|



| 
   
O 2   
 
 
     
O S-a născut la 13 noiembrie 1850, la
Edinburgh, într-
într-o familie care număra pe
linie paternă, trei genera ii de
constructori de faruri.
O Ar fi trebuit să continue tradi ia, dar,
după studii de inginerie, abandonate
pentru cele de drept, s-
s-a consacrat
pasiunii sale pentru arta cuvântului.
O !a numai 16 ani, a publicat o nara iune
istorică nesemnificativă, primul pas
ovăielnic pe un drum care avea să-
să-i
prilejuiască, la maturitate, izbânzi artistice
de necontestat : ƑRăpit
ƑRăpit de pira iƐ, Ƒ
CatrionaƐ,Ƒ Seniorul de balantraeƐ.
balantraeƐ.
O Anii de studen ie au pus la grea încercare
educa ia sa puritantă, Robert !ouis,
descinzând, după mamă, dintr-un ir de
preo i prezbiterieni.
O Dincolo de extravagan ele vestimetare i
de frecventarea unor localuri dubioase,
este evidentă tentativa de eliberare din
plasa conven iilor societă ii victoriene.
O Seduc ia trecutului fusese doar o fa etă
a refuzului romantic, al unei realită i
ostile sentimentelor, aspira iilor i
fanteziei celor care încercau să arunce o
punte către mi carea literară, înnoitoare
de la începutul secolului al XIX-lea; un
romantism programatic, terorizat mai
târziu de Stevenson în câteva eseuri.
O 2nclina iile temperamentale, influen ele
livre ti, experien ele unei vie i deloc
banale au generat în opera lui mirajul
călătoriei pe tărâmuri îndepărtate (2n
mările sudului), al întâmplărilor
enigmatice (Noile nop i arabe), al
aventurii exotice (Comoara din insulă).
O ioveste doctorului Jekyll ne transpune
într-un tărâm sumbru, foarte apropiat de
supranatural: într-o în elegere profundă
a tiin ei i a omului, cochetând cu
ideea de a fi ƑDumnezeu pentru o ziƐ,
Jekyll î i soarbe cu nesa licoarea
otrăvitoare care îl dezumanizează i îl
eliberează de umanitate.
O 2n eseul autobiografic ƑUn capitol despre
viseƐ scriitorul relatează împrejurările
na terii uneia dintre cele mai izbutite
opere ale sale, care i-a adus celebritatea
încă din timpul scurtei sale vie i: Ƒpot
doar să dau un exemplu despre ce parte
revine somnului i ce parte stării de
trezire i pentru a face asta mă voi referi
mai întâi la
 o carte pe care mai multe persoane au fost
destul de politicoase a o citi, Straniul caz
al doctorului Jekyll i al domnului Hyde.
O 2ncercam de multă vreme să scriu o
scrisoare cu acest subiect, să găsesc un
corp, un vehicul pentru puternicul
sentiment al dublei existen e, care
trebuie să iasă când i când la suprafa ă
i să pună stăpânire pe mintea fiecărei
creaturi gânditoare.
O Timp de două zile mi-am stors creierii
pentru a găsi un subiect oarecare i, în a
doua noapte am visat scena de la
fereastră i apoi o altă scenă împăr ită în
două, în care Hyde, urmărit pentru o
 crimă, absoarbe po iunea i începe să se
transforme în prezen a urmăritorilor lor.
O Tot restul a fost conceput fiind treaz i
con tient.Ɛ
O Faptul că o preocupare obsesivă continuă
să se manifeste i în somn era de mult
cunoscut.
O Surprinzătoare este însă claritatea
scenelor visate care i-au găsit locul
fire te după decantarea necesară, în
versiunea finală a nuvelei.
O După ce a fost trezit, din pricina strigătelor
de groază provocate de co marul
transformării lui Hyde, Stevenson a
început imediat să scrie, încheind
redactarea în trei zile.
O Se pare că Jekyll era prezentat ca o
întrupare fără nuan e a răului, iar
prefacerea lui în Hyde apărea doar ca o
deghizare.
O Când a fost publicată, în 1866, nuvela a
devenit imediat un best-seller, în Marea
Britanie i în SUA.
O După un an, când scriitorul a trecut a doua
oară Atlanticul, piesa Doctorului Jekyll i
domnului Hyde făcea furori pe scenele din
New York i Boston.
O Motiv eminamente romantic Ƒdubla
existen ăƐ se înscrie i în sfera
ascenden ei literare a lui Stevenson.
O Ea poate fi întâlnită de pildă în romanul lui
E. T. A. Hoffmann, ƑElixirele diavoluluiƐ.
O Straniul caz al doctorului Jekyll i al
domnului Hyde ilustrează situa ia-limită,
un singur trup, găzduind două fiin e i
modelându-se datorită elixirului care nu
mai este produsul diavolului, ci al
 medicinei transcedentale potrivit
domina iei temporare a uneia dintre ele.
O Jekyll, un bărbat de 50 de ani, impozant,
bine făcut, cu fa a netedă, se
metamorfozează într-
într-un alt om, cu o
înfă i are ie ită din comun.
O Domnul Hyde era palid i avea statura
unui pitic.
O Dădea impresia de diformitate, avea un
surâs dezagreabil i vorbea cu o voce
zgrun uroasă.
O 2n urma primei sale transformări
involuntare în Hyde, Jekyll vede o mână
Ƒuscă ivă, vânoasă i noduroasă, de o
paloare sumbră i umbrită gros de peri
negriƐ.
O Acest tablou fragmentar solicită
imagina ia cititorului, având o eficien ă
emo ională superioară celei a unei
caracterizări ample i amănun ite.
O Autorul evocă nu doar anormalitatea
aparentă a lui Hyde ci i sursa ei secretă
(to hide-înseamnă a ascunde, a tăinui).
O Sentimentul de repulsie este împărtă it
finalmente i de autorul experimentului
fatal.
O Separarea treptată a mobilurilor celor
două făpturi închise în acela trup este
sugerată cu fine e în ultimul capitol
ƑMărturisirea completă a lui Henry Jekyll
despre cazul săuƐ.
O Dacă mai întâi doctorul scrie Ƒam observat
că atunci când purtam chipul lui Edward
HydeƐ, identificându-se cu acela care
singurul dintre oameni era răul pur,
ulterior se referă ca la un străin:
O Ƒel Ɗspun-nu pot spune euƐ, pentru că la
sfâr it, deta area să pară totală: Ƒva
muri Hyde pe e afod? Sau va găsi curajul
să se elibereze în ultima clipă? Dumnezeu
tie; eu unul am scăpat de griji, acum e
adevăratul meu ceas al mor ii i ce va să
urmeze îl prive te pe un altul.Ɛ
O Să nu ne lăsăm în ela i de această
în elepciune târzie. Jekyll nu este
ucenicul vrăjitor, victima inocentă a unei
curiozită i tiin ifice exacerbate.
O Mărturisirea con ine i analiza lucidă a
cauzelor prăbu irii sale Ƒastfel când am
atins vârsta reflec iei, eram dedat unei
profunde duplicită i, înlăturam orice
re inere i mă cufundam în ru ineƐ.
O El declară că, după prima reu ită a
experien ei Ƒam tiut că sunt mai ticălos,
de 10 ori mai ticălos, rob vândut păcatului
meu ini ial i acest gând mă stimula i
mă delecta în acel moment precum vinulƐ.
O Mai târziu recunoa te că se proiecta în
plăcerile i aventurile lui Hyde i se
împărtă a din ele.
O ƑNuƐ e de mirare împotrivirea lui fa ă de
excesele Ƒrăului purƐ este tot mai slabă i
că Hyde pune stăpânire pe receptacului
fizic al celor două entită i.
O Cum se realizează transformarea
onorabilului gentleman în personajul
sorbid care bântuie cartierele rău famate
ale !ondrei, în căutarea unor satisfac ii
inavuabile?
O !a Stevenson un rol foarte important în
dedublarea personalită ii revine
tiin ei.
O Doctorul Jekyll î i creează cel de-al doilea
ƑeuƐ gra ie descoperirii unui medicament.
O Elementele tiin ifico-fantastice din
nuvela lui Stevenson i-au găsit mai
târziu continuarea în opera lui Herlet
George Wells.
O O apropiere discutabilă, chiar dacă
mijloacele folosite de Griffin, pentru a
deveni invizibil, nu diferă în mod esen ial
de cele ale lui Jekyll.
O Să-l ascultăm pe doctorul în medicină i
în chimie: ƑTinctura mi-o pregătisem mai
demult, mi-am procurat îndată de la un
depozit farmaceutic o cantitate însemnată
dintr-o anumită sare, despre care tiam
 datorită experien elor mele că era ultimul
ingredient ce se cerea; la o oră târzie a
unei nop i blestemate, am amestecat
substan ele, le-am urmărit fierbând i
fumegând în recipientul de sticlă, iar după
ce a încetat ebuli ia, am dat pe gât
mixturaƐ.
O iasajul pare desprins din textele care-i
înfă i ează pe alchimi ti combinând
prafuri i licori la fel de misterioase în
căutarea pietrei filosofale.
O E adevărat că descoperiri datând din
ultimele decenii par să confirme
posibilitatea de a da frâu liber unor
înclina ii i instincte.
O Se spune că astfel de experien e ar fi fost
efectuate i pe oameni.
O Jekyll întrevede rezultatele cercetărilor
care le vor continua pe ale sale.
O 2n monumentala sa Encyclopedie de
lƍutopie, des voyages extraordinaires et de
la science fiction, iierre Versins afirmă că
nuvela Ƒse ridică viguros împotriva
anumitor cercetări tiin ifice considerate
dăunătoare prin defini ie, continuând:
cercetarea tiin ifică nu poate fi nici
bună, nici rea. Un calificativ moral poate fi
aplicat doar modului de a folosi
descoperirileƐ.
O !a o lectură mai atentă, enciclopedistul ar
fi observat ca Jekyll precizează Ƒio iunea
nu avea o ac iune discriminantă; nu era
nici diabolică, nici divină; nu făcea decât
să spulbere por ile temni ei firii mele...Ɛ
O irofunda alegorie a dualită ii umane a
luptei neîncetate dintre bine i rău în
cadrul aceleia i persoane, încorsetatea
personalită ii de constrângerile veacului
oferă cu siguran ă un teren fertil pentru
dezvoltarea psihopatologiei dublei
personalită i i îi asigură lui Stevenson
rolul de a fi introdus în literatură acest
concept.
O De fapt, Straniul caz al doctorului Jekyll i
al domnului Hyde este o necru ătoare
analiză făcută societă ii victoriene i
aduce la suprafa ă nevoia omului de a se
elibera.
O Transformarea doctorului Jekyll nu este
doar una de font, ci una de formă: din
bărbatul frumos, înalt i cu o inută
distinsă, locul îi este luat de o mică
pocitanie gârbovită i păroasă.
O Straniul caz al doctorului Jekyll i al
domnului Hyde î i merită perenitatea,
prin sondajul în zonele adânci i tulburi
ale sufletului omenesc, prin aura
halucinantă pe care o proiectează autorul
asupra acestei parabole-avertisment.
§      
O ëobert !ouis Stevenson a murit în 1894,
pe o insulă din Arhipelagul Samoa, unde se
stabilise în căutarea unei clime mai
îngăduitoare cu sănătatea lui ubredă.
O irin opera lui, rămâne, oricum, o figură
emblematică a literaturii britanice i
universale.
O Õ 

    
    

         !
!
" § !Õ  !#$$%