Grila Rez. Tehnici de Cooperare Si Coomercializare

Tehnici de comercializare si cooperare economică internatională 2
banca 1
TRUE/FALSE
Precizati daca urmatorul enunt este adevarat (true) sau fals(false).
1. Licenta pentru tehnologia curenta si viitoare da licentiatului acces doar la tehnologia de care dispune
licentiatorul la momentul incheierii contractului.
ANS: F
2. Licenta pentru tehnologie curenta da acces la tehnologia dezvoltata de licentiator pe perioada de

valabilitate a contractului.
ANS: F
3. Licentierea reprezinta o modalitate de internationalizare a afacerilor firmei preferata de firmele mici care
nu dispun de capitalul si experienta necesare pentru a crea o societate mixta sau o filiala de productie in
strainatate.
ANS: T
4. Abilitatea tehnica cuprinde dexteritatea manuala, grija si precizia cu care un angajat executa anumite
operatii specifice intreprinderii din care face parte. Fiind o trasatura proprie persoanei, ea nu constituie o
valoare negociabila in sine si poate fi transmisa altei intreprinderi numai odata cu persoana care o
poseda.
ANS: T
5. Licenta pentru tehnologie curenta da licentiatului acces la tehnologia de care dispune licentiatorul la
momentul incheierii contractului
ANS: T
6. De cele mai multe ori, prin licentiere se transmit si elemente tehnice si tehnologice nebrevetabile
(know/how).
ANS: T
7. Know-how-ul se refera la tehnici aflate in stadiul de cercetare si experimentare.
ANS: T
8. Secretul de fabricatie este transmisibil
ANS: F
9. Secretul de fabricatie vizeaza exclusiv tehnicile aplicate in industrie.
ANS: T
10. Experienta tehnica cuprinde sporul, surplusul de cunoastere ce se poate extrage din stadiul atins de
tehnica mondiala, cunostintele decurgand din cercetare, dezvoltare, activitate ce sta la originea avantului
actual a creatiei stiintifice, precum si al prosperitatii unor firme si a unor natiuni.
ANS: F
11. Abilitatea tehnica se concretizeaza in capacitatea de a da solutii rapide si eficiente reprezentand un grad
inalt de activitate intelectuala, experienta tehnica fiind comunicata in beneficiul tertilor, de obicei, prin
prestarea de servicii personale sau sub forma de asistenta tehnica ce reprezinta valori economice
independente, transmisibile si negociabile, ce se apropie de cunostintele tehnice.
ANS: F
12. Experienta tehnica cuprinde dexteritatea manuala, grija si precizia cu care un angajat executa anumite
operatii specifice intreprinderii din care face parte. Fiind o trasatura proprie persoanei, ea nu constituie o
valoare negociabila in sine si poate fi transmisa altei intreprinderi numai odata cu persoana care o
poseda.
ANS: F
13. Secretul de fabricatie se refera la tehnici aflate in stadiul de cercetare si experimentare.
ANS: F
14. Know-how-ul cuprinde cunostintele tehnice brevetate si brevetabile.
ANS: F REF: capitolul V
15. Experienta tehnica se concretizeaza in capacitatea de a da solutii rapide si eficiente reprezentand un grad
inalt de activitate intelectuala, experienta tehnica fiind comunicata in beneficiul tertilor, de obicei, prin
prestarea de servicii personale sau sub forma de asistenta tehnica ce reprezinta valori economice
independente, transmisibile si negociabile, ce se apropie de cunostintele tehnice.
ANS: T
16. Know-how ul este operatiunea prin care o firma dobandeste, in schimbul platii unui pret, dreptul de a
utiliza cunostintele tehnice brevetate ale unei firme.
ANS: F
17. Know-how-ul si secretul de fabricatie sunt notiuni identice.
ANS: F REF: capitolul V
18. Cunostintele tehnice cuprind sporul, surplusul de cunoastere ce se poate extrage din stadiul atins de
tehnica mondiala, cunostintele decurgand din cercetare, dezvoltare, activitate ce sta la originea avantului
actual a creatiei stiintifice, precum si al prosperitatii unor firme si a unor natiuni.
ANS: T
19. Transferul de know-how reprezinta o tehnica de afaceri economice, prin care o firma, cedeaza unor
persoane sau firme individuale, dreptul sau privilegiul sa faca afaceri intr-un anumit mod, pe o anumita
perioada de timp, intr-un loc determinat.
ANS: F
20. Detinatorul unui brevet, care nu dispune de o retea de comercializare sau capacitate de marketing, pentru
piata externa poate folosi licentierea ca un mijloc de extindere a afacerilor sale.
ANS: T
21. Forfetarea exportului pe credit este o tehnica financiara realizata pe baza de contract prin care un
furnizor transfera partial sau integral unui tert creantele pe care le are de incasat ca urmare a activitatii
sale, acesta asumandu-si obligatia ca in baza unui comision sa incaseze creantele sub forma de facturi.
ANS: F
22. Licentierea vizeaza transferul cunostintelor brevetate care se impart in patru categorii: abilitatea tehnica;
experienta tehnica; cunostintele tehnice; procedeele.
ANS: F
23.
Obligatiile principale ale licentiatului sunt urmatoarele: obligatia de a exploata licenta, exploatarea fiind
efectiva si loiala; obligatia de plata a pretului.
ANS: T
24. Franciza este o forma de valorifcare a drepturilor de propietate intelectuala.
ANS: T REF: capitolul V
25. Principalele forme ale cooperarii industriale intre firme separate sunt productia sub licenta, distributia
sub franciza, coproductia si subproductia
ANS: F
26. Consultanta inginereasca reprezinta ansamblul de operatiuni care urmaresc efectuarea de investitii in
conditii de eficienta maxima si care cuprind totalitatea activitatilor anterioare, concomitente si ulterioare
care insotesc realizarea unui proiect.
ANS: F
27. Licitatiile de vanzare se mai numesc si tratative de concurenta.
ANS: F REF: capitolul III
28. Licitatiile de cumparare sunt numite si tratative de concurenta sau adjudecari
ANS: T
29. Activitatea bursei de marfuri este supravegheata si controlata de comisii guvernamentale special
constituite.
ANS: T REF: capitolul II
30. Pe pietele bursiere, profitul rezultat din capitalul investit in marfuri este mai mare decat cel obtinut din
titlurile de valori.
ANS: T
31. In compararea burselor de marfuri cu bursele de valori se remarca preturile mai sensibile la bursa de
valori si oscilatii mai mari si mai frecvente
ANS: F
32.
Bursele de tip american – la aceste burse se utilizeaza doua categorii de contracte: contractele pe bani
gheata si contractele la termen.
ANS: F REF: capitolul II
33. La bursele de valori, schimbarea preturilor este influentata intr-o masura mai mica decat la bursele de
marfuri de zvonurile si informatiile publice iesite de sub control.
ANS: F
34. Contractele futures sunt utilizate pentru a fixa pretul pentru o livrare viitoare.
35. Operatiunile la termen la bursele de marfuri se bazeaza mai mult pe optiuni si mai putin pe conturile in
marje specifice bursei de valori.
ANS: T
36. Prin tranzactiile forward se poate asigura aprovizionarea/defacerea de marfa sau valori.
ANS: T REF: capitolul II
37. Spre deosebire de bursa de valori, activitatea bursei de marfuri este supravegheata si controlata de
comisii guvernamentale special constituite.
ANS: F
38. Caracteristic burselor de marfuri este substituirea completa a mecanismului de licitatie pe baza de
strigare cu un sistem informatic.
ANS: T
39. Numarul burselor de marfuri pe plan international este mai mare decat cel al burselor de valori
ANS: T
40. In compararea burselor de marfuri cu bursele de valori se observa ca profitul rezultat din capitalul
investit in titluri financiare este mai mare decat cel rezultat din capitalul investit in marfuri.
ANS: F
41. Tranzactiile cu livrare amanata se incheie in baza contractelor futures.
ANS: F
42. Un contract forward consta din angajamentul partilor de a livra, respectiv a prelua, la o data viitoare o
marfa sau o valoare determinata, la un pret convenit la data contractarii, daca la scadenta pozitia
operatorului ramane deschisa.
ANS: F
43. Brokerii independenti sunt persoane calificate ce realizeaza tranzactii bursiere in contul lor. Ei obtin
veniturile din diferenta dintre preturile la care cumpara si cele la care vand
ANS: F
44. Dealerii sunt persoane care actioneaza in nume propriu si solicita ordine de la utilizatorii bursei in
vederea transmiterii spre executare la bursa. Ei nu incheie tranzactiile, ci transmit ordinele catre
societatile de intermediere bursiera si deci percep o parte din comisionul obtinut de societatile de
intermediere de la clientii lor
ANS: F
45. Contractele cash sunt contracte reprezentative la bursa si reprezinta un acord de a cumpara sau vinde o
anumita cantitate dintr-o marfa, la o data viitoare si la un pret stabilit in momentul incheierii contractului
ANS: F
46. Contractul forward este un contract tipic bursier care se incheie in cadrul bursei.
47. Options consta in luarea la bursa a unei pozitii futures aproximativ egala dar opusa cu o pozitie cash pe
marfa fizica existenta sau anticipata in momentul incheierii contractului bursier.
ANS: F
48. Pretul in contractul forward ramane neschimbat pe toata perioada de valabilitate a contractului.
ANS: T
49. Bursele de marfuri clasice sunt piete organizate ad-hoc, care asigura concentrarea cererii si ofertei pentru
anumite categorii de produse si servicii in scopul efectuarii de tranzactii in conditii de concurenta si
libertate contractuala.
ANS: F
50. Zona vamala libera cea mai completa forma a regimurilor vamale suspensive.
ANS: T REF: capitolul IV
51. Importul temporar reprezinta o categorie de operatiuni in care decizia de import este conditionata de
anumite evenimente ulterioare introducerii marfurilor in teritoriul vamal sau cel mai adesea, se cunoaste
de la inceput ca produsele respective vor fi reexportate
ANS: T
52. Operatiunile de drawback sunt de fapt operatiunile de prelucrare a unor materii prime sau produse
semifabricate, cum ar fi de exemplu prelucrarea in lohn activ sau pasiv.
ANS: F
53. Antrepozitele industriale sunt acelea in care marfurile beneficiaza de regim suspensiv daca sunt pastrate
in aceeasi stare sau pot fi supuse unor operatii simple de conditionare si ambalare.
ANS: F
54. Dupa functia lor economica, antrepozitele sunt de stocare si industriale.
ANS: T REF: capitolul IV

55. Operatiunea de drawback consta in realizarea unor importuri destinate reexportului imediat.
ANS: F REF: capitolul IV
56. In cazul factoringului clasic, factorul plateste creantele aderentului in momentul exigibilitatii acestora,
retinandu-si comisionul pentru intermedierea operatiunilor de decontare.
ANS: F
57. Licitatiile publice sunt cele la care participa numai firmele din sectorul public, pe baza invitatiei
organizatorilor.
ANS: F
58. Licitatiile cu ridicata sunt cele in care mostre ale marfurilor sunt aduse si prezentate in sala de licitatie.
Se numesc astfel deoarece marfurile sunt expuse pe rafturi speciale situate la o inaltime suficienta pentru
a permite analizarea lor de catre participanti fara a impiedica desfasurarea licitatiei.
ANS: F
59. La licitatiile de vanzare, pretul minim de strigare reprezinta acel minim la care vanzatorul este dispus sa-
si valorifice marfa
ANS: T
60. Metoda pretul maxim de strigare folosita la licitatiile de vanzare vizeaza supralicitarea in trepte pana la
pretul maxim pe care un cumparator este dispus sa-l achite pentru achizionarea marfii.
ANS: F
61. In cazul unor tari in care functioneaza mai multe zone libere, exista un organism national cu rol de
Autoritate care administreaza toate zonele ca pe un tot unitar.
ANS: F
62. Zona libera de tranzit este un port al unei tari riverane in care s-au creat facilitati de depozitare si
distributie a marfurilor pentru o tara vecina astfel incat sa nu fie supuse taxelor vamale, controlului
asupra importului sau alte formalitati de intrare/iesire specifice tarii riverane.
ANS: T
63. Portul liber este mai putin dotat decat zona libera si este suprafata ce cuprinde un port intreg si
localitatea ce-l inconjoara, in care marfurile straine sunt aduse fara plata taxelor vamale
ANS: T
64. Forfetarea este o tehnica financiara realizata pe baza de contract prin care un furnizor transfera partial
sau integral unui tert creantele pe care le are de incasat ca urmare a activitatii sale, acesta din urma
asumandu-si obligatia ca in baza unui comision sa incaseze creantele sub forma de facturi.
ANS: F
65. Spre deosebire de scontare, forfetarea nu da institutiei financiare drept de recurs asupra vanzatorului
creantei in cazul unei defectiuni de plata a debitorului.
ANS: T
66. Aderentul, ca parte in contractul de factoring, preia riscurile financiare ce deriva din relatiile comerciale
ale partenerului cu clientii sai
ANS: F
67. Factorul garanteaza impreuna cu aderentul creantele acestuia pana la limita plafonului stabilit
ANS: T
68. Leasing-ul financiar presupune ca in perioada de baza sa se realizeze doar o parte din pretul de export al
obiectului contractului.
ANS: F
69. Leasing-ul brut cuprinde in ratele sale pe langa pretul de vanzare al marfii si cheltuielile de intretinere,
service si reparatii.
ANS: T
70. Leasing-ul time sharing presupune sistemul inchirierii in timpi partajati, simultan de catre mai multe
intreprinderi
ANS: T
71. O caracteristica a euroobligatiunilor o constituie scadenta la care sunt rascumparate de catre emitent.
Aceasta scadenta este de regula de 3 pana la 8 ani
ANS: F
72. Aliantele si cooperarile internationale au aparut incepand cu anii ’40 – ’50 si depasesc cadrul strict al
schimbului de marfa si orizontul de timp specific contractelor de import – export traditionale.
ANS: F
73. Aliantele competitive sunt retele complexe de comunicatii ce se stabilesc intre firme in vederea realizarii
unor obiective lucrative in domeniul marketingului si in cel comercial.
ANS: T
MULTIPLE CHOICE
Alegeti raspunsul corect:
1. Licentierea este:
a. operatiunea prin care licentiatorul da dreptul licentiatului sa faca afaceri intr-un anumit
mod, loc si pe o perioada determinata;
b. operatiunea prin care licentiatorul da dreptul licentiatului sa utilizeze cunostintele sale
tehnice brevetate;
c. operatiunea prin care licentiatorul da odin licentiatului sa realizeze anumite subansamble
sau produse finite.
ANS: B REF: capitolul V
2. Între obligatiile licentiarului se numara:

a. obligatia de a exploata licenta;
b. obligatia de remitere a licentei;
c. obligatia de plata a pretului.
ANS: B REF: capitolul V
3. Know-how-ul este:
a. ansamblu brevetelor netransferabile detinute de o firma;
b. ansamblul brevetelor transferabile detinute de o firma;
c. ansamblul cunostintelor tehnice nebrevetabile detinute de o firma.
ANS: C REF: capitolul V
4. Transferul de cunostinte tehnice care nu fac obiectul unui brevet se poate face prin:
a. transfer de know-how; b. cesiune; c. licentiere.
ANS: A
5. Printre avantajele coproductiei se numara:

a. promoveaza afacerile printr-un management eficient;
b. necesita o riguroasa sincronizare a executarii subansamblelor;
c. potenteaza eforturile partenerilor.
ANS: C REF: capitolul V
6. Partenerii se specializeaza pe tipodimensiuni ale produsului final in cazul:

a. subproductiei de capacitate;
b. coproductiei prin partajarea componentelor produsului;
c. coproductiei prin partajarea gamei de productie
ANS: C
7. În cazul productiei la comanda:

a. marfa este preluata de ordonator si prelucrata sub marca executantului;
b. marfa este preluata de ordonator si prelucrata sub marca sa;
c. marfa este preluata de ordonator si prelucrata sub o marca mixta.
ANS: B
8. Subcontractarea este o forma de:

a. delocalizarea a firmei prin implantare;
b. delocalizare totala sau partiala a productiei;
c. prelungire a vietii comerciale a unui produs.
ANS: B
9. Una din principalele motivatii ale subproductiei de specialitate este reprezentata de:
a. efectele specializarii avansate;
b. transferul de tehnologie;
c. diferentialul de cost al manoperei.
ANS: A
10. Dupa functia pe care o indeplinesc, licitatiile pot fi:

a. deschise sau inchise;
b. periodice sau ocazionale;
c. de vanzare sau de cumparare
ANS: C
11. Licitatiile de vanzare se mai numesc si:
a. adjudecari; b. tratative de concurenta; c. auctiuni.
ANS: C REF: capitolul III
12. Licitatiile sunt:

a. piete de marfuri cu caracteristici proprii care concretizeaza in acelasi loc si timp oferta si
cererea de marfuri;
b. piete specializate pe care se comercializeaza numai marfuri fungibile;
c. piete specializate pe care se comercializeaza numai marfuri standardizate.
ANS: A REF: capitolul III
13. Caietul de sarcini, la licitatiile de import, are rolul:

a. unei oferte fermei; b. unei comenzi ferme; c. unei cereri de oferta.
ANS: C
14. Tranzactiile forward sunt:

a. tranzactii cu livrare viitoare
b. tranzactii cu livrare amanata
c. tranzactii cu optiuni
ANS: B REF: capitolul II
15. La bursa de marfuri:

a. oscilatiile preturilor sunt mai mici decat la bursa de valori;
b. preturile sunt mai putin sensibile decat la bursa de valori;
c. nivelul comisionului perceput de agentiile de brokeraj este foarte mic in raport cu profitul.
ANS: C REF: capitolul II
16. Pietele de marfuri cu caracteristici proprii, care functioneaza periodic sau ocazional, dupa un
ansamblu de norme si concretizeaza in acelasi loc si in acelasi timp oferta si cererea de marfuri
sunt
a. licitatiile b. bursele c. zonele libere
ANS: A
17. Contractele pe bani gheata (au comptant):

a. se incheie in incinta bursei, desi nu sunt contracte tipic bursiere;
b. sunt contracte tipice de bursa, incheiate conform reglementarilor si uzantelor bursiere;
c. sunt contracte care dau dreptul cumparatorului ca intr-o perioada de timp, sa cumpere de
la vanzator activul de baza.
ANS: A REF: capitolul II
18. Utilizatorii bursei sunt:

a. brokerii si comisionarii;
b. dealerii si brokerii;
c. clientii.
19. Put:
a. da dreptul vanzatorului, ca intr-o perioada de timp, sa cumpere de la cumparator activul de
baza;
b. da dreptul cumparatorului ca intr-o perioada de timp, sa cumpere de la vanzator activul de
baza;
c. da dreptul cumparatorului ca intr-o perioada de timp, sa vanda vanzatorului activul de
baza.
20. Marimea optiunii este:

a. valoarea intrinseca a optiunii;
b. perioada de timp in care poate fi exercitata optiunea;
c. pretul pe care-l plateste cumparatorul in momentul dobandirii optiunii.
ANS: B REF: capitolul II
21. În cadrul unei operatiuni de hedging, producatorul care doreste sa-si asigure piata de desfacere
la termen, va deschide pe bursa o pozitie:
a. short b. long c. call
ANS: B
22. În cazul unei optiuni call pe contracte futures, cumparatorul activului este avantajat daca la
scadenta:
a. pretul activului scade la vedere cu mai mult decat valoarea primei;
b. pretul activului creste la vedere cu mai mult decat valoarea primei;
c. pretul activului scade la vedere cu mai putin decat valoarea primei.
ANS: B
23. O pozitie short pe contracte futures, poate fi inchisa prin:

a. vanzare de contracte futures;
b. cumparare de contracte futures
c. cumparare de optiuni call
ANS: B
24. Vanzatorul unui contract futures poate vinde asupra acelui contract o optiune:
a. call b. put c. hedge
ANS: B
25. Cumparatorul unei optiuni de vanzare, este in contractul de baza:

a. vanzator; b. cumparator; c. intermediar.
ANS: A
26. Vanzatorul de call, va vinde la scadenta activul de baza:

a. in castig, daca pretul activului creste peste valoarea primei;
b. in pierdere, daca pretul activului scade peste valoarea primei;
c. in castig, daca pretul activului creste cu mai putin decat valoarea primei.
ANS: C
27. Vanzatorul unei optiuni de vanzare, este in contractul de baza:

a. vanzator; b. cumparator; c. intermediar.
ANS: B
28. Contractul care obliga vanzatorul unei optiunii sa cumpere de la cumparatorul acesteia activul
de baza la un pret stabilit, daca optiunea este exercitata intr-un interval de timp se numeste:
a. optiune put b. optiune call c. hedging
ANS: A
29. Un producator care doreste sa-si acopere pretul materiilor prime la termen, va deschide pe piata
bursiera:
a. o pozitie long pe contracte futures;
b. o pozitie short pe contracte futures;
c. o pozitie short pe contracte forward.
ANS: B
30. Daca la scadenta, pretul activului de baza creste, vanzatorul unei optiuni put poate castiga:
a. cu atat mai mult cu cat pretul activului creste mai mult;
b. doar valoarea primei;
c. nu castiga.
ANS: C
31. Investitorul care deschide o pozitie lunga pe bursa:

a. a cumparat contracte futures;
b. a cumparat contracte forward;
c. a vandut contracte futures.
ANS: B
32. În cazul hedgingului lung, riscul evolutiei nefavorabile a pretului este transferat catre:
a. cumparatorul de forward; b. cumparatorul de futures; c. vanzatorul de futures.
ANS: C
33. În cazul hedgingului scurt, riscul evolutiei nefavorabile a pretului este transferat catre:
a. vanzatorul de forward; b. vanzatorul de futures; c. cumparatorul de futures;
ANS: C
34. Daca P= valoarea primei, PE= pretul de exercitare stabilit in contractul de baza si PV=pretul la
vedere al activului din contractul de baza, vanzatorul de call mizeaza la scadenta pe un castig
egal cu:
a. PV-P-PE b. PE+PV-P c. P
ANS: C
35. Vanzatorul unei optiuni put, poate castiga la scadenta, daca pretul activului de baza creste:
a. cu atat mai mult cu cat pretul activului creste mai mult;
b. doar valoarea primei;
c. nu castiga.
ANS: C
36. Daca pana la scadenta, pretul activului de baza creste cu 10%, in timp ce valoarea primei era de
5% din valoarea activului, cumparatorul unei optiuni call:
a. va executa contractul;
b. va renunta la contract;
c. va sta la dispozitia vanzatorului de optiune
ANS: A
37. Daca pana la scadenta, pretul activului de baza creste cu 10%, in timp ce valoarea primei era de
5% din valoarea activului, vanzatorul unei optiuni call:
a. va cere cumparatorului sa execute contractul;
b. va sta la dispozitia cumparatorului optiunii;
c. va renunta la contract si va vinde pe piata la vedere
ANS: B
38. Daca P= valoarea primei, PE= pretul de exercitare stabilit in contractul de baza si PV=pretul la
vedere al activului din contractul de baza, cumparatorul de call are la scadenta un castig egal cu:
a. PV-P-PE b. PE+PV-P c. P-PE-PV
ANS: A
39. Acoperirea prin operatiuni bursiere a pretului la aprovizionarea cu materii prime se face prin:
a. hedging scurt; b. hedging lung; c. hedging call.
ANS: A
40. Zona vamala libera se caracterizeaza prin:

a. amplasamentul zonei libere este pe o arie nelimitata;
b. statutul juridic al zonei este reglementat prin acte juridice internationale;
c. obiectul de activitate al zonei sunt marfurile, introduse aici fie in scopul reexportului, fie
in scopul prelucrarii.
ANS: C REF: capitolul IV
41. În functie de importanta operatiunilor desfasurate, zonele libere se clasifica in:

a. zona libera, port liber si zona de tranzit;
b. port liber, aeroport liber si antrepozit vamal liber;
c. zona libera comerciala si zona libera de fabricatie.
42. Operatiunea de innobilare este o operatiune prin care:

a. se importa marfuri care nu sunt destinate reexportului imediat;
b. se scutesc marfurile de taxele vamale;
c. se prelucreaza materii prime sau materiale prefabricate.
43. Printre avantajele tarii pe teritoriul careia se afla zona libera se numara:
a. utilizarea fortei de munca straine calificate;
b. dezvoltarea economica a regiunii in care este amplasata zona libera;
c. scutirea de impozit pe cifra de afaceri.
ANS: A REF: capitolul IV
44. Printre avantajele exportatorilor care utilizeaza zona libera se numara:

a. folosirea in mai mare masura a mijloacelor de transport nationale;
b. realizarea de stocuri de marfa necesare economiei nationale;
c. posibilitatea de a raspunde prompt la cererile pietelor apropiate.
45. Amplasarea pe o suprafata de teren limitata de frontiere naturale sau artificiale si situata in
apropierea sau in interiorul unei cai de transport este caracteristica:
a. burselor de marfuri; b. licitatiilor de marfuri; c. zonelor libere.
ANS: C
46. Dupa functia economica pe care o indeplinesc organizatorii in actul de vanzare cumparare,
licitatiile pot fi:
a. de vanzare si de cumparare;
b. deschise si inchise;
c. ocazionale si organizate.
ANS: A REF: capitolul III
47. Creditul de accept este:

a. credit furnizor; b. credit de export; c. credit de prefinantare;
ANS: B REF: capitolul VI
48. Finantarea directa acordata importatorului de catre o banca din tara exportatorului pentru a-i
permite cumparatorului sa plateasca imediat valoarea marfii este:
a. credit de accept; b. credit cumparator; c. credit de scont.
49. Tehnica financiara prin care un furnizor, numit aderent, transfera total sau partial unui tert, numit factor,
creantele pe care le are de incasat ca urmare a activitatii sale se numeste:
a. leasing; b. forfetare c. factoring:
ANS: C REF: capitolul VI
50. Împrumutul acordat de un grup de banci constituite intr-o grupare temporara, fara personalitate
juridica, unui beneficiar din alta tara este:
a. credit de prefinantare; b. creditul consortial; c. cofinantarea.
51. Operatiunea prin care proprietarul unei afaceri, avand urgenta nevoie de fonduri banesti, isi
vinde intreprinderea unei societati de leasing si apoi o inchiriaza printr-un contract obisnuit se
numeste
a. leasing brut b. leasing net c. leasing back
ANS: C
52. Tehnica de finantare a exporturilor care implica doua relatii de creditare, una in marfa, intre
exportator si importator, si una in bani, intre exportator si banca se numeste:
a. credit cumparator;
b. credit furnizor;
c. credit de accept in favoarea exportatorului.
ANS: B
53. Una din ratiunile pentru care detinatorul unui brevet recurge la licentiere este:
a. dispune de o vasta retea de comercializare
b. lipsa unor masuri de limitare a importurilor pe pietele vizate;
c. costul prohibitiv al transportului
ANS: C
54. In cadrul licentierii, functiile de productie, coordonarea, ritmul de lucru reprezinta elemente:
a. materiale b. informationale c. operationale
ANS: C
55. Printre interesele specifice ale licentiatului se numara:
a. valorificarea rezervelor de materii prime si forta de munca prin aplicarea acestora la
tehnologii perfomante;
b. penetrarea, prin intermediul licentierii pe piete pe care exportul clasic este prohibit sau
dificil de realizat
c. asigurarea surselor de finantare, prin veniturile rezultate din licenta.
ANS: A
56. In cadrul licentierii, cunoasterea proceselor, experienta, deprinderile individuale sau colective reprezinta
elemente:
a. materiale b. informationale c. operationale
ANS: B
57. Printre caracteristicile licentierii se numara:

a. vizeaza detinerea de catre licentiator a secretului realizarii unui produs;
b. este o forma a transferului de tehnologie;
c. stimuleaza exportul de masini si utilaje realizate in tara licentiatului.
ANS: B
58. Prin contractul de licentiere, titularul unui brevet :

a. acorda unui tert dreptul de folosinta asupra inventiei
b. transfera unui tert dreptul sau de proprietate asupra inventiei
c. transfera unui tert o tehnologie comerciala
ANS: A
59. Printre interesele specifice ale licentiatului se numara:

a. stimularea exporturilor de masini si utilaje;
b. repartizarea intre parteneri a zonelor de desfacere;
c. introducerea rapida a unor tehnologii avansate.
ANS: C
60. Sporul, surplusul de cunoastere ce se poate extrage din stadiul atins de tehnica mondiala,
cunostintele decurgand din cercetare, dezvoltare, activitate ce sta la originea avantului actual al
creatiei stiintifice, precum si al prosperitatii unor firme si a unor natiuni transmise prin transfer
de know-how reprezinta:
a. Abilitatea tehnica c. Cunostintele tehnice
b. Experienta tehnica d. Procedeele
ANS: C
61. Licentierea reprezinta o modalitate de internationalizare a afacerilor firmei preferata atunci

cand:
a. cand segmentul de piata este extins;
b. tara vizata impune restrictii la import sau la investitiile directe;
c. nu exista oportunitati de licentiere a proceselor tehnologice auxiliare fara acordarea
dreptului de utilizare a tehnologiei de baza;
ANS: B
62. Printre interesele specifice ale licentiatorului se numara:

a. procurarea de know-how, prin intermediul cercetarilor facute in strainatate;
b. promovarea exporturilor de produse sub licenta;
c. ocolirea barierelor vamale nationale, care intarzie sau fac neeconomic importul produsului
respectiv.
ANS: A
63. Capacitatea de a da solutii rapide si eficiente reprezentand un grad inalt de activitate

intelectuala, care este comunicata in beneficiul tertilor, de obicei, prin prestarea de servicii
personale sau sub forma de asistenta tehnica ce reprezinta valori economice independente,
transmisibile si negociabile si este transmisa prin transfer de know-how reprezinta:
ANS: B
64. Printre interesele specifice ale licentiatorului se numara:

a. ocolirea barierelor vamale nationale, care intarzie sau fac neeconomic importul produsului
respectiv.
b. valorificarea maxima si recuperarea rapida a cheltuielilor de cercetare;
c. realizarea de economii valutare pe seama reducerii reducerii importului de marfuri
similare;
ANS: B
65. Printre obligatiile principale ale licentiatorului se numara:

a. obligatia de garantie
b. obligatia de a exploata licenta
c. obligatia de plata a pretului
ANS: A
66. Din punct de vedere al intinderii obligatiilor cesionarului, contractele de productie sub licenta se
refera la:
a. brevete, marci de fabrica sau de comert si drepturi de autor;
b. programe de productie si manuale de instructiuni si programe de formare tehnica si
profesionala;
c. licenta pentru tehnologie curenta si licenta pentru tehnologia curenta si viitoare.
ANS: C
67. Printre obligatiile principale ale licentiatului se numara:

a. obligatia de remitere
b. obligatia de garantie
c. obligatia de a exploata licenta
ANS: C
68. Prin franciza se transmite:

a. dreptul de a utiliza cunostintele tehnice ale unei firme
b. dreptul de a face afaceri intr-un anumit mod, pe o anumita perioada de timp, intr-un loc
determinat.
c. dreptul de proprietate asupra unei inventii
ANS: B
69. Procedeele industriale propriu-zise, cat si tehnicile pentru aplicarea si optimizarea acestora
transmise prin transfer de know-how fac parte din:
ANS: D
70. Printre avantajele francizei se numara:

a. permit francizatului sa-si extinda activitatea printr-o retea mai densa, sporind astfel
reputatia produselor sale
b. francizorul beneficiaza de reputatia marcii francizatului, ceea ce ii asigura renume,
clientela, expansiunea rapida a operatiunilor;
c. da posibilitatea francizorului sa-si ceeze un sistem de distributie de dimensiuni mai mari
decat i-ar permite propriile mijloace
ANS: C
71. Dexteritatea manuala, grija si precizia cu care un angajat executa anumite operatii specifice
intreprinderii din care face parte transmise prin transfer de know-how reprezinta:
ANS: A
72. Printre avantajele francizei se numara:

a. independenta totala de actiune;
b. investitii reduse si risc valutar scazut in comparatie cu folosirea exporturilor directe;
c. crearea de vaduri comerciale pentru produsele distribuite in acest sistem si utilizarea lor si
dupa incetarea francizei.
ANS: B
73. Printre dezavantajele francizorului se numara:

a. reducerea numarului participantilor la procesul distributiei
b. lipsa unei independente totale de actiune;
c. repatrierea profiturilor
ANS: C
74. Printre dezavantajele francizatului se numara:

a. imposibilitatea utilizarii vadurilor comerciale create, dupa incetarea francizei;
b. selectarea beneficiarilor corespunzatori;
c. probleme de control si indrumarea activitatii beneficiarilor.
ANS: A
75. In cadrul subcontractarii, productia executantului este destinata:

a. comercializarii libere pe piata
b. furnizorilor de materii prime ai ordonatorului
c. satisfacerii unei nevoi determinate a ordonatorului
ANS: C
76. Cooperarea prin joint venture se caracterizeaza prin:

a. relatiile dintre parti sunt de scurta durata
b. relatiile dintre parteneri sunt de natura cooperarii
c. partenerii gestioneaza afacerea independent
ANS: B
77. Cooperarea prin joint venture se caracterizeaza prin:

a. partenerii raspund individual de rezultatele activitatii societatii
b. partenerii gestioneaza afacerea independent
c. relatiile dintre parti sunt de lunga durata
ANS: C
78. Strategia “panza de paianjen” presupune:

a. crearea unor consortii apoi a unor societati mixte
b. crearea unor forme de interdependenta temporara, apoi se trece la o preluare sau fuziune
c. crearea unei retele de aliante strategice si cooperari care graviteaza in jurul marilor
producatori.
ANS: C
79. Realizarea exporturilor complexe prin contracte separate presupune:

a. realizarea unui proiect industrial pentru beneficiar prin coparticiparea a doua sau mai
multe firme din terte tari;
b. se incheie un contract intre exportator si beneficiar privind realizarea intregului obiectiv;
c. se incheie contracte intre beneficiar si terte firme pentru: furnizare de utilaje si tehnologie,
licentieri si vanzari de know-how, constructii si lucrari de infrastructura;
d. se incheie un contract combinat, care se refera atat la lucrarile de constructii montaj si
infrastructura cat si la furnizarea de instalatii si materiale si prestarea de servicii.
ANS: C
80. Realizarea exporturilor complexe prin contracte globale presupune:

ANS: D
81. Realizarea exporturilor complexe prin contracte la cheie presupune:

ANS: B
82. Realizarea exporturilor complexe prin cooperare tripartita presupune:

ANS: A
83. Raspunderea fata de beneficiar privind realizarea exporturilor complexe prin contracte separate revine:
a. exportatorului pentru ansamblul lucrarilor si livrari, chiar daca executarea unora dintre
acestea este transferata unui subcontractant;
b. fiecarui contractant pentru prestatia datorata iar exportatorul este raspunzator in limita
contractului direct incheiat cu importatorul, coordonarea lucrarilor fiind in sarcina
cumparatorului
c. antreprenorului general, in baza contractului incheiat cu beneficiarul.
ANS: B
84. Raspunderea fata de beneficiar privind realizarea exporturilor complexe prin contracte globale
revine:
a. exportatorului pentru ansamblul lucrarilor si livrari, chiar daca executarea unora dintre
acestea este transferata unui subcontractant;
b. fiecarui contractant pentru prestatia datorata iar exportatorul este raspunzator in limita
contractului direct incheiat cu importatorul, coordonarea lucrarilor fiind in sarcina
cumparatorului
c. antreprenorului general, in baza contractului incheiat cu beneficiarul.
ANS: A
85. Realizarea exporturilor de obiective complexe prin cooperare tripartita presupune:

a. inchierea de contracte la cheie; c. incheierea de contracte globale
b. incheierea de contracte separate d. crearea unui consortiu
ANS: D
86. Consultanta inginereasca consta in:

a. o prestatie de natura intelectuala in legatura cu proiectarea unui obiectiv, pregatirea
proiectelor in vederea punerii lor in aplicare si supravegherea executarii lucrarilor
b. transmiterea catre beneficiar a procedeelor necesare cunoasterii si punerii in functiune a
unui obiectiv industrial
c. proiectarea, furnizarea echipamentelor si a materialelor, precum si punerea in functiune a
instalatiilor si realizarea lucrarilor de constructii civile
ANS: A
87. Ingineria de proces consta in:

a. o prestatie de natura intelectuala in legatura cu proiectarea unui obiectiv, pregatirea
proiectelor in vederea punerii lor in aplicare si supravegherea executarii lucrarilor
b. transmiterea catre beneficiar a procedeelor necesare cunoasterii si punerii in functiune a
unui obiectiv industrial
c. proiectarea, furnizarea echipamentelor si a materialelor, precum si punerea in functiune a
instalatiilor si realizarea lucrarilor de constructii civile
ANS: B
88. Dupa marimea partizilor de marfuri comercializate, licitatiile se impart in:

a. cu ridicata si cu amanuntul
b. inchise si deschise
c. de vanzare si de cumparare
ANS: A
89. Principalele etape ale pregatirii, organizarii si desfasurarii licitatiilor de cumparare, din punct de vedere
al organizatorilor sunt:
1.adjudecarea;
2.deschiderea, evaluarea, analiza si compararea ofertei;
3.receptionarea ofertelor si garantiilor;
4.comunicarea rezultatului licitatiei;
5.anuntarea licitatiei prin publicitatea comerciala sau trimiterea invitatiilor;
6.restituirea garantiilor;
7.preselectia;
8.angajarea de tratative;
9.incheierea contractului;
10.elaborarea documentelor licitatiei, cu deosebire intocmirea caietului de sarcini.
Indicati varianta care prezinta cele 10 etape in ordinea derularii lor.
a. 5,8,2,6,1,9,7,4,3,10 c. 7,9,3,5,2,8,1,10,4,6
b. 2,7,9,3,5,10,4,8,1,6 d. 5,10,3,7,2,8,1,4,6,9
ANS: D
90. Principalele etape si activitati pentru firmele participante la licitatiile de cumparare sunt:
1.elaborarea ofertei;
2.participarea la tratative;
3.receptionarea mesajului lansat prin mijloacele de publicitate comerciala sau prin invitatii;
4. retragerea garantiei in cazul in care licitatia a fost pierduta sau depunerea garantiei de buna executare
si incheierea contractului in cazul castigarii licitatiei;
5.procurarea garantiilor, depunerea documentelor de participare, respectiv a ofertelor, a garantiei bancare
si a taxelor de participare;
6.cumpararea caietului de sarcini;
7.primirea rezultatului.
Identificati varianta care prezinta etapele in ordinea derularii lor
a. 2,7,6,3,5,4,1 c. 1,7,5,6,4,2,3
b. 3,6,1,5,2,7,4 d. 1,5,7,2,6,3,4
ANS: B
91. In cadrul licitatiilor de cumparare, receptionarea ofertelor si garantiilor este o sarcina care
revine:
a. vanzatorului b. cumparatorului c. organizatorului
ANS: C
92. In cadrul licitatiilor de cumparare, procurarea garantiilor este o sarcina care revine:
a. vanzatorului b. cumparatorului c. organizatorului
ANS: B
93. Printre avantajele zonelor libere se numara

a. dezvoltarea activitatii de prelucrare intr-un ritm mai rapid decat a celei de prelucrare;
b. dezvoltarea unui sistem administarativ care sa gestioneze functionarea zonelor libere;
c. acordarea unor reduceri sau scutiri de impozite pe perioada de determinare.
ANS: C
94. Printre caracteristicile zonelor libere se numara:

a. amplasamentul zonei libere este de regula nelimitat;
b. statutul juridic al zonei permite accesul marfurilor in regim vamal normal;
c. activitatea zonei include o gama variata de operatiuni la care sunt supuse marfurile in
cadrul acesteia.
ANS: C
95. In functie de facilitatile de export acordate distingem urmatorele categorii de zone libere:
a. porturi libere, zone de export, zona industriala, zone libere comerciale, aeroporturi libere,
antrepozite vamale libere, zona de tranzit;
b. zona libera, portul liber, zona de tranzit, perimetrul liber;
c. zone libere comerciale, zone libere de prelucrare.
ANS: B
96. In functie de natura operatiunilor realizate, localizarea geografica si destinatia marfurilor

distingem urmatorele categorii de zone libere:
a. porturi libere, zone de export, zona industriala, zone libere comerciale, aeroporturi libere,
antrepozite vamale libere, zona de tranzit;
b. zona libera, portul liber, zona de tranzit, perimetrul liber;
c. zone libere comerciale, zone libere de prelucrare.
ANS: A
97. In cazul factoringului la scadenta

a. factorul acorda un credit aderentului pana in momentul scadentei creditului furnizor
acordat de exportator importatorului
b. factorul plateste facturile in momentul preluarii acestora;
c. factorul plateste creantele aderentului in momentul exigibilitatii acestora.
ANS: C
98. Figura de mai jos reda grafic:
a. pozitia vanzatorului de call c. pozitia cumparatorului de put

b. pozitia vanzatorului de put d. pozitia cumparatorului de call
ANS: D

ANS: C

ANS: A

ANS: B
a. pozitia de cumparare pe futures c. pozitie scurta pe futures

b. pozitia de vanzare pe futures d. pozitie short futures
ANS: A

a. pozitia de cumparare pe futures c. pozitie long pe futures
b. pozitia lunga pe futures d. pozitie short futures
ANS: D
104. Decizia asupra echipamentului, firmei producatoare, a modelului si a marcii

termenul de livrare, garantie, instalare si service ce urmeaza a fi cumparat in leasing revine:
a. chiriasului c. furnizorului
b. societatii de leasing d. finantatorului
ANS: A
105. Contractul de vanzare – cumparare a bunului solicitat a fi achizitionat in leasing se incheie intre:
a. utilizator si finantator c. finantator si producator
b. utilizator si producator d. chirias si utilizator
ANS: C
106. Contractul de leasing indirect se incheie intre:

a. chirias si finantator c. finantator si producator
ANS: A
107. Contractul de leasing direct se incheie intre:

a. chirias si finantator c. finantator si producator
ANS: B
108. Euroobligatiunea standard are scadenta:

a. fixa b. retractibila c. extensibila d. nu este inscrisa
ANS: A
COMPLETION
Completati spatiile din enuntul urmator:
In redactarea raspunsului, va rugam sa nu folositi diacritice sau semne de punctuatie. Separarea
cuvintelor se va face cu un singur spatiu. De asemenea, substantivele trebuie declinate si acordate astfel
incat sa se potriveasca in propozitie.
1.
.............................................este operatiunea prin care o firma dobandeste, in schimbul platii unui pret,
dreptul de a utiliza cunostintele tehnice brevetate ale unei firme .
ANS:
Productia sub licenta
licentierea
licenta
2. Subproductia de ................................ presupune fabricarea de catre subcontractanti a unor produse finite

identice cu cele realizate de ordonator, care preia productia executantului si o desface sub marca proprie.
ANS: capacitate
REF: capitolul V
3. Subproductia de ................................ presupune fabricarea de catre subcontractanti, in urma unei

specializari mai accentuate, a unor subansamble ce urmeaza a fi integrate in produsul finit la
ordonator.
ANS: specialitate
REF: capitolul V
4. ....................................................reprezinta ansamblul de operatiuni care urmaresc efectuarea de investitii

in conditii de eficienta maxima si cuprind totatlitatea activitatilor anterioare, concomitente si ulterioare
care insotesc realizarea unui proiect.
ANS: Asistenta inginereasca
REF: capitolul V
5. Prin ............................................... se intelege acordarea de asistenta in vederea organizarii unor activitati

economice, a perfectionarii conducerii si a functionarii unor intreprinderi sau institutii prin formarea
unor recomandari de ordin economic sau tehnic.
ANS: consultanta inginereasca
6. ........................................... este documentul cel mai important al mecanismului unei licitatii de import,
indeplineste functia de cerere de oferta si cuprinde conditiile tehnice, economice (comerciale) si
generale.
ANS:
Caietul de sarcini
Caietul de conditii
caietul de sarcini sau de conditii
caietul de conditii sau de sarcini
7. Ordinele utilizate pe bursa pot fi:......................................, ...................................................

si ................................................
ANS:
ordine de plata ordine cu limita de pret ordine de stopare a pierderii
ordine de plata ordine de stopare a pierderii ordine cu limita de pret
ordine cu limita de pret ordine de stopare a pierderii ordine de plata
ordine cu limita de pret ordine de plata ordine de stopare a pierderii
ordine de stopare a pierderii ordine de plata ordine cu limita de pret
ordine de stopare a pierderii ordine cu limita de pret ordine de plata
de plata cu limita de pret de stopare a pierderii
de plata de stopare a pierderii cu limita de pret
cu limita de pret de stopare a pierderii de plata
cu limita de pret de plata de stopare a pierderii
de stopare a pierderii de plata cu limita de pret
de stopare a pierderii cu limita de pret de plata
REF: capitolul II
8. Un contract ........................... consta din angajamentul partilor de a livra sau de a prelua, la o data
viitoare, o marfa determinata, la un pret convenit in momentul incheierii contractului.
ANS: futures
REF: capitolul II
9.
Numarul marfurilor care se negociaza la bursa pe plan mondial este foarte restrans, sub ..........
ANS:
200
doua sute
REF: capitolul II
10. Caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca marfurile pentru a fi tranzactionate la bursa sunt:
1. sa fie .....................;
2. sa poata fi ............................;
3. sa poata fi ...........................(cu exceptia animalelor vii)
ANS:
fungibila standardizata depozitata
inlocuita standardizata depozitata
inlocuibila standardizata depozitata
11. La bursele europene se practica tot doua categorii de contracte: .......................................

si ................................................
ANS:
contractele pe bani gheata contractele a terme
contractele a terme contractele pe bani gheata
pe bani gheata a terme
a terme pe bani gheata
12.
Pietele bursiere cuprind doua mari categorii de tranzactii: tranzactiile care se efectueaza in afara
bursei ................. si tranzactiile realizate in interiorul bursei ....................................
ANS:
forward futures options
forward options futures
13. ........................................ se deschide de catre vanzatori sau de catre cumparatori la firmele broker cu
care lucreaza.
ANS: Contul in marja
14. La bursele de ................... nivelul comisionului perceput de agentiile de brokeraj este foarte mic in raport
cu profitul, avandu-se in vedere deverul mare al operatiunilor
ANS: marfuri
15.
Bursele de tip american utilizeaza doua categorii de contracte: .......................................
si ..............................................
ANS:
contracte cash contracte futures
cash futures
contracte futures contracte cash
futures cash
REF: capitolul II
16. Cand disponibilul in cont scade sub marja de mentinere, brokerul trimite clientului un ..................... iar
daca clientul nu poate sa faca noi depuneri, brokerul poate ............. una sau mai multe pozitii, pana cand
disponibilul in cont intra in limitele marjei
ANS:
apel in marja anula
apel in marja inchide
17. .......................................................... asigura atat marcarea zilnica la piata a pozitiilor futures, cat si
compensatia globala a tranzactiilor care se fac la bursa.
ANS:
Casa de compensatie (de clearing)
Casa de compensatie
Casa de de clearing
Casa de compensatie sau de clearing
Casa de clearing sau de compensatie
18. ......................................................este un contract in forma negociabila care da dreptul cumparatorului ca

intr-o perioada de timp sa cumpere de la vanzatorul optiunii activul de baza, la un pret stabilit prin
contract (pretul de exercitare).
ANS:
Optiunea de cumparare (call)
optiunea de cumparare sau call
optiunea de cumparare
call
call sau optiunea de cumparare
19. In compararea burselor de marfuri cu bursele de valori se observa ca schimbarea preturilor este
influentata intr-o masura mai mica la bursele de ..................... de zvonurile si informatiile publice iesite
de sub control.
ANS: marfuri
20.
La bursele europene, ............................................................. la fel ca si contractele cash nu sunt
considerate de bursa propriu-zis. Cu toate ca se incheie in incinta bursei, ele au ca obiect marfuri
fungibile si sunt executate in cateva zile de la executarea lor, cu plata in numerar.
ANS:
Contractele pe bani gheata (au comptant)
Contractele pe bani gheata
Contractele au comptant
Contractele pe bani gheata au comptant
REF: capitolul II
21.
Contractele la termen (a terme) pot fi: .......................................................
sau ......................................................
ANS:
contracte ferme contracte conditionale
contracte conditionale contracte ferme
ferme conditionale
conditionale ferme
REF: capitolul II
22. Contractele la termen pot fi:

- contractele in care obligatiile partilor sunt irevocabile si executabile la termenul convenit asa
cum au fost contractate, care se numesc .................................. ;
- contracte in care obligatiile partilor sunt reziliabile prin plata unei prime, care se
numesc .................................................
.
ANS:
Contracte ferme contracte conditionale
Contracte ferme operatiuni cu prima
Contracte ferme contracte conditionale sau operatiuni cu prima
Contracte ferme operatiuni cu prima sau contracte conditionale
23. ............................................... este un contract in forma negociabila, care da dreptul cumparatorului

optiunii ca intr-o anumita perioada sa vanda activul de baza vanzatorului acestuia la un pret stabilit prin
contract.
ANS:
optiunea de vanzare (put)
optiunea de vanzare put
optiunea de vanzare sau put
put
optiunea de vinzare
optiunea de vinzare (put)
optiunea de vinzare put
optiunea de vinzare sau put
optiunea de vinzare
24.
........................................... inseamna adaptarea zilnica a contractelor futures deja incheiate in raport cu
evolutia cursurilor futures pe piata.
ANS: Marcarea la piata
REF: capitolul II
25.
Tranzactiile la termen derulate pe piata bursiera pot fi:
- cu livrare amanata sau .................
- cu livrare viitoare sau ......................;
- cu optiuni sau....................
ANS: forward futures options
26. Functia principala a bursei este de ..............................................
ANS:
formare a cursurilor
formare a preturilor
formare a cursului
formare a pretului
27. ................................ reprezinta cea mai completa forma a regimurilor vamale suspensive.
ANS:
Zona vamala libera
zona libera
28. Printre principalele operatiuni specifice zonelor libere se numara ....................., in care marfurile din
import sunt introduse direct si beneficiaza de suspendare temporala a taxelor si restrictiilor vamale.
ANS: antrepozitele
29. ..............................................consta in realizarea unor importuri care nu sunt destinate reexportului

imediat sau care frecvent isi gasesc plasament pe pietele externe. In aceste cazuri se realizeaza un import
obisnuit platindu-se taxele aferente, urmand sa se determine ulterior destinatia definitiva a marfii
respective
ANS:
Operatiunea de drawback
drawback
drawback-ul
drawbackul
30. Toate marfurile de natura straina sau nationala, cu exceptia celor .................................., pot fi introduse
in zona libera, inmagazinate, expuse, vandute, dezasamblate si reconditionate, triate, combinate cu alte
marfuri straine sau nationale ori supuse altor manipulari sau transformari industriale autorizate, fara a fi
supuse legislatiei vamale a tarii respective
ANS:
care sunt prohibite la import
prohibite la import
care sunt interzise la import
interzise la import
31. .................................este un credit bancar acordat exportatorului atunci cand acesta consimte partenerului
sau o amanare de plata pentru marfa livrata in strainatate.
ANS: Creditul furnizor
32. ..................................... este o finantare directa acordata importatorului de catre o banca din tara
exportatorului pentru a-i permite cumparatorului sa plateasca imediat contravaloarea marfii.
ANS: Creditul cumparator
33. .................................................consta in transmiterea creantelor, provenite din operatiunile de comert

exterior efectuate pe credit, unei institutii financiare specializate care le plateste imediat, urmand sa se
recupereze contravaloarea acestora, la scadenta de la debitorul importator.
ANS:
Forfetarea exportului pe credit
forfetarea
34. Spre deosebire de scontare, ........................... nu da institutiei financiare drept de recurs asupra
vanzatorului creantei in cazul unei defectiuni de plata a debitorului.
ANS: forfetarea
35. În cadrul operatiunii de leasing, .........................................hotaraste asupra echipamentului de care are

nevoie, asupra intreprinderii producatoare, a modelului si a marcii, specifica clar orice insusire speciala
dorita a bunului, termenul de livrare, garantie, instalare si service.
ANS:
chiriasul utilizator
chiriasul
utilizatorul
36. Principalele forme ale cooperarii industriale intre firme separate sunt ..............................
si ...........................
ANS:
subproductia (sau subcontractarea) coproductia (sau productia in comun)
subproductia sau subcontractarea coproductia sau productia in comun
subproductia coproductia
subproductia productia in comun
subcontractarea coproductia
subcontractarea productia in comun
37. Din punctul de vedere al ordonatorului, ............................. este o forma de realizare a productiei in
varianta descentralizata, spre deosebire de productia integrata care presupune realizarea intregului volum
de marfuri destinate pietei sau a tuturor componentelor produsului finit in cadrul aceleiasi firme.
ANS:
subcontractarea
subproductia
38. Leasing-ul ......... este operatiunea prin care proprietarul, avand urgenta nevoie de fonduri banesti, isi
vinde un echipament unei societati de leasing si apoi o inchiriaza printr-un contract obisnuit.
ANS: back
39. Leasing-ul ....................... se foloseste in scopul promovarii vanzarilor. Astfel, pentru promovarea
vanzarilor unor masini si utilaje, acestea sunt inchiriate pe perioade scurte in mod experimental cu
conditia ca dupa expirarea acestei perioade, bunurile sa fie achizitionate de clienti, daca sunt
corespunzatoare cerintelor, sau restituite daca prezinta neajunsuri.
ANS: experimental
40. .............................. reprezinta o mobilizare de capitaluri pe termen mediu, de regula purtand scadente
intre 3 si 8 ani, prin apelare la piata eurocreditelor. Ele sunt acordate de un grup de banci constituite intr-
un consortiu sub conducerea unei banci coordonatoare, care incheie contractul cu beneficiarul,
organizeaza si coordoneaza consortiul si actioneaza ca mandatar al acestuia. In general consortiul este
international, dar banca coordonatoare este de regula din tara beneficiarului.
ANS: Eurocreditele
MATCHING
Identificati definitia care corespunde urmatorului concept/urmatoarelor concepte:

a. este reprezentat de ansamblul cunostintelor tehnice nebrevetabile, detinute de o firma, pe
care acesta intelege sa le pastreze in secret pentru a le exploata ea insasi si/sau sa le
transmita, in anumite conditii, tertilor interesati.
b. relatia contractuala intre o firma principala si una sau mai multe firme executante in
temeiul carora subcontractorii fabrica, pe baza documentatiei tehnologice a ordonatorului,
produse finite sau subansamble, componente, piese ce urmeaza a fi integrate in produsul
finit la ordonator.
c. forma de cooperare prin care doi sau mai multi parteneri din tari diferite desfasoara in
comun, in cadrul unei entitati independente, cu personalitate juridica, activitati de
productie, marketing si comercializare, financiare, etc, prin partajarea beneficiilor si a
riscurilor afacerii
d. ansamblul de operatiuni care urmaresc efectuarea de investitii in conditii de eficienta
maxima si care cuprind totalitatea activitatilor anterioare, concomitente si ulterioare care
insotesc realizarea unui proiect.
e. o tehnica de afaceri economice, prin care o firma, cedeaza unor persoane sau firme
individuale, dreptul sau privilegiul sa faca afaceri intr-un anumit mod, pe o anumita
perioada de timp, intr-un loc determinat.
f. intelegerea dintre doua firme sau tari diferite de a fabrica independent, sub aspect tehnic,
anumite subansamble si de a-si livra elementele fabricate pentru a se efectua asamblarea in
vederea obtinerii produsului finit.
g. relatia contractuala intre o firma principala si una sau mai multe firme executante in
temeiul carora subcontractorii fabrica, pe baza documentatiei tehnologice a ordonatorului,
produse finite sau subansamble, componente, piese identice cu cele realizate de firma
principala care sunt livrate contra cost acestuia, care asigura si comercializarea (integrala
sau partiala) pe piata internationala, sub marca sa.
h. operatiunea prin care o firma dobandeste, in schimbul platii unui pret, dreptul de a utiliza
cunostintele tehnice brevetate ale alteifirme
i. se intelege acordarea de asistenta in vederea organizarii unor activitati economice, a
perfectionarii conducerii si a functionarii unor intreprinderi sau institutii prin formarea
unor recomandari de ordin economic sau tehnic
1. subproductia de capacitate
2. coproductia
3. licentierea
4. joint venture
5. franciza
6. know how
7. subproductia de specialitate
8. asistenta inginereasca
9. consultanta inginereasca
1. ANS: G
2. ANS: F
3. ANS: H
4. ANS: C
5. ANS: E
6. ANS: A
7. ANS: B
8. ANS: D
9. ANS: I
Sistemul de distributie sub franciza implica

1.folosirea reciproca a resurselor materiale;
2.posibilitatea francizorului sa-si ceeze un sistem de distributie de dimensiuni mai mari decat i-ar
permite propriile mijloace;
3.selectarea beneficiarilor corespunzatori;
4.extinderea activitatii francizorului printr-o retea mai densa, sporind astfel reputatia produselor sale;
5.beneficii pentru francizat prin utilizarea marcii francizorului, ceea ce ii asigura renume, clientela,
expansiunea rapida a operatiunilor;
6.anihilarea concurentei pe anumite piete;
7.lipsa unei independente totale de actiune;
8.relatiile de colaborare intre cei doi parteneri, excluzand atat deplina independenta a franchiserului, cat
si prestatiile de suprematie a franchisorului;
9.existenta unei legaturi si a unei asistente permanente intre parti duce la diminuare riscului falimentului;
10.imposibilitatea utilizarii vadurilor comerciale create pentru produsele distribuite sub franciza, daca
sistemul inceteaza;
11.cresterea ratei profitului si mai ales a masei acestuia
12.organizarea eficiente a intregii activitati
13. castigarea unei cote importante din piata;
14.un consum de capital pentru initierea operatiunii;
15.reducerea numarului participantilor la procesul distributiei
16.posibilitatea obtinerii unor incasari valutare superioare
17.investitii reduse si risc valutar scazut in comparatie cu folosirea unor exporturi directe prin
constituirea de magazine in strainatate;
18.dificultati legate de repatrierea profiturilor;
19.realizarea de exporturi de produse respinse de canalele conventionale ale pietei;
20.ocuparea si instruirea fortei de munca;
21.surmontarea posibilitatilor de patrundere pe piete care admit numai distribuitori locali.
22.probleme de control si indrumarea activitatii beneficiarilor.
Se dau urmatoarele grupari ale implicatiilor de mai sus:
a. 1,2,5,7,11,16,18,20,21,22 e. 1,2,4,5,6,8,9,11,12,13,15,16,17,19,20,21
b. 5,7,8,9,10,13,14,22 f. 14,15,17
c. 2,3,4,5,7,11,12,13,15,20 g. 7,10
d. 3,14,18,22 h. 18,19,20
10. Identificati avantajele francizei
11. Identificati dezavantajele francizatului
12. Identificati dezavantajele francizorului
10. ANS: E
11. ANS: G
12. ANS: D
Se dau urmatoarele obligatii:

1.livrarea documentatiei in termenul stabilit;
2.punerea la dispozitia partenerului a dreptului de a exploata o tehnologie brevetata
3.asigurarea aprovizionarii de la partener sau terti pentru subansamblele, piesele, componente, etc, pe
care nu le-a asimilat in productie;
4.asigurare asistentei tehnice necesare, pe o perioada determinata;
5. garantarea existentei si validitatii dreptului de folosinta a unui brevet transmis
6.asigurarea pe o perioada de timp convenita, a pieselor de schimb pentru produsele livrate partenerilor.
7. livrarea catre partener, dupa un grafic de esalonare lunara sau trimestriala, a cantitatii anuala de
produse pe care acesta s-a obligat prin contract s-o preia;
8.asigurarea formarii si specializarii cadrelor care participa la actiunea de cooperare;
9.pastrarea secretului de fabricatie
10.livrarea cu titlu gratuit a modelelor de referinta pentru compararea caracteristicilor tehnice ale
produselor la verificari.
a. 3,6,7 d. 2,5
b. 1,2,4,5,7 e. 3,5,7,10
c. 2,7,8,9 f. 1,4,8,10
13. Identificati obligatiile suncontractantului in cadrul subproductiei
14. Identificati obligatiile ordonatorului in cadrul subproductiei
15. Identificati obligatiile licentiatorului
13. ANS: A
14. ANS: F
15. ANS: D
Din urmatoarele caracterizari ale diferitelor tipuri de zone libere, identificati care corespunde
conceptului/conceptelor de mai jos:
a. este mai putin dotat decat zona libera si este suprafata ce cuprinde un port intreg si
localitatea ce-l inconjoara, in care marfurile straine sunt aduse fara plata taxelor vamale
b. este axata pe operatiuni comerciale. In principal, prelucrarea bunurilor este limitata la
operatii simple cum ar fi: etichetarea, reambalarea si altele (se intalnesc in tarile
dezvoltate)
c. un port al unei tari riverane in care s-au creat facilitati de depozitare si distributie a
marfurilor pentru o tara vecina; facilitatile acordate permit ca marfurile de tranzit sa nu fie
supuse taxelor vamale, controlului asupra importului sau alte formalitati de intrare iesire
specifice tarii riverane;
d. situate la frontiera dintre o tara dezvoltata si una in curs de dezvoltare, in cadrul lor
desfasurandu-se mai ales activitati industriale;
e. situate langa frontiere si in porturi, fiind folosite pentru stocarea marfurilor necesare
consumului in regiunile invecinate
f. sunt zone in care are loc prelucrarea bunurilor, existand tendinta de a stabili industrii in
zonele respective (specifice tarilor in curs de dezvoltare).
g. nu este liber complet fata de taxele de import si alte mecanisme de control ale
importurilor; unele perimetre libere ofera facilitati de vama la importul de produse
alimentare, medicamente, bunuri de larg consum de prima necesitate si bunuri capitale;
h. infiintate pe insule de organizatii transnationale si companii de navigatie axate pe operatii
simple;
16. portul liber
17. zone libere de depozitare
18. zona libera comerciala
19. zone portuare scutite de impozite
20. zona de tranzit
21. zone libere de fabricatie
22. perimetrul liber
23. zone libere de frontiera
16. ANS: A
17. ANS: E
18. ANS: B
19. ANS: H
20. ANS: C
21. ANS: F
22. ANS: H? G-CORECT!
23. ANS: D
Din urmatoarele caracterizari ale modalitatilor de finantare a exporturilor, identificati varianta

care corespunde conceptului/conceptelor de mai jos:
a. se acorda exportatorilor credite pe baza unor documente care atesta existenta marfurilor
pregatite pentru export. Valoarea creditului nu depaseste 80% din valoarea marfurilor
gajate
b. se acorda unei firme exportatoare pe baza creantei acesteia fata de clientul sau din
strainatate;
c. se acorda in situatia in care banca acceptanta, in conformitate cu conditiile stipulate in
conventia de credit, accepta cambii trase asupra sa in favoarea importatorului si destinate
sa achite exportatorul care este clientul ei; in acest caz, exportatorul este platit la vedere,
iar importatorul ramane debitor fata de banca;
d. se acorda pentru produse de valoare mare, cu ciclu lung de fabricatie sau se acorda unor
producatori – exportatori cu flux continuu si ridicat de exporturi.
e. consta in vanzarea unui titlu de credit unei banci inainte de scadenta cu scopul ca
beneficiarul unei cambii sau al unui bilet la ordin sa transforme creanta pe care o are
asupra unui tert intr-o suma lichida, fara sa mai astepte scadenta.
f. se acorda in cazul in care importatorul nu accepta utilizarea titlurilor de credit;
exportatorul are posibilitatea sa traga o cambie asupra bancii sale; banca accepta cambia
pentru o scadenta ce nu depaseste de regula, 180 de zile.
24. avansul in valuta
25. creditul de scont
26. creditele de prefinantare
27. creditul de accept in favoarea exportatorului
28. creditul de accept acordat importatorului
29. avansul pe documente de credit
24. ANS: B
25. ANS: E
26. ANS: D
27. ANS: F
28. ANS: C
29. ANS: A
Tehnici de comercializare si cooperare economică internatională 2
banca 2
TRUE/FALSE
Precizati daca urmatorul enunt este adevarat (true) sau fals(false).
1. Aliantele competitive urmaresc realizarea unor scopuri strategice, a unor obiective pe termen scurt, cum
ar fi:cresterea competitivitatii internationale; lupta de concurenta; depasirea unor obstacole de politica
comerciala.
ANS: F
2. Aliantele strategice s-au profilat in ultimile trei decenii si treptat au devenit una dintre cele mai
importante strategii ale companiilor transnationale; mai mult, se constata cu surprindere, ca putine
aliante se stabilesc intre rivali.
ANS: F
3. Aliantele financiare sunt incheiate cu scopul de a reduce riscurile financiare asociate unui proiect
investitional.
ANS: T
4. Aliantele de marketing au ca scop realizarea in comun a unor produse sau servicii.

ANS: F
5. Principalul dezavantaj al aliantei de marketing piggyback este faptul ca rider-ul detine controlul asupra
vanzarilor si depinde de bunavointa carrier-ului.
ANS: F
6. Continutul tehnologiei se refera la cunostintele tehnice in domeniul producerii unui produs, dar si la
cunostintele necesare pentru realizarea unui anumit tip de activitate a unui proces, cum ar fi o activitate
comerciala, de turism, etc.
ANS: T
7. Productia sub licenta presupune anumite interese comune ale cesionarului si cesionatului, colaborare in
productie si comercializare si de regula, un sistem de relatii pe termen mai scurt si mediu.
ANS: F
8. Modalitatea de internationalizare reprezinta o modalitate preferata de firmele mari care dispun de

capitalul si experienta necesare pentru a crea o societate mixta sau o filiala de productie in strainatate.
ANS: F
9. Un obiectiv al licentierii este acela ca prin licentiere firma poate oferi marfa pe piata mai repede dar cu
costuri mai ridicate.
ANS: F
10. Sistemul licentelor grupate, care obliga beneficiarul sa cumpere un sir de alte licente corelate cu cea
principala este un abuz practicat la licentiere.
ANS: T
11. Licenta neexclusiva (simpla), constituie acea forma de licenta a brevetului de inventie, prin care
licentiarul isi rezerva atat dreptul de a folosi, in continuare, inventia in scopuri proprii, cat si dreptul de a
acorda licente similare tertilor.
ANS: T
12. Licentiarul poate avea in vedere cu precadere procurarea de know-how, prin intermediul cercetarilor
facute in strainatate si stimularea exporturilor de masini si utilaje.
ANS: T
13. Licentiatul urmareste prin incheierea contractului de licenta respectarea barierelor vamale nationale,
care intarzie sau fac neeconomic importul produsului respectiv.
ANS: F
14. Subproductia cuprinde toate operatiile bazate pe relatii contractuale intre o firma principala (ordonator)
si una sau mai multe firme executante in temeiul carora subcontractorii fabrica, pe baza documentatiei
tehnologice a ordonatorului, produse finite sau subansamble, componente, piese care sunt livrate contra
cost ordonatorului, acesta asigurand si comercializarea (integrala sau partiala) a produsului finit pe piata
internationala, sub marca sa.
ANS: T
15. Subproductia de capacitate inseamnă realizarea de catre subproducatori, in urma unei specializari mai
accentuate a unor piese, componente, subansamble ce urmeaza a fi integrate in produsul finit la
ordonator.
ANS: F
16. Coproductia internationala consta in intelegerea dintre maxim patru firme sau tari diferite de a fabrica
independent, sub aspect tehnic, anumite subansamble si de a-si livra elementele fabricate pentru a se
efectua asamblarea in vederea obtinerii produsului finit.
ANS: F
17. Exportul de obiective industriale consta in construirea de obiective industriale in tara beneficiarului prin
efectuarea de catre exportator – singur sau impreună cu terte firme a unor activitati cum ar fi: furnizarea
si montarea instalatiilor tehnologice, executarea lucrarilor de montaj, constructii si inginerie civila,
aprovizionarea cu factori de productie, formarea fortei de munca.
ANS: T
18. Operatiunile de consultanta si asistenta inginereasca poate cuprinde o gamă larga de operatiuni,
mergand de la simpla consultatie acordata beneficiarului, pana la realizarea unui obiectiv la cheie,
incluzand pregatirea specialistilor si a personalului necesar functionarii normale a obiectivului.
ANS: T
19. Licitatiile sunt tranzactii bazate pe concurenta, principalul element concurential fiind pretul dar pot
aparea si alte elemente cum ar fi conditiile de plata, de creditare, acordarea unor gratuitati.
ANS: T
20. Achitarea contravalorii marfii cumparate in cadrul licitatiei, constituie conditia luarii in posesie de catre
cumparator, societatea de licitatie ingrijindu-se de plata contravalorii marfii vandute.
ANS: F
21. Caietul de sarcini sau de conditii este documentul cel mai important al mecanismului unei licitatii de
import, indeplineste functia de cerere de oferta si intocmirea lui cade in sarcina vanzatorului.
ANS: F
22. Bursele de marfuri clasice sunt piete organizate, care asigura concentrarea cererii si ofertei pentru
anumite categorii de produse si servicii in scopul efectuarii de tranzactii in conditii de concurenta si
libertate contractuala.
ANS: T
23. Contractele conditionale sunt contractele in care obligatiile partilor sunt irevocabile si executabile la
termenul convenit asa cum au fost contractate.
ANS: F
24. Contractul forward este de fapt contractul clasic de vanzare cumparare incheiat pe piata fizica
comerciala sau, in functie de obiect, pe piata fizica financiara.
ANS: T
25. Cel care isi asumă raspunderea preluarii marfii, in cazul unui contract futures, (cumparatorul) deschide o
poziţie “scurta” in timp ce vanzatorul futures deschide o pozitie “lunga”.
ANS: F
26. Casa de compenstie (de clearing) asigura ata marcarea zilnica la piata a pozitiilor futures, cat si
compensatia globala a tranzactiilor care se fac la bursa.
ANS: T
27. Hedgingul de cumparare care este realizat de operatorul care la un moment dat detine in stoc, cumpara
sau preconizeaza sa produca o cantitate de marfa fizica in acelasi timp sau ulterior, vinde un numar
echivalent de contracte futures.
ANS: F
28. Optiunile pe contracte futures cu marfa sunt frecvent utilizate in tranzactiile comerciale internationale
pentru scop de acoperire a riscului de pret la marfa fizică (hedging), reprezentand o alternativa la
acoperirea prin contracte futures.
ANS: T
29. In practica internationala, facilitatilor de natura vamala le sunt asociate facilitati de natura fiscala, zonele
respective purtand denumirea de zone libere.
ANS: T
30. Antrepozitele sunt acelea in care marfurile din import introduse direct in ele beneficiaza de suspendarea
totala a taxelor si restrictiilor vamale.
ANS: F
31. Portul liber este un port al unei tari riverane in care s-au creat facilitati de depozitare si distributie a
marfurilor pentru o tara vecina, facilitatile acordate permit ca marfurile de tranzit sa nu fie supuse taxelor
vamale, controlului asupra importului sau alte formalitati de intrare iesire specifice tarii riverane.
ANS: F
32. Operatiunea de drawback consta in realizarea unor importuri care sunt destinare reexportului imediat sau
care frecvent isi gasesc plasament pe pietele externe.
ANS: F
33. Sursele externe provin din incasarile din exporturile de marfuri si prestarile de servicii, repatrierile de
capital, si sunt reprezentate in principal de creditele, subventiile si primele pentru comert exterior.
ANS: F
34. Creditele de export pot fi acordate numai producatorilor exportatori sau firmelor comerciale de export.
ANS: F
35. Creditele cumparator sunt acordate de regula, de banci sau institutii specializate in finantarea
exporturilor din tara exportatorului, in acest scop incheindu-se o conventie de credit intre importator sau
banca sa si banca exportatorului.
ANS: T
36. Spre deosebire de scontare, tehnica de forfetare a exportului pe credit nu da institutiei financiare drept de
recurs asupra vanzatorului creantei in cazul unei defectiuni de plata a debitorului.
ANS: T
37. Leasingul este si o forma accesibila de privatizare a intreprinderilor de stat, fiind adeseori o prima treapta
in acest proces complex, cu numeroase consecinte sociale si economice.
ANS: T
38. Finantatorul este de regula, o societate financiara sau banca specializata in plasarea capitalului in
investitii pe durata medie sau lunga, in conditii optime de rentabilitate si are interesul de a folosi un bun
fara a investi in achizitionarea lui foarte mult.
ANS: F
39. Leasingul indirect se realizeaza prin incheierea contractului intre producator (furnizor) exportator si
utilizator, finantarea fiind facută de catre furnizor.
ANS: F
40. Societatile de leasing pot fi si societătile de asigurare – care procedeaza similar cu societatile financiare.
ANS: T
41. Operatiuni de hire, renting – sunt operatiuni de leasing pe termen lung sau foarte lung si cuprind
inchirierile cu ziua sau cu ora (in special al mijloacelor de transport sau a unor utilaje de constructii).
ANS: F
42. O caracteristica a euroobligatiunilor o constituie scadenta la care sunt rascumparate de catre emitent si
este de regulă de 15 pana la 25 ani; deci emisiunea de obligatiuni este o forma de mobilizare a creditului
pe termen lung.
ANS: F
43. Garantiile bancare se emit doar cand banca din tara exportatorului instructeaza o banca straina sa
stabileasca o garantie in favoarea cumparatorului.
ANS: F
44. Cooperarea industriala cuprinde operatiuni care nu merg mai departe decat simpla vanzare–cumparare de
bunuri si servicii si presupune crearea comunitatii de interese intre parti (apartinand unor tari diferite) in
domeniul productiei, al transferului de tehnologie, al marketingului si comercializarii, in vederea
asigurarii pentru parteneri a unor avantaje reciproce.
ANS: F
45. Specific licentierii este faptul ca se transfera in esenta cunostinte tehnice, inventii, care sunt folosite de
beneficiar in activitatea sa de productie si permit fabricarea de produse sau realizarea de servicii.
ANS: T
46. Producta sub licenta presupune anumite interese comune ale cesionarului si cesionatului, colaborare in
productie si comercializare si de regula, un sistem de relatii atat pe termen scurt cat si pe termen mai
lung.
ANS: F
47. Modalitatea de internationalizare a afacerilor firmei reprezinta o modalitate preferata de firmele mici
care nu dispun de capitalul si experienta necesare pentru a crea o societate mixta sau o filiala de
productie in strainatate.
ANS: T
48. Din punct de vedere al intinderii obligatiilor cesionarului, contractele de licenta sunt de doua categorii:
licenta pentru tehnologie curenta si licenta pentru tehnologia curenta si viitoare.
ANS: T
49. Principalele componente ale know-how ului sunt: abilitatea tehnica; experienta tehnica; cunostintele
tehnice si procedeele.
ANS: T
50. Experienta tehnica – se concretizeaza in capacitatea de a da solutii rapide si eficiente reprezentand un

grad inalt de activitate industriala, experienta tehnica fiind comunicata in beneficiul tertilor, de obicei,
prin prestarea de servicii personale sau sub forma de asistenta tehnica.
ANS: F
51. Din punct de vedere al franchisorului, limitele sistemul de franchising se refera la: consumul de capital
pentru initierea operatiunii; repatrierea profiturilor; selectarea beneficiarilor corespunzatori si probleme
de control si indrumarea activitatii beneficiarilor.
ANS: T
52. Din punctul de vedere al ordonatorului, subcontractarea este o forma de realizare a productiei in varianta
centralizata, spre deosebire de productia integrata care presupune realizarea intregului volum de marfuri
destinate pietei sau a tuturor componentelor produsului finit in cadrul aceleiasi firme.
ANS: F
53. In subproductia internationala, firma principala deplaseaza in strainatate toata capacitatea de productie,
substituind astfel relatia traditionala productie – export, cu un raport mai complex, transfer de
documentatie tehnica-import produse sau componente-export.
ANS: F
54. Contractul de coproductie internationala prevede, printre altele: cantitatea de produse pe care o vor
schimba intre ei partenerii, graficul livrarilor si modalitatile in care se vor efectua decontarile intre
parteneri, etc.
ANS: T
55. Strategiile de joint venture sunt: strategia de integrare succesiva si strategia “panza de paianjen” care este
utilizata in special in indistria automobilelor.
ANS: T
56. Exportul de obiective industriale consta in construirea de obiective industriale in tara beneficiarului prin
efectuarea de catre importator – singur sau impreuna cu terte firme a unor activitati cum ar fi: furnizarea
si montarea instalatiilor tehnologice, executarea lucrarilor de montaj, constructii si inginerie civila,
aprovizionarea cu factori de productie, formarea fortei de munca.
ANS: F
57. Exportul de obiective industriale se manifesta in mai multe variante, una dintre ele este si
contractul la cheie – in acest caz exportatorul isi asumă fata de client responsabilitatea realizarii
intregului obiectiv industrial – proiectare, punere in functiune, asistenta in exploatare, potrivit
prevederilor contractuale.
ANS: T
58. Operatiunile de innobilare sunt de fapt operatiunile de prelucrare a unor materii prime sau produse
semifabricate, cum ar fi de exemplu prelucrarea in lohn activ sau pasiv.
ANS: T
59. Scrisoarea de garanţie bancara este un angajament scris asumat de o banca in favoarea unei persoane,
denumita beneficiar, de a plati acestuia o suma de bani, in cazul in care o alta persoana, denumita
ordonator, in contul careia se emite garantia, nu a onorat o anumita obligatie asumata printr-un contract
fata de beneficiarul garantiei.
ANS: T
60. Leasingul ca metoda de privatizare presupune incheierea unui contract de leasing intre un operator
oarecare si stat, contract ce presupune inchirierea unor bunuri aflate in proprietatea statului, unui locatar
particular, presupunand in final posibilitatea unei achizitionari ulterioare, ce il determina pe utilizator sa
foloseasca bunurile inchiriate in mod rational.
ANS: F
61. Euroobligatiunile reprezinta o investitie care da dreptul detinatorului lor sa obtina un venit ce reprezinta
o dobanda pentru imprumutul acordat emitentului.
ANS: T
62. Ca si in cazul actiunilor, pentru obligatiuni exista posibilitatea negocierii lor pe piata secundara la o
valoare de piata, care difera de cea nominala, pretul variind in functie de cererea pentru titlul respectiv.
ANS: F
63. Specific forfetarii este faptul ca se aplica atat creantelor pe termen scurt, cat si celor provenite din
exporturile pe credit cu scadenta mijlocie.
ANS: F
64. Casa de compensatie reprezinta cumparatorul pentru toti cei care vand la bursa si vanzatorul pentru toti
cei care cumpara.
ANS: T
65. Accesul liber al mărfurilor în zonă, coroborat cu regimul mai liberal al impozitelor asupra profiturilor
realizate în zonă, reprezintă premise favorabile atragerii de capital străin în zona liberă.
ANS: T
66. Perimetre libere (free perimeter) nu sunt similare porturilor libere şi nu se înfiinţează în interiorul unei
ţări, în unele regiuni mai slab dezvoltate.
ANS: F
67. Zonele portuare scutite de impozite sunt înfiinţate pe insule, de organizaţii transnaţionale şi companii de
navigaţie şi axate pe operaţii simple.
ANS: T
68. Antrepozitele sunt acele spaţii în care mărfurile din import introduse direct în ele beneficiază
de suspendarea temporară a taxelor şi restricţiilor vamale.
ANS: T
69. Operaţiunea de drawback constă în realizarea unor importuri care nu sunt destinate
reexportului imediat sau care frecvent îşi găsesc plasament pe pieţele externe.
ANS: T
70. Finanţarea reprezintă totalitatea mecanismelor, tehnicilor şi instrumentelor prin care sunt
procurate mijloacele băneşti necesare pentru realizarea unor activităţi economico-sociale, în
particular, a afacerilor.
ANS: T
71. Avansul în valută este, în egală măsură, o tehnică de finanţare pe termen scurt şi o metodă de protecţie
împotriva riscului valutar.
ANS: T
72.
Rescontarea presupune ca băncile comerciale să preschimbe în bani cambiile şi biletele la
ordin, pe care le deţin, la banca centrală, care percepe taxa oficială a scontului, influenţând astfel nivelul
general al ratei dobânzii.
ANS: T
73. Scontarea reprezintă o formă de mobilizare a debitelor pe termen lung şi constă în vânzarea unui titlu de
credit unei bănci înainte de scadenţă.
ANS: F
MULTIPLE CHOICE
Alegeti raspunsul corect:
1. Printre ratiunile pentru care aliantele competitive au aparut sunt si urmatoarele:

a. complementaritatea tehnologica si convergenta de interese;
b. convergenta de interese si calificare si costul fortei de munca tinere;
c. complementaritatea tehnologica si calificarea fortei de munca tinere;
d. convergenta de interese si accesul la resurse secundare;
ANS: A
2. Principalele caracteristici ale cooperarii industriale sunt:

A. centrul operatiunilor este în domeniul productiei;
B. cooperarea industriala poate fi privita ca o conlucrare in management;
C. cooperarea se caracterizeaza printr-un regim normativ specific si o baza juridica disticta, conferite pe
de o parte de mecanismul negocierii si a derularii actiunilor respective, iar pe de alta parte, de
caracteristicile contractului de cooperare;
D. sporirea pozitiei competitive prin actiune comuna; punand in valoare capacitatea specifica a fiecarui
partener printr-un aranjament de prestatii reciproce.
a. A+B+D c. A+B+C
b. B+C+D d. A+C+D
ANS: C
3. Aliantele competitive urmaresc realizarea unor scopuri strategice, a unor obiective pe termen lung, cum
ar fi:
A. cresterea competitivitatii internationale;
B. lupta de concurenta;
C. complementaritatea tehnologica;
D. depasirea unor obstacole de politica comerciala.
a. A+C+D c. A+B+D
b. A+B+C d. B+C+D
ANS: C
4. Licenţierea are următoarele caracteristici:

a. forma a transferului de tehnologie; mijloc de valorificare a unor drepturi de proprietate
intelectuala; forma de cooperare industriala; modalitate de finantare a afacerilor firmei.
b. forma a transferului de tehnologie; mijloc de valorificare a unor drepturi de proprietate
industriala; forma de cooperare industriala pe termen scurt; modalitate de finantare a
afacerilor firmei.
c. forma a transferului de tehnologie; mijloc de valorificare a unor drepturi de proprietate
intelectuala; forma de cooperare industriala; modalitate de finantare a afacerilor firmei.
d. forma a transferului de tehnologie; mijloc de valorificare a unor drepturi de proprietate
industriala; forma de cooperare industriala; modalitate de internationalizare a afacerilor
firmei.
ANS: D
5. Licentiatul urmareste prin incheierea contractului de licenta urmatoarele:

A. procurarea de informatii tehnice, adesea insotita de livrarea de echipamente si de know-how si
asistenta tehnica,
B. introducerea rapidă a unor tehnologii avansate si promovarea exporturilor de produse sub licenta;
C. realizarea de economii valutare pe seama reducerii importului de marfuri similare si ocolirea
barierelor vamale naţionale;
D. penetrarea, prin intermediul licentierii pe piete pe care exportul clasic este prohibit sau dificil de
realizat.
a. A+B+C c. A+C+D
b. A+B+D d. B+C+D
ANS: A
6. In sarcina licentiarului cad două obligatii principale:

a. obligatia de remitere, in baza careia licentiarul trebuie sa puna la dispozitie licentiatului,
folosinta dreptului de a exploata brevetul si obligatia de a exploata licenta, exploatarea
fiind efectiva si loiala;
b. obligatia de remitere, in baza careia licentiarul trebuie sa puna la dispozitie licentiatului,
folosinta dreptului de a exploata brevetul si obligatia de garantie privind existenta si
validitatea dreptului transmis, precum si in legatura cu exercitarea acestuia
c. obligatia de garantie privind existenta si validitatea dreptului transmis, precum si in
legatura cu exercitarea acestuia.si obligatia de plata a pretului, licentierea avand
caracterul unui contract cu titlu oneros.
d. obligatia de a exploata licenta, exploatarea fiind efectiva si loiala si obligatia de plata a
pretului, licentierea avand caracterul unui contract cu titlu oneros.
ANS: B
7. Din punct de vedere al intinderii obligatiilor cesionarului, contractele de licenta sunt de doua categorii:
A. licenta pentru tehnologie curenta, ce da licentiatului acces la tehnologia de care dispune licentiatorul
la momentul incheierii contractului;
B. licenta pentru tehnologia curenta si viitoare, care da acces la tehnologia dezvoltata de licentiator pe
perioada de valabilitate a contractului;
C. licenta pentru tehnologie viitoare, ce va da licentiatului acces la tehnologia de care dispune
licentiatorul din momentul in care va incheia contractul;
D. licenta doar pentru tehnologia curenta , care da acces la tehnologia dezvoltata de licentiator pe
perioada de valabilitate a contractului;
a. A+C c. A+B
b. C+D d. B+D
ANS: C
8. Principalele componente ale know-how ului sunt:

a. abilitatea tehnica; experienta tehnica; cunostintele tehnice; procedeele.
b. abilitatea tehnica; calitatea managementului; cunostintele tehnice; procedeele.
c. capacitatea de fabricare; experienta tehnica; cunostintele tehnice; calitatea
managementului.
d. abilitatea tehnica; experienta tehnica; cunostintele tehnice; capacitatea de fabricare.
ANS: A
9. Experienta tehnica:
a. cuprinde dexteritatea manuala, grija si precizia cu care un angajat executa anumite operatii
specifice intreprinderii din care face parte.
b. cuprinde sporul, surplusul de cunoastere ce se poate extrage din stadiul atins de tehnica
mondiala, cunostintele decurgand din cercetare, dezvoltare
c. se concretizeaza in capacitatea de a da solutii rapide si eficiente reprezentand un grad inalt
de activitate intelectuala.
d. inglobeaza atat procedeele industriale propriu-zise, cat si tehnicile pentru aplicarea si
optimizarea acestora.
ANS: C
10. Tranzactiile de franchising s-au extins dobandind un caracter international ca urmare a unor avantaje
specifice:
A. permit franchizatului sa-si extinda activitatea printr-o retea mai densa, sporind astfel reputatia
produselor sale;
B. permit franchisorului sa-si extinda activitatea printr-o retea mai densa, sporind astfel reputatia
produselor sale;
C. posibilitatile de a patrunde pe piete care admit numai distribuitori locali;
D. dau posibilitatea franchisorului sa-si ceeze un sistem de distributie de dimensiuni mai mari decat i-ar
permite propriile mijloace.
a. A+B+C c. B+C+D
b. A+B+D d. A+C+D
ANS: C
11. Sistemul de franchising are si anumite limite din punct de vedere al franchisorului, ele se refera la:
a. consumul de capital pentru initierea operatiunii; repatrierea profiturilor; lipsa unei
independente totale de actiune
b. consumul de capital pentru initierea operatiunii; repatrierea profiturilor; selectarea
beneficiarilor corespunzatori; probleme de control si indrumarea activitatii beneficiarilor.
c. lipsa unei independente totale de actiune; selectarea beneficiarilor corespunzatori; daca
franchisingul inceteaza, nu poate beneficia de vadurile comerciale create pentru produsele
distribuite in acest sistem;
d. lipsa unei independente totale de actiune; daca franchisingul inceteaza, nu poate beneficia
de vadurile comerciale create pentru produsele distribuite in acest sistem;
ANS: D
12. Subcontractarea are in general doua forme:

a. subproductia de capacitate; subproductia de specialitate;
b. subproductia de capacitate; subproductia de comert;
c. subproductia de comert; subproductia de specialitate;
d. subproductia de distributie; subproductia de fabricatie.
ANS: A
13. Subproductia de capacitate presupune:

a. fabricarea de catre subcontractanti a unor produse finite identice cu cele realizate de
ordonator, care preia productia executantului si o desface sub marca proprie, permitand
eventual si subcontractantului sa comercializeze, pe o arie limitata si, de regula, sub o
marca diferita, restul productiei;
b. realizarea de catre subproducatori, in urma unei simple specializari a unor piese,
componente, subansamble ce urmeaza a fi integrate in produsul finit la ordonator.
c. fabricarea de catre subcontractanti a unor produse finite identice cu cele realizate de
ordonator, care preia productia executantului si o desface sub marca proprie, permitand
eventual si subcontractantului sa comercializeze, pe o arie limitata si, de regula, sub
aceeasi marca, restul productiei;
d. realizarea de catre subproducatori, in urma unei specializari mai accentuate a unor piese,
componente, subansamble ce urmeaza a fi integrate in produsul finit la ordonator.
ANS: C
14. Dezavantajele coproductiei sunt urmatoarele:

A. din punct de vedere tehnic este necesara o riguroasa sincronizare a executarii subansamblurilor si o
maxima promptitudine a livrarilor;
B. adesea, datorita transportului defectuos, a transbordarilor, ambalajului necorespunzator, se incalca
graficul livrarilor ceea ce induce perturbari in procesul de productie al unuia dintre parteneri;
C. diminueaza efectul economic al partilor contractante pentru ca fiecare este independent in organizarea
productiei in propria firma si nu poate angaja si alte raporturi de cooperare in alte forme cu terti;
D. crearea unor stocuri tampon care incarcă suplimentar costurile, diminuand avantajele de pret.
a. A+B+C c. A+B+C+D
b. A+B+D d. B+C+D
ANS: B
15. Tarile in curs de dezvoltare ca gazde ale societatilor mixte au urmatoarele avantaje:
a. acces la tehnologiile industriale moderne; dezvoltarea industriei si a infrastructurii;
transfer de metode moderne de gestiune si organizare a productiei; utilizarea si
perfectionarea fortei de munca; utilizarea retelelor de comercializare regionale pentru
promovarea exportului; strategia de integrare succesiva;
b. acces la tehnologiile industriale moderne; dezvoltarea industriei si a infrastructurii;
perfectionarea fortei de munca; utilizarea retelelor de comercializare occidentale pentru
promovarea exportului; economisirea si sporirea resurselor valutare;
c. dezvoltarea industriei si a infrastructurii; transfer de metode moderne de gestiune si
organizare a productiei; utilizarea si perfectionarea fortei de munca; utilizarea retelelor de
comercializare occidentale pentru promovarea exportului; economisirea si sporirea
resurselor valutare;strategia de integrare succesiva;
d. acces la tehnologiile industriale moderne; dezvoltarea industriei si a infrastructurii;
perfectionarea numai a fortei tinere de munca; utilizarea retelelor de comercializare
regionale pentru promovarea exportului; economisirea si sporirea resurselor valutare;
ANS: A
16. Dup natura obiectului tranzactiei licitatiile se clasifica:

a. licitatii pentru vanzare; licitatii pentru cumparare;
b. licitatii pentru produse finite; licitatii pentru servicii;
c. licitatii pentru produsele cu amanuntul; licitatii pentru produse cu ridicata;
d. licitatii pentru produsele de baza; licitatii pentru produse finite; licitatii pentru servicii;
ANS: D
17. Etapele ale pregatirii, organizarii si desfasurarii licitatiilor, din punct de vedere al organizatorilor sunt
urmatoarele:
a. anuntarea licitatiei prin publicitatea comerciala sau trimiterea invitatiilor; elaborarea
documentelor licitatiei, cu deosebire intocmirea caietului de sarcini; receptionarea
ofertelor si garantiilor; preselectia; deschiderea, evaluarea, analiza si compararea ofertei;
angajarea de tratative; adjudecarea; comunicarea rezultatului licitatiei; restituirea
garantiilor.
b. anuntarea licitatiei prin publicitatea comerciala sau trimiterea invitatiilor; elaborarea
documentelor licitatiei, cumpararea caietului de sarcini; participarea la tratative; primirea
rezultatului.
c. cumpararea caietului de sarcini; elaborarea ofertei; preselectia; deschiderea, evaluarea,
analiza si compararea ofertei; angajarea de tratative; adjudecarea; incheierea contractului,
negocierea pretului;
d. adjudecarea; incheierea contractului; angajarea de tratative; adjudecarea; comunicarea
rezultatului licitatiei; restituirea garantiilor; incheierea contractului, cumpararea caietului
de sarcini.
ANS: A
18. Sursele externe:

a. provin din incasarile din exporturile de marfuri si prestarile de servicii, repatrierile de
capital, si sunt reprezentate in principal de creditele, subventiile si primele pentru comert
exterior;
b. se refera si la exporturi si la importuri, dar intr-o masură mai mare la exporturi;
c. vizează finantarea din surse variate: ajutor bi si multilateral pentru dezvoltare, donatii si
credite acordate in conditii avantajoase in ceea ce priveste dobanda si termenul, mijloacele
financiare guvernamentale sau sprijinite de catre stat, acordate in conditii comerciale;
d. vizează finantarea din surse variate: ajutor bi si multilateral pentru dezvoltare, donatii si
credite acordate in conditii de piata in ceea ce priveste achitarea subventiilor de export.
ANS: C
19. Creditul de accept in favoarea exportatorului:

a. apare in situatia in care banca acceptanta, in conformitate cu conditiile stipulate in
conventia de credit, nu accepta cambii trase asupra sa in favoarea importatorului si
destinate sa achite exportatorul care este clientul ei;
b. apare in cazul in care partenerul de contract, din diferite motive, accepta utilizarea
titlurilor de credit si exportatorul are posibilitatea sa traga o cambie asupra bancii sale;
c. apare in situatia in care banca acceptanta, in conformitate cu conditiile stipulate in
conventia de credit, accepta cambii trase asupra sa in favoarea importatorului, banca
comerciala accepta cambia pentru o scadenta ce nu depaseste de regulă, 60 de zile;
d. apare in cazul in care partenerul de contract, din diferite motive, nu accepta utilizarea
titlurilor de credit, exportatorul are posibilitatea sa traga o cambie asupra bancii sale,
banca comerciala accepta cambia pentru o scadenta ce nu depaseste de regulă, 180 de zile.
ANS: D
20. In creditul cumparator, exportatorul este:

a. participa la mobilizarea fondurilor, el fiind platit pe loc de catre importator, valoarea
creditului se situeaza de regula intre 75...90% din valoarea marfii;
b. participa la mobilizarea fondurilor, el fiind platit in maxim 15 zile de catre importator,
valoarea creditului se situeaza de regulaiîntre 50...75% din valoarea marfii;
c. exonerat complet de cerintele mobilizarii fondurilor, el fiind platit pe loc de catre
importator, valoarea creditului se situeaza de regulaiîntre 50...75% din valoarea marfii;
d. exonerat complet de cerintele mobilizarii fondurilor, el fiind platit pe loc de catre
importator, valoarea creditului se situeaza de regula intre 75...90% din valoarea marfii;
ANS: D
21. Orice operatiune de factoring implica trei parti:

A. furnizorul (exportatorul) – sau aderentul;
B. societatea specializata de factoring – factorul;
C. comisionarul care incaseaza creantele sub forma de facturi;
D. clientul – cumparatorul.
a. A+B+C c. A+B+D
b. B+C+D d. A+C+D
ANS: C
22. In functie de momentul in care factorul face plata contravalorii facturilor se disting:
A. factoringul clasic;
B. factoringul la scadenta;
C. factoringul simplu;
D. factoringul cu plata nespecificata.
a. B+C+D c. A+C+D
b. A+B d. B+C
ANS: B
23. Societatile de leasing pot fi:

a. societati generale de leasing; societati de leasing intermediare; societatile de leasing
integrate; bancile si societatile financiare; societatile de asigurare;
b. societati regionale de leasing; societati de intermediare; societatile de leasing in acord
mutual; bancile de investitii;
c. societatile de leasing in acord mutual; bancile de investitii; societatile de leasing asociate;
bancile si societatile financiare; societatile de asigurare;
d. societati regionale de leasing; societatile de leasing in acord mutual; bancile de investitii;
societatile de asigurare;
ANS: A
24. Societatile de leasing intermediare:

a. opereaza cu o gama larga de produse, achizitionand echipamente de la diversi producatori
pe baza specificatiilor beneficiarilor;
b. furnizeaza fonduri marilor producatori care infiinteaza societati de leasing integrate
pentru finantare;
c. desfasoară activitati de mijlocire, proprietatea asupra echipamentelor apartinand
finantatorilor;
d. opereaza cu o gama mai restransa de produse, incheie aranjamente cu marii producatori
care infiinteaza societati de leasing integrate pentru finantare.
ANS: C
25. In functie de continutul ratei de leasing raportata la pretul de export distingem:

A. leasing financiar
B. leasingul experimental
C. leasingul functional
D. master leasingul
a. A+B+D c. B+D
b. A+C d. A+B+C+D
ANS: B
26. Leasingul functional :

a. presupune ca in perioada de baza sa se realizeze doar o parte din pretul de export al
obiectului contractului si in prima perioada de inchiriere sa se realizeze intregul pret de
export al obiectului contractat;
b. cuprinde operatiunile prin care proprietarul avand urgenta nevoie de fonduri banesti, isi
vinde intreprinderea unei societati de leasing si apoi o inchiriaza printr-un contract
obisnuit;
c. presupune ca in perioada de baza sa se realizeze doar o parte din pretul de export al
obiectului contractului. In acest tip de leasing, accentul cade pe serviciile furnizate de
societatea de leasing, neexistand, de regula, o relatie directa intre pretul la care a fost
achizitionat echipamentul de catre societatea de leasing si chiria perceputa;
d. presupune ca in perioada de inchiriere (prima inchiriere) sa se realizeze intregul pret de
export al obiectului contractat, inclusiv costurile auxiliare precum si un beneficiu.
ANS: C
27. Garantiile bancare pot fi emise in doua modalitati: direct si indirect. Atunci cand sunt emise direct:
a. se emit prin intermediul bancii din tara exportatorului in favoarea cumparatorului
b. se emit prin intermediul bancii din tara importatorului in favoarea cumparatorului
c. se emit prin intermediul bancii din tara importatorului in favoarea vanzatorului
d. se emit prin intermediul bancii din tara exportatorului in favoarea vanzatorului
ANS: A
28. Garantiile bancare pot fi emise in doua modalitati: direct si indirect. Cand se foloseste modalitatea
indirecta:
a. banca din tara exportatorului instruieste o banca straina sa stabileasca o garantie in
favoarea cumparatorului;
b. banca din tara exportatorului instruieste o banca straina sa stabileasca o garantie in
favoarea vanzatorului;
c. banca din tara importatorului instructeaza o banca straina sa stabileasca o garantie in
favoarea cumparatorului;
d. banca din tara importatorului instructeaza o banca straina sa stabileasca o garantie in
favoarea vanzatorului.
ANS: A
29. O caracteristica a euroobligatiunilor o constituie si:

a. scadenta la care sunt rascumparate de catre emitent este variabila, aceasta este de regula de
5 pana la 10 ani;
b. scadenta la care sunt rascumparate de catre emitent, aceasta este de regula de 5 pana la 15
ani;
c. scadenta la care sunt rascumparate de catre emitent nu este fixa, aceasta este de regula de
10 pana la 15 ani;
d. scadenta la care sunt rascumparate de catre emitent, aceasta scadenta este de regula de 2
pana la 5 ani.
ANS: B
30. Tranzactiile la termen pot fi:

a. cu livrare amanata; cu livrare viitoare; cu optiuni.
b. cu livrare spot; cu livrare forwards; cu optiuni;
c. forwards; futures; options si cu livrare spot;
d. cu livrare amanata; cu livrare forwards si spot..
ANS: A
31. Tranzactiile la termen se deosebesc de operatiunile comerciale clasice prin :

a. in tranzactiile futures si options este amanata livrarea, in timp ce pe pietele clasice este
amanata plata
b. in tranzactiile futures si options este amanata plata, in timp ce pe pietele clasice este
amanata livrarea
c. in tranzactiile futures si options este amanata atat plata cat si livrarea
d. pe pietele clasice este amanata atat plata cat si livrarea
ANS: C
32. Tranzactiile la termen se deosebesc de operatiunile comerciale clasice prin:

a. se realizeaza pe pietele comerciale clasice cu scopul asigurarii pretului de desfacere;
b. se realizeaza pe pietele comerciale caracteristicecu scopul asigurarii pretului de
aprovizionare;
c. se realizeaza pe piete specifice, avand o puternica dimensiune financiara;
d. se realizeaza pe piete unice, avand atat o dimensiune comerciala dar si una dimensiune
financiara.
ANS: C
33. Marfurilor care se negociaza la bursa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a. marfa sa fie eterogena; marfa trebuie sa poată fi standardizata; marfa sa poata fi depozitata
(cu exceptia animalelor vii, etc).
b. marfa sa fie omogena; marfa trebuie sa poată fi evaluata; marfa sa poata fi depozitata (cu
exceptia animalelor vii, etc).
c. marfa sa fie fungibila; marfa trebuie sa poată fi evaluata; marfa sa poata fi depozitata (cu
exceptia animalelor vii, etc).
d. marfa sa fie fungibila; marfa trebuie sa poată fi standardizata; marfa sa poata fi depozitata
(cu exceptia animalelor vii, etc).
ANS: D
34. Contractele ferme care se practica la bursa sunt:

a. contracte in care obligatiile partilor sunt reziliabile prin plata unei prime (numite si
operatiuni cu prima);
b. contractele in care obligatiile partilor sunt irevocabile si executabile la termenul convenit
asa cum au fost contractate;
c. se incheie in incinta bursei, ele au ca obiect marfuri fungibile si sunt executate in cateva
zile de la executarea lor, pe bani gheata;
d. se incheie si in exteriorul bursei, ele au ca obiect orice fel de marfuri si sunt executate in
cateva zile de la executarea lor, pe bani gheata.
ANS: B
35. Pe piata bursiera sunt urmatoarele categorii de operatori:

A. brokeri comisionari care executa tranzactii pentru terti si isi obtin veniturile incarcand cu un comision
fiecare tranzactie;
B. dealerii sunt persoane calificate ce realizeaza tranzactii bursiere in numele lor si pe contul tertilor;
C. brokerii independenti– sunt persoane care actioneaza in nume propriu si solicita ordine de la
utilizatorii bursei in vederea transmiterii spre executare la bursa;
D. firmele de tranzactii bursiere (broker/dealer) numite si piete americane, primesc si executa ordinele de
bursa ale clientilor, actionand ca un broker, incheind contracte de bursa in contul celor care au dat
ordine.
a. A+B+C c. A+C+D
b. A+B+D d. B+C+D
ANS: C
36. Pretul in contractul forward:

a. ramane neschimbat pe toata perioada de valabilitate a contractului;
b. variaza pe toata perioada de valabilitate a contractului;
c. ramane neschimbat la inceput si se modifica pe restul perioadei de valabilitate a
contractului;
d. ramane neschimbat la inceput si se modifica in perioada de preemtiune.
ANS: A
37. Tranzactiile forward pot fi realizate in scopul:

a. de a fixa pretul pentru o livrare imediata, atat cel ce urmeaza sa vanda efectiv la un termen
viitor cat si cumparatorul, care are nevoie de marfa peste un anumit timp;
b. de a asigura aprovizionarea/desfacerea de marfa pe termen scurt;
c. obtinerii unui profit din diferenta intre pretul spot la executare si pretul forward contractat;
d. obtinerii unui profit din diferenta intre pretul spot la executare si pretul futures contractat.
ANS: C
38. Lichidarea contractului futures pe marfa se poate face:

A. prin livrare, adica prin predarea si plata marfii;
B. prin inchiderea pozitiei, adica prin vanzarea marfii;
C. prin lichidarea pozitiei, adica prin compensarea cu o operatie in sens contrar.
a. A+B c. B+C
b. A+C d. A+B+C
ANS: B
39. Hedgingul de cumparare:

a. este realizat de operatorul care la un moment dat detine in stoc, cumpara sau preconizeaza
sa produca o cantitate de marfa fizica in acelasi timp sau ulterior, vinde un numar
echivalent de contracte futures;
b. este realizat de operatorul care la un moment dat cumpara sau preconizeaza sa cumpere o
cantitate de marfa fizica in acelasi timp sau ulterior, vinde un numar echivalent de
contracte futures;
c. este o strategie indicata pentru acoperirea riscului atunci cand preturile la marfa fizica nu
oscileaza mai mult decat oscileaza baza;
d. presupune cumpararea la un moment dat de contracte futures in scopul acoperirii riscului
de crestere a pretului la o marfa fizica pe care operatorul urmeaza sa o vanda la o data
ulterioara.
ANS: D
40. Preţul optiunii de cumparare este:

a. pretul pe care-l plateste cumparatorul de call in momentul dobandirii optiunii;
b. pretul pe care-l plateste vanzatorul de put in momentul dobandirii optiunii;
c. pretul pe care-l plateste cumparatorul activului in momentul vanzarii optiunii
d. pretul pe care-l plateste vanzatorul activului in momentul vanzarii optiunii;
ANS: A
41. Preţul optiunii de vanzare este:

a. pretul pe care-l plateste cumparatorul de put in momentul dobandirii optiunii;
b. pretul pe care-l plateste vanzatorul de call in momentul dobandirii optiunii;
c. pretul pe care-l plateste cumparatorul activului in momentul vanzarii optiunii
d. pretul pe care-l plateste vanzatorul activului in momentul vanzarii optiunii;
ANS: A
42. Tipurile de ordine utilizate in tranzactiile cu optiuni sunt cele de pe piata futures:
a. ordin de plata, ordin de cumparare, ordin de limita, ordin stop
b. ordin de plata, ordin de limita, ordin stop
c. ordin de plata, ordin de cumparare, ordin de limita,
d. ordin de cumparare, ordin de limita, ordin stop
ANS: B
43. Avantajele comerciale si financiare ale zonelor libere sunt urmatoarele:

A. scutiri de taxe vamale la accesul produselor din import in zona cu conditia reexportarii acestora sau a
produselor rezultate din prelucrarea in afara teritoriului vamal national;
B. reduceri sau scutiri de impozite pe perioada de determinare;
C. concesii tarifare la prestarile de servicii si acordarea de asistenta financiara;
D. activitatea zonei include o gama variata de operatiuni la care sunt supuse marfurile in cadrul si in
afara acesteia.
a. A+B+C+D c. B+C+D
b. A+B+C d. A+C+D
ANS: B
44. Criteriile de clasificare a zonelor libere sunt:

a. natura operatiunilor realizate, localizarea geografica si destinatia marfurilor; taxele fiscale
si vamale de import si export acordate; importanta operatiunilor desfasurate;
b. natura operatiunilor realizate, localizarea geografica si destinatia marfurilor; facilitatile de
export acordate; importanta operatiunilor desfasurate; destinatia marfurilor;
c. natura operatiunilor realizate; localizarea geografica; importanta operatiunilor desfasurate;
destinatia marfurilor importate in tara pe ale carei teritoriu vamal se afla zona libera;
d. natura operatiunilor realizate, localizarea geografica si destinatia marfurilor importate in
tara pe ale carei teritoriu vamal se afla zona libera; taxele vamale de import acordate;
importanta operatiunilor desfasurate;
ANS: B
45. In functie de facilitatile de export acordate, zonele libere se clasifica in:

a. zona libera, port liber, zona de tranzit, facilitatile specifice de vama, perimetru liber;
b. zone libere de frontiera, zona de tranzit, facilitatile specifice de vama, perimetru liber;
c. zone libere de frontiera, zona de tranzit, facilitatile specifice de vama, aeroporturi libere;
d. zona libera, zona de tranzit, facilitatile specifice de vama, zone libere industriale de export
aeroporturi libere;
ANS: A
46. Portul liber:

a. este un port al unei tari riverane in care s-au creat facilitati de depozitare si distributie a
marfurilor pentru o tara vecina;
b. se infiinteaza in interiorul unei tari in anumite regiuni mai slab dezvoltate avand ca sarcina
prioritara satisfacerea cerintelor consumului local;
c. este mai putin dotat decat zona libera si este suprafata ce cuprinde un port intreg si
localitatea ce-l inconjoara, in care marfurile straine sunt aduse fara plata taxelor vamale;
d. sunt zone in care are loc prelucrarea bunurilor, existand tendinta de a stabili industrii in
zonele respective.
ANS: C
47. Dupa functia lor economica antrepozitele sunt:

a. de stocare si de prelucrare primara;
b. de stocare, de manipulare si de impachetare;
c. de stocare, industriale si de perfectionare;
d. de stocare si industriale
ANS: D
48. Antrepozitele industriale:

a. sunt acelea in care marfurile beneficiaza de regim suspensiv daca sunt pastrate in aceeasi
stare sau pot fi supuse numai unor operatii simple de conditionare si ambalare;
b. sunt antrepozite in care marfurile pot fi supuse unor operatiuni de prelucrare industriala;
c. sunt acelea in care marfurile pot fi supuse numai unor operatii simple de conditionare si
ambalare;
d. sunt antrepozite in care marfurile pot fi supuse unor operatiuni simple de conditionare si
ambalare sau unor operatiuni de prelucrare industriala;
ANS: B
49. In cazul importului din zona libera, marfurile străine:

a. sunt supuse legilor si reglementarilor vamale ce se aplica tuturor marfurilor importate in
tara pe teritoriul careia se afla zona libera;
b. nu sunt supuse legilor si reglementarilor vamale ce se aplica tuturor marfurilor importate
din tara pe teritoriul careia se afla zona libera;
c. sunt supuse legilor si reglementarilor vamale ce se aplica numai marfurilor importate din
tara pe teritoriul careia se afla zona libera;
d. sunt supuse reglementarilor vamale ce se aplica doar marfurilor cuprinse in nomenclatorul
zonei liberezona libera;
ANS: A
50. Printre avantajele care privesc tarile pe teritoriul carora se află zone libere, sunt si urmatoarele:
A. utilizarea fortei de munca autohtone calificate pentru diverse operatiuni caracteristice activitatilor din
zona libera;
B. dreptul de a contribui la amenajarea, dotarea, utilizarea, pe baza de cooperare, urmand ca investitiile
sa fie recuperate prin taxe parafiscale;
C. dezvoltarea economica a regiunii in care se amplaseaza zona libera;
D. atragerea si dezvoltarea traficului de tranzit;
a. A+B+D c. A+B+C
b. A+C+D d. B+C+D
ANS: B
51. Printre avantajele exportatorilor care utilizeaza zona libera, sunt si urmatoarele:
A. obtinerea de beneficii importante din diferenta de taxe de transport pentru marfurile aduse in vrac si
reexportate din zona, dupa prelucrare;
B. utilizarea fortei de munca tinere pentru diverse operatiuni caracteristice activitatilor din zona libera;
C. scutirea de impozit pe cifra de afaceri pentru marfurile care se vand in zona si care se reexporta;
D. obtinerea certificatului de origine a tarii pe teritoriul careia se afla zona libera, pentru marfa prelucrata
in zona si in care s-a incorporat un anumit procent din produsele tarii respective;
a. A+B+C c. A+C+D
b. A+B+D d. B+C+D
ANS: C
52. Operatiunile de innobilare:

a. sunt operatiuni prin care se pot obtine preţuri mai avantajoase pe baza negocierii purtate la
export, în funcţie de conjunctură şi de cerere.
b. sunt operaţiuni în care decizia de import este condiţionată de anumite evenimente
ulterioare introducerii mărfurilor în teritoriul vamal sau cel mai adesea, cunoscandu-se de
la început că produsele respective vor fi reexportate
c. constă în realizarea unor importuri care nu sunt destinate reexportului imediat sau care
frecvent îşi găsesc plasament pe pieţele externe.
d. sunt operaţiunile de prelucrare a unor materii prime sau produse semifabricate, cum ar fi
de exemplu prelucrarea în lohn activ sau pasiv.
ANS: D
53. Importul temporar:

a. consta in realizarea unor exporturi care nu sunt destinate importului imediat sau care
frecvent isi gasesc plasament pe pietele externe;
b. reprezinta o categorie de operatiuni in care decizia de import nu este conditionata de
anumite evenimente ulterioare introducerii marfurilor in teritoriul vamal sau cel mai
adesea, se cunoaste de la inceput ca produsele respective vor fi reexportate;
c. reprezinta o categorie de operatiuni in care decizia de import este conditionata de anumite
evenimente ulterioare introducerii marfurilor in teritoriul vamal sau cel mai adesea, se
cunoaste de la inceput ca produsele respective vor fi reexportate;
d. consta in realizarea unor importuri care sunt destinare reexportului imediat sau care
frecvent isi gasesc plasament pe pietele externe;
ANS: C
54. Marfurile stocate in zona libera:

a. nu sunt supuse legilor si reglementarilor nationale ce se aplica tuturor marfurilor importate
in tara pe teritoriul careia se afla zona libera;
b. pot fi prezentate in magazine sau expozitii special amenajate in scopul vanzarii in tara
respectiva sau pentru export in alte tari;
c. reprezinta rezultatul combinarii produselor, provenind din mai multe tari, dar taxele
vamale la acestea nu se aplica diferentiat;
d. nu sunt supuse legilor si reglementarilor nationale ce se aplica tuturor marfurilor importate
si exportate.
ANS: B
55. Printre avantajele tarii pe teritoriul careia se afla zona libera, sunt si urmatoarele:
A. atragerea si dezvoltarea traficului de tranzit;
B. manipularea marfurilor straine si depozitarea marfurilor in magazii si pe platforme;
C. utilizarea fortei de munca straina calificate pentru diverse operatiuni caracteristice activitatilor din
zona libera;
D. dezvoltarea economica a regiunii in care se amplasează zona libera.
a. A+B+C c. B+C+D
b. A+C+D d. A+B+D
ANS: D
56. Printre avantajele exportatorilor care utilizeaza zona libera, sunt:

A. eliminarea obligaţiei de a consemna la vamă valoarea taxelor vamale, pentru unele materii prime şi
materiale importate, evitându-se astfel blocarea unor resurse importante;
B. posibilitatea de a răspunde prompt la cererile pieţelor apropiate şi de a vinde mărfurile în momentul
conjuncturii optime;
C. posibilitatea depozitarii marfurilor in zona limitata si cu plata unui nivel mult mai redus a taxelor
vamale pana in momentul realizarii exportului;
D. obţinerea de beneficii importante din diferenţa de taxe de transport pentru mărfurile aduse în vrac şi
reexportate din zonă, după prelucrare;
a. A+B+D c. A+B+C
b. B+C+D d. A+C+D
ANS: A
57. Finantarea pe termen scurt are ca scop:

a. asigurarea unor mijloace de plata pentru importator;.
b. asigurarea unor mijloace de plata pentru producatorul de export sau exportatorului care a
vandut marfuri pe debit;
c. asigurarea unor mijloace de plata pentru producatorul de export sau exportatorului care a
vandut marfuri pe credit;
d. asigurarea unor mijloace de plata pentru importatorul care a vandut marfuri pe debit.
ANS: C
58. Recuperarea contravalorii finantarii pe termen scurt a exportului se face:

a. de la importator intr-o perioada de pana la un an, un an si jumatate;.
b. de la importator intr-o perioada de pana la doi ani;
c. de la importator intr-o perioada de pana la un an, un an si jumatate;
d. de la importator intr-o perioada de pana la sase luni.
ANS: C
59. In functie de momentul in care factorul face plata contravalorii facturilor in operatiunea de factoring se
disting:
A. factoringul clasic;
B. factoringul la scadenţă;
C. factoringul de incasare a facturilor;
D. factoringul viitor.
a. A+C c. A+B
b. A+B+C d. C+D
ANS: C
60. In operatiunea de leasing, finantatorul:

a. este de regula, o societate financiara sau banca specializata in plasarea capitalului in
investitii pe durata medie sau lunga, in conditii optime de rentabilitate, care se interpune
între furnizor şi client;
b. are interesul sa-si vanda produsul, in acest sens incheie un contract de vanzare-cumparare
cu producatorul;
c. are interesul de a folosi un bun fara a investi in achizitionarea lui foarte mult;
d. este de regula, o societate financiara sau banca specializata in plasarea capitalului in
investitii pe durata scurta, in conditii optime de rentabilitate.
ANS: A
61. Dupa natura obiectului tranzactiei, licitatiile internationale sunt:

A. licitatii pentru produsele de baza;
B. licitatii pentru produse finite;
C. licitatii pentru servicii;
D. licitatii inchise pentru produse si servicii .
a. A+C+D c. A+B+C
b. B+C+D d. A+B+D
ANS: C
62. Tarile in curs de dezvoltare ca gazde ale societatilor mixte au urmatoarele avantaje:
A. acces la tehnologiile industriale moderne si utilizarea si perfectionarea fortei de munca;
B. dezvoltarea sistemului legislativ;
C. transfer de metode moderne de gestiune şi organizare a producţiei;
D. utilizarea reţelelor de comercializare occidentale pentru promovarea exportului.
a. A+B+C c. B+C+D
b. A+C+D d. A+B+D
ANS: B
63. Printre avantajele joint venture-ului sunt:

A. societatile mixte reprezinta o cale avantajoasa a transferului de tehnologie atat pe relatia Nord-Nord
cat si pe relatia Nord-Sud si Vest-Est;
B. societatile mixte sunt cai avantajoase de penetrare pe pietele externe, mai ales pentru cele afectate de
barierele comerciale sau mai putin deschise spre comertul international;
C. societatea mixta poate reprezenta indeosebi pentru firmele occidentale o cale de delocalizare a
industriei tinand seama de avantajele comparative ale realizarii productiei in tara gazda;
D. se nasc cooperari ce se refera la activitati productive de tipul ordonator-executant.
a. A+B+D c. B+C+D
b. A+C+D d. A+B+C
ANS: D
64. Un investitor a deschis pe piata bursiera o pozitie long pentru 50 de contracte futures de pretul de 4
$/u.m., in valoare de 1.000.000 $, in contul in marja depunand 10% din valoarea tranzactiei. Daca pretul
creste la 4,5$/u.m., investitorul:
a. pierde 125.000 $ c. pierde 25.000$
b. castiga 125.000 $ d. castiga 25.000 $
ANS: B
creste la 4,5$/u.m., investitorul inregistreaza:
a. pierdere de 125% c. pierdere de 25%
b. castig de 125% d. castig de 25%
ANS: B
scade la 3,75$/u.m., investitorul:
a. pierde 62.500 $ c. pierde 37.500$
ANS: A
scade la 3,55$/u.m., iar investitorul nu raspunde apelului in marja, brokerul:
a. va lichida intreaga pozitia;
b. va trece contul investitorului pe stand by;
c. va inchide 4 pozitii;
d. nu va ctiona in nici un fel fara autorizatia investitorului.
ANS: C
68. Un investitor a deschis pe piata bursiera o pozitie short pentru 50 de contracte futures de pretul de 4
creste la 4,5$/u.m., investitorul:
a. pierde 125.000 $ c. pierde 25.000$
ANS: A
69. Un investitor a deschis pe piata bursiera o pozitie short pentru 50 de contracte futures de pretul de 4
scade la 3,75$/u.m., investitorul:
a. pierde 62.500 $ c. pierde 37.500$
ANS: B
70. Daca un investitor initiaza o operatiune de hedging long, iar pretul activului creste, producatorul:
a. pierde atat pe piata bursiera, cat si pe cea comerciala;
b. castiga atat pe piata bursiera, cat si pe cea comerciala;
c. pierde pe piata fizica si castiga pe cea bursiera;
d. castiga pe piata fizica si pierde pe cea bursiera.
ANS: C
71. Daca un investitor initiaza o operatiune de hedging long, iar pretul activului scade, producatorul:
ANS: D
72. Daca un investitor initiaza o operatiune de hedging short, iar pretul activului creste, producatorul:
ANS: D
73. Daca un investitor initiaza o operatiune de hedging scade, iar pretul activului scade, producatorul:
ANS: C
74.
Activitatea promoţională a zonelor libere se poate structura, în funcţie de natura şi rolul său în
sistemul comunicaţional, astfel:
a) publicitatea;
b) promovarea vânzărilor;
c) relaţiile publice;
d) utilizarea mărcilor;
e) manifestările promoţionale;
f) forţele de cumparare.
a. a+b+c+d+e+f c. a+b+c+d+f
b. a+b+c+d+e d. a+b+d+e+f
ANS: B
COMPLETION
1. ................se referă la totalitatea mijloacelor prin care un actor al vieţii economice îşi procură mijloacele
băneşti necesare realizării unor activităţi economico-sociale, în particular, a afacerilor.
ANS:
Finantarea,
Finanţarea,
finanţarea,
finantarea
2. Creditele de .............. au ca scop facilitatea activităţii de descoperire a noii pieţe de desfacere de către
exportatori.
ANS:
prospectare,
Prospectare,
PROSPECTARE
3. Creditul ............... constituie un instrument de finanţare a exporturilor prin facilitarea (plata pe
credit) pe care furnizorul o acordă cumpărătorului.
ANS:
furnizor,
Furnizor,
FURNIZOR

Grila Rez. Tehnici de Cooperare Si Coomercializare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grila Rez. Tehnici de Cooperare Si Coomercializare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnici de comercializare si cooperare economică internatională 2

Precizati daca urmatorul enunt este adevarat (true) sau fals(false).

2. Licenta pentru tehnologie curenta da acces la tehnologia dezvoltata de licentiator pe perioada de

7. Know-how-ul se refera la tehnici aflate in stadiul de cercetare si experimentare.

8. Secretul de fabricatie este transmisibil

9. Secretul de fabricatie vizeaza exclusiv tehnicile aplicate in industrie.

13. Secretul de fabricatie se refera la tehnici aflate in stadiul de cercetare si experimentare.

14. Know-how-ul cuprinde cunostintele tehnice brevetate si brevetabile.

ANS: F REF: capitolul V

17. Know-how-ul si secretul de fabricatie sunt notiuni identice.

ANS: F REF: capitolul V

24. Franciza este o forma de valorifcare a drepturilor de propietate intelectuala.

ANS: T REF: capitolul V

27. Licitatiile de vanzare se mai numesc si tratative de concurenta.

ANS: F REF: capitolul III

28. Licitatiile de cumparare sunt numite si tratative de concurenta sau adjudecari

ANS: T REF: capitolul II

ANS: F REF: capitolul II

ANS: F REF: capitolul II

ANS: T REF: capitolul II

41. Tranzactiile cu livrare amanata se incheie in baza contractelor futures.

ANS: F REF: capitolul II

ANS: T REF: capitolul IV

54. Dupa functia lor economica, antrepozitele sunt de stocare si industriale.

ANS: T REF: capitolul IV

ANS: F REF: capitolul IV

Alegeti raspunsul corect:

2. Între obligatiile licentiarului se numara:

5. Printre avantajele coproductiei se numara:

6. Partenerii se specializeaza pe tipodimensiuni ale produsului final in cazul:

7. În cazul productiei la comanda:

8. Subcontractarea este o forma de:

10. Dupa functia pe care o indeplinesc, licitatiile pot fi:

12. Licitatiile sunt:

13. Caietul de sarcini, la licitatiile de import, are rolul:

14. Tranzactiile forward sunt:

15. La bursa de marfuri:

17. Contractele pe bani gheata (au comptant):

18. Utilizatorii bursei sunt:

20. Marimea optiunii este:

23. O pozitie short pe contracte futures, poate fi inchisa prin:

25. Cumparatorul unei optiuni de vanzare, este in contractul de baza:

26. Vanzatorul de call, va vinde la scadenta activul de baza:

27. Vanzatorul unei optiuni de vanzare, este in contractul de baza:

31. Investitorul care deschide o pozitie lunga pe bursa:

40. Zona vamala libera se caracterizeaza prin:

41. În functie de importanta operatiunilor desfasurate, zonele libere se clasifica in:

42. Operatiunea de innobilare este o operatiune prin care:

44. Printre avantajele exportatorilor care utilizeaza zona libera se numara:

47. Creditul de accept este:

57. Printre caracteristicile licentierii se numara:

58. Prin contractul de licentiere, titularul unui brevet :

59. Printre interesele specifice ale licentiatului se numara:

61. Licentierea reprezinta o modalitate de internationalizare a afacerilor firmei preferata atunci

62. Printre interesele specifice ale licentiatorului se numara:

63. Capacitatea de a da solutii rapide si eficiente reprezentand un grad inalt de activitate

64. Printre interesele specifice ale licentiatorului se numara:

65. Printre obligatiile principale ale licentiatorului se numara:

67. Printre obligatiile principale ale licentiatului se numara:

68. Prin franciza se transmite:

70. Printre avantajele francizei se numara:

72. Printre avantajele francizei se numara:

73. Printre dezavantajele francizorului se numara:

74. Printre dezavantajele francizatului se numara: