NR.

Sub 1. 1.mijloacele de control intern bancar: separarea sarcinilor

Separarea strictă a sarcinilor este un principiu de lucru şi control într-o bancă şi parcurge etapele:
a. autorizarea;
b. executarea;
c. controlul;
d. supervizarea.
Aceste etape trebuie separate obligatoriu şi încredinţate la trei persoane, pentru a asigura
obiectivele de corectitudine şi securitate a operaţiunilor. Pentru a realiza separarea sarcinilor, băncile
separă activităţile bancare în front – office (activitate cu clienţii) şi back – office (autorizare şi
control).
a.Autorizarea presupune alcătuirea a două liste:
- lista de operaţiuni a tuturor operaţiunilor pe servicii: caseria, operaţiuni de ghişeu, credite, decontări
inta şi interbancare, contabilitate, operaţiuni de trezorerie, operaţiuni valutare şi de capital;
- lista de persoane împuternicite de Consiliul de Administraţie cu semnăturile autorizate de către
bancă. Fiecare semnătură din listă reprezintă abilitatea unei persoane de a autoriza anumite operaţiuni.
Într-un sistem informatizat, sistemul de abilitări este bazat pe coduri confidenţiale atribuite,pe baza
căruia se pot efectua anumite operaţiuni.
În activitatea front – office, fiecare persoană dispune de responsabilităţi, pentru operaţiunile ce le
poate executa.
În activitatea back – office se efctuează controlul pentru a se constata în ce condiţii au fost
respectate atribuţiile şi responsabilităţile.
b. Executarea operaţiunii cuprinde:
- realizarea efectivă a operaţiunii (constituirea unui depozit, transfer de sume, operaţiuni de schimb
valutar, acordarea unui credit etc.);
- tratarea tehnică a operaţiunilor prin întocmirea documentelor justificative şi semnarea lor;
- înregistrarea în contabilitate a operaţiunii.
Într-un sistem informatizat aceste trei etape se execută automat la terminalul care execută
operaţiunea, generează înregistrarea în contabilitate şi editează confirmarea executării operaţiunii.
c. Controlul are drept scop asigurarea că operaţiunile au fost autorizate de o persoană abilitată
şi au fost corect executate. Mijloacele de realizare a controlului sunt variate în funcţie de gradul de
informatizare a băncii. În prezent se utilizează două sisteme de control:
c1) Sistemul de control clasic, corespunde unei prelucrări manuale a documentelor
contabile grupate pe categorii de operaţiuni şi note contabile. Calculatorul este utilizat pentru
întroducerea documentelor contabile, notelor contabile şi actualizarea fişierelor.
Procedura de control presupune:
1.autorizarea operaţiunilor de către opersoană abilitată;
2.realizarea operaţiunii;
3.întocmirea documentului justificativ;
4.înregistrarea în evidenţa contabilă a băncii(evidenţa analitică şi sintetică);
5.prelucrarea informatică şi editarea situaţiilor;
6.controlul situaţiilor rezultate.
Controlul se efectuează nu numai la efectuarea operaţiunii, dar şi la introducerea datelor în
calculator (etapele 4 şi 5) pe baza documentelor ataşate.
C2)Sistemul de control tranzacţional, presupune introducerea în terminal în
sistemul informatic a operaţiunilor efectuate, iar înregistrările contabile se generează automat, astfel
accesul la conturi este strict limitat.
Controlul în acest sistem este mai simplu, deoarece sistemul informatic prevede proceduri de
securitate, pe coduri de acces, cunoscute doar de persoanele abilitate să efectueze anumite tranzacţii.
Orice operaţiune de introducere a unei tranzacţii în terminal este urmată de:
- O operaţie de validare, orice operaţiune devine definitivă numai după introducerea unui cod
de validare de către o persoană abilitată;

1
 - O operaţie de control, orice operaţiune introdusă trebuie listată şi supusă aprobării altei
persoane abilitate, care va valida operaţiunea.
Secretul acestor coduri trebuie strict respectat, deoarece cunoşterea lor de multe persoane, nu
asigură protecţia operaţiunilor.
C3)Sistemul de control ,,a posteriorii’’ presupune detectarea erorilor de introducere în
sistemul informatic privind:
-erori detectate de sistemul informatic, prin controale logice prevăzute de soft(număr de cont,
data, deviza etc). Dacă se constată o eroare sistemul direcţionează operaţiunea într-un cont de
aşteptare şi întocmeşte o listă a erorilor periodic, care trebuie remediată pe baza unei proceduri
speciale: regularizarea operaţiunii, controlul şi vizarea acestor regularizări de o persoană abilitată şi
soldarea contului de aşteptare.
- erori nedetectate de sistemul informatic ce pot fi greu de depistat, în funcţie de gradul de
performanţă al sistemului de control intern.
Procedurile de detectare sunt:
-controlul fiecărei introduceri pe baza documentelor justificative, de către altă persoană din back-
office, procedeu sigur dar costisitor.
-editarea unei liste cu operaţiuni de risc, negenerate de sistemul informatic(constituire sau anulări de
provizioane, corecţia unor cheltuieli cu dobânzile sau pierderi de schimb valutar etc).
d. Supervizarea este necesară ca urmare a structurii organizatorice descentralizate pe verticală
şi a delegării de competenţe, ceea ce implică controlul, dar şi supervizarea operaţiunilor.
Supervizarea presupune:
-păstrarea unui control permanent al operaţiunilor de risc;
-asigurarea permanentă a nivelului de pregătire şi competenţă a personalului din sediile secundare;
-efectuarea controalelor prin sondaj,
-elaborarea şi realizarea bugetelor de venituri şi cheltuieli.

Sub 2. Controlul intern al creditarii persoanelor juridice

Se verifică aplicarea reglementărilor băncii în domeniul creditării persoanelor juridice, analizând

dacă:

1.Unităţile bancare teritoriale respectă modul de lucru referitor la activitatea de planificare a creditelor
şi a resurselor de acoperire ale acestora.Se va urmări încadrarea în plafoanele defalcate pentru
societăţile comerciale şi dacă distribuirile de plafoane între diferitele categorii de credite au fost
efectuate cu aprobarea scrisă a departamentului din centrala băncii, cu atibuţii în acest sens.

2.S-a efectuat corect analiza-economică financiară a clienţilor pe baza bilanţului şi contului de profit
şi pierdere, precum şi analiza indicatorilor de bonitate: lichiditate, solvabilitate, rentabilitate şi gradul
de îndatorare.

3.Respectă toate măsurile privind evaluarea şi diminuarea riscurilor în activitatea de creditare.Se va

verifica dacă creditele, scrisorile de garanţie şi angajamentele în lei şi valută pe termen scurt, mediu şi
lung nu depăşesc plafonul stabilit de bancă. Trebuie limitat accesul la credite al societăţilor cu datorii
restante la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, precum şi interzicerea acordării de credite
clienţilor cu pierderi reportate şi celor pentru care s-a instituit procedura de reorganizare sau faliment
conform Legii 64 / 1995. Se va analiza dacă s-a calculat corect ,, scoringul de credit,, pe baza
documentaţiei, cu ocazia acordării şi revizuirii creditelor.

4.Documentaţia anexată pentru obţinerea creditelor şi scrisorilor de garanţie bancară este corectă.Se
va verifica dacă documentele anexate conţin date reale.

5. A fost respectată metodologia de acordare a creditelor şi scrisorilor de garanţie bancară şi avalizare

a efectelor de comerţ. Se va verifica dacă s-a determinat corect necesarul total de credite, pe baza
fluxului de lichidităţi şi a capacităţii de rambursare.Nu se acordă credite peste capacitatea de
rambursare a clienţilor şi celor care înregistrează un scoring de mare risc.
2
6.Verificarea garanţiilor.Garanţia trebuie să fie acoperitoare pentru datoria maximă a debitorului faţă
de bancă, formată din credite şi dobânzi. Se va urmări modul cum s-a stabilit valoarea bunurilor
corporale şi necorporale, care constituie obiectul garanţiei, pornind de la valoarea reală a acestora,
care se ajustează cu o marjă variabilă în funcţie de mărimea riscului, conform normelor băncii.

7. Se verifică activele ce constituie garanţia creditelor dacă au fost asigurate la o valoare cel puţin
egală cu valoarea admisă în garanţie pe întreaga perioadă de creditare , iar drepturile de încasare ale
asiguratului au fost cesionate în favoarea băncii. Se va urmări dacă:

-poliţele de asigurare ale bunurilor au fost emise de societăţi de asigurare-reasigurare agreate de către
bancă şi garanţiile de la Fondul de Garantarea Creditului Rural sau de la Fondul Român de Garantare
a Creditelor;

-au fost acoperite principalele tipuri de riscuri, în funcţie de felul garanţiei.

8.Modul de întocmire a referatului de credit şi a contractului încheiat. Structura contractului este în

conformitate cu normele băncii, cuprinde toate clauzele privind modul de acordare a creditului,
valoarea, utilizarea, garanţiile şi rambursarea. Se va verifica dacă înainte de acordarea creditului s-au
înscris garanţiile la Biroul de carte funciară pentru imobile sau la Arhiva Electronică de Garanţii reale
Mobiliare pentru bunuri mobiliare.

9.S-au verificat de către ofiţerii de credite modul de utilizare a creditului în conformitate cu

destinaţiile pentru care au fost acordate şi s-au menţinut garanţiile cel puţin la valoarea creditelor şi
dobânzilor de rambursat. Se va urmări:

-dacă ofiţerii de credite au efectuat controlul periodic la societăţile comerciale, concretizat în note de
constatare;

-debitorul respectă obligaţiile ce-i revin din contractul de credite.

10.A fost respectată procedura de deschidere a conturilor şi efectuarea operaţiunilor aferente

creditelor şi scrisorilor de garanţie, constatarea creanţei şi a disponibilului în contul curent al
debitorului. Se va urmări cum sunt reflectate în contabilitate operaţiunile de acordare, utilizare şi
rambursare a creditelor şi scrisorilor de garanţie . Se va verifica modul de calcul şi încasare a
comisioanelor, dobânzilor în funcţie de termenul de acordare şi risc, dacă creditul a fost reactivat şi
reeşalonat.

11. Modul cum se realizează rambursarea creditelor şi achitarea dobânzilor, conform contractului de
credit. Se va urmări modul de realizare a scadenţărilor, reeşalonărilor, reactivărilor, conform
procedurilor băncii.

12. Clasificarea creditelor conform Normelor BNR, în cele cinci categorii A,B,C,D,E, determinarea ,
constituirea şi utilizarea provizioanelor de risc şi dobândă.

SUB 3 auditul extern al capitalurilor proprii: obiective si probe de audit

Auditul capitalurilor proprii are urmatoarele obiective:

1. Exactitatea – toate cresterile si diminuarile capitalului social sunt reale si corespund cu
deciziile conducerii bancii si aprobate de AGA
2. Existenta – capitalul social modificat conform cu cererea de mentiuni inregistrate la Reg.
Comertului
3. Evaluarea – toate modificarile de rezerve ( cresteri si diminuari) au fost inregistrate contabil
- Rezervele din reevaluare au fost corect calculate, inregistrate si evidentiate in contabilitate
- Rezultatul reportat – profit a fost constituit conform hotararii AGA
- Rezultatul reportat – pierdere a fost corect determinat
- Dividendele au fost calculate corect si sunt aprobate de AGA

3
 Probe de audit:
1. Auditorul solicita documente privind evolutia capitalului social si structura
actionariatului, solicita copie dupa actul constitutiv si cererea de mentiuni
2. Compara soldul capitalurilor proprii cu soldul din exercitiul financiar anterior
- daca in exercitiul anterior banca a inregistrat pierdere si in exercitiul curent profit, se verifica
acoperirea pierderii, conform acordului fiscal 1/5 din pierdere
- se verifica rulajele din contul de rezerve de risc de credit si dobanzi. Aceste modificari se
confirma cu acoperirea pierderilor din creante nerecuperabile.
3. Examinarea registrelor de procese verbale AGA si CA si verificarea aprobarii platii
dividendelor
Sub 4. Se acorda un credit de 240.000 lei pe o perioada de 2 ani, cu o dobanda efectiva de 12%
pe an, ramb in 2 rate anuale. Determinati valoarea justa a creditului, veniturile din dobanzi si
valoarea bilantiera.

S0= 120.000/ (1+0,12)1 + 120.000/ (1+0,12)2= 107.147,857 +95.663,5265=202.806,122

Valoarea justa a creditului = 202.806,122
Venituri din dobanzi=240.000-202.806,122=37.193,878
Dobanda primul an=202.806,122*12%=24.336,7346
Valoarea bilantiera in primul an=202.806,122-107.142,857= 95.663,265
Dobanda in al doilea an=[(202.806,122+24.336,7346)-120.000]*12%= 107.142,8566*12% =
12.857,1428
Valoarea bilantiera in al doilea an = 95.663,265 - 95.663,2653 = 0
Dob totala = 24.336,7346 + 12.857,1428 = 37.193,878