F T ra n sf o F T ra n sf o

PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
LICEUL TEORETIC „SPIRU HARET”_____________________________________MATEMATICĂ - INFORMATICĂ
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
65. Proprietăţi ale radicalilor de ordin n ³ 2 :
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

p
nq
ap = an ,
n n m
a = nm a , n
ap = a pq , a Î R+ , m, n, q Î N * , m ³ 2, n ³ 2, p Î R
Logaritmi:
ìa > 0
66. Condiţii de existenţă pentru log b a : í
îb > 0, b ¹ 1
67. a x = b Û x = log a b
68. a log a b = b , log a a = 1, log a 1 = 0 ( ln e = 1, lg10= 1, eln a= a )
69. log a ( A × B ) = log a A + log a B
A
70. log a = log a A - log a B
B
71. log a A n = n log a A
1
72. log a n A = log a A
n
log b A 1
73. log a A = , log a A =
log b a log A a
ìa > 1 ìa Î (0,1)
74. log a A > 0 Û í sau í
îA > 1 î A Î (0,1)
ìa > 1 ìa Î (0,1)
75. log a A < 0 Û í sau í
î A Î (0,1) îA > 1
76. Constante utile: 2 » 1, 41 3 » 1, 73 5 » 2, 23
e » 2, 71 p » 3,14
Numere complexe:
77. Dacă z = a + bi , avem z = a 2 + b 2 şi z = a - bi
2
78. z × z = z
z Î R dacă şi numai dacă z = z
79. z = z
n
zn = z
80. Forma trigonometrică a unui număr complex:
ì a
ï cost =
ï r
z = r (cos t + i sin t ), unde r = a 2 + b 2 , í
ïsint = b
ïî r
81. Dacă z1 = r1 (cos t1 + i sin t1 ), z 2 = r2 (cos t 2 + i sin t 2 ), atunci:
z1 × z 2 = r1 × r2 (cos(t1 + t 2 ) + i sin (t1 + t 2 ))
z1 r1
= (cos(t1 - t 2 ) + i sin (t1 - t 2 ))
z 2 r2
82. Formula lui Moivre:
z n = r n (cos nt + i sin nt ) , n ³ 2

PROFESOR ARHIRE FELIX 6

 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
LICEUL TEORETIC „SPIRU HARET”_____________________________________MATEMATICĂ - INFORMATICĂ
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

83. Rădăcinile de ordin n ale unui număr complex z: dacă z = r (cos t + i sin t ) , ecuaţia u n = z are

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

æ t + 2kp t + 2kp ö
soluţiile u k = n r ç cos + i sin ÷, k = 0, n - 1
è n n ø
1 3 1 3
84. Rădăcinile nereale de ordinul 3 ale unităţii sunt - +i , - -i . Notaţia cea mai utilizată
2 2 2 2
este e şi au proprietăţile: e 3 = 1 şi
e 2 + e +1 = 0 .
Funcţii:
85. Def. 1. f : A ® B se numeşte funcţie injectivă dacă (")x1 , x 2 Î A, x1 ¹ x 2 Þ f ( x1 ) ¹ f ( x 2 ) .
86. Def. 2. f : A ® B se numeşte funcţie injectivă dacă (")x1 , x 2 Î A cu proprietatea că
f ( x1 ) = f ( x 2 ) rezultă că x1 = x 2 .
87. Def. 3. f : A ® B este funcţie injectivă dacă orice dreaptă dusă prin punctele codomeniului,
paralelă cu Ox, intersectează Gf în cel mult un punct.
88. Propoziţie: Dacă o funcţie f este strict monotonă pe A, atunci f este injectivă pe A.
89. Def. 1. f : A ® B se numeşte funcţie surjectivă dacă (") y Î B, ($)x Î A astfel încât f ( x ) = y.
90. Def. 2. f : A ® B se numeşte funcţie surjectivă dacă Im f = Codom f .
91. Def. 3. f : A ® B este funcţie surjectivă dacă orice dreaptă dusă prin punctele codomeniului,
paralelă cu Ox, intersectează Gf în cel puţin un punct.
92. f : A ® B se numeşte funcţie bijectivă dacă este injectivă şi surjectivă.

93. Funcţia exponenţială: f : R ® (0, ¥ ), f ( x ) = a x , a > 1

94. Funcţia exponenţială: f : R ® (0, ¥ ), f ( x ) = a x , a Î (0,1)

95. Funcţia logaritmică: f : (o, ¥ ) ® R, f ( x ) = log a x, a > 1

PROFESOR ARHIRE FELIX 7

 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
LICEUL TEORETIC „SPIRU HARET”_____________________________________MATEMATICĂ - INFORMATICĂ
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

0 1

96. Funcţia logaritmică: f : (o, ¥ ) ® R, f ( x ) = log a x, a Î (0,1)

0 1

97. f : R ® [- 1,1], f ( x ) = sin x

-p p 0 p p 2p
- 3p
2 2
2
-1

98. f : R ® [- 1,1], f ( x ) = cos x

-p p 0 p p 3p 2p
-
2 2 2
-1

ìp ü
99. f : R \ í + kp , k Î Z ý ® R, f ( x ) = tgx
î2 þ

-p p 0 p p 3p 2p
- 2
2 2

PROFESOR ARHIRE FELIX 8

 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
LICEUL TEORETIC „SPIRU HARET”_____________________________________MATEMATICĂ - INFORMATICĂ
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
100. f : R \ {kp , k Î Z } ® R, f ( x ) = ctgx
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

-p p 0 p p 3p 2p
-
2 2 2

101. Funcţiile trigonometrice directe sunt inversabile dacă:

é p pù
sin : ê- , ú ® [- 1,1]
ë 2 2û
cos : [0, p ] ® [- 1,1]
æ p pö
tg : ç - , ÷ ® R
è 2 2ø
ctg : (0, p ) ® R

é p pù
102. arcsin : [- 1,1] ® ê- , ú
ë 2 2û
p
2

-1 0 1

p
-
2

103. arccos : [- 1,1] ® [0, p ]

p
2

-1 0 1

PROFESOR ARHIRE FELIX 9

 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
LICEUL TEORETIC „SPIRU HARET”_____________________________________MATEMATICĂ - INFORMATICĂ
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.

æ p pö
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

104. arctg : R ® ç - , ÷
è 2 2ø

p
2

0
p
-
2

105. arcctg : R ® (0, p )

p
2

106. Funcţiile arcsin şi arctg sunt funcţii impare:

arcsin (- x ) = - arcsin x, (")x Î [- 1,1]
arctg (- x ) = -arctgx, (")x Î R
æ pö
107. Punctul P ç 0, ÷ este centru de simetrie pentru graficele funcţiilor arccos şi arcctg:
è 2ø
arccos(- x ) + arccos x = p , (")x Î [- 1,1]
arcctg (- x ) + arcctgx = p , (")x Î R
{
108. Ecuaţia sin x = a, a Î [- 1,1] are S = (- 1) ar sin a + kp , k Î Z .
k
}
109. Ecuaţia cos x = a, a Î [- 1,1] are S = {± arccos a + 2kp , k Î Z }
110. Ecuaţia tgx = a, a Î R are S = {arctga + kp , k Î Z }
ctgx = a, a Î R are S = {arcctga + kp , k Î Z }
Combinatorică (probleme de numărare):
111. Dacă A = {a1 , a 2 ,..., a n }, B = {b1 , b2 ,..., bm }, atunci de la A la B se pot defini m n funcţii.
n! n!
112. Pn = n!, Ank = , C nk =
(n - k )! k!(n - k )!
n
113. C nk = C nk--11
k
114. C n = C nk-1 + C nk--11
k

115. C pp + C pp+1 + C pp+ 2 + ... + C np = C np++11

116. C n0 + C n1 + C n2 + ... + C nn = 2 n
117. Numărul de submulţimi ale unei mulţimi cu n elemente este 2 n .
PROFESOR ARHIRE FELIX 10
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
LICEUL TEORETIC „SPIRU HARET”_____________________________________MATEMATICĂ - INFORMATICĂ
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c
118. C n0 + C n2 + C n4 + ... = C n1 + C n3 + C n5 + ... = 2 n -1
119. Binomul lui Newton: (a + b ) = C n0 a n + C n1 a n -1b + C n2 a n -2 b 2 + ... + C nn -1ab n -1 + C nn b n
n

120. Termenul general: Tk +1 = C nk a n -k b k

b n - k +1 b n-k
121. Tk +1 = × × Tk , Tk + 2 = × × Tk +1 ,
a k a k +1

Geometrie:
x - xA y - yA
122. A( x A , y A ), B( x B , y B ) Þ AB : =
xB - x A yB - y A
123. Dreapta ce trece prin A( x A , y A ) şi are panta m, are ecuaţia : y - y A = m( x - x A )
r x - xA y - yA
124. A( x A , y A ), v (a , b ) Þ d vrA : =
a b
r
125. Dacă d : ax + by + c = 0 atunci – vectorul director este v (- b, a )
r
- vectorul normal este n (a, b ) .
a
126. Dacă d : ax + by + c = 0 atunci panta este m = - .
b
y - yA
127. Dacă A( x A , y A ), B( x B , y B ) Þ m AB = B
xB - x A
128. d1 : a1 x + b1 y + c1 = 0
a b
d 2 : a 2 x + b2 y + c 2 = 0 sunt paralele dacă m1 = m 2 sau 1 = 1
a 2 b2
129. d1 ^ d 2 dacă a1a 2 + b1b2 = 0 sau m1 × m2 = -1
ax A + by A + c
130. Dacă A( x A , y A ), d 0 : ax + by + c = 0 atunci d ( A, d 0 ) = .
a +b
2 2

131. Dacă A( x A , y A ), B( x B , y B ) , iar M este mijlocul segmentului [ AB] atunci

x + xB y + yB
xM = A , yM = A
2 2
132. Dacă A( x A , y A ), B( xB , y B ), C ( xC , y C ) , iar G este centrul de greutate al triunghiului ABC atunci
x + x B + xC y + y B + yC
xG = A , yG = A
3 3

PROFESOR ARHIRE FELIX 11