Universitatea”Alexandru Ioan Cuza”

Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport

Specializarea Kinetoterapie şi Motricitate
Specială

Organizarea unei săli de

kinetoterapie

Cojocariu Lucian
Grupa J223,
Subgrupa 5
Stagiu clinic de
observaţie
 În funcţie de spaţiu, mic sau mai mare, sălile sunt
amenajate astfel încât să răspundă necesităţilor activităţii
practice cu pacienţii. Variabilitatea exerciţiilor este legată de
dotarea unei săli de kinetoterapie, cu cât aceasta va fi mai
bogată în aparate şi obiecte de specialitate, cu atât
programul de exerciţii va fi mai variat, iar kinetoterapeutul
va avea o posibilitate mai mare de desfăşurare a activităţii
sale practice.
De menţionat în primul rând ar fi dotările de spatiu:
• suprafaţa utilă a sălii va asigura cel puţin 4,5-5m2
pentru fiecare pacient;
• sala va avea aerisire naturală directă,cât mai eficientă;
• pardoseală caldă(parchet sau scândură)sau mochetă pe
beton cu strat amortizor;
• cabină de duş(cu apă caldă permanentă) şi WC;
• spaţiu separat pentru dezbrăcat-imbrăcat.

Chiar dacă dotarea sălii nu este întotdeauna foarte

modernă, există anumite aparate şi obiecte fără de care o
sală nu ar putea fi de kinetoterapie,şi anume:
• oglinzi ataşate pe perete;
• spaliere;
• banchete de gimnastică;
• saltele de gimnastică;
• aparate portative (de diferite mărimi şi greutăţi):
haltere,
măciuci, bastoane, mingi medicinale, saci cu nisip, scatere
cu rotile,
blocuri de lemn, corzi elastice, benzi elastice (terra band)
etc.;
• aparate şi obiecte folosite la reabilitarea mişcărilor fine:
claviaturi etc.;
• mese de kinetoterapie (acoperite în permanenţă cu un
cearşaf alb);
• bare:
-paralele reglabile la diferite înălţimi;
-fixe de susţinere;
• planuri înclinate (ataşate de spalier);
• placa de echilibru;
• planşe de alunecare;
• scripeţi şi alte dispozitive mecanice;
• roata cu mâner pentru mobilizarea braţului;
• pedală pentru reeducarea piciorului;
• panou cu diverse piese pentru reeducarea mâinii;
• bicicleta ergometrică sau covorul rulant;
• dispozitive de mers: cadru de mers, cârje etc.;
• cântar, taliometru, goniometru, dinamometru,
spirometru.
Există o serie de aparate şi obiecte care sunt de mare
folos în recuperarea medicală, dar care din păcate nu se
găsesc în toate sălile de kinetoterapie:
• mingea Bobath,
 • pat verticalizator,
• aparat pentru mobilizări pasive;
• cuşca Rocher folosită pentru posturări/exerciţii
autopasive;
• aparat de stimulare neuromusculară,
• aparate şi obiecte folosite în reeducarea buco-facială:
aparat
cu vibraţii, perii/pensule etc.
Mai avem în vedere şi dotările pentru cazuri de
urgenţă:
• aparat de măsurat tensiunea arterială;
• trusă de urgenţă;
• 2-3 tipuri de mărimi de atele;
• feşi simple şi feşi elastice;
• pansamente sterile;
• dezinfectante(alcool,iod,unguent cu antibiotic);
• 2-3 tipuri de medicaţie antialgică administrabilă oral
sau rectal(algocalmin,piafen,paracetamol etc.);
• 1 spray cu bronhodilatator;
• nitroglicerină,10 tablete;
• furosemid,10 tablete;
• atenolol sau metoprolol,10 tablete.
De o importanţă majoră este asigurarea condiţiilor de
desfă-
şurare a activităţii de kinetoterapie. Înainte de începerea
programului
kinetic, kinetoterapeutul trebuie să se asigure că sala
răspunde cerin-
ţelor igienice (curăţenie, aerisire, iluminat, încălzire), de
asemenea,
trebuie să verifice ca toate aparatele să fie în stare bună,
evitând astfel
unele incidente.