ASOCIATIA

"

REPUBLICA

CRESCATORILOR DIN SOCJALISTA

DE ALBINE

ROMANIA

..

MANUALUL APIC L TORULUI

'<

Editia V-s

'.

~ ,,~ . , ~

.'
BTJCURE$TI

•
a 983

ASOCIATIA REPUBLICA

CRESCATORILOR DIN SOCIALISTA

DE ALBINE ROMANIA

JVIANU AL UL APICUL TOR UL UI

Editia a

5-a

. Bucuresti

1983

TABLA
Cuvtnt

DE

MATERII
9

inainte
1 FAMILIEI DE ALBINE

Lectia

ANATOMIA ALBI'NEI MELIFIDRE .$1 VIAl'A Anatomia albinei melifere De Ia OU Ia ad'1.llt Adultul Viata familiei de albme Individ ~i familie Sistematica a:lbinei melifere Lectia
2

11 11 12 14 25 32
34

STUPII, UTILAJELE .$1 UNELTELE DE INTRETINERE ~I EXPLOATARE A FAMILIILOR DE ALBINE Stupul Stupii verticali Stupul orizontal PavUionul apicol Unelte folosite in mtnuirea ~i ingrijirea familiilor de albine Lecp a3

37 37 :i9 45 4B 50

"MANUALUL APICULTORULUI" a fost elaborat sub conducerea prof. dr. ing. V. HARNAJ, membru al Consiliului Asociatiei Crescatorilor de Albine din R.S. Romania si presedinte _I APIMONDIA. Au colaborat: ing. V, ALEXANDRU, C. ANTONESCU,. ing.jT."'BARAcl (~oordonato~), biolog P. BUCATA, dr, ing. 1. C!RNU, ing. C. CULEA, biolog Mana DRAGAN, ing. Gr. FOTA, ing. N. FOTI, biolog Elena GROSU, dr, ing. A. HARNAJ, ing. Elena HOCIOTA, N. V. ILIE;3IU, mg. A. MALAIU, dr. M. MARIN, ing. E. MARZA, dr. D. MITI~OR dr: 1. OGRADA, farm. Elena PALO~, ing. ~t. SAVULESCU, biolog Mihaela SERBAN, ing. E. TARTA ~i ing. Tr. VOLCINSCHI.

ORGANIZAREA STUiPlNEI Marimea unei stupine Alegerea vetrei Asezarea stupilor Procurarea echipamentului apicol si a familiilor Evidenta in stupina .. Lectia 4

53 53

54
de aJbine 54 56
5'7

INTRE1'INEREA .$1 EXPLOATAREA FAMILIILOR DE ALBINE MUL TIETA.TiA.1'I Transvazarea familiilor de albine in stupt multietaja1;l Principii de Intretinere Intretinerea cu doua matci

IN STUPII 59

59
61 68

Lectla

s 70 70 70 74 76 77 77 78 79 80 86 86 88 89 89 90

INTRETINEREA $1 EXPLOATAREA FAMILIILOR DE ALBlNE IN STUPI VERTICALI eu MAGAZINE . Ingrijirea Iamilrilor de albine in perioada de pregatire pentru iernare Dezvoltarea puteril familiilor de a1bine in perioada de toamna Asigurarea rezervelor de hrana Aranjarea cuibului in vederea iernRrli Ingrijirea familiilor de albine in timpul iernii Asigurareacondttiilor optime pentru iernare Controlul iernarfi farniliilor de albins Indreptarea stilrilor anormale Tehno.logla iernlmii matcdlor in afarra ghemulul Ingrijirea familiilor de alblne in perioada de primavara Dezvoltarea maJrnJ.llii'lorde albins dupa Iesirea dm iacna PregaUrea pentru cules !1i valorificarea culesului de primavara lng;rijirea fumlJJ.illor de alblne in timpul verii Valorificarea cutesurlfor' de vara, prevenirea ~i combaterea roitulu! Stuparitul pastoral Lee~ia 5

Sistem:Uil de intre'(;Lnere a alhinelor In Pod'i~U!l Tttans~lvaniei. SistemuJ. de Intretlnerea a albinelor pe versan~iI munttlor carpap ~i Apuseni Ladia
7

108

Ion
110

INMULrrREA FAMILIILOR DE ALBINE Roirea naturalA Pregatirea de roire lntroducerea roiului in stup Ingrijirea roiurtlor Roirea artiflcialii Roiuri Ia pachet Formarea roturilcr pe cite 3-4-'6 faguri Roirea prrn divizarea unei familii intrate in frigurile RoiUTi tirnpurri FOl'marea de roiuri eu rnatci iernate in mara ghemului Leetie 8

no

111 113 114 116 116 H8 roit.ului

120
122

123

INTRE'l'INEREA $1 EXPLOATAREA FAMILIILOR DE ALBINE IN STUPII ORIZONTALI lngrijiFea familiilor de albine in sezonul de toamna sl pregatirea pentru i.arna Ingrijirea farniliilor de albine in timpul iernii Ingrijirea de primAvar! a familiilor de albine Lucrari obligatorii 18 mceputul sezonului Ingrrjirea familiilor de albine in cursu] primaverti ~i valorificarea culesurilor timpurii Ingrijirea familitlor de albine in sezonUl de vara Valorificarea culesurilor prrn practicarea stuoaritului pastoral Intretinerea in stupi orizontall a familfilor de al bine eu p singura matcA Metoda obisnulta ' Metoda Layens Metoda .,cat in cuib" Metoda familirlor unite Intretinute in stupi separatt Intretinerea in stupi orizontali a doua familii de albine Metoda unirH familiiLor de albine Intrejinute in acelasi stup Metoda Uitlirii familiHor de albine intretinute in acelast stup avlnd euiburile despartite Intretinerea In stupi orizontah a unei tamilii de baza III a unel mate! ajutatoare Metoda matcilor ajutatoare vremelnice Metoda matcilor ajutatoare parmanente Metoda famillei ajutatcare eli mate; iernate in afara ghemului Metoda familiilor ternporare Intre1dnerea difereni'iata a famiJiilor de albine pe zone caractertistice Sistemul de intrefjnere a albWelor in Oimpia Du·narii ~i Dobrogea Sisternul de lIlJtrepnere a alblnelor in Poddsul Moldovei Sistemul de Intretlnera a albinelor din Cimpia de Vest

91 92 93 94 94 95 95 96 9B 96
98

98 99 100 100 101 101 102 103 104 104 105 106 107 108

AMELIOIRAREA ALBINELOR $1 CRE$TEREA REPRODUCATORILO-R Criterii privind selectia famllnlor de albine Insusirl .principale Insuairl secundare Selectia in masa Lucrari imp use de selectia in masa Cresterea reproducc'itorilor Cresterea trintorilor, familii erescatoare de tr'intori, ingrijirea acestora Cresterea matcilor Utilajele ~i rnatertalele pentru cresterea matcilor ~i fclosirea lor UtHaje ~i materiale pentru cresterea prcpriu-zisa UtiJaje penrtru ~m:pereeherea matcllor Intrcduceraa matcilor Facoori de Dare depinde acceptarea noilor mate; de catre famiJiUe de albine Metodepentru in:trodueerea mateilor

125

126
126 131 132

133
134

134 136
139 139

140 142 143

144

Leetia

9 MlEBll IN

TEHNOLOGIA RECOLTARII, CONDI'fIONARIl $1 pASTRARII STUPINA Mierea, produs de baza a1 familiei de albine Clasificarea mierii Faetorii esentiai ai compozifiel si calita1ll Proprietat! organoleptice Prop:rietati fizico-chim1se UtUaje pentru extractia ~i conditionarea mierii Utilaje necesare pentru stupinele micl ~i mijlocli Utilaje necesare pentru stupinele mari, industrlale Tehnologia reeoltiirii ~i extractiei mierii Notiuni generate Recoltarea fagurilor eli miere din stupi

147
147

147
148 149 150

150
150

154
154 154 155

Bxtractia mierii Condition area mierii Ambalarea, depozitarea !1itransportul mierii Receptia mierii Unelte pentru extragerea i?i prelucrarea ceril Le cti a 10 Tehnologia Leepa producerii
11
~j

157 109 160

160 161 r,

acee~i

Depozitare temporaa:a. FUtrare !ji conservare ContinU8rea procesului

203 203 de productie in serie a lapti~orului de matcA In 204 205

familie

UtilizAri principale

apiterapice

e c pa

13 206 2'08 211

ccndttronarii

ceril

in stupina

164

TEHNOLOGI!A PRACTICARII STUpARITULUI PASTORAL. pregatkea familiilor de albine in vederea transportulu! :Efectuarea transportul ui Lee

TEHNOLOGIA POLENULUI

:;;1

RECOLTARII, PAsTURII

CONDITIONARII

:;;1 DEPOZITARII . 170 170

ti a

14

Notiuni generale Recoltarea poIenului PrincipiuI metodei de recoltare a polenului Colectoare de polen Efectul Instalarli colectoarelor de polen asupra Becoltarea polenului direct de la plante Conservarea polanului Uscarea Usditoare de polen Intrebuintarea polenului Dirijarea producerlt pasturu in familiile de albine Recoltarea I$i pastrarea pasturii Le c t I a 12 TEHNOLOGIA PRODUCER II. RECOLTARII, pASTRARII LAPTI$ORULUI DE MATCA

familiilor

de aIbine

172 172 176 180 181 182 182

183

RESURSE MELlFERE valoarea meliferii a arborilor $i arbustilor forestteri Plante melifere cultivate CUlturi de plante tehnice Culturi de plante furajere Culturi de plante legumicole Culturi de' plante medicinale $i aromatice Culturi de plante melifere tipice Plante melifere erbaeee spontane Le c t I a 15 POLENIZAREA CULTURILOR AGRICOLE ENTOMOFILE AL8INELOR Notiuni generale Pregatirea familiilor de albine l!i tehnica polenizArii Polenizarea arbortlor fructiferi Polenizarea floni-soare1ui Polenlzarea culturilor s.emincere de lucerna Polenlzarea culturllor semincere de trifoi rosu Polenizarea culturilor semineere legumicole Polenizarea cUilturiior de cap:juni din solarii L e c t i a 15 BOULE BACTElRIENE $1 VIROTICE ALE ALBlNELOR CU AJUTORUL

213 213 221 221 227 232 235 240 242

184
185 186

CONDl'rIONARII

$I 187

Caracteristici ~i eompozitte Geaeralltati Albinele doici ~i secretia lApti!1orulul de mate! Preductia natu:ralii ~i cea dirijata Caracteristici ~i compozitie Inventarul necesar PregAtirea familiil~r de alblne Materiale, scule ~i utilaje Botcile artificiale Tehnologia producerii Iaptlsorului de rnatca !n flux
matcH"

IS7
187 18S" 189

255 255 257 258 260 262 263 264 264

190
192 192 192 196 continuu l!i in prezenta 197

266 266

Loca americana

Loca europeana
Paratifoza sau salmoneloza Septicemia Boala neagra, boala de padure, paraltzia Puietul In sac ~ Leqia 17 1;>1MICO'I'ICE ALE ALBINELOR

275
277

Caractertstlcile metodei Organizarea famlliilor de albine producatoare Fasonarea 'in stup a botcilor artificiale in vederea insjimtn~iirii lor Transvazarea larvelor in botcile artifictale Miisur.i ~eciale pentru optimizarea actlvitati! familiilor de albine rprOducAtoare de li.ptil!or de mateii Recoltare, conservare ~i utilizAri principale ale Uupth;;orului de mated Recoltare

197
197 199 199 201 202 202

278 279
280

BOULE PARAZITARE Nosemoza Varrooza

282 282 287

7

Acarioza Brauloza Ascosferoza Aspergilosa Leqia 18

291 294 296 299

ALBINELOR DAUNATORII Insecte Batracienl ~1 reptile Pasiin Mamifere Plante Lecpa 19 LUCRARILOR APICOLE

301 301 304 304 305 305

CUV1NT INA/NTE
De fiecare data dnd sint sollc1tat so prefafez 0 carte, incerc un sentiment de 0 dsosebifo responsabi/itate, atit fato de autori cit ~i, rna; ales, fata de cititori. lor acest sentiment. jntregit prin 'Pas;unea fata de apicultura, imi craeczd totodata 0 satisfcrgie dep/ina atunci dnd vo/umul prezentat i$i dovedesre prin continut ;;i mod de prezentare .calitotiJe $1 utilitatea sa practico. 'n caw! de 'ota, toate aceste simtaminte Ie resimt amp/ilicate, dot fiind cO "Manualul opicultorulul" este 10 'a IV-a ed/fie, /0 elaborareo careio ;;i-au odus contributia peste 20 cercetdton ~i personalitofi cu eompetenta ;;i experientCi inde}ungota in domeniul apical. Avind un coracter tehnico-~tiintitic, imbinind eficlent fsoria cu practica apieold. volumuf de fato se pre;zinta 10 nivelul tehnie actual de dezvoltare a apicu/turii pe oton national ~i mondial. Autor;; au adoptat un prlndplu metodo/oglc de Iprezentare Jarg uzitat in popu/ari2Orlia /iteraturif piinfifjce. de impart/re a materiel pe leetH, reu$ind ostiel sa slstemotizeza $/ sa cuprind5 necesarul de cuno~tinte pentru prodicareo apicu/turii atit de catre ineepatori cit ;;/ de catre avansoF. Este ormon/os imbinata partea teoretica cu ceo practica. Se pleaca de 10 anatomla ji viata albinei, de 10 .prezentarea stup;/or, a uti/ajelor $1 une/telor nseesare 'Practicar;; stuparitu/u; ~j se pune accentu/ pe orgonizarea stu pinelor, jntretinerea, exp/ootarea, inmu/tirea ~i ameliorarea famillilor de albine prin metodele ~i mij/oacele tradition ale $i modeme adecvate speclficului de sol, clima $; bozo melifera din fora noastra. S;nt trotate apo! tehno/ogiile de reeo/tare, conditionare $1 depozltore a/eproduse/or apicole, de practicars a stuparitu/ui pastoral, resurse/e melifere, polenizoree culturiior agricola entomofile cu ajutorul albine/or $1 in final ~ prevenireo $1 comboterea bolilor $i daunatorilor 10 albine. Un calendar 01 lucrarilor <lpieo/e pe fun' ~i 6 prezentare 'Q principii/or $1 norme/or de organi2Ore, de retr/buire $i de protecfie 0 mund! in apiculturo, incheie oceostd va/oroasa carte pe care, personal, 0$ Ii intitukit-o"So invafam apicultura in 20 de feet;;". Consider co nu gre~esc deriu91

CALENDARUL Ianuarie Februarie Martie Aprllie Mal lunie lulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Lectia
20

306 306
3'-17

307 308 309 309 310 311 311 312 312 313

ORGANIZAREA SI RETRIBUIREA MUNCH IN SECTORUL APICOL Principille or-ganizarii muncii Retribuirea muncil in tntreprinderile agricole -de stat Retr!buirea muncit tn cooperative Ie agrtcole de productie ~i in asoclatiile mtereooperatlste agrozootehnice Norme de protectia muncii in apicultura

314 314 318 319 319

mind-o astfel, dot fiind va/oarea materia/u/ui ~i modulul in care 0 fost sistematizat. Folosind un stil clar, concis $i curgotor, adecvat din punet de vedere pedagogic, lieccre din cele 20 de lectU ole monllo/uiui S8 Inchele cu cite un grupoj de intrebori de control recapitu/ative. Utilizarea ocestor intrebari este binevenifa, intrucit ele dau posibi/itatsa cititoru/ui sa-~i ver/fiee gradu/ de insu$ire <1 cuno~tintelo(. Apreciez ca nouo edifie a manua/ului este deosebit de oportuna pentru asigurorea condifHlor ce se pun dezvo/tar;; opiculturii in faro nocstrd in viitori; ani, mai ales acurn cind in toote domeniile de actlvitate poporul nostru este ongrenot ~i muncests cu insutletire pentru infOptuirea obiectiveior revofutiei tehn;co-$fiinfifice ce constituie preocuparea actuo/ului

Le e

tta

ANATOMlA

ALBINEI

MELIFERE

~I VIA'fA

FAMILIEI

DE ALBINE

ANATOMIA

ALBINEi MEUFERE

cincinol.
In programu./ actual de dezvoltare a op;culturii nafiona/e se prevede spatitea in viiiori! ani oproape /0 dublu a numiirulu! forni/ii/or de albine, prln organizarea cu precodere a numeroase nai stupina de tip industrial in cadru! cooperative/or agricole de producfje, a intreprinderilor agricole de stet, a sectoru/ui silvie $1 a altor unitafi sociafjste prin dezvoltarea stupinelor existente din oceste sectoore $; prin atr.agerea spre practicarea a.piculturii o unu; cit rna; more numar de crescinor! de a/bine amatori. Taote acestea vor creo conditiile necesare obfinerii unor cantitofi sporite $i diversifieate de produse apico/e /0 un nivel colirotiv superior. impus de (olul lor curativ tot mai mare in opararea sonataf;; consumotorilor. Prin calitafile mai sus ordtcte, vo/umul de fata va lacilita insu$irea cuncstinfelor opicole aHt de cdtre apicultorii profesioni$U din ferme/a $; stupinele sociaUste, cit $; de cdtre apicu/torii amaiori din cele mai variate profesiuni. Adresindu-se deopatriva celor ce frecventeoz6 diferitele forme de invetamint apico], el complefeaza literatura nocstrd tehnico-$tiinfifica de specialitate, lntr-un moment in core necesitatea oparit!ei sale era cu atit mol mult resimfita cu cit edifil/e anterioare, de$i tiparite in zeci de mil de exemplare. au fost de mult epuizate. Considerind co sotisfactia pe care am incercat-o /0 citirea acestei carti va fi resimfita de toti dtitori; ei, Ie urez din parteo Asociatiel Crescatorjl~r de Albine din R. S. Romania sa abfina in crestereo albine/or, cu ajutorul cuno$tintelor capatate, toate succesele dorite, contribuind astlel lo dezvo/tarea in continuere a apiculturii in tara noastrO.

Fie di ii spunem prleteneste "musca", Ignorant "viespe", admirativ "ginganie", poetic "fetidi" sau corect "albina". nutre~uie sa uitam ~ici un moment ca albina este 0 insecta. Rernemorind cunostintele de zoologie : insecta este un animal nevertebrat caractsrizat de alcatuirea corpului din trei parti principale - cap, torace si abdomen, Ia rindul lor alcatuite din mai multe segmente si acoperite cu un invelis tare, chitinos; de prezenta a sase picioare articulate si - Ia majoritat~a - aripi. Al~ina faceparte din una din cele mal ava~ate grupe de lOsecte. "" O~dmul I1ymenoptera (au doua perechi de aripi membranoase), familia Apidae, genul Apis, specia meWfera sau melI#ica (albina melifera europeana, pe care o ingrtjirn in tara noastra). . ... . Inairrte de a intra in descrierea corpului albinei, sa lamurim de ce spunem ca himenopterele sln~ i~s~cte superioare. La acest ordin spare viata sociela ~i orgamzarea indivizilor in colome (sau familie) echivalimrl prin functionalltate 0U un organism, ceea ce atrage dlviziunea muncii, ingrijirea in cornun a urmasilor, adunarea !}i pre1ucrarea in comun a hranei, concentrarea puterii roproducetoare a organismului Ia un indivdd femeiesc = matea -si citiv:a rnasculi = trtntotli, reglar,ea in oomun a caldurii organismulrui. social. Conseeinta a aeestei vieti sociale aparitia populatiei mart de indlvizt asexuati, cu functii de lllitretinere = luorMoarele, acurnularea de rezerve de hrana, totuJ cu remarcabile iadaptart !?i dezvoltar! in
rnorfologie ale sistemului digestiv,
Fig.
antenl'i ; 2 ocelt ; 2 torace ;4. 5 - sptracul ; 6 - abdomen: I-VII. vizlblJe: 7 - acur : H - plelor posterior (perechea a 3-8); 9plel"," median (perechea a 2-.:.t; 10 pinior. an: I .arlpi

Pre<:e<1intele Asociaue; st al Federatiei Internatlonale

P,rof. dr. ing. V. HARNAJ

Cresclitoriior de Aietne din R. S. Romlinta Ii Asociatli'lor de aplcultura API.MONDIA

respirator, muscular, nervos, reproducator, excreter, exception ale PeTformante -aI,e organelor de simt, ale sistemului enzimatic si hormonal, din toate rezultind speotaouloase aspecte de comportament.

1. Anatomio. extern(i a albinei Z1Lcratoar€ (dupe. R. E. Snodgrass)

inelele

tenor
12 -

glossa;

(Perechea

13 labrum, mandlbuHI

1!l1illa);

11 -

acoperlt

maxita :

cleo

10

11

Pentru a intelege eomportamentul ~i viata albinei in stup, pentru a invata corect postotlltattle de a fngriji ~i exploata albinele In con corda?ta eu modul natural de desfasurare a vietii lor ~i nu imp'otriva acestula, este necesara cunoasterea valcatuiril corpului lor .c;i a dezvoltarlf Avindu-se in vedere ci:llucratoarea este lndividul majoritar in familia de albine, di este eel mal bine studiata, majoritatea descrierilor anatomloe fUnd ~acut: peea, sl Intrucit eu lucditoarea se fae productme de mlere, -ea avmd !?l eele mai numeroase eomportamente tipice .c;i speetaculoase, descrierlle din aceasta Iectie se refera Ja Iucratoare. Ori de cite ori matca si/sau trintorul au particularitat] de morfologie, ele VOl' fi mentionate.
DE LA OU LA ADULT

Incepind eu luna martie, stupul poate fj deschis iara riscuri. Pe fagurii din eentrul stupului, in elipse cit palma I?i pe masura trecerii zilelor din ce in ce mal ample ptna Ia ·a oeupa aproape toata suprafata fagurslui, se observa in celule ouale. Albe, stralucitoara, ouale de albina slnt ca niste bastonase lungi de 1,4 - 1,6 rnrn, eurbate catre partea dorsala, rotunjite la capete. Capatul anterior aJ oului, polul oral sau cefallc, este mal gros - in acea parte se va dezvolta eapul viitorului individ ; capatul posterior - polul caudal sau anal, mai subtire, adera la baza celulei. In ou se formeaza, Ia citeva are de la depunere, embrionul : sint vizibile (cu o lupa foarte puterniea) ineeputuri de segmentare a eorpului, mugurlt piesAelor bueale 91 ai picioarelor. In a treia zi de la depunerea in celula, rupind foitele embrionare - amniosul !'ii chorionul --- eclcztcneaza tinal'a Iarva Ea seamana ell nn viermisor, alb, sidefiu, este eurbata ventra] - invers dectt oul. Datorlta ingrijirii atente ~i .asidue acordate de catre albinele doici (tabela 1), larva crests timp de cine! zils in dim accelerat (nurnal intr-a doua zl de viata greutatea ei devIne de sase ori mal mare decit in ziua precedenta) ; masa eorpului larvei ?cupa toata celula.
Tabela
!NG1UJIREA ACOHDATA DE

lui) larva incepe sa-ll'i teasa coconul, Prenirnfa sl apoi nimaa sail pupa aU e li ia locul sint raze de dezvoltare a albinei desemnate in vorbirea ~~enta ca "puiet adult"" - spre deosebire de, "puietu~ ~n~r" - larvele, diferenti-ate arbitrar 1a r~nd~l lor p€J?tru nevofle pra~hcll, In ~arv: ~€r~ i larve in virsta (1-3 zile !?1respectiv 3-6). Cea mal neangajanta ~l mal I;l·gura diferenVere a puietului este aceea care se refera Ia aspeetul sau ~l stup _ puiet neccrpii.cit si puiet cii.pacit ; denumirlle se refera la capal~lul de ceara pe care albinele ee acopera fagurii n pun peste coconul C ata tesut de larva in ziua a 9-a. Puietul capactt, chiar daca nu mat este ~ranit de catre albinele dolci, nu mseamna ca nu beneficiaza d~ ingrijire : prin lns~i prezenta lor activii .pe fagurii eu puiet, al?inele aSlgur~ temperatura optima dezvoltarii acestula ; in absente albmelor acoperitoare, puietul din celule, fleel eapaeit, fie necapactt, raceste ~i moare. Aspectul a:lb, sideflu al puletulul este foarte important pentrn eel care ingrije~te albinele, Cursantul trebuie sa-lj.i obisnulasca ochiul eu rnasa alba sidefie alcatulta de totalltatea larvelor sl oualor din fagure : ea caracterizeaza stare a de sanatate. Orice schimbare In culoarea, stralucirea ~1forma larvelor trebuie sesizata ~i cercetata, Pentru familiarlzarea cu aspectul puietului pe fagure este necesar sa se retina clteva din elementele ce pot caraeterlza fieeare virsta ,i care, deci. cu ocazia cercetartt stupului, vor trebul cautate anurne. In continuare sint redate, slntetizat, aeeste elemente. Evolutla alblnel Iueratoare ou zlua 1 ziua 2 zlua 3
Larva

oul alb stralucltor, in general la verticals fata de fundul celulei ; oul alb stralucitor, inclinat; oul alb-cenusiu stralucitor, cu1eat pe fundul eelulei.

norcr

UNEr

AL.BINE

IN PRllYmI..F.
"Irit" e.".~l"sjv

ZTt.E

DE

DEZVOLTARE

Vir"!".
r11;,

Numilru\ total de Vf71t" tn ~4 11

pen tr-u hr;"nlre tlmpu! total In 24 h

nurnar' total In 24 11

Oll

fl54

zlua ziua ziua ziua ztua ziua

4 ~. larva pluteste pe Ia ptisor , user curbata (I naptrlire) ; 5 - larva creste ; curbura se accentueaza {a II-a napirhre) ; 6extremltatlle corpului se apropie (a III-a naplrlire) ; 7 - extremrtatile eorpului se attng (a IV-a napirlire) ; 8 - larva umple toata celula ; 9 - dipa-cirea eelulei ; teserea coconuhri. tr-ansformarea in prenimfa (a V-a napirlire) ; aparitla pieselor bucale, a ochilor, a aripilor I?i a picioarelor ; aparttia strangulatiet intre torace ~i abdomen nimfa eu oehi albi (nepigmentatt) ; nimfa cu ochi raz; nimfa cu ochi mov ; 13

921
2

.'1 .; 5"

834 1 lli4

256 226 240

798 I 296

50
14

Prenimfi'i

2081 2855 TotaJ

871]

27 98
2R3 472

ziua 10 ziua 11 ziua 12 Nimfii.

2816

In timp ee in interiorul organismulu; larvei au loc profunde transformar! ale organelor ~i perfectionari ale acestora, rnarcate de 4 napirliri succesiva ("schimbari de piele"), in ziua a 6-a (a 9-a zi de 1a depunerea

ziua 13 ziua 14 ziua 15 -

12

ziua 16 - 'nimia cu ochi purpurii ~i rnai tirziu galbeni ; ziua 17 - nimfa cu ochi bruni, corpul galben (a VI-a napirlire) ; zilele 18, 19, 20 - corpul se pigmenteaza ; ziua 21 - adultul eclozioneaza din celula. Cum schema de mal sus se refera la albina Iueratoare, sint redate in tabela 2, in mod comparativ, durata stadiilor de dezvoltare la matca, lucratoare ~i trintor - precizindu-se de la bun inceput ca aspectul ~i succesiunea diverselor stadii sint aceleasi,
Ta,bela
DURATA SlJ'ADIILOR DE DEZVOLTAKE

.2

Puiet N ecilpdc!t : - ou - larva Clipiicit : - de la larva la imago (adult)

Matea

Luera- Trintoarea torul

3 511z 7'/2 16

3 6 12 2i

3 61/t 14112
24 Fia, -

Total, zi!e

ADULTUL Adultul sau insecta perfecta este albina, alcatuita din cap, torace si abdomen, eu toate organele !ii apendicele bins formate, de culoare generala bruna ell pete ~i variante cuprlnzind cenusiu, portocaliu, galben !ii negru. Spre deosebira de tnvelisul membranes, moale a1 stadiilor preadulte, eorpul adultului este protejat de un invelis tare - cuticula chltlnoasa, pe suprafata careia srnt Inserati numerosi peri, de forme fii cu functil din cele mai variate, de la meoanice pina Ia senzoriale. Aceeasi cuticula acopera ~i picioarele !;\i - ell unele subtieri - aripile. Reluind cele spuse deja despre aleatulrsa tipica a corpului insectei, iata pe SCUTt cum arata - V<lzuta de aproape ~i eu atentie - albina: Capul. Vfuzut din fata, capul 'a:liblneilueratoare are aspect trlungniular, cele doua unghiuri laterale flind cuprinse de eel doi ochi compusl, rnari, Vazut din profil, capul este turtit, partea arrterioara fiind usor eonvexa iar cea postertoara usor concava - ,aUt cit sa se aseze pe suprafata anterioara a toraeelui, cu care vine in contact. Pe partea dorsals a capului se aila trei ochi simpli - oeelii. Iar pe parteaanterloara, cam Ia centrul triunghlului, se afla inserate cele dous antene. ln sfirsit. in unghiul inferior al capului si 5n partes posterioara se rernarca piesele bucale: buza superioara ~i respectiv trompa, Capul matci! este mai rotunjit decit aJ lucratoarei ~i este mal lat in raport eu propria sa Iungime. Capul trintorului este mult mal mare si - V8.Zut din :fat a - este aproape circular (fig. 1). Alcatuirea oohilor si suprafata lor mare dau posibilitatea albinei sa vada pe aproape 180°. Fiecare din cei doi ochl cornpusi consta din numeroase unitat] de baza numite omatidii : corespunzator lor, la suprafata acoperita de cuticula, se observa Iatete hexagonale : marginile slnt opace, dar suprafetele centrale smt transparente sl fae Junette de Ientile. Pe
14

2.

Capul

albinei

jucrlltoal'e

(.1.). matcH iB} $i trfntOf'ului dupa R. E. Snodgrass)

(e)

(vedere

frontala,

Chitina de De majoritatea SuPraIetf'j a fost Inl(ilurata: 11glllndil, ntporartngtana : b glandli mandlbularil.; c - corp !lras ; d - mandibulll. ; e - ochl campus; t - ochi almplu.

zonele opace ale lentilelor se aila numerosi pertsori ascutiti. Omatidia consta in total dintr-o parte eplderrnlca - corneea, lentila rnai sus mentionata ~i eristalinul, Cristallnul ooncentreaza lumina, iar corneea, care: contine eelule pigmentar e, ·impiedica difuzia lurninii. Sub aeeste forma tiun i se aiM celule senzortale, celule retimerle, dispuse radial in [urul unui bastonas (rabdom) central care capteaza 'lumina concentrate de eristalin ~i 0 dlfuzeaza in celulele retiniene. Aeestea transmit impresiile primite La oreier, printr-un nerv,

Fig, 3, Ochiut albinei : rabdomera ; 2 - cenne vtzual e ; 3 nucteut celutet : 4 - fibre nervoase. zc - zona corneanA ; ec - eon ul ertsraun ; ar - zona reUn1anA; tn - tasclcul nervos, I-

Oehiul cornpus al lucratcarel cuprinde 3000-5000 omatidii; la matca 3 000-4 000, iar la trintore 7 000-8 {):QQ. (:fig. 2). Antenele, Sint fixate la baza printr-o membrana, intr-o midi. excavatle in cutisula capului, denumita soclu, Articolul lung ce alcatuleste baza antenei se numeste scapus ~i adaposteste organul lui Johnston, eu rol in eehilibrul corpului. In continuarea sa se afla pedicelul si flagelul sau biciul - acesta alcatuit din 10 articole (la matca ~,i lucratoare) sa..p 15

11 (1a trtntor), Pe flagel sint localizate, in afara organelor vazului Ubrului, toate principalele organe de sim] : - slmtul pipaitului - dfversi peri tactili ; slmtul gustului - ccnuri chlmioreceptoare ;
simjul mirosului placute perforate; - simtul auzului ; - simtul termic ; - sirntul concentratiei de acid carbonic a aerului, Piesele bucale: 1 a b r u 1 sau buza superloara (anterloara) inchide cavitatea bucala anterior; este a mica piesa mobila, M a 11d i b u 1e 1e au, amindoua,. cite un sant ce permits scurgerea secretiile elaborate de glandele

!ji

echi-

Fig.

4.

Antena

albinei

lucriitoare

(dupa

vedere (Ie ansamblu : 1 ~ scapus : 2 _ pecicet ; 3 ~ J'lage\ (10 arncotej : B ~ po'r\illne

de suprafa\a

1-

R. E. Snodgrass) anrenata,
senzo ria Ie.
cu oert,

:
~i pille

papile

uee

mandibulare. Spre deosebirs de alte insecte rude ale albinei melif are, mandibulele nu au dinti : de aceea de exemplu, albinele nu' pot rup~ plelita fructeJor. Mandibulele servese la malaxarea cerii. iar la alblnele ce prirnesc nectarul - la con-

centrarea aeestuia prin expunerea lui in pelicule fine. Pro b 0 sci s u l sau trompe este alcatuit din doua plese de suspensle. ansamblul pieselor proprlu-zlse. Sf din maxile : tot ansamblul partlclplnd la sugerea Fig. S .Capul albinei Lucrdtoare nectarului din floare. Schema alatu(sectiune longitudinali'i, dupe. R. E. Snodgrass) ; rata prezinta aparatul bucal al all - glossa; 2 - tabeltum (lingurla) ; 3 blnei lucratoare cu plesele strlnse, paraglOssa ; 4 - paIp! labial! : 5 - galea ; Df' retinut eX lunzlmea trompe! este 6prementum; 7 -:- poslementum; S_ ~ lorum ; 9 - mandtbula ; 10 - labrum; 11un ele-ment Important inaprecIerea ..gura" runcuonaia : 12 cltpeus : 13 _ element din tentorium (schelecu; Intern): capacltatll productive a alblnelor+sj 14 canals sahvara ; 15 esorag : 18 _ y occiput: 17 ortflciut occipital: la _ de ac€ea folosit frecvent in deserleglancte hlpotarlnglene ; 19 - gJande salivare 1 I cerance ; 20 - ocht stmpt]. rl e profeslonale. n prtncipiu, trom. . pa mascara 6-7 rnm, cu variatii la dlferitele rase de albme. La matea, trompa are numai 3.5-4 mm. . In rezumat, :pentru orientarea intr-un text care face ape1 la cunosttnte de anatomie, aparatul bucal al albinel se compune din: -labrum; - ma n d Lb u l e : pro b 0 sci S, 18 rtndul lui campus din: m a x l l e, cu stipes, galea. lacinia, palpi maxHari ;
i1 F. I'

1a b i u m, cu cardo, lorum, ambele piese de suspensie ; submenmentum, paraglose, palpi labiali, llmba, terminata ell Iingurtta. tum, Dupa ce ne-am tnsuslt cele mai importante din organele sl formatiunile eapului, vizibile la exterior, sa vedem aeum pe scurt !ii glandele cefalice, prezerite in interiorul capsule! ~i vizibile numai cu 0 Iupa foarte puternicii sau Ia microscop. Glasuiele hipojaringien.e, numite si "mamar·e", se ana in partea superioara acapului; pereche, ele constau din doua tuburi foarte lungi purtind de-a lungul lor glandule. Canalul colector de la fiecare se deschide Ia baza faringelui. Aceste glande secreta laptisorul, hrana destinata larvelor. Numai Iucratoarele au asemenea glande, dezvoltate sau nu. La matea ele se afla in forma de rudimente, iar la mascul sint absente. In perioada de crestere de puiet glandele sint dezvoltate la albinele lucratoare in virsta de 5-10 zile, cind acestea devln dolci. Foarte mult regresate la albinele de 20-15 zile, ele pot fi reactivate si deci sa se dezvolte din nou, in condltti de necesitate. Gumdele mandibulare se afla la baza capului; deschlderea lor se afla pe mandibule, Faarte dezvoltate la matca $i la lucratoare, sint extrem de mid la trdntori. Secretia lor permite lucratcarei sa inmoaie ~i sa framinte ceara f,li propolisul, sa dizolve Invelisul uleios al graunciorulul de polen, Cu totul alta functie are Ia matdi. la care secretla mandibulara constituie baza unora din feromonii speclfici. Toracele. Toracele propriu-zts se compune din trel segmente embrlonare : protorace, mesotorace l?i metatorace ; lor ll se adauga, intrind in components toracelui, primul segment abdominal - propodeum, particularitate a himenopterelor. Fiecare din segmentele toracice se cornpune dintr-un notum sau tergit - partea dorsals, pleure - pe cele doua parti, laterals si sternit - par-tea ventrala. Remarcabila suplete a miscarilor de zbor a aripilor albinei se datoreste existentei unui sant toracic longitudinal, santul pleural In interiorul torscelui se aUa citeva categorii de musohi - muschii longitudinali directi si indirecti, muschi transversali, Prin [ocul acestor muschi, meso- :;;i metatergitut se apropie sau se departeaza de pleurite, miscari din care decurge :;;i miscarea pe verticala a aripilor a caror origine este tocmai in dreptul santului pleural, Muschn zborulul sint foarte dezvoltati, iar efortul imens pe care trebuie sa il furnizeze este sustinut de 'Un mare consurn de glucide - sursa de energie. In rezumat: toracele albinei este alcatuit din: - protoraee, care sustine perechea 1 de picioare ; - mesotorace, care sustine perechea a 2-·a de picicare ~j perechea 1 de aripi : -~ metatorace, care sustine perechea a 3-a de picio.are :;:i perechea a 2-a de aripL Aripile. Ambele perechi sint membranoase, eu nervuri rigide, tubulare, prin care circula hernolimfa. Perechea anterioara (I) este mai mare

16

a-

KenuoUuI &llleultonlltll

17

dec!tperechea posterioara. Nervurile descrlu anumite desene denumlte celule ; dintre acestea, studiul celulei cubitele 3 este deoseQit de important in aprecierea penttu selectie a albinelor. Spre exemplu, raportul Intre segmentela a ~i b ale aeestei celule poate indica rudlmentar purltatea de rasa a unei alblne (fig. 6). Caracteristio pentru aripile albinei mai este !iii sisternul de cirlige Fig. 6. Aripife aZbinei'ltiCTatoare (dupci R. E. Snodgrass) ; (prezente pe nervura costala a ariA-ar1pa anrerroara, B-arlpa posterioad.: a-nw-vurli costata ; b=-nervura suncosraia : pilor posteraoare) 1j.i pLiuiL aripilor c-nervurA ractlalJ\"; d-nervura cubitalil. . eante rio are. Crosetele sau hamulii se pUul aripil anterioars ; f-nervura recu'rentil; g-hamull (retinaculum); h-nervuri agata in timpul zborului in pllu, eele mediare ; ceruia 3 (cublta.1ii) serveste Ia deeerminarea indtcelut cubital. doua aripi de pe 0 parte formind astfel un singur plan de batere a aerului, ,In afara zborului, oele doua aripi slnt perfect Jndependente una de alta. Picioerei« albinei lucratoare reprezinta una ddn cele mai in teres ante dintre adaptartle insectei Ia modul de viata social. Intr-o formaasemanatcare, aceleasl modificari adaptative sint prezenta ~i Ia alte rude ale alblne! care se hrfmesc similar. In mod clasic, piciorul insectelor se compune din: coxa, trochanter, femur, tibie tars,acesta din urrna alcatuit din cinci articole dintre care unul basltarsul, In afara de dimensiuni, care Ie deosebesc (prima pereche

,i

femur

co~ute\

tlbIQ---

~I>--arollum
De la sting"

FiQ. 7. Picioarele albinei ItlcrdtoaTe (dupa P. Jel'lll-Pr0!5t) : Ia dreapta : piciorut posterior sting, tala intern!, plclorul posterior externa ~i piC! orui an tepior dr ept fa Is ext exIlil.

t'lrept,

fR

la

este cea mat mica, a 3-8 cea mai mare), cele trei perechi de picioare ale albinei au confcrmatli caracterlstice. Prima pereche are 0 perle pentru curatirea antenei, alciituitll dintr-o mica excrescenta de pe tibie de 0 mica excavatie miirginitA de perisori supli ~i scurti la partea superioara a bazitarsuIui. Prin inchiderea articulatlei tibio-tarsiene se formeaza un canal: antena trecuta prin el este periata, curatata de orice impuritil.p s-ar f1 oprit in perisorti ce 0 acopera (fig. 7). Perechea a doue are la partea inferioara a tibiei un spin, folosit la descarcarea tnearcaturtt de polen sau de pro polis. Perechea a treia are 0 alcatuire mal complicata ; trebuie remarcate : - articulatia tibio-tarsiana plata l?i formind 0 pens! ; - pe rata interna: pe partea terminals a tibiei - pieptenul, f?i pe hazitars - perta, constind din rinduri de peri aliniate; peria si pieptenul servese la culegerea polenului ce urmeaza a fi aglomerat in cosulet ; - pe fava externa : tibia are 0 cavitate alungita, incorijurata de peri lungi, fini, iar in centru avind un par mai scurt ~i rigid, in jurul caruia S8 va forma ghemoto,cul de polen inghesuit de pensa tilbio-tarsiana; acesta este co~ul.etu~; - ultimul articol tarsi an este identic Ia toate cele trei perechi de picioare; el este conformat anume ~i numai pentru mers. Extremitatea sa are doua drlige duble Intre care se afia un fel de ventuza - ernpodlul sau pulvilul. Cirligele mlesnesc mersul pe suprafete rugoase, iar pulvilul pe suprafete netede. Abdomenul este alcatult din sase inele la matca ~i lucratoare II-VB pe schema din fig. 1 l1idinsapte mele la rnn1ioT. Raponttnd aceste Inele, vizihile cuochiul tiber, Ia ortgtnea lor din segmentele abdominale ale larvei, trebuie sa arnintim ca slnt numai sase, respectiv sapte, din cele 10 Initiale, Anatomic vorbind, deci, aodomenul a1binei adulte veonsta din 10 segmente: - prtmul, propodeum, este sudat la torace ; - urrnatoarele sase sint vizibile, dupa petiol : acestea sint inelele vizlbile; - 181 optulea, in lnteriorul eelul de-al saptelea, are rorul de a suspenda aparatul vulnerant (acul cu venin) ; - al noualea s-a transform at in placile acu'lui cu venin; - al zecelea formeaza anusul. In citirea unei planse anatomice, a unel scheme, sa nu se confunde decj inelele ell segmentele abdominale ! Ca ~i segmentele toraclce, eele abdomlnale stnt Iiecare alcatulte dintr-un terglt, un sternit ~i doua pleure. Cele sase inele abdominale ~lnt telescopate ~i unite jntre ele de 0 membrana intersegmentara. Tergitul ftecarui inel acopera mult sternitul respectiv, dar are si posibilitatea de a se mdeparta foarte mult de el. De aid rezulta 0 mare capacitate de distensie a abdomenului, ~i de contragere. Marclnd tergitele de Is TI la T VII (fig. 1), se poate localize pe portiunea T vn acoperita de T VI glanda lui Nasonon. Aceasta gland! elibereaea un "miros", 0 substanta volatila, care serveste la recuneasterea al!binelor. Consta dintr-o masa de celule, In mod normal acoperlte de tergitul VI, dar descoperite prin extensia abdomenulul atunci cind albinele ventileazl1 aerul Ia urdlnls.

,i

18

19

Fe partea interna a sternitelor IV, V, VI, VII se afla cite 0 pereche de glande ceriere. Cele patru perechi de glande sint alcatuite din numeroase celule, foarte dezvoltate in perioada de cladit intens a fagurflor, In afara acestel perioade, ele revin la forma de baza. In stare activa, aeeste celule secreta ceara lichida eliberata prin oanale foarte fine. Ceara eliberata pe "oglinzile eeriere" de pe sternite se solidlfiea in contiia' eu aerul, sub forma unor 50121-1ori e Imprumuta forma hexagonalA a ogltnc zilor. Matea ~i trintorul nu au glande ceriere. Dupa aceasta sumara descriere a anatomiei externe a albinei sa trecern in revista sistemele de organe, Sistemul digestiv este alcatutt din: - intestinul anterior, in care se disting faringele - 0 adevarata pompa de nectar, esofagul - un canal a carui dilatare este gusa .,1 proventriculul - cu 11"01 de supapa intI'e intestinul ant-erior ~i eel mediu ~i a carui deschidere triaza grauncloarelo de polen din nectar, AUt nectarul cit ~i polenul sint retinute In buzunarele existente la nlvelul proventriculului. Nectarul $i pclenul nu sint digerate concomttent, intruci t enzimele care le ataca nu pot actiona una in prezenta celorlalte ; - intestinul me diu, portiunea de tub digestiv care gazduie9te digestia diferitelor alimente ale albinet - polenuri !iii nectar. In prima sa portiune, foarte sinuoasa, enzimele degradeaza proteinele, glucidele ~i Iipidale, Prin peretele celei de-a doua portiuni, rna] neteda ca aspect, " prcdusele degradata traverseaza d pinri in cavitatea generals a corpu, 9 lui unde slnt antrenate in hemot

Iirnfa :

- intestinul posterior este subdivizat In intesttnui subtire iii Fig. 8. A.natomia interna a atbinei iu.punga rectala, aeeasta din urrna descratoor!! (schema.sectlune longitudinale, chisa Ia exterlor prin aJIl'US. dupa P. .Iean-Prost) : 8 - rnuschtt zborutui ; ~ - sistemur circuAsezarsa tubului digestiv cu latoric ; c - slstem dlgestiv; d - glenda toate aceste portiuni ale sale poate Iui Nasonov; elan~ nerves ventral; t - glande hlpofarlngiene: gglande fi urmarrta pe schema alaturata, sallvare cerance ; h - glande salivare toracice ; I - acul ; l - gtande ertere. care reprezirrta 0 sectiune longitudinala prin corpul albine! (fig. 8). Sisternul digestiv mal cuprinde citeva glande : doua glande hipofaringiene, doua glande salivare cefalice si doua glande salivate toracice, acestea patru din urma eliminindu-si produsele Intr-un canal colector unie, eu deschiedere la nivelul mentum-ului. Tot anexe ale tubulu] digestiv sint considerate ~i tuburlle lui Malpighi sau tuburile urinifere (cca 200 la numar), firi~oare sinuoase care se deschid Ie. nivelul unirii intesrtinului mediu eu eel posterior. Rolul lor este acela de a elimina de1?eurile organice, in speta urati. Evidente, dar eu un rol ~i 0 functiune inca imperfect eunoscute, sint ata~ate sistemului digestiv -1i cele ~ase glande rectale, de pe punga rectala. Se pare ca au rostul de a capta. apa din catabolitii evacuati deja

de tuburile lui Malpighi sau de a secreta 0 subsrtanta ce impiedlca putrefaciia masei acumulate in punga rectala in special pe timpul iernii, Sistemul respirator al aLbinel este alca,tuit din tuburl traheene sau trahei ~i sad aerieni. Orificiile care asigura patrunderea aerului oxigenat ~i expulzarea aerului Incarcat cu bioxid de carbon se numesc stigme. Traheele stnt foarte ramificate, permitind alimentarea directa cu oxigen a celulelor ~i evacuarea gazului carbonic. Stigmele sint in numar de 10 perechi : doua perechi toracice Iii opt perechi abdomina1e, dintre care una pe propodeum, sase pe inelele urmatoare ~i una pe al 8-1ea, nefuncttonala. Stlgmele toracice se. deschid direct la exterior. Prima pereche se deschlde Intr-o mica excavatie in depresiunea mesotoracelui, mascata de un lob al protergltului. In aceasta excavatie se adapostesc acarisnii Acarapis woodi, fiind perfect la adapost de orlce miscare de curatire a albinei, ceea ce le permite sa avanseze nestingheriti in prima pereche de trahee. In perechea a doua de trahee toracice nu patrund niclodata acarienli, Stigmele abdominale se deschid intr-o camera numita atrium. Traheele sint tub uri rigide, din cuticula flna, chitinizata, cu intar1tur1 de chitina hellcoidale in interior, denumite tenidll (acestea mentm 'in permanents traheea desohlsa). Traheele se divtzeaza in tuburI ell diametrul din ce in ce mal mic, pina ce in final traheolele se deschid in celule, In corpul albinefextsta 0 serie de saci nepereehe sau perechi, dilatatii ale traheelor primare, In afara de functia lor resplratorle. sacii de aer au darul de a face corpul albinei mai user. Sint dispusi astfel : in cap elncl sad (1 cefalic, 2 cefallci superiori !?I 2 mandtbulart) ; in torace 7 sad (1 toracic ventral anterior, unul ventral posterior, 2 ventral! laterall, 2 dorsall lateral! ~I 1 scutelar), iar in abdomen - 3 saci (1 abdominal supero-anterior ~i 2 abdomlnali). Imensul consum de energie, aportul mare de oxigen pe care n presupune zborul, este sustinut foarte bine de reteaua mlnutioasa de trahee ,f de sacl! traheeni. Si$temul muscular al allbinei este foarte dezvoltat, Aproape toti muschti stnt striati, eu exceptia muschilor directi ai zborului, Majoritatea muschilor sint legatl de producerea unor mi~carlale corpului .c,;i stnt legati de chitina scheletului fie direct, fie prin intermedlul unor tendoane. Organele interne au propria lor musculatura (sistemul digestlv, inima, organele genttale etc.'. Musculatura aripilor este cea mal important! !?i mai Impresionanta : musohli direct! ai zborului, foarte putemicl, 0 masa mare; ei produc bMfiile verticale ale aripilor (eca 190 b<'itai pe secunda), si muschil indi recti , care permit transformarea miscarilor verticale ale a-ipilor, printr-o actiune transversala, in miscari helieoldale - miscarlle ce produc deplasarea propriu-zisa a lnsectei. Sistemul circulator este foarte simplificat Ia albina. El se eompune din inima, aorta ~i laounele de hemolimfll. Funct;ia sa este de a transporta sUibstantele nutriti;ye ditre organele efectoare ~i de a eva-cua de~eUIile din organism. Circuiatia 00 atare se realizeaza prin fnlmll ~i aorta care alcatuiesc 'Un tub relati·v continuu, in partea dorsalA, l?i an'll~e dinspre partea posterioara catre cea anteriora, pina lacap, de
21

20

unde se continua ell 0 ctrculatie lacunara (prin oavltatea corpului), ell concursul actrv al celor doua diafragrne - ventrala si dorsals {<fig. 8). Sistemul nervos al albinel este, ea la toate insectele, ganglionar ~1 scalariform. Creierui este alcatuit de 4 portiuni principale, denumite protocerebrum (prelungit lateral prin cei dol lobi optici, masa de fibre nervoase venind de Ia oohii compusij ; Me rolul de a coordonn Impresille vizuale provenmd de 1a ooeIi si oohii compusi ; deutocerebrurn (alcatuit din doi lobi ante riori, da nastere Ia doi nervi antenari, foarte marl) ; tritocerebrum (care dB. nastere unui nerv frontal 9i unui nerv recurent care urmareste traseul esofagului) ~i ganglionul subesofagian, Prin deschiderea alca-

~i stiletit aldWiesc

tmpreuna un canal pntn care se scurge veninul. Stiletii siIlit terminatl cu nlste creste, ca un harpon; stnt strabatut! de canalicule prin care veninul este dinijat, din canalul principal, catre rana prcvooata de lanteta. Aparatul reproducator

tuita de ganglionul subesofagian unit pe lateral eu lobii anteriori tree Fig. 9. Creie1'ul albinei esofsgul $i portiunea terminala a (dupA C. N. Ioneseu) 1 - protoc'erebrum ; 2 - ganglloD subesoaortei. In continuarea ganglionului faglan : 3 - lob optic ; 4 - nerv labral ; 5nerv latlial;6 nerv recurenr : 7 suoesofagian, lantul nerves cuprinnerv mandibular; 8 - nerv maxtlar ; 9 de doi ganglioni toraeici fji cinci nerv antenat ; 10 - deurocerebrurn. ganglioni ab'dominali, toti pereehe 11iuniti irutre ei printr-un cordon dublu (de aci numele de sistern scalariform - ca 0 soara). Sisteme speciale:, AparatuI vulnerant sau acul cu venin la albina lucratoare, cuprinde : . ansamblul glandular; ansamblul \. motor ~i ansamblul vulnerant, Ansamblut glanduLar consta ,// : {i/,,:\.·. V. din doua glande r: glanda acida / j; (1,1/ I .J. { -i .) (doua tuburi subtiri care se unesc I/;/ :. inain~e de a Be de~chid: intr-o 1/' ,;,//1,\.1 ',I;' II "/7//1/" 'punga mare de verun) i'iIl gland a '1'~,!l;j;~/ '. ,\;'." I iN I,;~'~, I alcalina sau Iubrifianta. AnsamIi" , </,i;/~~. ' ,:~ 'I "'" 7}}' ~_. ' bLu~ motor. :uprinde cl:eva p~a-

,..-,;;;, =""'~~....
?;:~

Aparatul genital al matcii consta din patru paTti principale : organe generatoare: - doua ovare '; or ga n e con d u ct oar e : doua ovlducte Iaterale ; un oviduct median; - cavttatea v,aginala ; organe a nex e : - spermateca, cu glanda in Y ; o r g a n e de acuplare: - camera acului sau bursa copulatrtx, Fiecare ovar este aicatuit din cca 150'-1,8-0 tuburi ovariene sau ovartole, deschizindu-se Intr-un oviduct lateral. Cele doua oviducte laterale se contopese for-mind oviductul median. Dilatindu-se, aeesta formeaza cavitate a vaginala, separata in doua de un pliu mums aflat chiar sub orlfieiul canalului spermatecii. Spermateca este 0 sfera in care se Inmagazineaza sperrnatozoizii depusi de trintori in cursul Imperecherii, Pe ea 5e afla glanda in Y,al carei 1'01 este de a activa spennatozoizii aflati in repaus in sperrnateca, Peretele spermatecii este acoperit de 0 retea foarte densa de traheole. Cavitate a vaginala este separata de camera acului prirutr-un pllu circular. De fiecare parte a deschiderii vaginului se aila alte doua cavitati - burselecopulatoare.

'~r!~ ,>i;;0~
\'j _,
I

/' ,/,,/,/.

b~~.

" ····r(,I \, (I
\

\~\!
~

_.~
\

e ---J;f-~'

~--U
B

~ I!i
I~,

\\
,i
[

,,"I [.
~

II
f.

Fig. 10. Acul 'olbinei

Aaspect general; B "I C seoliune ~I detallu : 1 placa oblonga ; 2 - placli patrati!. ; ptaca trlunghiularb. ; 4 bulb; 5 - tanleU; 6stllet: 7eanalul gtandel. eu venin ; 8 - oanalut de venin. 3-

(schema. H, A. Dade):

dupii

e venm, Ansamblu~ vulnerant sau acul propriu-zis es~e atasae ansamblulut motor pnintr-o pereehede brate ourbate chitinoase . Acul este format din prelungirea Iantetei a pi·esa irigida !i\i goala la interior, terminata ascutit, avind pe fata Inferioara dona santun in care luneca stilettl, Lanteta,

~~~ f~~ s~hl!~~sde;:l~c~~f

descarce punga

:ali;

Fig. 11. Abdomenul mi1tcii neimperecheate Be - bursa coputatrtx ; EST - descmdcrea unuta Lo - oviduct lateral: Me - oviductul median; 0 ""glnal ; R - reet ; S - acut : Spt - spermateca
VR -

camera

vaginala

; vp

pasajul

vaSlnal

; V.v. -

(dupa F. Huttner) : din buzunarere laterale; - ovar ; Ov - ori.t1elul ; St - buzunar

pUul vaivei.

lateral;

22

23

ehere
sau

Dupa impereovareie se
foarte multo

dezvolta

Tuburile

ovariene
sint

<I)

capabiie sa elaboreze celule germinative, din care se dezvolta ovulele, careevolueaza pina Ia ou.

ovariolele

cater al matcii este foarte in teresanta pentru rei care

doresc a insamintarj

Anatornia aparatului reprodu-

tine spermatozoizii. Cele doua vezicule se deschld fiecare la baza unei glande mueoase. Glandele aces tea se continua in canalul ejaculator, care se termina in bulbul penisului. Ca aspect bulbul este musculos ~i globulos. In general este situat in dreptul segmentelor abdorninale 6-7. La ecloziune, masculli au testiculele nefunctionals !}i de dimensiunl mid. Spermatidele migreaza prin canalul deferent, se aglomereaza in veziculele serninale unde, cu capul ancorat tn peretele ve-ziculelor, se matureaza ~i se transforms in spermatozoizi. Spermatozoizii ating rnaturitatea ~i 0 data. eu ei si trjntorii in [urul virstei de 12 zile.

VIATA FAMILIEI DE ALBINE

mentale.
taliu

Fiecare denecesar a

praotlca Instru-

b)

fi indeaproape urmarit pe scheme ~i pe viu.

Aparatul

este

trintoruiui cuprinde : - 2 testic-ule; 3 canale deferente; - 2

vezicule seminale ;

genital al

- 2 glande mneoase ; - 1 canal ejaculator; - 1 bulb eu lobul penat. Cele doua tesC)

tfeule sint asezate 18 partea su penioara a abdomenului, de form~ aproximaJtivtriunghiulara. Stut alcatuite din faseicule

1-

Ae

__.j praca aedeagalli; B - bulbul; C - C08I'neIe: Ce, cervix; Cll p1aca cnnmoasa a bulbului; DoE. canal ejaculator; F - apend1ce penat; elastic; M - mucus: P placa pararneral!l ; SP - sperrna ; V - vestibur,

Fig. 12. End.ofalus rdsjrint: a) piM La cervix; . _ tl'ei pdtrimi ~ Ie) - ,eomptet :

0) -

pe

de tuburi seminifere (cca 270 in fiecare testicul). La baza lor testicuJele se deschid in canalul deferent care, la rindul sau, se deschide in vezicula serninala. Pereiii veziculei elaboreaza lichidul se-

Familia de' alblne pareurge un sezon activ - in tara rioastra, cam din martie pina in octombrie - ~i 0 perioada de relativa inactivitata "..... din noiembrie pina in februarie. In aceste conditii, vara calendaristica este pentru albine Q permanents toamna: toate activitatile familiei se eoncentreaza asupra procurarii de rezerve f,li acumulari] lor in faguri. Sa amintim In acest moment di pentru intrettnere si dezvoltare, pcntru supravietuirea organismului familiei, albina are nevoie de : - aer : ca orics insecta, albina are nevoie de oxigen pentru asigurarea arderilor metabollce, Iar din procesele de arderi rezulta bloxid de carbon, eliberat prin respiratie in atmosfera din stup, Schimburile de gaze ale Iamiliei variaza volumetric ~i calitativ in functie de anotimp si de amploarea activitatii din stup. Circularea aerului in stup, printre miile de corpuri ee se rnisca pe faguri, astfel incit 5<i ajunga la fieoare din acestea precum ~i la suprafata celulelor cu puiet, se realizeaza prin ventilare, Batai de aripi cu mare frecventa orientate unitar produc curentii de aer necesari, pe masura volumulul stupului, pe masura aglorneratiei ~i pe masura debitului de aer ee patrunde in stup prin urdinis, Debitul la rindul sau depinde de conditiile atmosferiee,_ de insasi constructia si starea stupului, precum l?i de Interventiile apicultorului. In sezon, indiferent de -temperatura mediului ambiant, in stup ea trebuie sa fie de 3'5"C; eireulatla aerului serveste 'ii la menttnerea In stup a umiditatii existente, previn stagnarea umiditatii !?i implicit dezvoltarea unor mucegaiuri daunatoare cuibului. Indiferent de conditiile exterioare, in sezonul de crestere a larvelor cuioul albinelor are nevoie de 0 umiditate reI at iva de 75-80%; ea ~i ternperaeura d€ 35°C, ea este absolut necesara dezvoltarii puietului, prelucrarii nectarulut ~i evaporarii apei din el de catre albine. In natura, alblnele 19i procura apa din rruri, balti, roua, acumularl de plcaie ;ea le poate fi oferita d€ un om in adapatoere sau, in eazurile de inehidere fOT~ataa stupudu] - in fagurl ;
temperaturii oonstante ; - apii : aceiasi curenti de aer asigura ~i circularea

minal care are rolul de a hranj !$i tntre-

24

25

.. - glucide: majoratatea nranei albinelor oonsta din substanje dulci, fim<i p~ef:rate cele eu continut ridicat de ,glucoza !?i/sau fructoza, zaharurr simple ; zaharurile mai cornplexe, de tipul zaharozel, sint si ele consumate de albine dar utilizarea lor presupune seindarea in zahar;rri mai simple, usor aslmilabile in organism. Hrana dulce primara ,a albinelor este n e c tar u 1 florilor ~i/sau man a (substante dulci eliberate ~e puricil?i paduchi testost de plante); in rest, alblnele c~rceteaza orice alt fel de surse de glucide - fructe coapte fili rupte siropuri zahar alimentar sau industrial etc. Pentru consumarea tutur~r aces zah~ruri, daca ,n~. sint in forma lichida~ albinele Ie dilueaza cu apa pentru ~ 1: fluidifica. Rezervele de hrana pentru iarna si pentru peri,oad:le lipsite de cules constau in m i ere - hrana exclusiv glucidlca daca nu punem la socoteala cantitatile minore de microelernente vitamine, ,inhibine, diastaze, aminoaeizii din polen ~i HMF-ul prezente in ea. Mierea este rezultatul rnuncii intense a Iucratoarelor culegatoare e~re nectar~ in gu~~ (pe parcursul drumului n 'supun unei predigestli), 11 depoziteaza direct sau prin transferuri (intermediate de albir,~E!:Ii? stup~ in cel:-rlel~ fagurllor ~i al celor de stup care n "vintUra ~l II deshidrateaza printr-un proces ingenios de aspirare '~i regurg.ltar~ repetata in celule, il insaminteaza eu cantWiti minore de diastaze sr aC.ld formic (care favorizeaza invertirea zaharurilor ~i respectiv frineaza ferme_ntarea _.a~estora), p~nain momentul oind rnierea este "eoapta" sau "matura" oontinind numai 16--20% apa (in functie de zona climatica, d~ specia de nectar, de rasa de alibine, de anotimp); la sfir~it ele acopera celulele eu miere ·eu un capacel fin de eeara ; . -:- proteine: hr~a albiriei cuprlnde ~i polen; contmutul graunciorului de polen fUI'OlZeaOZa albinei hrana proteica, aminoacizii neeesart dezvoltarit precurn ~i vitarnine si uleiuri esentiale De se transmit hranei finale a familiei - mierea, Cresterea puietului depinde total de prezenta, de abundenta ~i ·de calitatea polenului ; - lipide: furnizate tot de polen; - microelemente: Iurnizate de nectar, mana ~i polen. Organismul albinelor Care VOl' ierna acumuleaza 0 rezerva de alb~n::ine proprie, in cor p:u L g r as. Iar pe Iocul cuibului in care i~i desavtrseste dezvoltarea ultima generatie de puiet a anulul se eontu·reaz~ viitorul spa1iu de iernare. Temperiltura scade de La cele 35° obligatorii la ~aximum 25° ; in final, la periferia familiei, strJnsa io g hem, ~a este chl.ar de ournai 10°, Ghemul este akatuit din aLbille care au int.rat '1n celulele goale, altele inghesuite in spatiile dintf1e faguri. Popula1jls se incaLz;e$te... tremurind; nivelul pina la care cre~te temneratura este masurat la periferia ghemului. In momentul clnd in "coaj'a" temperatura seade sub 10° (cele dnd articole terminale ale antenelor lu~riHoarelor au pe ele organe sensibile la schimbiiri de temperatura), pnn consum de miere ea este redresata. - are lac un salt de inciilzire" In func~ie de temperatura ex terioad., de vint, de "protectia fatA d~ intemperii ~i de eondi~ia insa1?i a familiei, in cursul iernarii au loc mai mult sau mai putin frecvent saltur1 de indil.zire. Ou cit ghemul de iernare se apropie mai mult de forma sferiea, eu atlt mai seazuta este

to;

~?UCA

cantitatea de hrana glucida consumata, eu atit mai mari sint sansele de supravietwre. Cu rezerve suficiente fii bine plasate de mana, familia nu paate ingI:eta; dar d~ca nu are.. d~st':lle, m08:e de foa~e: aceasta este diferen~ Jntre organlsrnul familiei ~1 un animal cu smge cald, Relatj1Va inaiCtivita.te a farrrilfei din timpul iernii se datoreaza nu kigului ca atare ci faptului ,ca din cauza trlgulut albinele nu culeg polen: aeeasta stopare a aporturilor de hrana proteica, aminoacizi, lipide est€' motivu1 intreruperii pontei ~i a cresterii de puiet, In toata perioada de Iarna atentia apicultorului trebuie orientate nu nurnai pe supravagherea ritrnului de consurn a rezervelor de hrana ci si pe nerisirea stupului, Albinele bine alimentate, dupa cum am mat aratat, nu mor de frig oricit de mare este aoesta, 1nSa ventilatia imperfecta poate duce la pieire familia. $i regirnul apei in familie este foarte important. Izolate din cauza vremii reci, albinele i~i "fabridi" singure apa. In acest sens, punga rectala a fiecarei albine este 0 neeesitate ~i oconditie a iernarii ineomun : glandele rectale filtreaza din substantele reziduale ale digestiei apa chimic pura ~i 0 redau organismului. Numai astfel albinele reusesc sa utilizeze mierea ~i deci sa supra'Vietuias·di., Iar la reluarea adivitatii de dezvoltare sa ingrijeasdi puietul tinar. La sfirsttul iernii, sJir~it de ianuarie - inceput de feb:ruarie, cind familia reuseste sa ridiee din nou temperatura, '0 data eu cresterea lungimii zilel, ponta reincepe intens. Familia trees acum printr-o perioada critlca - numarul de albine care eclozioneaza este inca rnic, iar al eelor care nu se rnai Intorc 1a stup dupa primul zbor de curlitenie poate fi foarte mare. Populatia de albine se reduce mult sl daca vrernea se strica bruse, capacitatea lor de incalzire devine insuficienta - puietul poate muri, prin raclre, nefiind acoperit de suficiente albine. In Iunctie de condltiile de vreme ~i corelat cu lnflcrirlle, perioada de dezvoltare de pr-imavar-a se instaleaza treptat sau brusc, Cam dupa inflorirea pomilor fructfferi, albinele tinere din generatia snulut respectiv ajung sa· predomine in stup. In-cepe adevarata dezvoltare de prinwvarii. In familiile puterniee, 0 data cu primul cules rnai important de nectar de La sfirsitul primaverii apare~i instinctul de eladit, Pe dezvoltarea glandelor ceriere se bazeaza - direct sau indirect - innoiree anuala a cuibului de puiet, a fagurilor In care se crese nolle generatii, precum !?i asigurarea f.agurilor de ceara prcaspata pentru magazinele de miere. Cam 6---'8 sau chiar 10 f.aguri es'te media de faguri claditi anual de 0 farrnilie. DeZ'V'oltarea giandelor eeriere urmeaza 0 curba eu maxima, in palier timp de cite'Va zile pina la doua-trei sapt9imini in timpul eulesul'lli principal .!ii dupa el apoi 0 ddere. o data eu activitat-ea de d3idit ~i deci totodata ~u acti:vitatea vietii vegetale se declaIUiea:za ~i pregatirea perioadei de reproducere: ineep sa apara celule de trintori. De abundenta hranei depind in seQ;onul activ toate activitatile din stup ~i din afara acestuia, inclusiv reproducerea. rar daca jnstio.ctul de cliidit, exprimat in suprafata de fagure construita intr-() anumita perioada (rama diiditoare) serve~te apieultoruIui pentI'U orientare eu pri'Vire la starea famil1iei, ,trebuie sa amintim ~i ca pr~n1:a 4i abundenta in stup a trlntorilor de-a lungul sezonului
27'

26

poate constitui 0 orientare ell pnvire la aprovizionarea cu polen a stupului !?i deci eu privire Ia eventualele Interventii de ajutorare. rata, sintetizate, principalele aprecieri care se pot face:
Trlntori prezentr in tamnte
Polen

adulti, pupe, larve, oua adulti, pupe, QUa adulti

absenti

pole nul este abundant in ultimele 48 ore a avut loc 0 seadere a ofertei de polen albinele au avut lnsuficient timp de cules .polen eel putin 7 zile, deficienta grava de polen timp de 2-4 saptamini

Primii trintori slat decl una din premlsele reproducerii si Inmultirti, Apoi, mai devreme sau mai tirziu - In Iunctie de rasa, zona geografidi, conditii de clima, conditil de dezvoltare a populatiei stupului. de aglornerare prin suprapopulare, de cantitatea de rezerve de hrana, de raportul intre a1bine tinere lili pillet necapacit, apar botcile celulele de rnatca. Ca in general in natura, reproducerea este in mod normal declansata fie de abundenta fie de strimtorare. Dar principalul element este instinctul de reproducere propriu fiecarei fiinte, In afara aparitiei indivizilor sexuati - trintor ~i rnatca -, familia de albine, unitate biologica care asigura perpetuarea si raspindirea speciei, are a forma speciala de inmultire - roirea. Tendinta la rolre, insotita neaparat de prezenta indivizilor sexuati, este un caracter ereditar. Dar exista si familii care nu roiesc :ele se mentin prin simpla crestere sl mlocuire naturala periodica a matcilor (fenornenul se numeste aneobalie). Apicultorul care nu doreste mmultirea albinelor roitoare trebuis sa Iavorizeze 9i :sa inmulteasca ,,,artificial" asernenea familii (roire artiiiciaUi). Dimpctriva, apicultorul care prinde $i pastreaza toti roii naturali aslgura perpetuarea tendintei in stupina sa, Roiul este alcatuit dlntr-o mare aglomerare de albine,cea 1:12 din populatia total a a stupului - albine de toate virstele -$i matca, Din marea invalrnaseala de albins care se aduna in fata urdinisului, pleaca citeva cercetase ; dupa ce gasesc un loc convenabil, revln la grup, comunica acestuia "adresa". masa de allbine roitoare pleaea, se instaleaza, cladese faguri, matca depune oua si astfel vlata unei noi familii-fiica incepe. (Primul roi, roi primer, poate fi urmat de desprlnderea din familia-mama a altuia, secundar, ~i a altuia, tertiar, uneori mergind pina la desfiintarea f.amiliei)_ In stupul parasit de .rei, din una din botcile cladite de aIbine in perioada rpremergatoare rairH:se na!}te 0 noua ma,tca. Dupa erte,va zile, de regula 'in virsta de 6-15 zile, ea face un :?Jbor de imperechere - ditre anumite lacuri a~a numite "de adunare a trintorilor"l aflate la eca 6-15 m iniHtime de la sol. tn aceste aglomerari de tl'intori, emanatiile de substanta secretata de glandele ei mand1bulare airag masculii, dinire care cu ctp_va '(maseulii siut maturi sexual la Vlirsta de 12-16 zile) matca se iroperecheaza; de multe ori repe!ta 28

zborul de imperechere. La intoareerea 1a stup, ea inca mal poarta semnul de tmperechere" - partes anterioara a organelar genitale ~ascule. Dupa citeva zile incepe sa QUa. (Atit semnul de Imperechere cit si, mai sigur, inceputul i,-'ontei sint Iclosite de crescatorii -de matci ca inclicii ale imperecherii !}i deci ale mornentului optim pentru recoltarea matcilor destinate vinzari! sau introducerii in alte Iamilii). $i viata familiei de albirie continua. Roiul si evolutia vietii sale ca tinar organism este 0 expresie clara, a coeziunil populatiai albinelor melifere, reglata prin actiunea unor mecanisme si substante specifiee. Certeste ca numai urmarind un roi natural l;:i cornportamen tul :sa u, prinzindu-I :;;i instaliadu-l in tr-un stup. apicultorul poate spera ca va patrunde taina inmulfirti naturale a albinelor ~i ca va putea stapini tehnica inmultirii artificiale, Pentru ca am mentionat albinele cercetase, este locul 5:1 enumeram pe seurt multitudinea de 'activitati !?i comportamente ale albinei [ucratoare. Dupa oe paraseste celula in care s-a dezvoltat, tinara albina este user de recunoscut : inca umeda, s! eu perisorii de pe suprafata corpului argintii, care Ii dau un aspect caracteristic, ea se mlsca timid pe fagure. Dupa ce se usuca si isi curata trupul ell ajutorul picioarelor, intra in viata stupului : are contacte de hrana, cornunicari prin antene eu alte albine, curata ~i lustruieste eu pro polis celule din care au edozionat surori de-ale ei; dupa 2 zile intra in activitatea propriu-zlsa, cind glandele ei Iaringiene s-au dezvoltat, incepe sa hraneasca larve tinere si/sau sa intre temporal' in suita matcii (aceasta este un grup de cite 5-10 albine, care inconjoara matca in deplasarea ei pe fag~ri, hranind-o, curatirid-o : in componenta grupului intra mereu alte albine capabile sa 0 hraneasca), Dupa un timp petrecut astfel ca tioicii, albina este angrenata in alte activitati, tot "de stup'": cu capul, indaasa in celulele de 1a periieria cuibului de puiet ghemotoacele de polen descarcate de culegatoare, pregatind vii toarea rezerva de proteins a Iamiliei, -pastura; cu multa s.irguinta evapora ~i imbogateste nectarul depozitat in celule transformindu-l in miere; in sezon de cules, dezvoltindu-i-se glandele ceriere, secreta ceara sub forma de solzi$ori de forma hexagonala, pe care Ii fnlminta ell mandibulele si cu picioarele si Ii Ioloseste in cliidirea fagurelui. Fagurele se cornpune dintr-o foaie de ceara verticals in care sint sapate de 0 parte si de alta piramida Cll virful spre centru f?i cu baze (imaginate) hexagonale, in asa fel dispuse Incit cele trei fete de piramida aleatulnd baza unei celule slot, fiecare din ele, si 0 fata in baza altei (In total tr>€i) celule de pe pru-tea opusa a fagureluL Pe conturul hexagonal a1 hazei piramidei se lnalta, inclinati obUc fata de orizontala dar perpendieular pe muchiile piramidei, cei ~ase pereti ai celulei. Diametrul celulelor de lu.cratoare este constant, uniform: Ie. ridicarea pere.:. tilor a:lJbinele l.~i folosesc ca pe un :;;uib'lerdesehiderea dintre "gen'llnchH" departati ai celor doua pieioare anterioaTe. La fagurii albinei romane.!?ti, aeeasta deschidere . .'ii diametrul celulelor de lucratoare, este de 29

5,1 mm. In afara celulelor de Iucratoare rnai exista celule mad marl de trintori, ~i altele, in zone de tranzitie, denumite chiar celulele de tranzitie, precum si celula de rnatca, specials - excresoente vizibile ale fagurelui, paralele cu acesta ~i deschise Ia partea inferioara (botcHe). Se face deosebire i:ntre botci de Inlocuira lini~tita a matcH, botci de roire l?i botei de salvare - prezenta ~i amplasarea lor pe fagure pot indica oricind starea fam:iliei 10 perioada roirilor sau in afara acesteia Fagurii sint construiti paraleli intre ei, iar distantele care ii despart sint totdeauna astfel incit atunci etnd sint creseuti !li plini cu miere sau eu puiet in curs de dezvoltare au lee strict eele doua straturi de albine acoperitoare de pe cele doua fete de faguri vecinl ; in restul stupului, spatiul necesar circulatiei albinelor intr-un singur strat, adica cea 8 mm, este respeetat cu strlctete - unde apare un gal mai larg decit acesta albinele il blocheaza cu constructie de ceara : fie ca este vorba de intervalul dintre rama de Iemn a f.agurelui $1 peretele stupului, fit: ea este vorba de distanta dintre speteaza superioara a ramei ;;i podisorul de deasupra, sau intre ramele din oorpul inferior ~i cele din corpul de deasupra, intre rama marginasa $i diafragma. Spatiul pentru albine este considerat drept cheie a asezarii .!,ii alcatuirti mtregulul cuib a1 albinei rnelifere iar in apicultura rnoderna este considerat drept descoperrrea cu cele mai ample irnplicatii, ell repercusluni extraordinare in dezvoltarea ljOi standardizarea stupulul 91In sporirea eficientei muncii omului. Teate acttvitatile descrlse, albin a le desfasoara in stup fan'i a panlsi fagurii, fara a ven; in contact ell lumea dinafara. (Est~ 0 [nteresanta forma de pastrare a asepsiei cuibului ; impreuna eu prezenta in stup .!1 substant~lOT baeteriostatice originare din propolis, aceasta crindutala precum $1 alte trasatur! de comportament individual 9i social permit extstenta unui spatlu izolat, pentru cresterea puietului, pentru acumularea rezervelor curate de hrana). In sfi rsit , albina devine culegiitoare: incepe activitatea dinafara stupului. Prirnul pas spre emancipare in c~~p _este zbo!:ul de or~entaTe. Cu fats- catre stup albina planeaza, se ridica, eoboara, se departeaza, se aptopie din nou, se daplaseaz? la dreapta, Ia stinga - memoreaza culoare, situatie, repere optice dupa ea~e va putea recunoaste stupul pe care il paraseste. (Din cunoasterea prm proprie experienta a dezaiVant8jului n'itB.cirilor albinelor, apicultorul va apreda rostul ori€ntarii !?i 0 va favoriza - prin culorile in care l~i vOPS€liite stupE, prin inventarea unor repere utile albinelor ;;i ln aceI~i tim.p plaeute ochiului, prin pastrarea ordinU in amplasarea stupilOT pe vatTa). Cunosdnd tinta zborului sau de intoal'cere, albina pleacii. Pe raza de maximum 3-5 km, ea culege nectar sau polen apa, mana, clei de pe porni ~i diverse alte materiale - uneori din cel~ mai nea!;'teptate. Dar in general, culelSul, fie el de intretinere sau de recoWi, 5e extinde 1a cam 1 km. Intr-un zbor, -culegatoarea i9i umple g~a eu pina la 40 )~g de nectar, iar daca culege polen ·ea acumuleaza pe picioarele dinapoi doua ghemotoace sirnetrke leu diametrul de cea 3-4 mm, unemi chiar mai mad (ele cintaresc cca 10-12 mg). Dadi se intimpUi ca ea sa fie printre primele care descopera sursa de hrana, daca deci este cerceta$G., albina ~i oomunica descoperirea celorlalte albine surori apte pentru cUles. Compo·rtamentul acesta de
A

comunical"e a albine] este !?i el unul din cele mai interesante ~i fiind spectaculoG este cunoscut chiar in lumea nespecialistilor sub numele de ,c1ansuri". Cercetasa intoarsa la stup descrie pe fagure, urrnarita de ~n cere de recrute (sau novice), figuri geometrice circulare (dans circular - pentru a indica surse aflate 1a maximum 100 m de stup) 9f semicirculare (dans balansat, in forma de 8 - pentru a indica surse aflate la mai mult d€ 100 m), agltindu-si abdornenul la stinga ,,?i 1a dreapta, cu frecventa mai mare sau mai midi in functie de abundenta neotarului 1a sursa deserisa. Unghiul dintre diametrul parcurs a1 dansului balansat 9i verticala fagurelui este egal cu unghiul avind ca laturi dreapta care uneste stupul cu sursa 9i 0 alta care uneste stupul cu s{)arele in momentul respectiv, Completat de 0 componenta odorifera si alta auditiva, dansul albinei este in lumea animalelor cea mal evejuata modalitate de comunicare inainte de graiul ornenesc. In viata a1binei mai exista ;;i posibilitatea altor atributii - acelea de paznic, de curatitoare, de ventilatoare, de sanitar. Albina paznic patruleaza in dreptul urdinlsului, ataca 9i inteapa (tntepatura cu venin a albinel este mortala lntrusei) orice straina care intentioneaza sa pairunda in stup - ell exceptia celor care, in toi de cules, au gusa plina : ataea daunatorii ce incearca de a.semenea sa patrunda in cuib. In oaz ca exista crapatur! in peretil stupului sau daca urdinlsul este prea larg deschis pentru vremea de afara, alblnele paznic blocheaza totul cu propolis - amestec de clei de. pe porn si ceara, substanta plastica '!iii de aparare a familiei, folosLta 'in tot locul 9i in orice moment a1 anului. Albinele curatitoare indeparteaza de pe fundul stupului resturile de razatura de faguri cazute, care ar putea constitui cuib pentru numerosi daunatort. Ventilatoarele, am mai amintit de ele, pot fi vazute pe vreme foarte calduroasa la urdinis, batind din aripi Intocmai unor minuscule ventilatoare, agltind aerul 9i creind curentii atit de necesari desfasuraril in bune conditii a vietii in stup. Sanitarele. varietatea de albino curatitoare, pot fi urrnarite carind - singure sau J:ntovara$ite cite doua - fie 0 hoata patrunsa in stup ~i emerita prin intepare, fie cadavre de larve moarte de boala, Tot ele sint acelea care pot imobiliza prin "zidire~1 eu propolis dusmanii omoriti in interlcrul stupului dar prea v.olumino~i pentru a putea Ii evacuati. de ,ele. De~i numero1?i cereetatori ai vietH albinei considerau pina nu demultcii diferitele activitati se suoced intr-o ordine ireversibila, albina le indepline$te mai degr,abA pe masura nevoilor ·ce apar in familie decit pe masura a'Vansarii ei in virsta_ In funetie de anotimp, se prea poate ea 0 albina sa nid nu aiba ocazia sa cWdeas-ea fagure de-a lungul celor 35 zile cit este media de viata in sezonul activ, in timp ce 0 alta, dacii apare spontan un cules intens, care solicita printre aItele spatiu suplimental" pentl"u p,epozitare, sa redevina cereasa d€$i este fparte in vir-sUi. Indiferent de virsta, in aprederile puterii la un moment dat a familiei sau a roiului se face distincti·e Intre albinO. acoperitoare $i arbina culega.toare: wtalitatea lucratoarelor de stup, care alciituiesc forfota permanenta de pe suprafata fagurilor, !?i respectiv totalitat·ea albinelor de drop - care lipsesc in timpul zilei dar al diror numar se presupune doar, dupa amploarea cuibului ~i a rezervelor.
31

30

Catre sfirsitul sezcnului, catre sfir~ilul vent, culesurile devin mal sa race, cre:;;tere~ .?e puiet regreseaza, Se remarea in comportamentui de cutes al Iaml.tiilor 0 accentuare a preferinjei pentru nectar 1n defavoarea p~lenulul; se. acumule~za mierea pentru iarna. In sfir:;;it, se cre~te ultima generatre de albme, .celecare vor ierna. Vlata aeestor albtne de iarna va lunga, cam 4 lunl, Este bine ca la eclozionarea lor t?ate rezervele ~I .~oata pregatiree spattulu: pentru iernare sa Ii fost t~n.~.1nat~ de generattile precedente, de albine de varu !iii astfel eiclul vletll sociale revine la punctul de plecare stcontinua. '

fi

INDIVID ~I FAMILIE ... V-ati,fi putut astepta a gasi in aceasta lectie descrlerl ale flzlologle.l dl.fenteJor srsterne :;;i aparate ale albinei. Deoarscs acestea nu ar expllca ~nsa .aIblna soeiala cu care de tapt apicultorul vine in contact ci numa~ .albma ca individ (interesanta, rascmanta, dar care ca atare n~ poate trai), am prefer-at sa folosim spatiul disponibll pentru a incerca o prezentare a.. organismului social care Iocuieste stupul ~i care face obiectul cre!).terH de eatre am. . Din cu~o~tint~ :Jementare de ordin general eursantul stie ca nici h.ra 01 re.a. alb.mel,. .adica a.ctul de inghi ~ir: a hrane i, nici diges tia propri uzisa, rnci excr~~Ja ~u smt legate de vtata de grup. Ele se desfa!iloara ca ~cte .mec8mce ~l ca procese de fiziologie celularaale Individuluj dar In ciudsecestul adevar incantestabil, viata albine] melifere se scur~ tea~a mu~t .atunci dod in mod accidental sau experimental aceasta este obligata sa traiasca Izolat, .. Yia1a de grup se realizeaza -'i-i se lntretine prtn comunicart a1imenta:~ ~l hom.lOoale intra indivizi - unilaterale ~i bilaterale .. Intr-o familia de ~lblne ell populatte normala, prin schimburi de hrand6 albine ~·eu.~esc sa comunlee,. in .2 are, Ia 72% dinculegataare !iii la' 19% din ~lbtnele de pe faguri once. allment-i.masa]:' sau alta. substanta; in 24 de 0 ore. m.esa.JuI e,~te receptlOI_Iat de. 76% din culegatoare :;;i respectiv 50 10 dl~ albine. $1 concantratta zaharulu! din nectar sau din alta sursa de hrana este comumcata in stup t.ot pe aceasta cale, Despre hemolimfa ~i despre sistemul circulatoral albinei se poate spun~ pe scurL C<l nll au acela~i rol ca singe Ie ~i sistemuI Circulator de 18 arumalele ve.ftebrate sall. chiar de la alte insecte,. nesociale: aU prea p,utln rol reSpIrator,. dar ,m. sC~imb constituie principalul mijloc de t~a~sport al me.ta~?lJs.mulU1.. <?acl, foarte important pentru cunoa:;;terea !;'I mte.legerea vle~ll dm famlhe, ea 5e bazeaza pe 0 circulatie sodaM. Hemollmfa. transporUI 0 .buna parte din substantele en ral de reglare a ceea c:.e In mod empmc, dar foarteapropiat ca semniiicatie 5e des:nmeaza ~~ numele de "coD.!iltlinta stupului" .. Printre aceste s'ubstante ~l~t secretl.l. a,Ie gl.andeJor . anexe ale sistemului digestiv 1?i ale UnoI' glande apa~ ~lJllnd slscernulUl. ne!"'VDS (corpora allata ~i corpora cerdiaca), .e1e depmd declan~area:;;l con.trolul dezvoH.iiriiarmonioase a larvelor .. ~nhlb(lrea. dezvoltarii ovaretor la femelele imperiecte -lucrfttoare - sa~ lOvers, stImularea dezvoltarii lor in momentul absentei io stup a rna kii;

?t!

peristaltismul miscariIor inimii ~i alte fen{lmene) acestea fiind hoNnam, pre cum .$i altele, a earor origine este prea putin elucidate sociohormoni" sau feromoni. ,. In stup actioneaza 0 serie de substante a carer prezenta.~i efec;t eraU pIna nu demult ignorate sau numai banuite : substante emanlnd de Ia albine .~i la care albinele reactioneaza in grup (unele) sau individual (a1tele); prin chirnioreactiile care au loc se regleaza anumite comportamente care in ansarnblu calcatuiesc extraordinara via~a socials a albineL Unele sint substante "de interreactiev sau "de familiarizare" (numite in ansarnblu epagine). T'oate contribute la asigurarea coeziunli familiei sau la marcarea obiectelor care ii apartin acesteia : (1) una din ele, foarte persistenta, are efect chiar .'}i pentru cadavrele de albine, care rarnin un timp atragatoare pentru tovarasele lor; (2) a alta marcheaza spatiul (scorbura, stup, cusca) 1n care citeva albine au petreeut un timp de familiarizare grabind tnsustrea lui de catre familie. Se pare dl eel puttn partia] aeeasta epaginA s€ confunda cu propolisul ; (3) existenta unei alta poate fi demonstrate de orice apicultor eu ooazia cre~terii de rnatci - botcile artifIciale introduse in familia crescatoare, cu tinerele larve deja transvazate in ele, slot acceptate co mai mult sau mai putina rezerva in tunctte de starea famiUei; daca lusa botcile sint tinute, goale, 1n prealabil in stup, procentul de aeceptari este mult sportt, Constatarea repetata in practice a acestui adevar a dus 13 generalizarea pornirii crestertlor de matci cu 0 introdueere a botcilor goale timp de 24 ore in stup, Nu este neaparat nscesar contactul alblnelor eu botcile acestea, cl pur .'it simplu prezeata lor in preajma ; (4) apicultorul cu 0 oarecare experienta si eu spirit de observatle constatf cA hri'initorul deja utilizat este preIerat unula nou : dar nu utilizatin alta familie! Este verba de 0 pagini'l, a 4-a in enumerarea noastra, care are rolul de recunoastere pentru albinele propriel familii; (5) daca rotesti cu 1800 stupul in jurul axului sau vertical, fara a-l deplasa, albinele culegatoare aterizeaza la lntoarcere tot la vechiul loc 81 urdinisulu; si merg apoi, pe jos, pina lacel nou : ele urmeaza 0 pistA foarte precise .. Dupa 10-15 minute, aterizarile au loc direct pe scindura de zbor In noua et pozitie, Pista este trasats de albine eu cepaglna, In afara spaginelor, printre feromoriii albinelor se numara familia repulsinelor, cea a inhibinelor, a substantelor de aIarma, a substantelor de cules ~i a atradantilar. o repulsinaeste pagina dejea mentionata (exemplul -eu hranitorul) : din acest exemplu trebuie retinut taptul ca 0 aceea:;;i substanta are dubla capacitate - de familiarizare, intr-o familie, ~i de respingere. in alta. Este un motiv in plu$ pentru ca inainte de a interveni in vial;a fami! iei sa cauti intelegerea profunda a tu turor cumportamen telar "normale" din stup. Fiecare reactie are a explica~ie, care poate pentru moment scapa apicultorului, dar cu dibdare, spirit de observatie $i Cll studiu poate fi descifrata. Dintre substantele de alarmd ale fammei, grupa"te ca atare pe. baza proprietaW comune de a provlDca agitatie violentA urmaHi de regulA de agresivitate,apicultorul vine in contact cu cea. din venin (.aeetat de
:I ihnu.:lul aplcu1toruluj

33

izoamll) !ii ell cea din secretia glandelor mandibulare (2-heptanona). A~i rernarcat deja eB dupa ce 0 albina v-a intepat, imediat se reped multe altele si inteapa in aceeasi zona? Fenomenul se datoreaza emanatiei de alarms care se scurge de-a lungul aculul infLpt in piele sau pur §i simplu aruncata in jurul lor de albinele agrtate. Glandele mandibulate ale matcii minuita brutal sau inghesuita de Iucratoarele Intre core a fost introdusa elibereaza 0 secretie care, ajunsa pe tegumentul lucratoarelor din [urul ei aduce, la celelalte lucratoare, o atitudine agresiva. Este un alt exernplu de multipla capacitate a unui ferornon : pe de 0 parte atractant pentru alblnele din sulta pe de alta ~ feromon de stress si alarma. Aleciinele sau substantele de cules sint 0 categorie de feromoni de natura necunoseuta, care au rolul de a permanentiza pe toata durata inflorir ii legatura floare-albina,

.- flo rea (albina indiana pitica, cea rna! mica albina ounoscuta, dadel1te un singur f.agure foarte mic prins de ramurile copacilor ; raspindita in India, Malaezia, Jawa si Borneo) ; - c era n a (eunoscuta ~i sub numele de albina indiana obisnuita, cuibul este format in eavitat! 9i euprinde mai multi Iagurt : raspindita in India, China, Japonia, Indonezla, Jawa, Borneo, Sumatra 9i D.H-S.S.Extremul Orient) ; - me 11 i fie a (albina melifera, cea mal ounoscuta !?1 eea mai raspindita. albina, explcatata de om pentru cahtatile sale productive; cuib format din cavitati inchise, pe mal multi faguri, ell un numar mare de Indivizi divizati in tre! caste: matca, trintori !'ii albine lucratoare).
GRUPUL DE ALBJNE MEDITERANEAN-OCCIDENTAL

SISTEMA1lCA

ALBINEl MEUFERE

Albinele melifere fac parte din: Regnul: Animalia (vletuitoars monocelulaee ~i pluricelulare au mod specific predorninant de hranira pe baza regnului vegetal). SubregnuZ: Nevertebrata {animale faracoloana vertebrala si fara sehelet osos intern). Increngatura: Artropoda (animale nevertebrate eu picioare articulate). Subincrenqatura : Mandibulata (artropode eu mandibule). Clasa : Insecta (artropode ell corpul alcatuit din irei segmente disdincte : .carp, torace, abdomen). . Subclosa : Pterigota (insecte care prezinta pe segmentela toracice 2' §i 3 pereohi de aripi), Orditnul: Hymenoptera (insecte eu aripi membranoase). Subordinul: Apocrita (himenoptere la care legatura dintre torace$i abdomen se face printr-o portiune Ingusta numita petiol). Gruipul : Aculeata (Insecte cu ac). Supmfamilia : Apoidea (insecte care-si hranesc progenitura cu polen ~i nectar floral). Familia: Apidae Subjamilia: Apinae (~m;ecte constructoare de cuiburi si care prezinta la a III-a pereehe de pieioare un aparat pentTllcolectat polen). Tribui : Apini Genul : Apis (albine care traiesc in colonii permanente si monogine ~ au 0 singura fernela ell organele reproducatoare dezvoltate capabile sa asigure perpetuarea, corpul acoperit eu peri rari si scurti), Specia: - do r sat a (albina indiana urlasa, cladeste un slngur fagure prins de stincl sau de ramurile diferi~ilor arbori ; este cea rnai mare albina; raspindita in India, sudul Chinei, arhipelagul indonezi.an 9i Filipine) ;
34

Albina bruna europeana este raspindita in toata Europa centrale §i nordtca cu preponderenta in Franta, Marea Britanie. Olanda ~i Germania de nord. Cercetarile biometrice au demonstrat ca este una !Ii aceeasi rasa cu Apis mellifica lehzenl ~i Apis mellirlca silvarurn. $1-a format prmcipalele insusiri morfobiologice ~i productive de-a lungul timpu1ui printr-o perfects adaptare Ia conditiile bioclimatice in care s-a dezvoltat. Un studiu mal amanuntit 0 apropie mai mult de rasele de albine din grupul afr-ican (Apis mellifica Interrnissa). Prezinta 0 tromps de dimensiuni mici, este Irascibila, destul de roitoare, productive si rezistenta la iernare in conditiile iernilor lungi. Cuprinde 0 singura rasa: Api.s mellifica melhfica, GRUPUL DE ALBINE
AFRICANE

Albmele cuprlnse in acest grup se caracterizeaza pr irntr-o talie mal mica cu tnsusiri biologice specifke din care arnintim : roire putemica si irascibi'litate aocentuata. - meHijica unicolor (eunoscuta ~i sub numele de albina de Madagascar, fiind raspindita numai in aceasta insula. Prezinta un corp de dirnensiuni mid. Insuficient studiata ; - mellifi.ca iniermissa (raspindita. in Africa de Nord. Se pare ca fa:ce lega1:.ura eu albina europeana, eu care se aseamana ca marimeccrporala, Propolizeaza excesiv) ; - mellifioa cdomsonii (cunoscuta !Ii sub numels de albina ga1bena afr+cana €ste raspindita in zona centrala a Africii, Foarte bine adaptata conditfiloj- de mediu, Corpul este mic, Roieste foarte multt si este foarte
agresivcl) ;

mellifica Lamarckii (cunoseuta sub numele de albina egipteana, este $i ea socotits 0 rasa de treoere intre albina africana !?i cea europeana. Are corpul mie cu abdomenul dotat eu peri desi albiciosi dlspusi in benzi late. Irascjbila si roitoare. Prezinta in afara rnabci! normale matcii produeatoar€ numai ·de trintora. Nu propolizeaza, nu formeaza ghem de Iernare, capaceste umed mierea. Se comports foarte bine in stupi sistem:atici dind 1amilii puternice. lncruci$8.ta .eu rase europene dB. prod1.J4i valJ.oro$i;

----------------------------------mellifiea capensis (dupa aspect nu se deosebeste cu nimic de albins europeana, prezinta msa 0 serie de insu~~ri biologice care (I deosebesc mult de aceasta, Printre acestea amintirn posibilitatea de acreste matei normale din OWl depuse de albine ouatoare dupa ce albinels au mit £ara matca. F'amiliile sint slaba eli capacitate produetiva redusa), GRUPUL IHANO-MEDI.TERANEAN

Leclia

Albinele cuprinse in acestgrup sint cele mai raspindite, Dator-ita illsu~ir:hlOiI' lor biologice si productive prezinta cel mai mare lnteres economic, faJpt care a contribuit la rasptndtrea lor pe toate continentele. Se deosebese urmatoarels rase: - melUfica sicula (cunoscuta ~i sub numele de albina siciliana, mica, de culoare neagra ; face legatura cu grupul african) ; - mellifica remipes (foarte blinda, foarte roitoare, capaceste umed mierea, de multe orr convietuiesc 2 matci mtr-o familie) ; ~ mellifica taurica (rasa adaptata Ia climatul mediteranean, arie de raspindire foarte red-usa) ; - mellifica cypria (irascibila, propolizarre pu ternidi, capacire umeda, in trecut em foarte apreciata pentru capacitatea sa productiva, acbualmente putin folosi,fa tOo productie din cauza Irasclbilitatii}: - melliiica syriaca (roitoare, deosebit de harnica, eu mate! prolince, Irasclbilitate moderate) ; - meUifica caucasica (prezinta cea mai lunga tromps, deosebit de produotiva, valorifica culssul pe timp nefavorabil, putin roitoare, deosebit de bl:tncia, fapt ce a Iacut sa fie raspindita pe toate continentele) ; - melli/ica ligustica (albina italiana '00 matci deosebit de prolifioe, roitoare, mari produeatoare de ceara, puttn rezistenta la ierni aspre ~i lungi, foarte nlspindita pe toate continerrtele) ; - meHifica carnica (albina carnioliana, bunda, eu inclinatie spre roire, eonstruieste multe celule de trintori, eapaceste mierea uscat ; raspindita in teats continentele) ; - mellifica carpatica (albina romaneasca, deosebit de bltnda, cu eomportare linistita pe fa.guri ~i reactie 1a fum, cu matci prolifics dar putin roitoare, productiva, schimba lini~tit matca, capaceste uscat mierea, p.redispozitie slaM Ia turttsag, bloeheaza euibu] in tirnpul eulesurilor de mare intensi1ateinsusire considerate pretioasa In conditiile climatice ale tiirii noastre, tendinta slaba de propollzare). [n cadrul aeestei rase se disting mai multe populatii sau ecotipuri oorespunzator zonelor bioclimatice din tara ncastra in care s-·au dezvcltat ~i la care s-au adaptat perfect. Deosebirn scotipul de : steps, munte, Cimpia de vest, Podisul Moldovei, Podisul Transilvaniei,
INTBEBARI
1. In ce canst<! ,,1 COTe este 8col'vl contraluZul cutbulw de pulet In diverse perload. ale .ezontL!ul ? t. Umldltllte, ven.tlWtle $1 wmperalurol in stup. 3. Partfcula:rftd~ ale Inrnllltiril 1<1 a!bino melifeTd. 4. Fagw·ele. S. Comunicarea In tamlllade alblne. B. Ce at! In,ele. despre "secretu!4 coel1lunil organi.smulu! social al albinei m~!tfers?

STUPII •.UTILAJELE ~I UNELTELE DE lNTREl'fNERE EXPLOATARE A FAMILlILOR DE ALBINE

$1

STUPUL
Stupul este eel mal important utilaj apicol eu rol de adapost pentru familia de albine, de depozit a1 rezervelor de hrana, recolta ~i container pentru transport, In natura aibinele - i!li cladesc cuiburile in scorburile din copaci, in crapaturile din stinci, in pesteri sau in alte locuri Ierite de vint, ploaie sau arsita soarelui. In ac€ste locurl omul a descoperit bogatia agonisita de albine ~i a recoltat .mierea distrugind familia. Odata eu dezvoltarea agrieulturii l';li eresterea vitelor omul s-a statornicit ~ia capatat 0 indeletnieire noua - eresterea albinelor -_ mai intii prin protejarea roilor gasiti in padure, iar mai apoi <it construit adaposturi primitive numite cosnlte-buduroaie, sttubee etc. In asamenea a~aposturi albinele _t;;i construiesc cuibul din faguri de ceara, situati Ia distante egale unul fata de altul, fixati de peretil adapostulul la fel ca in natura. Recoltarea mierii este Insotita de distrugerea cuibului ~i nu este posibila interventia omului pentru dirijarea dezvoltarii familiei de albine. Aceste mad Inccnveniente au fost inlaturate prin descoperirea ramei mobile de ditre Procopovici care a consrruit in Rusia primul stup cu rame mobile in anul 1814. in construetia stupilor cu rame mobile s-au adus permanent imbunatatiri astfel di stupii de azi reprezinta sinteza observatitlor facute de apicultori gensratie de generatie, ,In practice apicola din tara noastra s-au folosit in decursul anilor nurneroase modele de stupi eu diverse solutii constructive. Se rernarca asHel stupii Dadant, Langstroth, Gerstrung, Layens, Berlepseh, Voirnot etc. a apicultura moderna impune restringerea numarulul de modele d~ stupl ~i in special a fonnei si dimensiunilor ram ed, pentru a usura ctrcularea 9i folosirea materialului bielogie, pentru a putea utiliza procedee tehnologice moderne~i utilaje de mare productivitate :in practica stuparitulul industrial intensrv, 9i pentru a per mite executarea in productia de serie a stupilor. Tipizarea stupilor ~i standardizarea dimensiunilor a foot initiata in 'tara noastra de cafre Societatea centrale de apicultura in anul 1947 Iii a fost preluati'i. mai tirziu de Ministerul Agriculturii ~i de Asociatia Cresditorilar de Albine din R. S. Romania.

36

31

,Elementele care stau la baza oonstructiei stupilor ~i a elaborarit staadardelor pentru stupi sint: capacitatea stupului, forma si dimensiunile ramei, dimensiunile spatiilor de trecere pentru albine si distants intre axele fagurilor, Capacitatea stupuiu; este determinate de spatiul necesar dezvoltari! familiei de albine in perioadele de vir! din lunile mai-iunie, de spatiul pentru depozitarea rezervelor de hrana - miere si pa,stura f,ii de spajiul pentru depozitarea recoltei. Form.a si dimensiunile ramei sint determinate de eerintele familiei de albine pentru formarea ghemului de iernare, de utilizarea in conditii cit mai bune a caldurii din stup in perioadele friguroase f,ii iarna, de eeonornisirsa proviziilor de hrana f,ii de posibilitatea de a crsste 0 cantitate cit mai mare de pulet incepind cu luna februarie ~i pina in luna aprllie ~i dupa aceea, Pentru recolta rama trebuie sa asigure poslbilitatea obtinerii unei mieri de calitate superioara, In productia de stupi din tara noastra s-a pastrat oonstanta Iungimea ramei 435 mm pentru toate tipurfle de stupi. Ramele pentru cuib au inaltimea de 300 mm sau de 230 mm iar ramele pentru recolta au lnaltlmea de 162 mrn. In tabela 1 se redau dimensiunlle caracteristicile ale celor 3 tipuri de rame amintite. Dimensiunile spaiiilor de trecere pentru albine sint de 7,5 mm. S-a constatat ca albinele astupa cu propolis culoarele sau spatiile mai mid de 6 mm sau eompleteaza cu ceara spatille mal marl de 10 mm. Distosua dinire axele fagurilor este de 37 mm ~i a fast determinata prin masura tori efectuate in adapoaturtle naturale ale albinelor sau in adaposturi primitive cu faguricladiti Iiber de catre albine. Grosimea fagurilor C1.1 puiet '€ste de 25 mm, decl distanta intre fagurii eu puiet este de 12 mm. Distants intra fagurii cu miere este mal mica.
Tabela
OIMENSIUNILE :aA:M:ELOR IN FUNCT'IE DE TIPUL STUPULUI

STUPII

VERTICALI

Stupii verticali prtn oonstructia lor valorlfica felul de comportare a albinelor in conditii naturale ~i principille care stau la ~a~ ~ez:roltarE si activitatii productive a familiei de albine. Aceste prmcipn sint : dezvolta.rea pe verticala a familiilor de alblne, depozitarea I'ez~rvelo: de hrana - miere 91 pastura - deasupra zonei de crestere a puietului, extinderea in sus a supraletei de depunere a oualor de catre matca. Stupii verticali au rarnele suprapuse in doua sau mai multe ri~duri in intetiorul aceleiasi cutii sau in corpuri etajate, pot avea deschiderea deasupra sau lateral far ramele din Interior pot fi a9ez:ate in pat rece sau in pat cald, Ramele asezate in .pat rece sint .perpendl,culare pe peretele urdinisului iar ramele asezate in pat cald sint paralelecu peretele urdinisului, .•... _ .. La noi in tara se oonstrutesc 10 seru manurmatoarele tipuri de stupi vertical! : stupul multietajat STAS 8128-:-68 ,c~ :3 corpuri ~i mod~lul realizat de Institutul de cercetari pentru apicultura numit stup vertical avind corp ell 10 rame Dadant care utilizeazd in principal componentele stupului multietajat la care se adauga magazine cu rarna Dadant (~e magazin); stupul pentru pavilion apical; stupul_ ~ ,10~1 ell un corp .l11 doua magazine; stupul orizontal, Se mai executa ~l van ante ale acestora eu un nurnar reclus de elemente. Stupul multietajat STAS 8128-68'. Acest tip de ~tup (fig.. 13) ~ fast conceput de Langstroth ~i perfectionat de Root. Prin conceptia lui
/om

.......
:......ja?
~
r

dM

ai~

~ ~ rI

.s
_.lJl
':::1'1< ::;;:
..a

~~~ ~

'ripul ramel

Lun!(1mea.

mm

tn.llltimea.
mm

Supratat" fagurelul. mm

Capacitatea. kl mlere

U~

I~

~ ..

Li6'

Rama pentru R.ama pentru Barna pentru

cuib model Dadant cuib model Langstroth recolta (rama magazin)

435 435

300 230 162

114.5

max. 4,000 max. 2,700 max. 1,500

l

435

850 580

II
~.

Conetusli : Stupul este adapostul pentru albine construit de am. EI trebuie sil asigure condipi normale de vtata pentru albine conform cerintelor biologice ale acestora, sa alba spatiu pentru dezvoltarea ~amiliei pentru rezervele de hrana .'Ii pentru recolta, sa se cara:etenzeze pri~ simplitate in constructis pentru a fi usor minuit ~i transportat. Dupa modul in care se mareste cuibul stupli se clasifica In stupi verbicali, stupi rnicsti si stupi orizonta.ili. 38

III! I,
?J

II II It
.W1

T'.lo:

sa

Fig. 13. Stupul muW,etajat ST AS 8128-68 : I-fund (a-scobitura pentru tixarea. surturnor In tije; b-canal pcntru tije) ; 2-corpul; .:1mags7.1n· ~-ramll pentru nranteor : (c-tava hrAn1tor; d-plut1tor); '-<amil. de vent!lBlle; 6-POdi'iO~ separator : '1-podi~or: 8-capa"ul (e-acopertsuj d-e tabla) ; 9-blocul pentru urdllO-tncl1izlltor de urdmts ; (!-d1afragma ; g-rame) ,

ni$ ;

39

satisfaee eerintele biologice ale albinelor ~i permite omului sa dirijeze ell usunnta dezvoltarea familiei de albine, Avind in cornponenta sa rnai multe ccrpuri eu un numar relativ mie de rame de dimensiune mijlocie 435 X 230 mm face posibila aplicarea unor metode care accelereaza ritmul de dezvoltare a familiilor de albine, depozitarea rezervelor de hrana ~i inmagazinarea recoltelor de calitate superioara, Specific pentru Brest tip de stup este inversarea corpurilor, ndica operatia prin care corpul superior 'in care s-a dezvoltat cuibul farnili-i se coboara pe fundul stupului lji in locul sau se a!?aza corpul de [os cu fagurii got, Se creeaza astfel 0 zona in care matca are suticient spatiu pentru . d.epune,.r.ea oualor ~i se extinde eu. usurmta ere~terea. puiet~lui. In corpul de JOS asezat pe Iundul stupu IIll, puietul va eclcziona !?l va elibera celulele, Printr-o noua inversare cuibul famiiiei ajunge iarasi jcs astgurind spatiu pentru extinderea cresterii puietulut in sus in corpul eli Iaguri goi, Prin repatarea operatiei ori de cite on este necesar cresterea puletului se exti.nde mereu in sus intr-un ri tm qi pe CJ inaltime practic nelimitata. Spatiile mid dintre rarnele diferitelor corpurl permit 0 comunicare usoara a albinelor in ghem, lueru deosebit de important In timpul iernarii eind aLbinele pot transmite usor hrana de In un interval la altuI. Volumul stupulul poate fi marit prin adaugarea de corpur! dupa eantitatea de puiet depus de rnatea, Aceasta nu perturbs dezvoltarea normals a Iarniliei deoar ece corpurile au volumul mic, In situatii de cules intens, prin adaugarea de oorpuri pe linga dezvoltarea familiei se asigura ~i reeolte bogate, Ingrijirea Iamiliei de albin" se face prin minuirea corpurrlor, fapt care reduce Icarte mult rnunca in stupina. Stupul multletajat se compune din: fundul, corpurile, ramela pentru faguri, rama de ventilatie, podisorul, podisorul separator, rama hranit or, capacul, sisternul de impaehetare, bloeurile de redueere a urdinlsului $i sipca de inchiderea urdinlsului, La constructia stupului s-au pastrat dimensiunilecaraderiostice: 20 mm intre fundul stupului Si Ieatul de jos al ramei, '1,5 mm Intre rame si peretele stupulul, 10 mm intre ramele din corpul inferior si cele din corpul superior $~ 10 mm in tTe leatul wperior al ramej ~i podiqor, Fund-ul este format. dintr-o tabUe de scinduri eu grosimea de 20 mm incheia.te in fait $i montat€ intr-o rama pecare se a~aza latul'ile <:orPUllli, Dimensiunile fundului slnt de 550 X 420 X60 rnm Frio aiiiezarea cnrpului pe fund se formeaza in partea din fata un urdiniq lung de 380 mm ~i inalt de 20 mm. Fundul fiind eu 60 mm mai lung decit corpul creeaza in parteOi din fata 0 suprafata neaeoperita eare are rol de scindura de zbor, Corpul este formut din 4 pereti de scindura eu grosimea de 20 mm fneheiati in tincuri. Dimensiunile interioare sInt de 450 X 380 X 245 mm,

peretii ~in fata 'ii spate au la partes superioara pe toata lungimea un falt?bhc armat cu tab~a zincata sau cosltortta, pe care se sprijina umern t'~melor. La exterior peretit frontal! au cite 0 scobitura care are rol de miner. Podi$?TUl este 0 tablie din sctndura eu grosimea de 15 mm montata intr-? J:ama care creeaza pe a parte 0 suprafata plana iar pe cealalta o adincitura de 5 mm, Prin ~~ezarea ~odi~orului pe corp ell adincitura geasupra rame,lor se fo.rmeaza, un spatiu gol de 13 mm in care se pot. mtroduee plact de zahar candi sau turte de hrana, Pe una din Iaturl rama podisorului are un mic urdinis prin care se elirnlna iarna vaporii de apa. .
~Od~$OTUl s,epara~o: ~e 0 const~uctie asemanatoars eu podisorul prop,rlu-zis deserts mal, rnamte, Deosebirea consta in faptul ea tablia are gJ.'o~l~ea de mrn ~l in centru are 0 fereastra dreptunghlulara 8COpenta en pl~a de Simla, Rama are pe trei laturt ctte doua urdinise pe 0 parte ~l pe alta acoperite eu cite 0 bueaticA de lernn in forma de pana.

19

Acest podisor se utilizeaza in cazul edapostirii in acelasi stup a doua familli de albine sau a unei familii de baza lji a une] Iamilli ajutatoare,

!t?ma d~ ,?entil,atie are rolul de a asigura in timpul transportulul o aeI',ls:r~ ~ufl<=lent~ pentr~ familia de albine Iii in acelasi timp sa nu permita iesirea albinelor din stup, Pentru aceasta pe un cadru de lemn este fixa!El t:s~tura din sirma zincata, P€ laturile longitudinale sint rnontate .doua ~l'pCI ~e. lemn cu sectiunea de 50 X 35 mm ale caror capete au CIte 0 taletura de .20 mm in care se fixeaza capacul, Intre capac Si eadrul pe care este fixate. tesatura de sirma zinca ta ramine 0 fanm latii de 20 mm care aslg11ra 0 clrculatie sufieienta de aer. Hriiniiorul este format dintr-o rama de lemn cu dimensiunile de 490 X 420 X 60 mm in interiorul carnia se ana 0 tavJ din tabla zinca ta eu ,doua, compa~t.imente: Tava. se sprijina pe doua ~ipci fixate In scobiturile din peretll ramer, !n fiecars compartiment sint gratare de lernn care. plutesc in sirop 'ii sustin albinele in timpul hraniriL Capacitatea maXln1a a hran itorului este de6 litrt Rarna hranitorului se poate .a~eza in timpul transportului intre corpul superior $i rama de ventilatie pentru a forma un spatiu de refugiu pentru albine, De asemenea prin o~ezarea sa intre fUnd lji corp permite i'Olosirea r8melor de cuib, ell dimensiunile de 435X300 mm. Toate elementele enl.lmer·ate pina acum aU gaud pentru tije pe partile laterale. Capacul se comP!lne dintr-un 'cadr~ d":, lemn qi 0 tablie cugrosi~ mea de 10 mm acopente cu tablA galv8mzata, indoiU pe piirtile laterale pe ,~, layme de 20 mm. In interior oapaeuI are montat patru ~ipci de s~nJm mtreeare este prevaznt un loea~ pentrn eapatul tijelor lji pentru pmlite flutur·e,
Capaeui se sprijinA pe podi!ior lasind un spatiu in care s.e pot, a§eza 5sltelute. plac:i de polistiren snu alte materiale izolante,

40

Ramde sint cadre de Iemn in care se fixeazii Iagurii artificial! din ceara de albine care sint crescuti formind fagurii cuibului sau iagurii pentru rezerve de hrana sau I"€oolta. Blocui de urdini~ este executat dintr-o sipca de Iemn ell dimensiunile de 20X 20 X 380 nun. 'I! I Pe 0 latura are 0 adincitura de 153X 9 mm Iar pe cealalta larura FiO· 1~. Rama de corp 435 X 230 110m. o adinciture de 50 X 9 mrn adica doua pozitti de asezare, fiecare corespunzind Ia 0 dimensiune de trecere pentru albine, lnchiziitorul de urdini$ este 0 ~ipea de lemn eu sectiunea de 15X 35 mm care are la capete cite un umeras ce se sprijina pe rnarginile fundului si are rolul de a aeoperi urdinlsul la transport. Sistemui de impachetare este format din doua tije metalioe ell sectiunea rotunda, 0 7 mm prevazute Ia un capat cu filet iar la celalalt cu 0 gaura de 2 mm diametru, doua piulite fluture, doua plaeute din tabla de 2 mm si doua splinturi, Placutele de tabla se fixeaza in scobituril€: prevazute in rama fundului, . La impachetare tijele se introdue in gaurile din elementele stupului pina ce gaura 0 2 din capatul nefiletat depaseste placa de la fundul stupului. Se introduce apoi in gaura splintul, In final se insurubeaza piulita fluture pina se string bine elementele stupului. Deasupra se aseaza capacul in pozitie normala, Aprecieri astiprt: stupului multietajat. Aoest tip de stup are 0 constructie slmpla unitara care satisface pe deplin cerintele biologice ale albinelor si permite ornului sa dirijeze eu ~urinta dezvoltarea familiei de albine. Avind ramele asezata in corpuri suprapuse face posibila aplioarea unor metode care accelereaza ritmul de dezvcltare a familiilor de albine tar in conditii corespunzatoare asigura depozitarea rezervelor de hrana ,!ji recolte de cali tate superioara, La transport face posibiUt aplicarea procedeelor moderne de paletizars iar albinele au conditii corespunzatoare de existents. Privind operatiile de extractie a mierii permite mecanizarea avansata in cadrul unitatilor apicole Industriale. Se recornanda ca un stup al viitorului. Stupul RA 1001 (fig. 15) ofera condltii bune pentru dezvoltarea familiilor de aibine si pen tru valorifiearea culesurilor de nectar, polen, etc. Are 0 constructle cornpaeta robusta, partile componente imbinindu-se foarte bine, prrn adoptarea Ialtului. Stupul RA 1001 se compune din fundul stupului, corp cu rarne de cuib eu dimensiunea de 435 X 300 mm, unul sau doua magazine cu rarne de recolta cu dimensiunea de 435 X 162 mm, podisor, capac. soindura de zbor ~i diafragma,

~.

~1~~

__

·1

...

0
~1.?!1
lzie r-'OJ;'
..,le,

0
~ ~ ~
Ji';

-fU' ~ ~
-,
"I

,12 _

!.~

~I~
J

t!cJt
-

·_f_S9t;

"

»:

l\li
! '.'?/;"

II
I

".,~

A -se<:t!LI.ne

Fig. 15. Stuput RA 1001 : Iungrtudtnala ; E' -·-sectlune transversata .

Fwnd.ul este format dintr-o tablie din scindura de 20 rom montata intr-o rama cu grosirnea de 63 mm. La marginile ramei este prevazut un falt pentru a se asambla cucorpul, Prin constructia sa Iundul permite Intoarcerea, utilizindu-se astfel ambele suprafete. Dirnensiunile fundului sint 446X519x63 mrn. In parte a din fala fundul este prsvazut cu doua sttrturt in care se fixeaza soindura de zbor lar pe laturi cu cite un ctrlig de fixare de care se prind dispozitivele mcntate pe corp perrtru imp3cheta,rea stupului in vederea transportului. Corput are peretii front-ali grosi de 35 mm iar cei Iaterali de 25 mm. La parte a superioara ~i In cea inferioara au falturi pentru asamblarea eu celelalte pies€ componente ale stupului (fund, magazine, capac). La interior in partea superioara peretil frontali au falturi armate cu tabla zincata pe care se sprijina ramele iar la exterior au minere scoica. Dimensiunile exterioare ale corpului sint 524 mm lungime, 446 mm latime si 312 mm inalttme. Magazinul are 0 constructie asemanatoare cu a corpului cu deosebirea ca inaltirnea este de 175 mm. Podisorut este 0 tablie din scindura ell grosimea de 10 mm montata intr-o rama, Deplasat fata de centru are 0 Iereastra in care se mcriteazii hranitorul sau in llpsa acestuia un capac. Capacul stupului se compune dintr-un cadru de scindura groasa de 25 mm si 0 tablie acoperlta eu 0 invelltoare de tabla galvanizata. indoita pe partile laterale pe 0 latime de 20 mm. In partea de jos,.le interior, rama capacului are un faIt cu inaJtimea de 40 mm in care se a~aza podi$orul E,li faltul din par-tea superiora a corpului sau magazinului.

42

43

F
In fata ~i spate, pe bonta latimea are douA deschideri ({ante) inalte de .3D nun, aooperite cu tesatura de simla .. La mijlocul fantelor pentru ael'1~ire sint m~ntate.la exterior cite u':l drlig de 'care se prinde sistemul de fixars folosit la impachetarea stupilor in vederea transportului, In capac sub fantele de aerisire este montati .0 rama din :;:lpci de Iemn pe care este fixata pe toaU:i suprafata tesatUl'B de sirma. Dimenslunfle exterioare ale 470 eapaculul sint identice en ale eorpului, numat iinaltimea este de 170 mrn. Rama de cu.ib are dimensiunea de 435X300 mm (f~g. 16). Ramo de magazin are dimensiunila 435X162 mm. Diafragma. este Iormata dintr-o tablie de lemn groasa de 15 mrn inchisa intr-o rama. In Fi.O· 16. Ramll decuib 435:;< 300 mm. paetea de jos, muchia diair:agmei este te~ita, dimenslunlls dlafragmel Slnt de 435 mm lungime, 315 mm inalti-me ~i 15 mm grosime, Scindura de zbor are hmgimea de 446 mm si Iatimea de 60 mm .. ln ~<ecriune are forma de pana pentru a permits seurgerea apei in timpul ploii, Pe suprafata inferioara are fixata 0 ~ipculita eu profil de lOX 10 mm eu care se astupa urdinisul in timpul transportului, Fixarea scindurii de zbor in timpul transportului se face eu doua fcreibere montate pe peretele din: fatA al oorpului, Stupu] vertical realizat de l.e.A.- (fig. 17~i 18) se compune din fund, corp, magazin, podisor hrAnitor, rame de cuib cu dimensiuntla de 435X,300 rnm, rame pentru magazin eu dimensiunea de 435XJ62 rnm, bloc pentru reduceraa urdinisului 'ii Inchizator de urdinis, :Fundul. stupuhLi, bloeul pentru reducerea urdinisului jn inchizatorill de urdinis au aceeasi forma I}i dimenaiuni ea la sbupul multietajat, Magazinul I}i oorpul au Iunglmea de 490 mm, latimea de 420 mm ~i inaltimea de 175 nun respeetiv 312 mm in care se pot introduce cite 10 ral?e. La partt:;a superioara Ia douaeolturi opuse sint montate coltare rnetalice pentru fixare, La eelelalte colturd P€' faieteLe peretilcr .siut enontate cite 0 placuta de tabla. Podisorui hriinitor este format dintr-o rarna de lemn cu dimensiunile de 490 X 420 X 60 mm, cu fundul din PFL, impregnate 10 paraffna, La interior are trel compartimente paralele separate prin ~lpc1 din lemn. Compartimentul 1 comunlca cu eompartimentul 2 printr-o fanta. inalta de 10 mm situata la partea superioara a slpclt care le desparte. Compartimentele 1 ~i 2 sint acoperlte ell un capac din PFL care nu lasa alblnele sA Iasa in exterlorul stupulut.
• A.

14

:-?~~--/~
~
9
7

"""''''-+-- 5
4.

Fig. 17. Stupul vertical

componente:

# partite

l-Inchlziitol" de urdtnts ; l!--bloc redu"lito: de urdtnis : :l-fuudu] stupulut ; _corp; ;;.-slstem de tmpachetare; 6coltare: 7-dlafragma: S-rama pentru cUib: (l-mag"ztn ; l&-rama. pent1;u rnagaztn : ll-cllpac b.rAnltor; 12-hrilnltor podl~or; 13-capacul stupulul: 14-1nvetttcare.

Compartimentul 3, neacoperlt eomunicA eu compartlmentul 2 printr-o fanta malta de 3 mm situat!i 1& partea Inferioad. a ~:pcli care Ie desparte. 81ropul din comparthnentul 3 pl!l.trunde astfeillil in eompartimentul 2. Albinele intra din stup in hranltor printr-un orificlu rotund situat la mijlocul comparttmentulul 1 ~ ajung in eompartbnentul 1), unde consuma siropul. Aceasta face poslbilia utllizarea acestul element ca hranitorllii podisor. CapactU are dimensiunile inJteruoare mai marl ell 3 mm deci<t ro:tpul pentru a eompensa dila:tari1e datorate umidiJtatili. 6tupul vertical prin consteuctia sa permlte combinarea mal larg.a aelementelor de stupi standardizate, inlesneste modelarea stupului ~i a volumului interior destinatfam1l1el de alblne, dups eondltitle foarte variate ale clime! .,1 zone! de cules iiI In acelasl timp face posibila 0 trecere rapid! de 18 tlpul de r&ma 'bangstroth la Dad ant· ~linvers.
ORIZONT An

STUPUL

}l.llline

~ I. C.A..

lnst! ttl tu I de cerceUi.r1 pel>trn .:lin Republle .. Soellll1Btli Row AnIII.

aplcu lturli

8.'

Asocla I:Ie1

CrlllllclWrll.Ol'

dill

Stupul orizorual prezentat in fig. 19 ~i 20este un adapost pentru albine format dintr-o incapere paralelipipedicii in care ramele stnt asezate pe un singur rind. Piir{ile componente ale stupului siut: eorpul stupului, rarna, podisorul, capacul, bara de fixare ~i echipamentul stupului, La acest tip de stup cuibul se formeaza central pe mal multe rame, Lateral in sting a ~i in dreapta cuibului sint asezate ramele pentru depozitarea rezervelor de hrana, Marimea cuibului si crearea spatiului pentru depozitarea recoltei se face in directie orizontala prin adaugarea de rame conform tehnologiilor de crestere, Albinele depczlteaza 'nectarul incepind din partea superioara a rsmelor iar in perioadele de cules abundent extinct contlnuu aceasta zona ~i in celulele din care se nasc albinele fapt care determine cobotlJ.rea zoriel de erestere a puietului, Simultan eu depozitarea nectarului trebuie sa continue cresterea de pillet pentru a pastra potentialul famillet Spatiul necesar pentru ouatul matcii, pentru eresterea puietului ,i pentru depozitarea rezervelor de hrana se creeaza prin adaugarea de 45

44

I r-----"'" " I ~l' - -- ,

.\t,.~

-------1 _.

III

J
~

L~'
»1:
B. -

f j.

"
[I'>

.~
". sectiune

t=-capacur

Fig. 19. Stup Qr1;Wnta.l STAS 4170-68 :

: 2-bara

Fig. 20. A. -

sectiune longitudinaZii. transversaUi.

fixare; 3-dlafragma; (-pod1$orul ; 5-rama pentru faguri; 6-corpUI stupuluf :

de

dura de zbor,

7-sc!n-

b)

___

";(.11=--

aJ

Fig. 18. Stupul vertical; aJ - sectiune longitudinaUi b} sectiune tran.sver-

sa Ii'!

rame, cu faguri crescuti sau rame cu fag uri artificiali care sint apo! crescuti de albine. Pentru productia de ceara se adaugi'i rame claditoare. La venirea iernii cuibul familiei de albine, oeupa partea de jos a rarnelor acolo unde fagurii sint Iiberi de miere ~i pot oferi spatiul de eresterea puletului. In partea de sus a ratnelor Cll puiet :;;i in ramele laterale de la marginea euibului se ana proviziile de miere ~i pastura, Pe masura ,ce mierea se consuma in tirnpul lernii ~i in special primavara, cind familia de albine este in plina dezvoltare, spatiul ocupat eu provizii se restrings in favoarsa spatiului de erestere a puietului iar matca depune continuu oua in spatiul eliberat asigurind astfel dezvoltarea familiei. Stupul orizontal a fast standardizat in anul 1953. Standardul de stup orizontal STAS 4170-53 a fost revizuit in anul 1962, in 1968 ~i in In prezent in productia Cornbinatulu! apical al Asociatiei Crescatorilor de Albine din R S. Romania se aila si stupul orizontal conform STAS 4170-75. Dimensiunile interioare ale acestul tip de stup sint: 780X450X330 mm ceea ee astgura un velum uti! de 115,83 dm", Capacitatea stupului este de 20 rame eu dirnensruni de 435 X 300 mm model Dadant. Dimensiunile in detaliu slnt prezentate in sectiunile transversala 5lilongitudinala prin stup in figura 20. Corpui stupului este 0 cutie paralelipipedica deschisa la partea superioara executata din cherestea de rastnoase, tei, plop sau alte esenje , 46
1975.

moi, Peretii corpului sint incheiati in fal] jar fundul este fixat in cuie, fapt care asigura 0 soliditate mare. Peretti laterali au grosimea de 30 mm, In partes de sus au un falt dublu pe care se sprijina umarul ramelor si respectiv podisorul, Ursiinisei« de forma dreptunghiulara slnrt situate pe peretele din fata. Dimen~i unile urdiniselor sint de 300 X 20 mrn respectiv 150X 20 mm. Fleoare urdinis are soindura de zbor articulata care se poate rabate in sus pentru inehiderea acestuia la transport. Pentru reduce-rea urdlnisului sint prevazute blocuri rsducatoare de urdinis, adica doua sipci paralelipipedice ajutorul car~r.a. se I'edu~e intrarea albinelor in funetie de temperatura, puterea familiei de albine etc. Distanta intre leatul de jos al ramei .~i fundul stupului este de 20 mrn, distants intre rame si pereti este de 7,5 rnm, iar distanta Intre leatul superior al rarnei si podisor este de 10 rnm. . Capacul format din cadrul 91 tablia superioara este executat din cherestea de rasinoase, tei, plop sau alte esente moi, Tablia are ~~ exterior 0 invelitoar,e de tabla care protejeaza stupu1 de intempern. Capacul se monteaza pe peretele din fa Vi al corpului eu doua bal~male. In partile Iaterale ale capacului sint doua deschideri pentru aensire acoperite cu plasa de sirrna. Intre podisor 9i tablia capacului este un spatiu de refugiu pentru albine in timpul transportului, Podisorui este format din sase scindurele eu dimensiunile .. d~ 484 X 130 X 10 mrn care acopera cuibul. In timpul transportului familiel, sclndutile se string pachet ~i se fixeazii cu aju!orul ?arei d~,fixa.r~.. . . Rame[e sint cadre de lemn in care se flxeaza fagurn artificial! din ceara de albino si sinrt crescuti forrnind fagurh cuibulul sau faguri pentru rezervele de hrana sau recolta. In figura 21 sint prezentate rame~e cu dirnensi unea de 435 X 300 mm, standardizate in STAS 4.170-75 utilizate la stupul orizontal.

:ll

47

. Echipamentul ~tupu,luj, e~.te format din dou.d diafrag'1'l1e; diafra . pen tru red ucerea cuibul UI si diafragma separa toare, gIna Diafragmele slnt executats din Tame. de lemn grease de 15 nun ;in care sint incadrate panouri de PFL,. Diafragma separatoare are ~ rolul de a diviza spattul interior aJ: s~upUlui ..i,n douB compartimente dind posf?~~itatea de a se adaposti doua familii sau 0 familie de baza ,~i Una ajutatoare intr-un stup, . "48 Aprecieri asupra stupulUi oriFig., 21. Diat'l'agma pentru 'I'educerea zontal: acest tip de stup are greuta, cuibului. tea relativ mare ~i volumul fix, fapt . .. .. care limiteaza dezvoltarsa farnills]. . . Deseor! .se creeaza situati] cind spatlul este prea mare pentru 0 smgura famlll~ ~au pres rmc pentru adapostirea a doua familii de baza sau a unei Iamll~I de bazu ~i a unsi Iamilii alutatoare. In ;" oncluzis ~t_upUl orizon tal utilizeaza spatiul interior eu randac m~nt sc~zut, necesita efol'turi suplimentare pentru transport .;Ii nu perml,te apllcar,ea. unor .metode moderns de stuparn mal ales in unit~tne apicole de tIP lrttensiv.
1----4,., H-

Pe baza sasiului se monteaza compartimentul pentru stupi. Compartimentul pentru stupi si oompartimencul pentru Iucru sau odihna sint adapostite intr-o consTIruetie din lemn 'Ii metal de tip caroserie care este prevszu tii cu supcrti pentru stupi, deschideri pentru urdinise, sistern de fixa.re a stupilor, usi $i capace de aensire, Comparti.mentul pentru lucru$i odihna are de asemenea amenajari corespunzatoare (masa de lueru, pat, l'€zervor de apa eurenta etc.). ..
PavUioanele apicoie mobHe

FiQ, 22. Pavi.lion

apicol.

_. ~ smtasemana.toare constructiv ell cele descrise mai inainte cu deosebirea ca nu au sistemul de rulare oi suporti eu inaltimea reglabiHi.
de Up cantam€r Stupu~ pentru paviLion apicol

.....

PAVILIONUl APICOl
Pavi.lionul apicol este 0 incapere din zidarie cherestea cherestea st metal sau~lte mater-ials in care slnt adapostiti 'temporar ;au permanent un numar de stupi . ~av~lio~nele, apicole au deschiderl catre exterior pentru f1iecare s~up !a~ ~n tnten_or au spatiu suficient pentru ca apiculsorul sa poata v~'Z,lta ;;J Illte.rvem la fjec~.re stup, In functie ge nivelul de dotare pavilioanels apicole au spatlJ pentru Iucru odihha sau alte amenaJ'ar' . ins talatil , ' . ... . .. l';;1 Pavilioanele apicole pot fi fixe sau mobile, .Pavilioa!lele, apic,ole mobile pot fi autonome adka montate pe remor~ _eu ~a~lU iiI roti :=Je rulare proprii sau de tip container care se tncai ca eu sistem propriu s,au cu macaraua incamioane .;;i transportate in pastoral sat pe vetre de remare, z ,P~avilioan~le api:-ole mobile au 0 raspmdtre mal larga deoarece elimina operatiils de mdr.care .;;i descarcare a stupilor Ia trans-poIltul i pastoral, ~s~~ura 0 pregatire pentru drum rapida :;;i f.ira. efonturi din.~ astfel Pos!~lhtatea, valorifi:ari~ superioare a eulesurilor de nectar. P~vzltonul apl.co~ moblt (jtg., 22) eu sistem de Tulare autonom se cornpune din baza cu slsterr: de, ru~are, con:~im€ntul pentru stupi, compartimentu.l'pent~ .lucru 011 odlhna cu dotarile rorespunzatoare?i stupi] penteu pavilion apicol., B?za eu sistemul de rulare este 0 e.onstructie. me:alica robusta tip r~m.orca pe care stnt mor:.tate axele cu rotI, suspens13, s;}stemul de frinal'e ~ slstemul de traetare $1 O'uplare la vehiculul tragator. 48

(fig, 23) aroe 0 constructde deosebita care sa corespunda oerintelor stuparitului pavilionar . . Princlpalele eondtttt Impuse pentru aeest tip de stup siIllt : constructle compacta eu Inaltime.a cit mal micii care sa. utilizeze velurmd interior eu maximum Ide randament : sa a:iba spatiu suficient pentru depozitarea recoltei ; sa. asigurs 0 aerisire :;;i 0 ventila~ie corespunzatoare purterii famihilor de albine pe CaJr€ Ie adaposteste : sa FiQ, 23, StupuI pentru plwHionur permita. 0 manevrare usoara Ia viziteapico!, Ie ~i Intsrventiile care se fac in tlmpul sezonului aetiv: sa se poata fixa rapid !in timpul transportului, Cautind sa indeplineasca cerintele aratate mai sus I.e.A. a realizat st.upul pentru pavilion apicol S.P.A. 1 care se compune din corp cu fundul fix ';;1 11 rame Dadant (435X 300 mm), magazin cu 11 rame cu dimensiunile de 435 X 1162 mm, pod isor sita de ventilatie, seind ura de zbor ~ bloc reducator de urdinis, Corpul stupului are pe peretele frontal opus urdinisului, 0 fsreastra acoperita pe partea tnterioara cu tesatura din sirma zincata care opreste trecerea albinelor iar Is exterior olt'Jita mobila, Prin desehiderea usitei se asigura 0 ventilare corespunzatoare, Pcdisorul sita de ventilajie, este format dintr-un podisor si 0 rama de ventilatie montate Is 0 distanta de ,10 mm prin interrnediul a 2 sipci. Asezat cu podisorul pe corp sau rnagazin ve inchide etans stupul, Asezat eu rama de ventilatie pe corp sau magaztn opre1?te trecerea albinelor dar, permit.e cil'culatia a·e-rului. Acest sistem asigura 0 bunt1 ventilatie in timpul transportului ant de necesara alhinelor.
.( :Manualul aplculto:.-ull,1!

49

UNELTE FOLOSlTE IN MINUIREA ~I INGRIJIR6A FAMllIlLOR

DE AlBIN£

. Dalta apjcola (fig. _ ~4) este de forma unei tije eu grosimea de 3--4 mm, eu capetele latlte ~1 as'CUtIte prelung. Unul din capete este Indolt In unghi drept pe 0 lungime de '20--,25 mm. , D~lta apicoIa .se f{)lose~t~ .la despri~d erea elemen telor stupului (cory~n, rame, padl~oretc.) Iipite de albine cu propolis sau ceara Ia c~ratl;ea propollsului sau a cedi de pe rame, peretii' interior] ai stupului, dI8fra gme etc, .
l

.. Afumato~l :ste un aparat in care se ard fara Hacara. diferite rnatena~e .(~~e, la~ca) lema putred etc.) pentru a produce mult fum destinat hm~tml albinelor (fig. 25). .

Fig. 25. AlumiHor Pia· 24. Dalta apicolu.

1-

capac : 2; - pahar ; 3 - corp : ~ _ suport de J~llt1.U".1I. s - [ollie cu burduj, ;

ttl.l'icoi STAB 4359,77 ;'

Afumat{)rul se compuns din corp, capacsi foale. . . ..CormLl are forma cilindrldi, este confectionat din tabla ~i la partea mfenoara. ~re un gratar ;are imparte interiorul in doua compartimente. In cO!?partlmentu~ sURenar mal mare se Introdue matertalele destinate arderti La unele tipuri de afumiHoare combustjbiluj sa introduce Intr-un pah~r di~ tabla zincata situat in compartimentul superior. Compartimentul mf~nor. formeaza un .spatiU Uber unde pA,trunde printr-un orificru lateral jeturile de aer trimlse de foale. .

aerul spre corp, Foalele mnt fixate pe corp eu ajutorul ~~~i sU;port metalie as1Jfel ca orffiiCiul din corp sa Ii; situar i~ fata O:lflCl~~'lli. La unele tipuri de afumatoare foalele gmt lnloellite cu dlSPOZlti'V€ eleetrice sau mecenlce icare imping aerul neeesar arderil in interiorul ccrpului. Poentru prcdueerea fumulul sint ~i aparate tip spray care €Vaoueaza sU'bStante fumig€.ne prin duza, Masca apicoHi protejeaza caput ~i gitul purtatorulut de ataculialbinelor !}i in acelasi itimp permite o vizibilitate buna, Ea se confectioneaza din diferite materiale :;;i in numeroase modele. Masca metalica se executa dintr-o pIasa de sirrna bombata, ovotdala dupa forma tetei, en marginile imbracate intr-o rarna de ,tabla de care se prinde 0 pinza in trei colturi. Aoest model de masca este fearte rezistent dar se incalze~te repede vara ~i nu per-mite stergerea transpiratlel, Masca cu pii.Uirie este formata dintr-o pflmrie de pinza alba cu borurfle largi sustin ute de un cere de sirma, inconjurata 18'teral 9i in spate cu pinza, In fata are 0 piasa neagra din par de cal, bum:bac S8lU material plastic. Sint modele de ma~ti Ia care plasa inconjoara bomrile complet. Echipamentul de ruoru al stuparw.'Ui rnai cuprinde halatul san sortul, eonfecV,:Fig .. 26. Mascd api.CQUl tip nata din pinza alba sau de ouloare deschisa, calota (tara pfnza). manusi pent:ru persoanele care suport:a greu. .' •. .. intepaturilf' $i bocanci, Halatul trebuie sa alba elastic Ia mmeClil nasturi care sa aeiguee inchideree pina 14 git astfel ladt ~ nru permita,p~trtmderea talbineler. Dupa caz halatul se poo·teinloO'lll cu sa.Zopetd din doc sau combinezon.
dlri.jeazA
y ¥

Yapa:tt_l este .confectionat din tabla, are forma tronconica san de calata sfenca, terminat cu un tub inclinat spre lata prln care iese fumul. &te montat pe earp prin intermediul unei balamals. Foalele sint formate din doua sctndursla aldturate la un capa.t !?i d~partate Ia celalalt astfel ineit sa formeze un unghl ascutit, Fe marginrl:e sctndurelelor este montat un burduf din piele sau spalt velur iar intre ele se ana un resort care Ie tine departate una fata de cealalta, La partes de jos una din scindnrele are un ori ricin prin cars sa
y

Fig. 21. Masca apicola.

. CtL pdlu;-ie.

50

51

Perla apicoJli ajuta la tndepartarea albinelor de pe ~up:rafete1e fagurelui fBlia sa Ie omoare sau s~ 1;= ~atameze. Corpul peniei esrte de forma unet srpci ell profilul de lOX12 mrn PeZ:l foart: h:ngi din par de cal sau din ma~ terial plastic smt ~ezate pe un singur " d Fig. 29. Perle apkoUi. o lungim~ de oca. 2?O rnrn (fig. 29). rm , pe lu l~psa periei se poate folosi pana de gi'sdi. Ladita pentru transportat rame este . cesar in criee stupina format din . un mic ~i usor container ne ... C ' corp ~1 capac orpul se confecti-oneaza din plaoaj . PF ' •. stinghii de lemn, Spatiul intern cupI"inde sa6u a L l(n43ta5Tl't.eolturi cu La ~ r me . X300 rnm) respeotind distanta .fn:tre rame de 12 mm ~i dlstanta intre pereti de 8. rum: La partea infurioaTa are un rme urdinis pentru a putea ~ utilizata ca nudeu temporal' tar la exrteni'or are minere sau 0 o~inga. C:apacul confectionat tot din placa] san PFL indhide etans corpul,
w

leciia

ORGANIZAREA

STUPINEI

MARIM6A

UNEI STIUP.[NE

Gr~ti~ despa~titoare (fig. 1'30) se a~·eaza ~n .~tupl pentru a opri t~ecer~a n~atcll ~n a trintorilor lasl~d hbera trecerea albinelor Iucratoare. Pentru aceasta un element metalic sau din materia;! Fig. 30. Gratie despartitoaTe. plastic ell orifici! de 4 9 mm L' se inchideintr-o rama d~ lemn . a stupul orizotua; gratia despartitoare are form " ..' dlafragmei separatoare 1a care tablia din PFL t a .~~ dlmenslUmle din metal sau material plastic. es e, Inloeulta eu un gnlta·r
A •

La stupul multietajat si vertical ti d " dimensiunile podtsorulul Ia ~are tablia ~~ lap':G'!,L€spart!to are. for:na !?i are l sus amintit. . u: s-a In ocutt ou gratarul Are d~~:~i:tli!O:~:~~n~tf~~~z:upent~ m~Ular~ba producpei 435 X 230 mm i latime d rame e. e CUi 435 X 300 ultimul fa~ure eu ;uie~ Se. l~tr~duce in tirnpul Introducs din nou " .' ~ e ~ons ruit se recolrteaza in stup. La aceasta rarna nu se monteaza fagure de ceara. mm sau culesulut ~i apoi se artificial.

lin.ga

~~gr:::i

INTREBARI
1. car~ sint pteSele componente ale stupului multtetajat ? 2. Vanante!e de stup; verttcaU cu magazine din CiTCU!tul 3. CaractertSticile lIPec!fice ale stupului R.A. 100l. 4. In ca canst"" aVlmta:le!e stusnior verticali ? 5. StuPU! orizontal - echlpamentu! COmp!et. 6. Dispoziti!Jele de asigurare a ventilatiel la dtferfte 7. Care este echtpamentu! minimal de protect!e ? comercta' A.C.A.

sistema

de stupi .

Sintem obisnuiti ca atunci cind vorbim despre albine ~ despre cresterea lor sa ne gindim 'in prirnul rind Ia miere, ceara ~i alte produse. Ori se /iltie ca folosul eel mai mare pe care-I aduc albinele este polenizarea florilor, Acesb folos creste cu ant mai rnult in zilele noastre cu cit prin socializarea agriculturii ~i trecerea Ia metodele avansate de munca, cum ar Ii prelucrarea terenurilor mad fara haturi, aratul laadlncimi peste 20-25 ern, folosirea ingrasamintelor, ierblcidelor ~i a insecticldelor etc., sint distruse insectele care luau parte 5n afara de albine 1a polenizarea florilor, Din aceasta cauza.la stabiltrea marimi! unei stupini se vor avea in vedere in prirnul rind supraretele de livezi, vii, culturi de floarea-soarelui, coreandru, sparceta, mustar, rap ita etc., care se cultiva in mod curent in gospedaria respectiva, tinind searna de faptul ca pentru 1 ha floarea-soarelui sint necesare 1-2 farnilii de albine, pentru Iivezi cite 2-3 familii, pentru rapita 2-3 familii, pentru coreandru 3-4, pentru mustar 2-3 etc. In acelasi timp se iau in consideratie posfbilitatile de Iolosire a culesului natural de la salcim, tei, f'meata etc., aflat in imediata apropiere a gospodariei, precum !?i cele Ia care se poate efectua stuparit pastoral farA cheltuleli prea mari, Pentru a afla aproximativ etta miere poate fi strinsa din aceste surse, se va lua ca baIZa faptul cii de 13 un ha de saleim se pot obtine i? rnedie 7-800 kg mlere, de la tel 800 kg, de la fineata 50-60 kg, din 11vezi 30 kg, de [a floarea-soarelui 50-60 kg etc. La stabilirea numarului de famill; de albine care pot folosi sursele de cules se va avea Jnsa in vedere faptul ca, pe llnga mierea care se extrage, alblnele consuma in tirnp de un an cea80-100 kg miere !}i 15-20 ltg polen. Cunoseind pe de 0 parte de cite familii este nevoie pentru a aslgura polenizarea culturilor entornofile (care se polenizeazi'i. cu ajutorul Insectslor), iar pe de altA parte potentialul melifer ,in zona respectiva, sta'bilim numarul total de familii oe urmeaza a Ii .intretinute in gospodarle. Pe 0 vatra ansa nu vom tine mai mult de ·100 de familii in Iocurile cu cules puternlc (salclm,tei) ~i de 25-30 fami1ii in cele de cules mijlociu (flineata, flo area-s oarelui , balta ete.), pentru a da posiibilitateaalibinelor sa foloseasca in conditiile eele mai bune suprafetele respective. In cazul unltatilor apicole cu efective mad de familn de albine, stupinele se amplaseaza de asemenea pe vetre de 40-60 familii de albine (0 incarcatura de carnian), numarul vetrelor la aoe1a.!ii masiv melifer :;;i dis-

52

tanta dintre ele fiind in functie de ponderea sursei de cules, posibilitatlle de amplasare, drumurile de acces etc. In scopul unei amplasari mal eficiente se eauta ca vetrele de iernare sa asigure in afara unui cules de intretinere ~i un cules principal (salcim, tei, floarea-soarelui etc.).

. . vetre smt mai drepte se fol?se!}~ In cimpie, und_e locurlie pentru'stem stupii sint aliniati in nn~un asa numita a$ezare m In a:est~nd i' 4-5 intre rtnduri. Denun;~rea cu distanta de cca 4 m ~ntre stupi pet 1 a~{le la un rind la altul stUpll nu de asezare in sah pr?vme ~e~a f~~d:l Cal doilea sint a:;;ezati in intervalul Yin spate ,in ~p,ate, .Cl :.tupll a departe (gg, 31 si 32). stupilor din rmdul mtn ~l as

r:

~t

DOC
ALEGEREA VETREi La alegerea vetrei trebuie sa avem in vedere in primul rind ca locul respectiv sa se gaseasca cit rnai aproape de sursa de cules. De asemenea trebuie sa avem in vedere distanta de alte stupine ~i starea lor sanitarveterinara, starea drumurilor, distanta de sursele de apa, starea terenului etc. Astiel, daca in' apropiere s'e afla rnasive de padure (salcie, plop, salcim, tei, catina, zmeur etc.), stupina se asaza intr-o poiana in centrul padurii sau Is margine. In Iipsa aces tara Iocul se va alege in Iivezi de pomi sau in alte Iocuri in care stupii pot fi aparati de vint si soare, In acelasf seop vatra stupinei poate Ii inconjurata eu garduri de protectie din arbusti rneliferi (dracila, mahonie, salcim pi:tic etc.) san garduri inalte de cea.2 m, La alegerea Iocului pentru vatra stupinai se va avea in vedere ~i relleful locului. Nu pot Ii folosite Iocurile ridicate, complet deschise, valle adinci, crestele de dealuri sau de munti sal! versantii nordici ai muntilor, aceste locuri fiind rnai reci, eu vinturi puternlce ~i umezeala mal mare, Locul de vatra trebuie sa fie cit mai neted, cu 0 Inclinatie nu mai mare de 5°, asezat spre S-E sau S-V in C8'ZUlin care e vorba de loeuri deluroase

DOD DOe
00

00
DOD

DOD 00 00 00
00
.•

00

00

000

00

minimum 2 m adinriurilor sau a apelor mai rnari, mai ales daca sursa de cules este peste apa respectiva, intrucit exista primejdla pierderil culegatoarelor care, mai ales cind bate vintul, fiind ingreunate de nectar, cad in apa in numar Ioarte mare. Acelasi lucru se lntimpla ~i in apropierea cailor ferate, rnai ales a celor cu circulat!e mare. Albinele venind de la cules peste sine sau in lungul sinelor, sint distruse de miscarea trenului ~i de suilul provo cat de acesta. Trebuie evitate de asemenea locurila apropiate de drumuri, padocuri pentru vite, intreprinderi, fabrlci de zahar etc., precum si locurile un de albinele care se Inapoiaza de la eu1es trebuie sa zboare peste a alta stupina. In aceasta situatie majoritatea culegatoarelor venid de 1a sursa incarcate se opresc in primii stupi lrrtilniti, mal ales daca timpul este ploios. A~EZAREA STUPILOR Dupa alegerea locului pentru vatra se a~aza stupii. In funetie de suprafata vetrei ~i a numarului de stu pi, sistemul de a:;;ezare poate. fi
diferit, 54

Solul trebuie sa fie useat, cu apa freatica la cime. Nue indlcat sa se aseze stupii in apropierea

sau muntoase.

.. ~ ut sau in grupuri de d?t sau. tre!! Pe ,Ttndwri, sttLptt pot stu, Ctt~eU;:;'ai res trins a. Dis tanta din tre ,5rupn . 1 "In care s1.lprafat;a vstret e_:;" t' lucra comod 1a he care tn caz~. 05 astfe1 mClt sa se poa a grupat1 va fi de cea , m, , . _n in parte. " ractica asezurea stuptlor. tntr u In zoneLe deLuToase,$t m~mtod as;~~ ~ unul de a1tu1 sau chiar unul • UT rind pusi Ia 0 dlstan~ e stng ,', . b. linga altul. stu inei locurile stupl10r tre ?entru a da un aspect fruma~ :t ~, Pentru a{~easta se masoara arnen'ajate mal [n.ainte, de. a f\:s~~:a fjecarui s;ul? pe rind, ~~ dtstantele intre nndun :;;1~ :Ie sa fie cit mai drepte, se mtmde tn ~~de ~ " +aru!? Pentru ea mn tt un tarul? Se cura; ate un ~ . f" hi fixata la capete cu C1 e ortii (sau
v

Fig. 31, A~ewTea stu.pilor in $:011.

Fia. 32. A~e%aToo. 8tU~itOT in. $ah, in grtlpuri de dot $I tre~

•

Ural~~

Ul:

{~~~a:~~ ~;tuorure~f l~~ul Adestin:~

~~~pii " li sa acestora se bat CIte pa 1 0 inaltime de 15-20 em e ~~dr~pta~i cu urd.ini~u1 spre_ ~-~ s~e~e:ea 0 suprafata lata de c~a 0,5 tn f,a~a urdini~unlor se curata e - nisip Aceasta suprafata nU~l pe care dupa posibilitati. ~e p::esara. im ~ulte din cele ce se .P~ r:c oglind~ stupului" ne perml~et s~c~~m~~tci omorite, trinton izgomt1 e c~ i~ stup - albine rooarte, pUl~ r 'amplaseaza fn tocuri ctt un ~~~~ In cazurt1e in care stu~nele se ea-S()(])1'elui etc.}, pentru pretnt; se unifo~ (~~~i~,plan~, ~anu~ :ed~';;uUirU familiilor. este in(d:~tteStnd:i'nQ.Tea rataCtrtt atbme 01" . pi' semne de ortentare _ ~wnteze in diferite puncte al,e stu tu¢tor 1n diferite ("Ulori este de ase ootoare vopsite feturit). V albinetor. sint menea un mifioc de prevem elea i locuri dadi vetrele nu t' Cind stupii stau, rnu1~ ti~P pe a~ pla~ta po~i fructiferi !?i arbu!? 1 · . au In padun se vo d' te 3l1ezate in 1Ivezl S fIt p·i de vinturile omman . pentru umbra l?i pentru a er SUI

fl~~W,~~Pa**~ ~:l~~~
r

',

da s~{

~i

~;:aT:~t;cirii

Numerotarea stupilor. Pentru a putea ~ine 0 evidenta clara a productiei si pentru a deosebi familiile de albine una de alta, acestea trebuie sa fie numerotate. Numerotarea sau individualizarea farniliilor de aibine este 0 Iucrare foarte importanta in organizarea stupinei. In felul aeesta putem urrnari user dezvoltarea, prcductia si schimbarile ce se petrec in fiecare familie in parte, se pot nota Iucrartle necesare pentru buna dezvoltare a fiecarei familii (largiri de cuiburi, schimbarea matcii, tratamen te etc.), Numerotarea se face cu ajutorul unor tablite pe care sint scrise numerele, aplicate pe peretir stupului, deasupra urdinlsului, Dimensiunile normale ale tablitelor sint de 5j8 em, iar cifrele 2/1,5 em, scrise cu vopsea neagra pe fond alb. Este mai bine de numerotat cu astfel de tablite aplicate pe stupi, dat fiind ca numarul se da familiei ~i nu Iazii, iar in cazul in care familia de albine se muta in alta lada, se muta ~i numarul ei. In cazul in care din familia respectiva se formeaza un roi, numarul ramine la familia de baza, chiar daca roiul a plecat cu matea batrtna pentru ca in mod normal in familie ramine 0 fUca a rnatcii batrine, Iar aceasta Ia rindul ei va fi schtmbata in noua familie in timp destu1 de scurt, prin schimbarea Iinistita sau in alt mod.

ului lurile trebuie asigurate cu nrana. In cazul nupa starea eli1 es ui roi ". . d 3 k de noua in care locul din care au fost adusi .roii est: mal ap:optol:~a·e la l:CUl veehi. . bui 1 t asuri ca albmele sa nu se lTI ........ " vatra, tre me ua e ~a~ul. 1-2 rile iritr-o inca,pere intuneooasa si raPentru a:oeasta vor fi ~ to. . . ¥) tar du a asezarea in vatra se pun coroasa (de exemplu l:ntr-o ~n~mta • ~u a l~ reuna ie9irea albinelor din crengute infrunzite peste. urldllll.9'tpenbrgate sf faca zboruri de recunoal}stup. In felul acesta albtD:e~ ~lD 0 1 tere a noului loc 9i nu mal ratacesc drumuL

EVIDENTA IN STUPINA
" ". d ~e clare complete este absolut necesara atit \fmerea unel. evi en f iliilor de albine cit ~i pentru justificarea ~ pentru ulbunfallD~r.:tmuetl.rlea].~~m~ llmaterialelor, a produselor apicole etc., control 0 osirn , . ad" . respectiva fata de gosp ana st uparu 1 'tr ebuie sa aiiba completate la zi urmatoarele ". In acest scop situatii : ca e in.seamna•• III f"iecare Zl. starea . tun' puiul . Jurnalu.l stupma; In . r zborul albinelor, inflorirea 9i sfir~itu1 (t,emperatura,. vl~tul, IPl~'le . etc.), tatea i.nregistrata la cintarul de control. infloririi la diferite p a~ e ~l g:e~ ~ ota lucrarile efeetuate Caietu~ de lucru zn stU<ptna lD care s: ~v()r'D .' introduceri de . f . '1' , parte in ziua respectiva (scoaten !\Ii 1a flecare ,amlle m .. . rame, schimbarea mat;ilor, hra~lI'l etc.). . . ise individuate pentru fieIn baza acestor msemnert se ~lll~~~ f ~fectuate in tirnpul anului care familie, in care se noteaza t?ate ucr \t~re In caietul de lucru se in familia respectiv8 ~i c,:-r?la ei dect~ezv~vide~t;a indeplinirii sarcinilor trece de asemenea, in rubncl e respe lye,
A

a.;

PROCUIMREA

ECH1PAMENTUl.UI

A'PICOL ~I AFlAM1~IILOR 'OrE AlrSINE

In vederea organizarl! unei stupine noi, tre'buie aslgurate mai :intii materialele ~l utilajele necesare ; stupi, unelte, biostimulatori etc. Se stabileste apoi vatra pentru amplasarea stupinei ~i se asigura cadrele de deservire. In cazul in care familiile de albine se cumpara separat, stupii necesarl se pot achizitiona prin depozitele din reteaua Asosciatiei crescarorilor de albine.

PO\

La inzestrarea stupinei cu stupi se va evita cumpararea sau confectionarea stupilor netipizati, ell alte dimen.siuni de rame decit cele adoptate de marea majoritate a stupinelor (STAIS). Folosirea stupilor netipizati eu alte dirnensiunl de rama, provoaca greutati prin neadaptarea ramelor, fagurilor artificiali, extractoarelor etc. livrate in comertul de stat. Farniliile se procura prin achizitionarea de roiuri pe faguri sau pachete de albine eu matci, de asernenea prln reteaua ACA. Perioada optima pentru achlzitia de roiuri este in lunile mal si iunie. La cumparare se va controle stare a sanitara a familiei, virsta matcH, cantitatea de puiet pe care 0 depune !?i re:zervele de miere. Este bine sa se achizitioneze albine locale care sint adaptate conditiilor regiunii respective. Roii pe rame, pot ayea cite 4-5 ,rame eu conditia ca 0 rama sa cantina eea 200 g albim'i, 3-4 dm2 puiet ~i 1,5-2 kg miere. RoH paehet cantin 1,2~1,5 kg albin a 1?1 mated tinara i:mperecheata. 0 Pentru popularea stupilor eu roi pachet se completeaza mai inni stupii eu faguri artificiali montati [n .rame ~i se monteaza d~asupra stupului hranitoruI, eu 5-6 kg sirop de mhar.

de plan. .

56

are se trec ,procesele verbale ale revi; cantitatile de miere, ceara, ziilor de primAvara ~i de t.oamna'f.pr:f'U~n~lparte !\Ii in total pe stupini. lapti!\lor etc. recoltate pe flecare. an:1 ie . In . ocesele verbale se Registru! inventar de un1aJe ~t ma~erwdi~e n ~ numarul matcilor .. n" care intra sau ies n rarna, . . tree: numa rul d e f am II '. T cantitatea de puiet st de rezerva, greutatea albinel~r la fie care ami ie, eantitatea rezervelor de hrana. id rind ca 0 rama de Gre1.1tatea albinelor se ~t<:bi1;~te in kg .~:o~~~~let pe ambele fete) cuib STAS are cca 25~ g albm.a,/l1n~ in intregime de albine). sau in intervale (numarul ,de m er;'a e. nti se stabilese in Puietul 5e estimeaza m dm2, lar rezervel~ de. hraa a reciere luind kg. Determinare.a 5e face prin dntarire. Sd<iU prm ~iere ca'padtA. d cuib STAS care cupnn e eea ,3, •. ca b aza,o r~m.a. ; .t 6001 din greutatea mierii ciipaclte penMierea necapaClta reprezlU C1 cca 10 tru aceeS4i sU'Prafa~a oeupata. . ... eazul 'Productia de miere a fieearel fa:n~lh In parte s;r~:a~~le:~~~n scoase in care nu avem un c~ntar 1: in ddeml~~ed~~s~~~ in necare famiUe; de la fiecare sau dupa nUffidru l e J" 57
Registr"U! de pr.oductt€
In ~

.•

a~:~~t:
A

~lm~\g
,'.'

Leciia

iNTRETINEREA ~I EXPLOATAREA FAMILlILOR DE ALBn-m Il\l STUPII MULTIETAJATI

Este binecunoscut faptul ea III conditii normals de eules famHiile puterruce pot realiza productii ridicate, dar dezV"oltarea respectiva si valorifioarea eficienta a. culesurilor se poate face folosind dear stupi de mare velum. Se stie, de asernenea, ca pentru dezvoltarea normals a unei familii sint necesari 14-16 faguri, fara a considera fagurii pentru acumularea nectarului~i a pasturii 'in timpul culesujuj, De aid # concluzia eli asigurarea spaf;iuhd d€ CTe$teTe intern'u a puietu~ui. cli'idirea de jaguri noi $i prevenirea Toitului este posibiUi doar in. stu.pi de votum 11wre. Un asernenea tip de stup este stupul multietajat care asigura pe linga conditiile deosebite pentru dezvoltarea §i activitatea .alblnelor, postbilita ti nelimi tate de crestere a producti vitatii rnuncii apicul torilor, prin simplificarea tehnologiilor de intretinereapicola In eazul acestui tip de stup . Stupul multietajat este larg raspindit in zonele cele rnai diferite ale globului, fiind tipul de stup eel mai bine adaptat culesurilor abundente f?i conditiilor de stupi'irit industrial. In present ia 0 raspindire tot mai larga in tan cu apiculture traditionala, inloculnd tipurile de stupi folos* pina in prezent cum ar fi stupii orziontali, sau chiar pe cei verticali cu magazine. In tara noastrs stupul multietajat capata de asemenea 0 folosire tot mai larga atit In stupinele de stat cit ~i in cele de amatori, urmarindu-se tipizarea pieselor de stupj astfel incH stupul Sa poata fi folosit atit prin piesele tipice de stup multietajat, cit. ~j prin cornbinarsa cu piese de La stupul RA 1001 modificat (corpurl, magazine). Importanta stupului multietajat create odata ell intensificarea apiculturii. In ultimii ani ~j in prezent se duce 0 larga actiune in unitatile apicole din diferitele zone ale taril, pe Ilnla intretineril familiilor de albine in stupi multietajati, apicultorii convingindu-ss de faptul ca in stupii multietaiati familiiIe de albine se dezvolta mai bine in primavanl,. se pot Cladi mai multi faguri pe familia de albine, frigurile roitului se previn ~i se combat mai usor qi ce este mal important, se obtin productii superionre de miere ell un consum mal mic de forts de rnunca.

Fig. 33. Cintarde

contTo~

fn stupi->< ". "'" ., ... ~I·au.upost"

dupa extraqie se fae apoi corecturtt .. . .' ai exacta se cintaresc la fiecare "t e. respechve .. Pcntru 0 determinare dlferenta dind cantitatea de' ,,'s up ~amele inain te si dupa extractie mlere extrasa, ' . ". ~eara din ciipacele st din eu mIlle l~ r~port eu miere~a extras~a ~ uri se stabll:9te. pentru fiecare fare2ultata din fagurii reformati. ,a aceasta adaugmdu-se apoi csara

n:

-n . . _ "

P~o~esele verbale de predarea .. '. .' '. respectIva se tin de ase.menea Imle~ll, c.ex11 etc., obtmute in stupina . In ace easi reglstre de productie a stuplnei.
A . ..

tNTREBAR]
factori/~~~:;':.~

mw;ta;/:' Cite !"rn/lti

I

dSettlbb~ze~te~ 1'Hlm<lru! ,~~ ""up

sinl de mleTe

de st

H"add

i'

''',ce8arc

""Til

Sin!

nCGe'<:IH 'ntr-D

go~pod<l,.t"

ce

recol.M

TRANSVAZAREA

FAMIUILOR

D·E AlBINE IN SlUPI MUlTIETAJATI

Pentru transvazarea familiilor de albine din aite tipuri de stupi in stupi multietajati trebuie, in primul rind, de ales perioada favorabiili $i acestei luerari. 59