre Estonia si s-a dezvoltat
calea rutiera "Via Baltica" din Europa Centrala. Ca factor negativ se poate mentiona
capacitatea si traficul maritim mic dinspre Suedia.
In Grecia liberalizarea zborurilor charter dinspre Uniunea Europeana si in interior,
ca si optimizarea si extinderea instalatiilor portuare pentru a raspunde cererii tot mai mari
din partea fluxurilor turistice sosite via Italia, din cauza razboiului iugoslav, au contribuit
la dezvoltarea transporturilor din aceasta tara.
Ca factori pozitivi in Ungaria putem mentiona: construirea sau redeschiderea unor
drumuri; deschiderea de noi linii aeriene; crearea de noi puncte de trecere a frontierei;
transformarea unor aeroporturi militare in aeroporturi civile; redeschiderea liniei
feroviare Budapesta-Plune, iar ca factori negativi: dificultatile de trafic datorate
razboiului iugoslav; inchiderea temporara a unor puncte de trecere a frontierei in aceasta
regiune.
In Israel asistam la stabilitatea tarifelor in transportul aerian dar si la insuficienta
capacitatii de transport in sezoanele aglomerate.
Dezvoltarea transporturilor in Italia este favorizata de devierea traficului greu in
zilele de sarbatoare, de tarifele scazute la transportul aerian, de initiativele in domeniul
unui transport combinat, de eficienta mai mare in transportul feroviar. Frineaza aceasta
dezvoltarea dificultatile de conectare a centrelor mici la reteaua de transporturi,
autostrazile scumpe, cresterea tarifului feroviar,eliminarea cartelelor de petrol.
Liechtensteinul este defavorizat de tarifele ieftine practicate cu tarile dezvoltate.
Malta beneficiaza de dezvoltarea unor rute aeriene noi si de imbunatatirea
legaturilor maritime cu Sicilia.
In Polonia asistam la modernizarea unor drumuri si puncte de frontiera, in mod
special spre Germania, deschiderea unor linii feroviare Eurocity si imbunatatirea
comunicatiilor cu principalele centre europene, deschiderea de noi aeroporturi locale
internationale dar si cresterea tarifelor aeriene.
Dezvoltarea transporturilor in Romania este asigurata prin achizitionarea unor

vagoane, minibusuri si masini moderne ca si a unor avioane performante. La acestea se
adauga infiintarea unor curse feroviare Intercity, care asigura strabaterea unor distante
relativ mari intre diferite puncte ale tarii intr-un timp mult mai scurt, ca si infiintarea unei
noi companii aeriene, Dac-Air. Se mentine in continuare nivelul scazut al calitatii
infrastructurii:drumuri, cai ferate, puncte de trecere a frontierei.
In Slovenia asistam la construirea de noi sosele si autostrazi ca si la introducerea
unor noi linii aeriene.
Republica Slovaca a cunoscut o dezvoltare a transporturilor corespunzatoare
avintului pe care l-a luat turismul aici, concretizata in: legaturi feroviare noi; linii de
autobus directe catre marile centre europene; noi legaturi aeriene intre Tatra-Air, Air-
Terrex si companiile SLS; legatura fluviala cu Viena; noi puncte de frontiera cu Ungaria
si Austria; simplificarea formalitatilor vamale;construirea unor statii de alimentare cu
combustibil la standarde europene. Greveaza asupra acestei dezvoltari: inexistenta unei
companii aeriene nationale; dezvoltarea insuficienta a autostrazilor si soselelor; un sistem
de informare deficient; necesitatea investitiilor pentru transport montan (teleski,
funicular).
Factori pozitivi in Spania sint: deschiderea de noi linii aeriene; construirea unei
retele feroviare moderne (AVE); extinderea programelor de functionare; competitia intre
liniile aeriene nationale, si factori negativi: numarul insuficient de autostrazi; desfiintarea
unor linii feroviare; lipsa trenurilor rapide.
4.3 Activitati promotionale si de marketing
In domeniul activitatii de turism,obiectivul principal al marketingului consta in

promovarea activitatii turistice in diferite zone, statiuni sau localitati de interes turistic, in
scopul realizarii unei cit mai bune eficiente economice si sociale. Pentru aceasta trebuie
sa se poata oferi pe pietele turistice cele mai adecvate, serviciile turistice cele mai
potrivite, la momentul oportun, intr-un volum corespunzator posibilitatilor pietelor
turistice si la tarife competitive. Ignorarea cerintelor si preferintelor turistilor sau
adaptarea lenta la aceste cerinte determina o competitivitate redusa.
Activitatea de marketing urmareste punerea de acord a diferitelor elemente ale
produsului turistic cu cererea, in vederea stimularii vinzarilor. Este necesar sa se
valorifice produsul turistic in ansamblul sau, si nu de a axa intregul efort pe serviciile de
baza (transport, cazare, alimentatie), asa cum se intimpla adesea in practica.
Este deosebit de interesanta o analiza pe tari in ce priveste factorii pozitivi si
negativi care influenteaza activitatea promotionala si de marketing a acestora.
In Austria activitatile promotionale si de marketing sint reprezentate de:
campaniile promotionale de iarna; jocurile olimpice pentru persoanele cu handicap fizic;
cooperarea in domeniul marketingului intre administratia turistica austriaca si agentiile de
voiaj din Ungaria.
Bulgaria manifesta grija pentru piata turistica, are calitatea de membru E.T.C.
(Comunitatea Turistica Europeana), incurajeaza crearea de asociatii intre agentii turistici
si hoteluri, realizeaza statistici turistice destul de numeroase dar insuficiente. Ca factori
negativi in domeniul activitatii promotionale mentionam: lipsa unei finantari adecvate
pentru toate proiectele; birourile N.T.O. din strainatate nu sint eficiente; rata
subventionarii guvernamentale este insuficienta mai ales in conditiile actualei crize
economice.
Croatia a declansat o adevarata campanie promotionala si de marketing pentru a
atenua efectele razboiului proaspat incheiat concretizata in: prezenta la numeroase tirguri
internationale sau la alte intruniri profesionale; organizarea de conferinte de presa;
tiparirea si distribuirea unor liste de preturi pentru hoteluri si servicii hoteliere; includerea
Croatiei in "On Line Service State Amadeus" si in serviciul de informare turistica
"Minitel"; campanii de publicitate pe pietele internationale; distribuirea informatiilor
turistice la punctele de frontiera; distribuirea unor bilete de invitatie pentru cetatenii
autohtoni care traiesc in strainatate, pentru a-si petrece vacanta de vara in tara; publicatii
de specialitate.
Cipru dispune de un buget mai mare destinat activitatilor promotionale si
intensificarii lor, de deschiderea de noi piete dar si de costuri in crestere si inflatie a
surselor de piete, devalorizarea monedelor concurentiale, situatia economica a surselor de
piata.
In Finlanda asistam la: o schimbare in evaluarea reala a marcii finlandeze (tarife
hoteliere mici), sume mai mari pentru activitatea de marketing alocate de guvern,
cresterea atentiei pentru pastrarea calitatii mediului, aparitia unor noi piete in Orientul
Indepartat, un interes mai mare al turistilor germani fata de aceasta tara.
Primul loc in topul mondial si european in domeniul turismului, pentru Franta,

denota o activitate foarte sustinuta in domeniul activitatilor de marketing.
In Ungaria s-au acreditat noi hoteluri de 5 stele; s-a elaborat un program de creare
a unei noi imagini;s-au facut propuneri si oferte concrete in cadrul unor tirguri regionale
pe domeniul turistic.
Factori pozitivi ai activitatii promotionale, in Italia sint: o mai apropiata
colaborare intre regiuni; integrarea activitatilor promotionale in programele regionale;
prezenta unor parteneri privati in activitatile guvernamentale cu caracter regional, iar ca
factori negativi: saracia fondurilor destinate activitatilor promotionale; reducerea
temporara a personalului ENIT in strainatate.
Malta constituie o permanenta prezenta la tirgurile internationale si alte intruniri
cu caracter turistic si organizeaza conferinte cu personal care lucreaza in domeniu.
Polonia a desfasurat numeroase campanii promotionale in Germania, Italia si
Franta prezentind la tirgurile internationale oportunitatile de investitie in domeniul
turistic. De asemenea, dispune de centre promotionale in strainatate. Exista si factori
negativi: cheltuieli guvernamentale promotionale prea mici; schimbarea prea lenta a
imaginii de destinatie turistica in tarile vestice.
In Romania s-au inregistrat unele progrese in domeniul activitatii promotionale
datorate unei mai mari atentii acordata acesteia, imbunatatirii imaginii politice si turistice
a tarii noastre in strainatate (editii speciale in NEWSWEEK si PARIS MATCH),
implicarii sporite a agentiilor nou infiintate de turism in activitatile de marketig din
strainatate ,stabilitatii politice si sociale, imbunatatirii calitatii serviciilor. Totusi Romania
are de suferit din cauza lentei dezvoltari a sectorului privat, bugetului mic pentru
marketing si promovare, implicarii inca slabe a agentilor turistici importanti in
promovarea calatoriilor in Romania.
Slovenia s-a preocupat de infiintarea unor noi birouri de reprezentare in strinatate
si de participarea la tirguri internationale, dar mai trebuie sa lupte cu : lipsa unei imagini
fidele si originale in presa straina; fondurile insuficiente pentru promovare.
In Republica Slovaca se pune accentul pe: mentionarea in cataloagele
internationale de turism; participari la expozitii si conferinte de presa;
organizarea de programe de marketing cu ajutorul jurnalistilor straini care o

viziteaza; crearea unor centre de informare in domeniu. Sint insa, si citiva factori
negativi: inexistenta actiunii de promovare la nivel de stat; insuficienta finantare a
participarii la tirgurile extra europene.
Spania are numeroase precupari in domeniul marketingului pentru promovarea
sporita a unor noi articole si servicii si participarea la numeroase tirguri internationale,
preocupari infrinate de posibilitatile private insuficiente, lipsa cooperarii intre sectoarele
public si privat.
Elvetia dispune de mai multe mijloace financiare la dispozitia Biroului de Turism
National pentru activitati de promovare prin mass-media, incurajeaza clientela trditionala
care o pastreaza, in mod constant, ca destinatie de vacanta (Germania, Olanda, Belgia).
Turcia isi desfasoara politica de promovare in domeniul turistic prin gazduirea a
numeroase congrese internationale si conventii (Istambul si Antalya), prin participari la
tirguri si expozitii, campanii publicitare in mass-media pe 20 de piete importante, prin
publicarea si distribuirea de diverse materiale promotionale in 6 limbi de circulatie
internationala, invitarea si gazduirea a unor membri mass-media, reprezentanti ai
industriei turismului, organizarea in strainatate a numeroase actiuni "Ziua/Seara Turciei",
publicarea de articole si interviuri in presa internationala, organizarea proiectului
promotional ECO (Festivalul zapezii, Beysehir,Seydisehir). Intre factorii negativi se afla
atacurile teroriste si cresterea cu 3-5% a TVA-ului in serviciile hoteliere, restaurante,
cluburi de noapte, cazinouri, discoteci.
Capitolul 5
Previziuni asupra turismului regional
5.1.Cresteri prevazute si confirmate pentru sosirile din anul 1994.
OMT a coordonat o activitate cercetare a "Tendintelor turismului in 1994 si

previziuni in 1995". Raspunsuri la aceasta tema s-au primit de la cele mai importante
piete turistice europene. S-a cerut prezentarea unor previziuni de crestere a numarului de
sosiri si sejururi in 1995 si clasificarea acestor tendinte pe urmatoarele categorii:
a) crestere puternica;
b) crestere moderata (medie);
c) stagnare;
d) descrestere moderata;
e) descrestere puternica;
Rezultatele sunt prezentate in Anexa,(tabelul nr. 7).
Principala cauza a ratei relativ scazute de crestere trebuie privita prin prisma
volumului mare de activitate turistica inspre si dinspre Europa.
Un procent de crestere reprezinta aproximativ trei milioane de sosiri in Europa
sau de excursii extraeuropene. Un procent din cresterea turismului in regiunile cu rata
inalta de crestere (ca previziune) ar insemna un numar relativ mic de sosiri.
5.2. Previziunile ratelor de crestere a sosirilor si sejururilor.
Statele central-europene prevad o crestere moderata concretizata intr-un interes

mai mare pentru vacante scurte si vizite de o zi.
Europa de Sud inregistreaza o crestere accentuata reprezentata mai ales de Spania
care urca pe locul al doilea in topul mondial al sosirilor, dar si de Croatia si Slovenia
aflate in plina afirmare in domeniul turistic. In celelalte tari ale Europei de Sud se
prevede o crestere moderata de sosiri si sejururi.
In Europa de Vest, Austria si Elvetia inregistreaza scaderi moderate la sosiri si
sejururi in timp ce Franta si Germania nu asteapta schimbari importante.
Europa Est-Mediteraneana prevede o crestere moderata la sosiri si sejururi,

singura care ar putea incalca aceste previziuni fiind Turcia, o tara nesigura datorita
terorismului.
In Europa de Nord, Finlanda raporteaza o crestere puternica a sejururilor. Alte
date despre zona nordica nu sunt disponobile, totusi se poate estima o crestere mergind de
la moderata spre puternica, reflectind atractia exercitata de mediul nepoluat si de politica
turistica abila.
5.3. Previziuni de crestere pentru pietele emitente.
Principalele piete turistice cu destinatia Europa sunt constituite in principal chiar

de tarile europene care detin o pondere de 70% din sosirile turistice in 1994.
Europa beneficiaza in mod deosebit de efectele regionalizarii turismului, pentru
ca aproape trei sferturi din turismul international corespunde deplasarilor de rezidenti
dintr-o tara in alta a aceleiasi regiuni.
In urma unor studii efectuate de Organizatia Mondiala a Turismului (OMT),
asupra sosirilor sub aspectul originii fluxului turistic a reiesit ca Orientul Indepartat a
furnizat cele mai optimiste estimari comparativ cu statele europene cu piete saturate,
competitia dura si crestere economica relativ lenta.
Europa Centrala si de Est inregistreaza o crestere puternica, avind ca origine
statele vestice (Germania, Franta, Austria). Calatoriile lungi din SUA sunt asteptate sa se
inmulteasca.Turismul intra-est-european se estimeaza ca va stagna. Germania, Franta si
Olanda sunt estimate ca piete de origine in extindere.Turistii din Japonia vor avea o mica
crestere numerica pentru destinatiile europene traditionale.
5.4. Principalii factori cu care se confrunta cresterea turismului in 1995.

Nivelul mai ridicat al activitatii turistice in 1994-1995 valabil pentru majoritatea
statelor europene s-a datorat iesirii din recesiunea anilor anteriori si stabilizarii
economice.
Cercetarea prezenta a inclus si intrebarea cu privire la cele mai importante nevoi
cu care se va confrunta turismul european in 1995 prezentate in Anexa, tabel nr.9.
Principalele probleme care rezulta in urma analizarii raspunsurilor la aceasta

intrebare sunt:
- un climat mai competitiv din care sa rezulte contributii sporite la acapararea
unor piete;
- infrastructura turismului este supusa presiunii perioadelor de aglomerare sau
chiar deteriorarii in cazul scaderii cererii;
- schimbari in deprinderile si preferintele consumatorilor care necesita o atentie
deosebita din partea agentiilor turistici;
- fragmentarea, farimitarea industriei turismului conduce la scaderea cooperarii
intre diversele sectoare ale turismului;
- Cursul de schimb valutar, care determina evolutia puterii de cumparare a
rezidentilor si a nonrezidentilor;
- Imbunatatirea imaginii globale, in mod special a statelor central si est-europene;
- degradarea raportului calitate pret la diferite destinatii din Sudul Europei;
- lipsa fondurilor adecvate pentru promovare si marketing;
5.5. Tendinte de crestere pentru anul 2000 si dupa.
Previziunile privind dezvoltarea turismului pe 10-20 de ani are drept cuvint cheie
cresterea. Toate fortele care actioneaza in acest sector vizeaza acest scop.
Analiza privind evolutia viitoare a turismului trebuie sa se sprijine pe studierea
structurilor cererii si ofertei existente si pe studierea prospectiva a evolutiei previzibile a
fluxurilor in raport cu analizele prospective ale economiei mondiale.
Evolutia viitoare a cererii turistice internationale va depinde de factorii economici
generali si de factorii specifici sectorului turistic.
Dintre factorii generali pot fi mentionati:
- cresterea economica, care determina in mare parte locurile de munca si
veniturile;
- cursul de schimb valutar, care determina evolutia puterii de cumparare a
rezidentilor si nonrezidentilor;
- repartitia care determina evolutia puterii de cumparare a clientilor;
Intre cresterea economica si cresterea turismului international exista o corelatie

care poate fi explicata, pe de o parte, prin influenta cresterii asupra locurilor de munca, pe
de alta parte, prin influenta creserii asipra veniturilor in special salariale. O crestere
economica insuficienta poate avea o influenta negativa asupra cererii turistice.
Evolutia cursului de schimb valutar are consecinte din ce in ce mai importante
asupra pietei internationale a turismului. Din 1976 si de la instaurarea oficiala a
sistemului monetar international (SMI) al ratelor de schimb flotante, nu mai exista limita
in variatiile lor. Intr-adevar, ratele de schimb nu mai sunt supuse numai deciziilor
guvernelor, ci rezulta din functionarea pietei schimburilor valutare.Aceasta transformare
a SMI a condus la o profunda rasturnare a raporturilor de schimb.
Perioada 1989-1993 poate fi clasificata printre cele in care variatiile cursurilor de
schimb au avut cea mai mare importanta asupra turismului intrnational prin scaderea
dolarului si scaderea numarului turistilor americani.
Deoarece nu se poate prevedea evolutia viitoare a ratelor de schimb nu se stie
exact influenta sa viitoare asupra turismului international.
Politicile de repartitie a Produsului National Brut au fost profund modificate de la
accentuarea crizei economice incepind cu 1991, in consecinta aceasta politica are tendinta
de a privilegia investitiile intreprinderilor, in dauna consumului familiilor, fie ca bunuri
de durata, sau de servicii, in special turistice.
In aceste conditii, una din datele de baza privind viitorul imediat al pietei
internationale a turismului este faptul ca, in afara unei rasturnari imprevizibile de tendinte
nu trebuie sa ne asteptam la un nou val de turism de masa care ar rezulta dintr-o
redistribuire a puterii de cumparare in profitul familiilor. Se prevede mai degraba o mai
mare selectare a cererii turistice care rezulta, pentru consumatori, din necesitatea de a
efectua alegeri bugetare, inclusiv a cheltuielilor turistice.
Efectele celor trei principale variabile macro-economice: rata de crestere, rata de
schimb si repartitie -se completeaza deci pentru a orienta viitorul cererii turistice catre o
limitare cantitativa si necesitatea unei reinnoiri calitative.
La fel se intimpla si cind se analizeaza factorii pur turistici ai acestei cereri si

anume:
- marimea duratei si numarul de vacante;
- preturile produselor turistice;
- dereglementarea transportului aerian;
Marimea duratei si numarul de vacante este unul din factorii esentiali ai evolutiei
cererii turistice. Vacante mai numeroase, dar si mai scurte si repartizate pe cvasi-
totalitatea anului, in mod inegal, bineinteles, impun necesitatea de a adapta produsele
turistice la aceasta noua cerere. Rezulta o modificare a perioadelor si a caracteristicilor de
extra-sezon si sezon mediu. Preturile produselor turistice trebuie adaptate la noua cerere
turistica, mai ales pentru sejururi scurte.
Dereglementarea transporturilor aeriene, cu scaderea preturilor pe care o
provoaca, influenteaza cererea turistica creind o concurenta intre destinatii apropiate si
departate, de exemplu intre statiunile de ski din Europa si plajele Africii sau ale Marii
Caraibilor.
Aceasta evolutie a avut consecinte importante pentru turismul intra-european prin
initiativele luate de Comunitatea Europeana, mai ales pentru a liberaliza transportul
aerian in Europa in perioada 1991-1995.
Fata de aceste evolutii, care determina viitorul cererii turistice, oferta turistica
trebuie sa se adapteze si sa propuna produse care sa corespunda noilor necesitati ale
cererii.
Viitorul ofertei turistice internationale, si deci a sectorului profesional al
turismului, va depinde de facultatea sa de a raspunde exigentelor noilor dificultati ale
cererii, adica posibilitatii sale de a inova si de a permite adaptarea ofertei la cerere in
patru domenii principale: produsele turistice; cazarea; transporturile; formarea si
gestiunea.
Adaptarea ofertei turistice la o cerere mai selectiva presupune crearea si
valorificarea a numeroase produse noi.
Multe dintre ele vor corespunde trecerii mentionate de Gilbert Trigano, care spune
ca "turismul evolueaza de la civilizatia lui <<a avea>> la civilizatia lui <<a fi>>, adica de
la cantitativ la calitativ. Nu exista nici o indoiala ca tarile europene dispun de foarte
numeroase atuuri pentru a reusi trecerea.
Diversificarea foarte mare a patrimoniului cultural, arheologic, artistic, asociata

cu bogatiile naturale, mai ales litoralul, constituie un avantaj foarte important. Pentru a
deveni determinant e necesara stabilirea unei strategii de valorificare sistematica, creind
produse turistice specifice ce corespund cererii: turismul de week-end si de "mici
vacante"; turismul de afaceri; turismul cultural; turismul virstei a treia; "turismul de
sanatate" si "repunere in forma" etc.
In domeniul cazarii, evolutia ofertei turistice va fi cea mai rapida si cea mai
profunda, atit in individual, cit si in colectiv.
In ce priveste domeniul cazarii individuale, evolutia actuala a cererii turistice se
refera tot mai mult la hoteluri moderne, usor accesibile, la preturi avantajoase. Fata de
aceasta cerere crescinda, numeroase lanturi hoteliere, mai ales in Franta, au creat noi
produse hoteliere axate pe imbunatatirea comfortului, avind in contrapartida o crester
puternica a productivitatii, obtinuta printr-o diminuare a suprafetelor utilizate si printr-o
reducere de personal. Acestea vor asigura o crestere a rentabilitatii, o adecvare a ofertei la
cerere si o puternica progresie a acestor noi hoteluri in detrimentul hotelariei traditionale.
Pentru cazarea colectiva, trebuie sa se raspunda la cererea de loisir integrat:
cazare, restaurant, sporturi, jocuri, animatie, dupa caz in cadrul turismului lucrativ sau al
turismului social.
Transporturile aeriene, si transportul rutier au si vor avea influenta asupra
turismului international. Punerea in exploatare a noi avioane va permite atragerea de
clientela, si mai ales, largirea cererii, favorizind venirea turistilor ce provin din orase
mijlocii si regiuni mai indepartate. Aceasta adaptare a ofertei de transport trebuie sa
permita o mai buna utilizare a posibilitatilor oferite prin extinderea duratei sezonului
turistic.
Pentru transporturile rutiere, ameliorarea calitatii si confortului autocarelor,
asociata cu extinderea retelei de autostrazi in Europa, permite multiplicarea produselor
destinate mai ales tinerilor si "virstei a treia", indeosebi pentru operatorii care vor putea
sa se doteze cu echipamentele cele mai adecvate, sa ofere tarife competitive si servicii de
marketing eficace.
Scaderea pretului petrolului deci si a carburantilor lichizi poate contribui la
cresterea sensibila a fluxurilor turistice intra-europene, mai ales daca tarifele autostrazilor
sunt stabile sau daca s-ar stabili gratuitatea.
Daca Europa ar adopta metoda canadiana a suprimarii taxelor de trecere de indata

ce investitia a fost amortizata, turismul intra-european ar cunoaste o dezvoltare
importanta. Traficul rutier intra-european va fi considerabil facilitat din momentul in care
se va generaliza utilizarea cartilor de plata straine, admise in marea majoritate a unitatilor
comerciale si prestatoare de servicii.
In ce priveste formarea profesionala, aceasta trebuie sa fie adaptata noilor
exigente a meseriilor din turism, cu trei obiective principale:
- formarea tehnica, mai ales plecind de la scolile hoteliere si de turism, care
integreaza ansamblul noilor tehnologii si echipamente, ce nu inceteaza sa se modifice
uneori radical;
- formarea in domeniul gestiunii, prin utilizarea sistemelor informatice in
activitatile turistice;
- formarea superioara de inalt nivel, destinata sa aduca sectorului turistic cadrele
de conducere cu inalta calificare care-i sunt indispensabile.
Revenind la perspectivele turismului mondial si regional pentru perioada 1990-
2010, conform studiului O.M.T., rezulta ca vom asista la o crestere a sosirilor pina la
661milioane pe an la nivelul anilor 2000 si in conditiile unei rate de crestere de 3,5% pe
an in prima decada a secolului 21 se vor inregistra 937milioane sosiri in anul 2010. Astfel
nivelul sosirilor se va dubla intre 1990-2010.
Europa va continua sa fie cea mai apreciata destinatie turistica cu un numar de
476miloane de sosiri turisti pentru anul 2010, cu 192milioane mai mult decit in 1990.
Tendinte si previziuni in sosirile turistilor 1990-2010 (milioane)
476 tendinte
500
400 372
287
300
200
100
0
1990 2000 2010
Sursa: O.M.T. Tourism Market Trends 1995
Cresterea preconizata pentru diferitele subregiuni europene are in vedere

calatoriile lungi in Europa Centrala si de Est si in Europa Mediteraneana (pornind de la
nivele scazute), calatoriile lungi in Europa de Sud, excursii intraregionale in regiunea
Mediteranei, calatoriile lungi spre Europa de Vest si intraregionale catre Sud si Europa
Centrala.
Nordul Europei va avea cea mai lenta rata de crestere in turismul local cu
destinatie indepartata si intraregional.
Europa -tendinte si previziuni in sosirile turistilor 1990-2010 (milioane)
1990
200
164 2000
146
150 134 2010
112 111 107
90 82
100
50 33 41
50 27 18
7 12
0
vest sud central / nord est med
est

S-au exprimat si indoieli cu privire la posibilitatea atingerii acestor rate de
crestere date fiind conditiile concrete ale recesiunii pe piata turistica in deceniul '90 si a
necesitatii unor investitii considerabile care sa contribuie la sporirea sosirilor.
In prima jumatate a anilor '90 rata medie de crestere (1990-1995) a fost de 2,2%.
Europa va trebui sa faca fata in perioada urmatoare concurentei ''noilor tari
turistice'', inspecial a noilor tari industrializate din Asia: Hong- Kong, Singapore,
Thailanda, Indonezia si Coreea de Sud, care conform previziunilor vor inregistra o
dezvoltare accentuata, dublindu-si numarul de sosiri in anul 2000.
Rezulta un risc important de a vedea turismul international al tarilor europene

limitindu-se la un turism intra-regional european de apropiere.
In acest caz tarile europene risca sa reprezinte dupa anul 2000, trecutul turismului
international, in timp ce tarile din Asia de Sud-Est, Pacific si Marea Caraibelor sa
reprezinte noile piete in curs de dezvoltare.
Doua obiective principale sint deosebit de importante pentru a permite tarilor

Europei sa-si pastreze si poate sa-si sporeasca participarea la turismul mondial: calitatea
si productivitatea.
Procentajul sosirilor intra-regionale
1990 2000 2010 84 84 83

Europa
America 78 72 68
Asia de Est/Pacific 73 76 79
Africa 38 4o 42
Orientul Mijlociu 34 37 38
Asia de Sud 30 30 32
Cea mai inalta medie de crestere a activitatii economice in Asia de Est si Pacific
este prevazuta sa produca o crestere a calatoriilor intraregionale mai mare ca oriunde.
Daca vom analiza procentajul sosirilor in cele sase regiuni ale lumii pina in anul
2010 vom observa ca intervin schimbari semnificative
Turism international
Perspective regionale si globale 1990-2010
Rata medie
Tara Sosiri de turisti anuala de Cote globale (%)
(milioane) 1990 2000 2010 1990-2010 1990 2000 2010
crestere (%)
Europa 284 372 476 2,6 62,1 56,3 50,8

America 94 147 207 4,0 20,6 22,2 22,1
Asia de Est 53 101 190 6,6 11,6 15,3 20,3
Africa 15 24 36 4,5 3,3 3,6 3,8
Orientul Mijlociu 8 11 18 4,1 1,8 1,7 1,9
Asia de Sud 3 6 10 6,2 0,7 0,9 1,1
Global 457 661 937 3,7 100,0 100,0 100,0
Europa cu volumul sau mare de trafic international va ramine cea mai importanta
regiune, dar contributia sa la turismul international este preconizata sa scada de la 62% in
1990 la 51% in 2010.
Celelalte zone ale lumii isi vor pastra contributia la turismul international
aproximativ la acelasi nivel cu exceptia Asiei de Est care va inregistra un salt spectaculos
de la 11% in 1990 la 20% in 2010.
Statistica studiului trebuie tradusa in termeni de strategii si programe. Indiferent
de natura publica sau privata a unui sector, informatia statistica este utila numai folosita
in imbunatatirea produselor, serviciilor, modalitatilor de activitate, pentru a anticipa
nevoile consumatorului si a obtine profit.
Acest proces presupune oportunitati si obstacole deopotriva, dar nu probleme.
Obstacole:
-rate mai mici de crestere;
-competitie intensa;
-mai mare constientizare a problemelor turismului;
-tehnologii de coordonare a pietelor;
-cresterea factorului global, dominanta multinationala;
-barierele politice;
-limite ale infrastructurilor si facilitatilor;
-dezvoltarea si innoirea transportului aerian;
-pregatirea resurselor umane;
-cerinta pentru valoare si calitate.
Concluzii
Turismul european in contextul actualei evolutii economice
Desi turismul international si-a continuat global progresia, el a intrat intr-o

perioada marcata de multe incertitudini. Dinamismul actual al turismului ramine fragil,
efectele mecanismelor economice, in special monetare necesitind intotdeauna un termen
de reactie de circa 6 luni. In aceste conditii, viittorul pietei europene a turismului depinde
tot mai mult de factorii calitativi.
Fata de cresterea limitata a acestei piete a turismului, este din ce in ce mai necesar
sa se dezvolte: o mai buna adaptare a produselor pietei; turismul de afaceri (congrese,
voiaje stimulente, simpozioane, etc.); turismul sportiv si cultural (manifestari sportive,
produse noi); turismul de sejururi scurte (mai ales week-end); turismul virstei a treia,
printr-o adaptare nediscriminatorie a produselor oferite; turismul de sanatate. De
asemenea, este necesar sa se promoveze caracterizarea dezvoltarii turismului prin calitate,
competitivitate si originalitate.
Pentru a asigura dezvoltarea durabila a turismului european, este tot mai necesar
sa se adopte programe economice, destinate a constitui veritabile filiere de turism in cea
mai mare parte a tarillor industrializate si in curs de dezvoltare.
Trei axe principale de dezvoltare pot fi degajate din analiza actuala a sectorului
turistic si din perspectivele de dezvoltare internationale, pentru sectorul turismului
international:
-urmarirea unui raport calitate-pret competitiv si deci, a unor mai bune
productivitati;
-diversificarea produselor turistice;
-multiplicarea efectelor de antren.
Dezvoltarea unei veritabile "filiere a turismului" presupune ca produsele turistice
sa prezinte avantaje comparative in termeni de competitivitate si de raport calitate-pret.
Cea mai mare parte a tarilor dispun, intr-adevar, de dotari factoriale, in resurse turistice
naturale, deosebit de importante. Totusi, punerea in valoare a acestor resurse naturale nu
permite, in multe cazuri, sa se degaje
avantaje comparative suficiente; astfel ca oferta tarilor traditionale turistice

suporta din ce in ce mai mult concurenta "noilor tari turistice", in special a noilor tari
industrializate din Asia: Singapore, Hong Kong, Thailanda, Indonezia si Coreea de Sud.
Rezulta un risc important de a vedea turismul international al tarilor europene limitindu-
se la un turism intra-regional european de apropiere: francezi, belgieni, italieni, elvetieni,
germani in Spania sau belgieni,britanici,germani si italieni in Franta.In acest caz, tarile
europene risca sa reprezinte, dupa anul 2000, trecutul turismului international, in timp ce
tarile din Asia de Sud-Est, din Pacific si din Marea Caraibelor sa reprezinte noile piete in
curs de dezvoltare. Doua obiective sint deosebit de importante pentru a permite tarilor
Europei sa-si pastreze si,poate, sa-si sporeasca participarea la turismul mondial: calitatea
si productivitatea.
Industria turistica este o industrie de manopera si in acelasi timp, o industrie grea.
Foarte adesea eforturile de investitie in sectorul turistic nu au fost suficiente. Este cazul
numeroaselor regiuni de litoral din Franta, Spania, Italia,insulele grecesti. Rezulta o
imbatrinire prematura a unitatilor de cazare, hoteliere, si imposibilitatea de a stabili
masuri de reabilitare si de renovare.Ameliorarea calitatii infrastructurilor de primire si
cazare presupune stabilirea unei politici active pentru:
-incurajarea investitiilor de calitate, atit din punctul de vedere al constructiei, cit si
al continutului cultural al proiectelor de urbanism;
-favorizarea formarii profesionale pe ansamblu de factori de turism;
-stabilirea de montaje financiare adaptate.
Urmarirea unei calitati superioare a produselor si infrastructurilor turistice nu
trebuie sa provoace o diminuare a competitivitatii internationale. Pentru aceasta, cresterea
productivitatii intreprinderilor turistice este indispensabila. Acceste cresteri de
productivitate sint posibile, ele depinzind de introducerea de noi tehnologii. Acesta este
cazul hotelariei, cu implantarea de noi lanturi de 2 sau 3 stele.
Lanturile hoteliere, a caror dezvoltare se realizeaza in principal prin sistemul de
franciza hoteliera, permit asocierea initiativei individuale cu efectele de grup. Cresterea
productivitatii, gratie unei amenajari arhitecturale adaptate si introducerii de noi
tehnologii, si anume pentru primire, restauratie si plata, permite reducerea considerabila a
necesarului de forta de munca.
Cresterile de productivitate permit industriei hoteliere situate in tarile cu salarii

mari sa ramina competitiva in raport cu concurenta internationala. A rezultat o neta
imbunatatire a competitivitatii, ceea ce a dus la cresterea rezultatelor turistice de
ansamblu, cum s-a intimplat, de exemplu, in Franta unde incasarile din turismul
international depasesc pe cele ale Spaniei si Italiei in 1994 si in 1995.
Viitorul turistic al tarilor industrializate depinde mult de politica de diversificare a
produselor turistice. Intr-adevar, daca este incontestabil ca turismul balnear ramine baza
frecventei turistice, trebuie sa constatam ca, in numeroase regiuni, pragurile de saturatie
maxima au fost depasite si ca orice noua dezvoltare a numarului de turisti trbuie sa se
axeze cu prioritate pe alte zone cu amenajare turistica. De aceea este necesara o politica
activa de creare de noi produse turistice, cit si de noi circuite comerciale.
Aceasta diversificare a produselor turistice nu corespunde, in general, dezvoltarii
unui produs traditional de turism care exista, de altfel, in mod obijnuit. Din contra,
trebuie propuse produse turistice sofisticate pentru clientela cu putere de cumparare
ridicata, produse axate pe: repunerea in forma si sanatate; accesul la ansambluri acvatice;
protectia si revalorificarea mediului.
Impactul turismului asupra dezvoltarii economice in principalele tari turistice nu
tine in general de adevaratele strategii de filiere. Rezulta ca efectele directe si ihdirecte
ale turismului asupra altor sectoare de activitati economice, in principal agricultura si
industria, sint insuficiente. Fata de acest tip de situatie, se impune stabilirea unei noi
politici de turism, bazata pe dezvoltarea de noi piete si noi produse susceptibile sa creasca
efectele de antrenare economica a turismului. Aceasta politica necesita mijloace
financiare considerabile si mobilizarea de credite cum sint in Europa PIM.(Programe
Integrate Mediteraneene ale CEE), care permit hotelierilor candidati la renovare sa
finanteze investitii cu o participare a CEE care poate sa atinga 50%. In aceste conditii,
dezvoltarea unei adevarate filiere de turism pentru tarile turistice poate fi considerata o
prioritate. Insa aceasta nu mai este de conceput intr-un cadru strict national. Ea trebuie sa
implice un grup de tari receptoare dar si emitatoare de turism, si in consecinta poate sa
devina unul din motoarele esentiale ale cooperarii mediteraneene Nord-Sud.
Turismul romanesc in contextul evolutiei economice europene
Integrarea turistica europeana, proces in curs de realizare, are ca scop dezvoltarea

turismului, concomitent cu protectia mediului si cresterea calitatii serviciilor. In acest
scop, directiile principale ale politicii turismului urmaresc: imbunatatirea controlului si a
formalitatilor la frontiera, a controlului traficului aerian; protectia mediului;
perfectionarea pregatirii profesionale; cresterea calitatii serviciilor si a rolului social al
turismului.
Ramura economica de mare miza si cu importante disponibilitati, turismul
romanesc isi evalueaza serios sansele de relansare si implicit de a deveni componenta
activa si dinamizatoare a unui sistem economic dezorganizat, in profunda si complexa
restructurare.
Reusita revenirii turismului ar antrena efecte pozitive globale ca: resurse
suplimentare (transferul geografic de resurse), echilibrarea balantei de plati, crearea de
locuri de munca, amenajarea teritoriului, si de ce nu, reabilitarea imaginii internationale
si stoparea procesului de marginalizare a Romaniei in dinamica mondiala.
Optimismul care sta la baza ideii relansarii rapide a turismului romanesc este
intretinut desigur de luarea in consideratie a unor avantaje comparative, care vizeaza:
- oferta turistica, complexa variata si generoasa prin:
- componenta sa naturala: peisaje spectaculoase, configuratie geografica, conditii
meteorologice favorabile (frecventa redusa a fenomenelor negative, absenta
temperaturilor excesive), valoarea terapeutica a unor factori naturali (ape minerale,
namoluri curative, componenta aerului etc.), flora si fauna.
- componenta antropica (vestigii de cultura si civilizatie, monumente si abiecte de
arta laica sau religioasa, muzee, elemente de etnografie si folclor de mare originalitate).
Cele doua componente constituie elementele de atractivitate ale ofertei turismului
romanesc, premize ale practicarii tuturor formelor de turism: de sejur (litoral, munte
cura), vinatoare si pescuit, aventura, turism itinerant cu valente culturale, turism
profesional etc.
Caracterul de unicat si originalitate al multora dintre resursele emanate (Delta

Dunarii, Manastirile din Bucovina etc.) sporesc sansele unei valorificari superioare ale
ofertei.
Preturile si tarifele mult mai reduse fata de tarile cu oferta similara si,mai nou
unificarea acestora, constituie si alte motivatii in alegerea Romaniei ca destinatie.
Racordarea turismului romanesc la circuitul turistic international presupune
capacitatea acestuia de a primi si satisface o cerere straina care are deja gusturi si
obiceiuri foarte exigente de confort, securitate, calitate a echipamentelor si serviciilor.
Normele de referinta, sunt deci cele internationale si pot in materie de cazare,
alimentatie, tehnologie etc. sa cunoasca diferente considerabile.
Din acest punct de vedere, subliniem dezavantajele, de aceasta data, generate de:
- volumul si calitatea necorespunzatoare ale structurilor de primire (echipamente
de cazare uzate, lipsa de confort si igiena a multora dintre ele, plaje neingrijite,
insuficienta si varietatea redusa a dotarilor de agrement, amenajarilor pentru practicarea
sporturilor de iarna, slaba diversitate a programelor de agrement si de animatie etc.)
In motivatia alegerii Romaniei ca destinatie turistica, centrul de greutate il
reprezinta elementele atractive ale ofertei, cele functionale fiind acceptate ca suport
pentru a beneficia de primele creind adesea nemultumiri.
- calitatea factorului uman- ca o componenta a cadrului de materializare a
productiei turistice- ridica si ea probleme, remarcindu-se aici insuficienta numerica a
personalului, lipsit in multe cazuri si de o pregatire profesionala corespunzatoare, de
solicitudine si amabilitate;
- situatia necorespunzatoare a celorlalte componente ale sectorului tertiar, unele
dintre acestea constituind premise si factori ai dezvoltarii turistice, contribuind la
constituirea ei (servicii de transport, de ocrotire a sanatatii etc.). Modernizarea
infrastructurii (drumuri, autostrazi, cale ferata, mijloace de transport), este esentiala, ea
mijlocind si facilitind de fapt accesul turistului la oferta;
- problemele de poluare - dat fiind ca turistul occidental este din ce in ce mai
ingrijorat de actualizarea insecuritatii de orice forma si face caz din orice ar
putea atenta la sanatatea sa, mai ales in conditiile in care lipsa preocuparilor
ecologice in regimurile comuniste a fost indelung condamnata.Aspectul apelor curgatoare
sau al Marii Negre, calitatea apei potabile, uneori intretin aceasta angoasa si constituie
prilejul de alarmare pentru turist;
- convulsiile sociale si instabilitatea politica din ultimii ani au contribuit decisiv la
deteriorarea continua a imaginii tarii si a turismului romanesc.
Tot ca un aspect negativ, legat de fenomenul turistic pe fondul labilitatii mediului
natural, economic si social romanesc, in perioada de tranzitie, amintim efectele
inflationiste generate de consumul turistilor straini cu o putere mai mare de cumparare, ca
urmare a unei cresteri speculative a preturilor in sezon, produse de consum curent
devenind mai putin accesibile populatiei locale.
In vederea depasirii problemelor create de dificultatile conjuncturale de ansamblu,
cit si a celor intrisece domeniului turistic, se impun actiuni coordonate in urmatoarele
directii:
- continuarea si accelerarea ritmului privatizarii, conditie a manifestarii plenare a
spiritului concurential, creativitatii si initiativei, premise ale cresterii calitatii produsului
turistic;
- intreprinderea unor actiuni de modernizare a unitatilor de cazare si masa, a
echipamentelor de agrement, in vederea alinierii la standardele de confort si utilitate
europene, recalificarea unora dintre acestea si urmarirea respectarii concordantei dintre
calitatea prestatilor, echipamente si tarife;
- in ceea ce priveste personalul, trebuie dezvoltat atasamentul la obiectivele
generale prin motivarea muncii, spiritul critic fata de propria munca, de propriile
disponibilitati, trebuie constientizata necesitatea unei conduite profesionale
corespunzatoare exigentei impuse de "vocatia sociala" a turismului;
- initierea unei politici promotionale active, chiar agresive si complexe, in toate
formele ei de realizare, revizuirea si actualizarea tuturor materialelor publicitare grafice,
impunerea neocolirii intermediarilor, cel putin in actuala etapa, acestia fiind mai in
masura, prin mijloacele financiare si personalul calificat, sa intretina o activitate
promotionala adecvata;
- integrarea in structurile europene, ca necesitate a inscrierii ofertei turistice

romanesti in oferta comuna europeana, a internationalizarii turismului romanesc, a
"controlarii" actiunii concurentilor fie prin acorduri de colaborare, fie prin asocierea in
diverse activitati (publicitate, comercializare, reprezentanta in strainatate, proiecte
comune privind construirea unor infrastructuri, asocierea la sistemele europene de
rezervare hoteliera si de transport), facilitati legislative comune privind turismul.
Dincolo de problema de timp, consideram ca optiunea manageriala in turismul
romanesc este de a dori relansarea, de a actiona operativ si eficient in acest sens si nu in
ultimul rind, de a mobiliza toate resursele financiare, materiale, umane si intelectuale.
Realizarile in domeniul valorificarii potentialului turistic al Romaniei sint inca
modeste si, in nici un caz, nu sint la nivelul cerut de standardele de competitivitate.
Pentru aceasta, eforturile se cer orientate, in perioada urmatoare, pe citeva directii
principale: revigorarea turismului balnear prin actiuni complexe de modernizare a
statiunilor lansate in turismul international, de dezvoltare a spatiilor de cazare si a bazelor
de tratament din statiunile de interes national si crearea unor noi statiuni de interes local
care sa valorifice factorii naturali de cura si tratamentul traditional; orientarea
investitorilor romani si straini pentru realizarea de noi obiective turistice in zona montana
(valorificata doar in proportie de 15-20%),in statiunile de odihna si sporturi de iarna
existente, in zone noi din Muntii Apuseni, Lotrului, Capatinii, Maramuresului, Paring
s.a.; dezvoltarea turismului de vinatoare, avind in vedere diversitatea formelor de relief
din Romania care atrage dupa sine si o diversitate a faunei, ca si infrastructura existenta,
adecvata acestei forme de turism, respectiv cabane de vinatoare si drumuri de acces la
fondurile de vinatoare, in conditiile respectarii reglementarilor care limiteaza perioadele
permise pentru vinatoare;tinind cont ca acest segment al ofertei turistice se adreseaza in
primul rind oamenilor cu venituri mari si foarte mari, rezulta de aici efecte majore in ceea
ce priveste volumul incasarilor din turism, precum si al amplificarii imaginii de destinatie
turistica pentru Romania; dezvoltarea accentuata a turismului religios si automobilistic;
deschiderea de noi itinerare turistice care sa puna in valoare potentialul natural si
cultural-istoric al
tarii; modernizarea infrastructurii statiunilor de pe litoralul romanesc al Marii

Negre, prin ridicarea gradului de confort, dezvoltarea agrementului de incinta in
complexele hoteliere, a agrementului nautic la mare si asigurarea dotarilor necesare
agrementului din statiuni; organizarea stiintifica si controlul turismului in Rezervatia
Biosferei Delta Dunarii; desfaasurarea unui turism pe baze ecologice, atit in aceasta zona
turistica, adevarat unicat european, cit si in alte zone cu parcuri nationale si rezervatii
naturale.
Diversele fluctuatii care afecteaza situatia internationala de circa 15 ani nu pot
ocoli sectorul turistic, unul dintre cele mai expuse si mai sensibile. Efectelor imediate de
instabilitate monetara- care penalizeaza tarile cu moneda forte si le avantajeaza de o
maniera adesea efemera pe cele care cunosc o depreciere relativa- vin sa li se adauge
amenintarile unei accentuari in domeniul turismului a tendintelor protectioniste.
Agravarea deficitului schimburilor externe poate in sfirsit sa determine anumite tari ca
Franta, in anul 1983, de exemplu, sa stabileasca un sever control al schimburilor, avind
drept consecinta o reducere a iesirilor de turisti.
OPT PUNCTE DE STRATEGIE

PENTRU INDRUMAREA GUVERNELOR SI INDUSTRIEI TURISMULUI
ELABORATA DE ORGANIZATIA MONDIALA A TURISMULUI
1. Creati noi si diverse articole, servicii si piete turistice pornind de la elementele

de baza si resursele fiecarei tari.
2. Atrageti comunitatile locale in programele de dezvoltare a turismului - altfel nu
veti reusi.
3. Cultivati cooperarea intre factorii administrativ si executiv pentru a-si intelege
unul altuia nevoile si aspiratiile.
4. Creati valoare inlaturind taxe impovaratoare, indepartind si supraveghind
inflatia preturilor.
5. Investitii in mediul natural pentru a avea controlul unor practici distructive si a
incuraja conservarea si protectia mediului.
6. Promovati profesionalismul si eliminati amatorismul educind capitalul uman.
7. Imbunatatiti competenta turistilor determinindu-i sa aprecieze serviciile oferite
si sa-si imbogateasca experienta si satisfactia.
8. Nu scapati din vedere nici un minut activitatile de marketing si promotionale:
- folosirea unor tehnici optime de marketing.
- alocarea de fonduri bugetare adecvate pentru aceste activitati.
- orientarea precisa spre grupe de consumatori care sa constituie un cistig de piata.
Tabelul nr. 1 Anexa.

TENDINTE ALE SOSIRILOR INTERNATIONALE DE TURISTI
IN EUROPA ( Sursa OMT, Tourism Market Trends, 1985-1994)
Sosiri turisti (000) % schimbari fata de Cuantumul de piata

anul 1991 1992 1993 1994 92/9 93/9 94/9 199 199 199 199
precedent 1 2 3 1 2 3 4
%
din Europa
Tara
Europa Est 55,30 62,3 65,25 70,19 12,7 4,7 7,6 19,4 20,4 21,2 21,8
Centrala 5 02 8 6
Bulgaria 4,000 3,75 3,827 4,055 -6,3 2,1 6,0 1,4 1,2 1,2 1,3
0
Cehia 7,565 10,9 11,50 17,00 44,1 5,5 47,8 2,6 3,6 3,7 5,3
00 0 0
Ungaria 21,86 20,1 22,80 21,42 -7,6 13,0 -6,0 7,7 6,6 7,4 6,6
0 88 4 5
Polonia 11,35 16,2 17,00 18,80 42,7 4,9 10,6 4,0 5,3 5,5 5,8
0 00 0 0
Romania 3,000 3,79 26,6 - -4,0 1,1 1,2 0,9 0,9
8 2,911 2,796 23,4
Slovacia 635 653 - 15,4 38,1 0,2 0,2 0,2 0,3
566 902 10,9
CSI 6,895 3,19 - 2,4 1,0
4 53,7
Estonia 353 -7,8 2,9 0,1 0,1 0,1
372 343
Lituania 222 -0,3 - 0,1 0,1 0,1
325 324 31,5
Rusia 3,00 95,9 - 1,0 1,9 1,4
9 5,896 4,643 21,3
Europa 25,79 27,7 29,11 31,26 7,6 4,9 7,4 9,0 9,1 9,5 9,7
Nord 1 60 5 4
Danemarc 1,429 1,54 1,569 1,585 8,0 1,7 1,0 0,5 0,5 0,5 0,5
a 3
Finlanda 786 798 833 0,5 1,0 4,4 0,3 0,3 0,3 0,3
790
Islanda 143 143 157 179 0,0 9,8 14,0 0,1 0,0 0,1 0,1
Irlanda 3,571 3,72 3,888 4,309 4,3 4,4 10,8 1,3 1,2 1,3 1,3
4
Norvegia 2.114 2,37 2,556 2,830 12,3 7,6 10,7 0,7 0,8 0,8 0,9
5
Suedia 623 650 659 673 4,3 1,4 2,1 0,2 0,2 0,2 0,2
M. 17,12 18,5 19,48 20,85 8,2 5,1 7,0 6,0 6,1 6,3 6,5
Britanie 5 35 8 5
Europa 84,71 87,9 88,52 95,06 3,8 0,7 7,4 29,7 28,7 28,8 29,5
Sud 6 29 3 1
Albania 13 28 45 28 115, 60,7 - 0,0 0,0 0,0 0,0
4 37,8
Croatia 1,346 1,27 1,521 2,293 -5,6 19,7 50,8 0,5 0,4 0,5 0,7
1
Gibraltar 97 88 89 91 -9,3 1,1 2,2 0,0 0,0 0,0 0,0
Grecia 8,036 9,33 9,413 10,07 16,1 0,9 7,0 2,8 3,0 3,1 3,1
1 2
Italia 25,87 26,1 26,37 27,48 0,9 1,0 4,2 9,1 8,5 8,6 8,5
8 13 9 0
Malta 895 1,00 1,063 1,176 12,0 6,1 10,6 0,3 0,3 0,3 0,4
2
Portugalia 8,657 8,88 8,434 9,132 2,6 -5,1 8,3 3,0 2,9 2,7 2,8
4
San 582 583 585 533 0,2 0,3 -8,9 0,2 0,2 0,2 0,2
Marino
Slovenia 616 624 748 1.3 19,9 0,2 0,2 0,2
Spania 38,53 39,6 40,08 43,23 2,9 1,1 7,9 13,5 13,0 13,0 13,4
9 38 5 2
Macedoni 294 219 208 185 - -5,0 - 0,1 0,1 0,1 0,1
a 25,5 11,1
Iugoslavia 379 156 77 91 - - 18,2 0,1 0,1 0,0 0,0
58,8 50,6
Europa 112,3 117, 115,2 115,7 5,0 -2,3 0,5 39,3 38,5 37,5 35,9
Vest 38 938 51 88
Austria 19,09 19,0 18,25 17,89 0,0 -4,4 -2,0 6,7 6,2 5,9 5,6
2 98 7 4
Belgia 2,944 3,22 3,285 3,304 9,4 2,0 0,6 1,0 1,1 1,1 1,0
0
Franta 55,04 59,7 60,10 60,64 8,5 0,7 0,9 19,3 19,5 19,5 18,8
1 10 0 0
Germania 15,64 15,9 14,34 14,49 1,7 -9,8 1,0 5,5 5,2 4,7 4,5
8 13 8 4
Liechtenst 71 72 65 62 1,4 -9,7 -4,6 0,0 0,0 0,0 0,0
ein
Luxembur 861 796 831 799 -7,5 4,4 -3,9 0,3 0,3 0,3 0,2
g
Monaco 239 246 208 217 2,9 - 4,3 0,1 0,1 0,1 0,1
15,4
Olanda 5,842 6,08 5,757 6,178 4,1 -5,4 7,3 2,0 2,0 1,9 1,9
3
Elvetia 12,60 12,8 12,40 12,20 1,6 -3.1 -1,6 4,4 4,2 4,0 3,8
0 00 0 0
Europa Est 7,486 10,0 9,401 9,941 34,2 -6,4 5,7 2,6 3,3 3,1 3,1
Mediterne 49
ana
Cipru 1,385 1,99 1,841 2,069 43,8 -7,5 12,4 0,5 0,7 0,6 0,6
1
Israel 943 1,50 1,656 1,838 60,0 9,7 11.0 0,3 0,5 0,5 0,6
9
Turcia 5,158 6,54 5,904 6,034 27,0 -9,8 2,2 1,8 2,1 1,9 1,9
9
Europa 285,6 305, 307,5 322,2 7,1 0,5 4,8 100, 100, 100, 100,
Total 36 978 48 50 0 0 0 0
Tabelul nr. 2 Anexa
TOPUL DESTINATIILOR SOSIRI TURISTI INTERNATIONALI

(EXCLUZIND TURISTII DE CITEVA ZILE)
Locul Tara Sosiri turisti (000) % schimbarii % Cuantumul de piata

In Europa
8 9 198 199 199 1994 92/ 93/ 85/9 198 199 199 199
5 4 5 2 3 93 94 4 5 2 3 4
1 1 Franta 367 595 613 6064 2,8 - 39,3 11,1 12,3 12,2 11,2
48 90 00 0 7 0,9 7 5 2 6 8
0
2 3 Spani 274 396 406 4323 2,4 7,8 6,61 8,34 8,20 8,12 8,05
a 77 38 00 2 3 5
4 4 Italia 250 261 257 2748 - 4,1 5,00 7,60 5,40 5,14 5,11
47 13 00 0 1,5 7
8
1 5 Ungar 972 201 228 2142 12, - 0,32 2,95 4,17 4,56 6,65
1 ia 4 88 00 5 94 6,0
5
6 7 Angli 144 185 194 2085 4,6 7,0 11,2 4,38 3,83 3,88 6,47
a 49 35 00 5 7 1 4
2 8 Poloni 274 400 475 1880 18, 10, 11,3 0,83 0,83 0,95 5,83
2 a 9 0 0 0 75 59 1
5 9 Austri 151 190 182 1789 - - 2,34 4,60 3,95 3,65 5,55
a 68 98 57 4 4,4 1,9
0 9
1 1 R. - 742 747 1700 0,7 47, - - 1,53 1,50 5,28
6 1 Ceha 1 9 0 8 83
8 1 Germ 166 151 152 1449 0,3 - - 5,06 3,13 3,04 4,50
3 ania 86 47 00 4 5 1,0 1,16
2
1 1 Elveti 119 128 127 1220 - - 0,87 3,61 2,65 2,55 3,79
0 4 a 00 00 50 0 0,3 1,6
9 1
1 1 Greci 657 933 938 1007 0,5 7,0 4,55 1,99 1,93 1,88 3,13
4 5 a 4 1 4 2 7 0
1 1 Portu 498 888 899 9132 1,2 8,2 7,64 1,51 1,84 1,80 2,83
5 7 galia 9 4 3 3 8
2 2 Oland 332 604 540 6178 - 7,3 6,24 1,01 1,25 1,08 1,92
0 0 a 9 9 4 10, 1
66
2 2 Turcia 223 654 643 6034 - 2,2 14,1 0,68 1,35 1,29 0,88
8 2 0 9 2 1,7 0 6
9
2 3 Roma 477 628 578 2796 - - 2,44 1,45 1,30 1,16 0,87
7 7 nia 2 0 6 7,8 3,9
7 5
T. 286 292 296 2632 1,4 4,4 8,89 86,9 60,4 59,2 72,1
Europ 651 301 535 32 5 7 7 4 9 4
a
In afara Europei
3 2 SUA 253 446 4564 455 2,2 - 7,6 7,7 9,23 9,13 8,47
99 47 7 04 4 0,60 0 1
1 6 China 713 165 1792 210 8,5 11,0 12, 2,1 3,41 3,58 3,92
3 3 12 0 70 3 0 20 6
9 1 Mexic 119 172 1686 178 - - 4,4 3,6 3,57 3,37 3,98
0 07 71 0 94 2,3 1,99 4 1
8
7 1 Canad 131 147 1502 159 1,9 5,73 1,6 4,0 3,05 3,00 2,97
2 a 71 41 1 71 0 6 0
1 1 Hong 337 698 7786 933 11, 4,40 11, 1,0 1,44 1,56 1,74
8 6 Kong 0 6 1 45 04 2
2 1 Malays 293 601 6500 719 8,0 10,6 10, 0,8 1,24 1,30 1,34
1 8 ia 3 6 7 5 5 46 9
2 1 Singap 273 544 5845 626 7,3 7,99 9,9 0,8 1,13 1,17 1,17
3 9 ore 8 6 8 3 4 3
2 2 Thaila 243 513 5701 616 11, 7,03 11, 0,7 1,06 1,14 1,15
6 1 nda 8 6 6 00 20 4
3 2 Macao 171 318 3232 448 1,6 14,6 8,2 0,5 0,66 0,65 0,84
5 4 5 0 9 4 6 4 2
5 2 Indone 749 306 3400 400 10, 17,7 20, 0,2 0,63 0,68 0,75
4 7 zia 4 6 97 2 82 3
5 2 Africa 725 220 2530 389 9,9 16,0 20, 0,2 0,60 0,61 0,73
5 8 Sud 0 7 8 5 72 1
3 2 Argent 150 303 3532 386 16, 9,46 11, 0,4 0,63 0,71 0,72
8 9 ina 3 1 6 53 27 6
3 3 Tunisi 200 354 3656 385 3,2 5,47 7,8 0,6 0,73 0,73 0,72
2 0 a 3 0 6 8 1 1
4 3 Corea 142 323 3331 358 3,1 7,48 11, 0,4 0,67 0,67 0,67
0 1 6 1 0 0 19 3
2 3 Maroc 218 439 4041 346 - - 8,0 0,6 0,91 0,81 0,64
9 2 0 0 5 7,9 13,9 2 6
8 6
TOTA 800 140 1447 156 3,3 4,90 7,6 24, 28,9 28,9 29,8
L 72 135 76 560 1 8 29 7 5 1
T. 329 483 5001 537 3,4 4,96 5,3 10 100 100 100
MON 616 645 42 366 1 5 0
D.
Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985 -1994.
Tabel nr. 3 Anexa.
TOPUL VENITURILOR
Incasari din turismul international (exceptind transportul)
Locul Tara Incasari din turism (mil.$) % schimbarii Cuantumul de piata %

In Europa
8 9 198 1992 1993 1994 92/ 93/ 85/ 198 199 199 199
5 4 5 93 94 94 5 2 3 4
3 2 Franta 794 2500 2357 2483 - 5,3 14, 6,8 8,3 7,7 7,2
2 0 0 5 5,72 9 57 5 8 5 9
1 3 Italia 875 2157 1957 2392 - 16, 10, 6,9 7,2 6,4 7,0
6 7 5 7 9,28 60 58 7 3 4 2
2 4 Spania 815 2218 2097 2141 - 10, 12, 7,2 7,4 6,9 6,2
1 1 4 0 5,44 22 54 2 3 0 8
4 5 Anglia 712 1368 1225 1398 - 3,9 7,0 6,1 4,5 4,0 4,1
0 3 6 3 10,4 6 2 4 8 3 0
3
5 6 Austria 508 1413 1516 1316 2,24 - 14, 4,3 4,9 4,9 3,8
4 2 4 0 2,9 64 8 7 9 6
9
6 7 Germa 474 1098 1067 1065 - 1,3 10, 3,8 3,6 3,5 3,1
nia 8 2 7 0 2,78 4 66 8 8 1 3
7 9 Elvetia 314 7650 7732 7570 1,07 8,1 11, 2,6 2,5 2,5 2,2
5 3 90 7 6 4 2
9 1 Olanda 166 5004 4431 5612 - 19, 13, 1,4 1,6 1,4 1,6
7 1 11,4 66 05 3 8 6 5
5
8 1 Belgia 166 4053 4135 5150 2,02 26, 12, 1,4 1,3 1,3 1,5
8 3 50 06 3 6 6 1
1 2 Turcia 148 3639 3538 4321 - 9,1 11, 1,2 1,2 1,1 1,2
0 0 2 2,78 4 49 8 2 6 7
1 2 Portug 113 3721 4705 3970 26,4 9,8 19, 0,9 1,2 1,5 1,1
4 1 alia 7 4 5 43 8 5 5 7
1 2 Grecia 142 3268 3284 3905 0,49 17, 10, 1,2 1,0 1,0 1,1
1 3 8 09 97 3 9 8 5
1 2 Danem 132 3784 3848 3174 1,69 4,0 14, 1,1 1,2 1,2 0,9
2 8 arca 6 0 24 4 7 7 3
1 2 Suedia 119 3086 3129 2826 1,39 6,6 12, 1,0 1,0 1,0 0,8
3 9 0 4 85 3 3 3 3
1 3 Norveg 755 1975 2123 2157 7,49 16, 13, 0,6 0,6 0,7 0,6
7 3 ia 66 80 5 6 0 3
T.Euro 611 1559 1505 1466 - 4,4 11, 52, 52, 49, 43,
pa 81 38 15 20 3,48 7 91 76 25 52 04
In afara Europei
1 1 SUA 1776 5386 5647 6040 4,84 4,3 15, 15, 18, 18, 17,
2 1 0 6 7 56 32 05 58 73
1 8 Hong 1788 6037 7765 8987 28,6 18, 20, 1,5 2,0 2,5 2,6
2 Kong 2 84 15 4 2 5 4
3 1 China 979 3948 4670 7323 18,2 56, 21, 0,8 1,3 1,5 2,1
0 0 9 37 57 4 2 4 5
1 1 Singap 1660 5204 5810 7067 11,6 12, 16, 1,4 1,7 1,9 2,0
6 1 ore 4 37 95 3 4 1 7
1 1 Mexic 2901 5997 6177 6318 3,00 2,4 9,9 2,5 2,0 2,0 1,8
0 2 5 1 0 1 3 5
9 1 Canad 3103 5679 5560 6309 - 6,9 7,5 2,6 1,9 1,8 1,8
3 a 2,10 9 6 8 0 3 5
2 1 Austral 1062 3992 3100 5955 - 27, 14, 0,9 1,3 1,0 1,7
4 5 ia 22,3 93 33 2 4 2 5
4
2 1 Thaila 1171 4829 5719 5762 18,4 14, 21, 1,0 1,6 1,8 1,6
1 6 nda 3 92 93 1 2 8 9
4 1 Indone 548 2729 2992 4785 9,64 19, 23, 0,4 0,9 0,9 1,4
1 9 zia 98 64 7 1 8 0
2 2 Argent 523 3090 3614 3970 16,9 9,8 27, 0,4 1,0 1,1 1,1
6 2 ina 6 5 33 5 4 9 7
3 2 Corea 784 3272 3501 3806 7,00 9,5 20, 0,6 1,1 1,1 1,1
3 4 3 57 8 0 5 2
2 2 Japoni 1137 3588 3468 3477 - - 14, 0,9 1,2 1,1 1,0
2 5 a 3,34 2,2 96 8 0 4 2
5
3 2 Taiwa 963 2449 2424 3210 - 9,0 12, 0,8 0,8 0,8 0,9
1 6 n 1,36 7 23 3 2 0 4
3 2 Malays 630 2335 2537 3189 - 69, 17, 0,7 0,9 0,5 0,9
6 7 ia 20,5 99 42 8 1 3 4
0
4 3 Macao 529 2234 2226 2688 - 9,2 19, 0,4 0,7 0,7 0,7
3 0 0,36 7 68 6 5 3 9
TOTA 3581 1096 1150 1332 4,97 7,1 15, 30, 36, 37, 39,
L 1 39 93 52 5 71 88 73 86 11
T.MO 1159 2984 3039 3407 1,85 10, 12, 100 100 100 100
ND. 70 70 77 25 23 80
Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985 - 1994.
Tabel nr. 4 Anexa
TOPUL CHELTUIELILOR PENTRU TURISM

Cheltuieli pentru turismul international
(excluzind transportul international)
Locul Tara Cheltuieli % Cuantumul

(mil.$) schimbarii de piata %
1985 1994 1994 1994/93 1994
1 1 SUA 43562 7,00 14,28
2 2 Germania 41753 11,30 13,69
4 3 Japonia 30715 14,35 10,07
3 4 Anglia 18303 5,00 6,00
5 5 Franta 13875 8,09 4,55
10 6 Italia 12181 -6,68 3,99
6 7 Canada 11676 9,85 3,83
7 8 Olanda 10983 22,39 3,60
8 9 Austria 9330 14,06 3,06
17 10 Taiwan 7885 3,96 2,59
12 11 Belgia 7735 21,56 2,54
9 12 Elvetia 6325 6,93 2,07
11 13 Mexic 5363 -3,58 1,76
14 14 Suedia 4878 9,27 1,60
15 15 Australia 4339 5,83 1,42
21 16 Spania 4106 -12,75 1,35
25 17 Corea 4088 25,44 1,34
16 18 Norvegia 3930 10,24 1,29
24 19 Singapore 3665 21,28 1,20
18 20 Danemarca 3583 11,48 1,17
TOTAL 1 - 20 248275 8,92 81,40
TOTAL 305000 13,24 100,00
MONDIAL
Tabel nr. 5 Anexa
PRIMELE 20 DE DESTINATII TURISTICE

DIN EUROPA
(excluzind vizitele de o zi)
Locul Tara Sosiri (000) % Cuantumul

schimbarii in total
Europa
1985 1994 1994 1994/93 1994

1 1 Franta 60640 0,90 18,82
2 2 Spania 43232 7,85 13,42
3 3 Italia 27480 4,17 8,53
8 4 Ungaria 21425 -6,05 6,65
5 5 Anglia 20855 7,01 6,47
16 6 Polonia 18800 10,59 5,83
4 7 Austria 17894 -1,99 5,55
12 (1) 8 Rep. Ceha 17000 47,83 5,28
6 9 Germania 14494 1,02 4,50
7 10 Elvetia 12200 -1,61 3,79
10 11 Grecia 10072 7,00 3,13
11 12 Portugalia 9132 8,28 2,83
15 13 Olanda 6178 7,31 1,92
20 14 Turcia 6034 2,20 1,87
13 (2) 15 Fed. Rusa 4643 -21,25 1,44
17 16 Irlanda 4309 10,83 1,34
14 17 Bulgaria 4055 5,96 1,26
18 18 Belgia 3304 0,58 1,03
21 19 Norvegia 2830 10,72 0,88
19 20 Romania 2796 -3,95 0,87
TOTAL 1-20 307373 4,47 95,38
TOTAL 322250 4,78 100,00
EUROPA
(1) fosta Cehoslovacia
(2) fosta URSS
Tabel nr.6 Anexa
TURISTII EUROPEI DE PE PRINCIPALELE PIETE EMITATOARE

Tendinte de crestere 1985-1994
Surse de piata Sosiri in Europa(000) Rata anuala Cuantumul din

a cresterii total sosiri in
% Europa %
1985 1994 1985/94 1985 1984
Germania 42486 70925 5,9 20,06 22,01
Anglia 21489 33045 4,9 10,15 10,25
Olanda 12000 18655 5,0 5,67 5,79
Italia 8083 16730 8,4 3,82 5,19
Franta 13369 15947 2,0 6,31 4,95
SUA 18787 15115 -2,4 8,87 4,69
Spania 5125 10432 8,2 2,42 3,24
Austria 4739 10247 8,9 2,24 3,18
Elvetia 7755 7345 -0,6 3,66 2,28
Suedia 3656 4443 2,2 1,73 1,38
Belgia 6083 4278 -3,8 2,87 1,33
Danemarca 3047 4182 3,6 1,44 1,30
Canada 2635 2479 -0,7 1,24 0,77
Norvegia 1966 2025 0,3 0,93 0,63
Japonia 531 1706 13,8 0,25 0,53
Australia 1427 1162 -2,3 0,67 0,36
Mexic 421 296 -3,8 0,20 0,09
Corea 35 224 22,9 0,02 0,07
Taiwan 18 66 15,5 0,01 0,02
Sigapore 3 10 16,2 0,00 0,00
Total 1-20 153655 219312 4,0 72,54 68,06
Total Europa 211811 322250 4,8 100,00 100,00
Tabel nr.7 Anexa
CRESTEREA PROGNOZATA PENTRU SOSIRILE

DE TURISTI IN EUROPA 1995
Tara Crestere mare Crestere Stagnare Descrestere
moderata moderata
Europa Centrala si de Est
Bulgaria X
Ungaria X
Polonia X
Rep.Slovaca X
Cehia X
Europa de Sud
Croatia X
Grecia X
Italia X
Malta X
Portugalia X
Slovenia X
Spania X
Europa de Vest
Austria X
Franta X
Germania X
Liechtenstein X
Olanda X
Elvetia X
Europa Est-Mediteraneeana
Cipru X
Israel X
Turcia X
Europa de Nord
Finlanda X
Nota: Crestere mare: mai mult de 5%;
Crestere moderata: intre1% si 5%;
Stagnare:+1% / -1%;
Descrestere moderata: intre -1% si -5%.
Tabel nr.9 Anexa

SCIMBARI MAJORE IN EUROPA-1995
Austria Bulgaria
1.Cresterea economica in sursele de piata 1.Pozitia pietei fata de insuficienta
2.Fluctuatiile ratei de schimb dezvoltare a productiei
3.Tendinta spre calatorii la distanta mare 2.Schimbarea imaginii cind sursa de piata
4.Cresterea atractivitatii marcii slabeste
inregistrate "Vacanta in Austria" 3.Embargoul impus Yugoslaviei
4.Dezvoltarea transporturilor
5. Balanta intre pietele noi si vechi
Croatia Cipru
1.Stabilizare politica 1.Situatia economica in sursele de piata
2. Activitati intensive de promovare pe 2.Cresterea competitiei
pietele externe 3. Tendinte noi in comportarea turistilor
3.Introducerea de noi linii aeriene si 4. Mai multa amabilitate cu turistii
maritime 5. Directivele Comunitatii Europene si
4. Tarife convenabile in hoteluri si alte liberalizarea transporturilor.
stabilimente
5. Imbunatatirea calitatii si diversificarea
ofertei turistice
Franta Germania
1.Continuarea situatiei economice 1. Dezvoltarea economica a principalelor
nefavorabile in sectoare importante surse de piata
generatoare de capital 2. Nivelul costurilor in turism
2. Reducerea timpului mediu de sejur si 3.Imaginea
al nivelului mediu al cheltuielilor
3.Atractivitatea mare a destinatiilor
Ungaria Liechtenstein
1.Concurenta tarilor vecine din Europa 1. Imbunatatirea infrastructurii
Centrala si de Est 2. Imbunatatirea atitudinii fata de turism a
2.Asocierea programelor oferite de populatiei locale
turismul ungar cucererile turistilor 3. Imbunatatirea sistemului de transport in
3. Schimbarea obiceiurilor de a calatori comun
Malta Olanda
1. Stabilitatea in regiune 1.Revenirea din recesiunea economica
2.Perspectiva economica in sursele de 2. Pozitia guldenuluiin schimbul valutar,
piata care face Olanda foarte scumpa pentru
3. Competitia cu Europa Centrala si de turistii straini
Est
4. Costul relativ scazut al vietii in Malta
5. Dezvoltarea continua de linii aeriene
Tabel nr.9 (continuare)
SCHIMBARI MAJORE IN EUROPA-1995
Polonia Elvetia
1.Imbunatatirea calitatii agentiilor de 1.Noi piete si deci competitie mai mare
voiaj si a serviciilor 2.Descresterea incasarilor mai ales a celor
2.Punerea la punct a sistemului pentru distante lungi
computerizat de distribuire a serviciilor 3. Lupta cu imaginea ca Elvetia este o
turistice si conectarea cu sistemul de destinatie scumpa
rezervari internationale 4. Dependenta de vreme
3.Punerea la punct a sistemului de
licentiere in industria turismului
4.Promovarea vizitelor lungi si a
excursiilor la sfirsit de saptamina si
crearea unei noi imagini
5. Stimularea initiativelor comunitatilor
locale de crestere a nivelului serviciilor si
suportarea locala a dezvoltarii
infrastructurii turismului
Portugalia Romania
1. Calitatea oferita fata de calitatea cererii 1. Imbunatatirea accesului si a capacitatii
2. Diversificarea productiei punctelor de frontiera
3. Promovarea competitiei 2. Imbunatatirea calitatii infrastructurii
4. Realizarea de evenimente ca transporturilor si telecomunicatiilor
"Orasul cultural" Lisabona 3. Insuficienta resurselor de capital pentru
investitii
4. Embargoul impus Iugoslaviei
Slovacia Spania
1.Scaderea cresterii economice in sursele 1.Imbunatatirea infrastructurii si a
de piata facilitatilor turistice
2. Inexistenta centrelor turistice 2. Imbunatatirea relatiei pret / calitate in
3. Insuficienta investitiilor interne pentru servicii
reamenajarea institutiilor turistice vechi 3.Implementarea inovatiilor tehnologice
4. Lipsa asociatiilor de turism local si pentru a imbunatati serviciile
regional 4.Conservarea diversitatii si abundentei
5. Insuficienta serviciilor de informatie in atractiilor turistice
citeva centre turistice
Sursa : OMT, Tourism market Trends 1985-1994
Tabel nr.8 Anexa

PROGNOZA TENDINTELOR IN SOSIRILE TURISTILOR -1995
Origine Seria Surse de Cuantu Surse de Cuantu Surse de Cuantu
a/ piata in m de piata in m de piata in m de
Destinat crestere piata % stagnare piata % scadere piata %
ia 1994 1994 1994
Europa Centrala si de Est
Bulgari VF 1.Germani 2,88 1. 0,73 1. Africa 0,26
a a 0,32 Scandinavi 33,07 2.Australia 0,09
2.SUA 38,87 a 0,30 3.Spania 0,07
3.Turcia 0,14 2.Europa C 0,39 4.Portugali 0,02
4.Israel 0,32 3.Austria 0,13 a 13,09
TF 5.Olanda 14,05 4.Franta 27,23 5.Iugoslavi 12,80
Ungaria 1.Germani 10,93 5.Belgia 9,12 a
a 0,99 1.Romania 2,12 1.Iugoslavi
2.Austria 0,18 2.R.Ceha 0,39 a
3.Franta n.a 3.Italia
VF 4.Japonia 62,60 4.Danemarc 16,84 0,42
Polonia 5.Estonia 0,39 a 15,89 0,38
1.Germani 0,36 0,37
a 0,32 1.R Ceha 1.Romania
2.Austria 0,26 2.Fed.Rusa 2.Ungaria
VF 3.Olanda 3,35 3.Franta 13,28 n.a.
Romani 4.Suedia 1,21 2,63 n.a.
a 5.SUA 0,78 0,79 0,47
1.Germani 0,52 1.Ungaria 0,75 1.Fed.Rusa 1,42
a 0,62 2.Polonia 3,47 2.Ukraina n.a.
2.Italia n.a. 3.Anglia n.a. 3.Iugoslavi n.a.
3.Franta n.a 4.Grecia n.a. a n.a.
Slovaci 4.Israel n.a. 5.Turcia n.a. 4.Scandina n.a.
a 5.SUA n.a. 1.R.Ceha n.a. via n.a.
1.Belgia 2.Ungaria n.a. 5.Europa n.a.
2.Franta 3.Polonia -E.
3.Olanda 3.Austria 1.Ungaria
4.Danemar 4.SUA 2.Italia
ca 3.Ukraina
5.Slovenia 4.Anglia
5.Fed.Rusa
Europa de Nord
Finland NHS 1.German 16,79 1.Suedia 22,74
a ia n.a. 2.SUA 6,73
2.Fed. 3,73 3.Italia 3,41
Rusa 2,54 4.Danemarc 2,86
3.Franta n.a. a
4.Japonia
5.Estonia
Europa de Sud
Croatia NCE 1.German 15,34 1.Franta 0,72 1.SUA 0,37

ia 13,42 2.Elvetia 0,41 2.Orientul n.a.
2.Austria 15,20 3.Anglia 0,51 Indepartat
3.Italia 10,66 4.Scandina 0,77
4.R. Ceha 3,78 via
Grecia 5.Ungaria 20,84
1.German 23,09
ia 6,67
2.Anglia 5,85
3.Italia 3,69
Italia 4.Olanda 3,21 17,53 1.Spania 1,21
5.Austria 2,58 1.Germania 17,56 2.Suedia 0,83
1.Anglia 10,63 2.Franta 20,13 3.Belgia 1,56
2.SUA 1,48 3.Elvetia 0,17 4.Danemar 0,74
3.Austria 2,40 4.Canada ca
4.Japonia
5.Olanda
Tabelul nr.8 (continuare)
PROGNOZA TENDINTELOR IN SOSIRILE TURISTILOR-1995
Originea Seria Surse de Cuantu Surse de Cuantu Surse de Cuantu
/ piata in m de piata in m de piata in m de
Destinati crestere piata % stagnare piata % scadere piata %
a 1994 1994 1994
Malta TF 1.Germani 15,31 1.Anglia 52,43
a 7,58
2.Italia 4,53
3.Franta 3,84
Portugali TF 4.Libia 14,36 1. Franta 7,29 1.Croatia 0,74
a 1.Anglia 1,78 2.Belgia 2,15 2.Brazilia n.a.
2.SUA 47,56 3.Germania 9,14
3.Spania 1,13 4.Italia 2,90
4.Suedia 3,79 5.Japonia
VF 5.Olanda 1,88 1.Italia 26,36 1.Finlanda 0,16
Slovenia 1.Ungaria 10,15 2.Israel n.a. 2.Irlanda n.a.
2.Germani 1,38 3.Norvegia 0,12 3.Portugali
a 15,56 a
3.Olanda 0,96
TF 4.Austria 14,02 1.America 0,47 0,52
Spania 5.Elvetia 11,77 2.Brazilia 0,19 1.Finlanda 0,37
1.Germani 3,34 3.Argentina 0,23 2.Irlanda 20,90
a 2.Anglia 21,31 4.Japonia 0,40 3.Portugali
3.Italia 5.T.Nordice 2,63 a
4.Franta
Europa de Vest
Austria TF 1.Europa- 3,00 1.Germania 55,83 1.Anglia 3,94
E 3,28 2.Olanda 6,76
2.SUA 3.Italia 6,38
4.Franta 3,86
Franta TF 13,75 1.Spania 5,86
1.Anglia 3,36 2.Italia 12,03
2.SUA 10,39
3.Olanda 11,92
4.Belgia 3,96
Germani CE 5.Elvetia 12,54
a 1.Olanda 3,26
2.Europa- 6,60
E 9,41
3.Suedia 12,46
CE 4.Anglia 33,95 1.Franta 6,97 1.Italia 7,52
Elvetia 5.SUA 5,78 2.Austria 1,97 2.Scandina 2,52
1.German 3,67 3. Anglia 6,64 via 2,77
ia 9,36 4.Canada 0,96 3.Spania
2.Olanda 5.Japonia 5,06
3.Belgia
4.SUA
Europa Est-Mediteraneeana
Cipru TF 1.German 5,13 1.Anglia 54,62 1.T. 12,04
ia 2,61 Nordice
Turcia VF 2.Elvetia 4,44 1.Olanda 2,89 42,58
1.Anglia 2,57 2.Elvetia 1,11 1.Europa- 1,69
2.SUA 0,37 3.Grecia 2,07 E 2,23
3.Canada 0,51 4.Austria 2,89 2.Suedia 1,47
4.Japonia 0,66 3.Italia
5.Spania 4.Finlanda
CE=unitati turistice colective; TF= sosiri de turisti internationali la frontiera
VF=sosiri de vizitatori internationali la frontiera
Sursa: OMT, Tourism market Trends 1985-1994

Studiu Privind Tehnici de Promovare A Turismului in Economia Nationala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Privind Tehnici de Promovare A Turismului in Economia Nationala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu privind tehnici de promovare a turismului in economia

Ca sector economic, turismul este greu de delimitat de alte activitati economice

Locul si rolul turismului in

1. Valorificarea superioara a resurselor

In contextul implicatiilor economice se inscrie si contributia turismului la

1.2. Element dinamizator al sistemului economic global.

Turismul, in desfasurarea lui, presupune o cerere crescanda de bunuri si servicii,

1.3. Mijloc de diversificare a structurilor economice.

Diversificarea structurilor economice se realizeaza, in primul rind, prin crearea

1.4. Factor de instruire si educatie.

Rolul turismului nu trebuie privit numai prin prisma consecintelor de ordin

1.5. Turismul in comertul mondial.

Ca urmare, schimburile invizibile au ajuns sa echivaleze cu aproape jumatate din

Puternica revenire a turismului mondial in perioada 1994-1995 a fost confirmata

Rang Tara Sosiri de

sistemele traditionale de raportare, decit sa continue adincirea acestor componente

1.6. Factorii care determina evolutia turismului.

In ascensiunea sa spectaculoasa, turismul evidentiaza receptivitatea sa la dinamica

b) factori endogeni - varietatea continutului activitatii turistice; lansarea de noi si

A. Nivelul de dezvoltare economico - sociala este ilustrat de produsul national

B. Un factor reprezentativ de stimulare a dezvoltarii turismului il constituie

D. Progresul tehnic are consecinte si influente directe asupra gradului de

majorare a pietei turistice potentiale cu o rata medie anuala de 0,5 - 1%, ca

G. Timpul liber. Se constata o crestere a disponibilitatilor de timp liber, cea mai

H.Alti factori psiho-sociologici se refera la traditie, dorinta de cunoastere si

Circulatia turistica internationala

2.1. Factori care influenteaza circulatia turistica internationala.

Piata turismului international este foarte sensibila. Cererea turistica mondiala nu

Cei in virsta de 65 de ani si peste vor fi cu 14 milioane mai numerosi ajungind de

2.2. Analiza sosirilor de turisti.

2.3. Realizari economice.

Incasarile turismului european au reprezentat aproximativ 51% din totalul

Cheltuielile de calatorie in strainatate (Tabel nr. 4 Anexa) detin un rol important

Locul Tara Cheltuieli/cap loc.

2.4. Fluxuri turistice majore

2.4.1. De unde vin turistii?

2.4.2 Fluxuri majore in Europa

Sint trei mari fluxuri turistice europene:

Flux turistic Europa-Europa:

Sursa: OMT,Tourism Market Trends 1985-1994

Flux turistic Americi-Europa.

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

Flux turistic Asia de Est si Pacific - Europa.

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

Flux turistic Europa de Est si Centrala.

40,000 31,125 30,530

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

Flux turistic Nord-Sud

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

Flux turistic Europa de Est si Centrala-Europa de Vest.

16,000 13,623 14,350

Sosiri turistice Sud-Nord (mii).

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

Europa Centrala si de Est-Europa de Vest (mii).

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

2.4.4. Surse importante ale pietei turistice.

Destinatiile preferate de turistii germani se distribuie astfel in 1994.

Din analiza Tabelului nr.5. rezulta ca principala destinatie a turistilor germani a

Italia. In 1994 numarul total de turisti italieni in strainatate a inregistrat o scadere

Topul destinatiilor turistilor olandezi.

Intre 1985-1994 destinatiile cu evolutie foarte rapida pentru turistii olandezi au

Intre 1985-1994 calatoriile lungi au crescut paralel si asemanator cu calatoriile

Topul destinatiilor turistilor spanioli.