Sunteți pe pagina 1din 10

Feraru Bianca Loredana Grupa 101

Sistemul de drept englez - common-law

Scurt istoric Timp de secole dezvoltarea sistemelor juridice a avut loc n paralel, pe continentul european, pe de o parte, n insulele britanice, pe de alt parte, fr contacte reciproce prea frecvente i mai ales fara ca vreunul din aceste sisteme sa exercite o influena reala unul asupra celuilalt. S-au creat n acest mod dou medii juridice diferite, dou lumi juridice nchise cea continental i cea insular, care se ignorau reciproc. Dreptul englez a jucat un rol important n comerul internaional. Dominaia pe care Anglia a exercitat-o mai bine de un secol asupra comerului mondial a impus n practica relaiilor comerciale tipurile de contracte engleze, chiar atunci cnd prile aveau alte naionaliti, precum i competena instanelor arbitrare engleze. Puternica influena economic a Statelor Unite ale Americii a accentuat ascendentul instituiilor de common-law. ntregul drept al comerului internaional este profund tributar tehnicilor contractuale engleze i americane. Contractele de know-how, factoring, leasing, folosesc elemente tehnice ale sistemului de common-law.

Familia dreptului anglo-saxon isi are originea in Anglia,fiind in vigoare in aceasta tara si in Tara Galilor,precum si in SUA ,Australia,Noua Zeelanda,India s.a. Sistemul anglo-saxon (common law), opus celui romano-germanic(civil law), are trei ramuri principale:Common law, Equity si Statutary law. Common law este alcatuit din reguli stabilite pe cale judecatoreasca (precedente judecatoresti hotarari pronuntate de instante judecatoresti care devin obligatorii pentru instantele inferioare in cazuri similar).

Feraru Bianca Loredana Grupa 101

Equity este alcatuit din reguli de drept pronuntate anterior unificarii jurisdictiilor engleze,de catre curti speciale, pentru atenuarea asperitatilor regulilor de common law. Equity impune anumite reguli,cum ar fi executarea in natura a contractului. Statutary law reprezinta ramura alcatuita din reguli de drept create prin lege (statute). In sinstemul anglo-saxon legislatia (legea scrisa)are mai mult caracter de lege speciala(lex specialis). In materie constitutional, Marea Britanie nu are o constitutie , in intelesul de act fundamental unic, care sa cuprinda normele ce reglementeaza organizarea ei politica.Constitutia Marii Britanii este formata din mai multe categorii de norme juridice, cuprinse in dreptul statutar (Statutary law), dreptul judiciar (common law), obiceiul constitutional (ca drept nescris,alcatuit din uzante).Dreptul statutar nu apare ca o lex specialis , ci ocupa o pozitie prioritara, fiind alcatuit din : Magna Charta Libertatum , Habeas Corpus, Bilul drepturilor (asa-numitele ,,Biblii ale constitutiei engleze) , ca si din acte constitutionale mai noi(Actul despre Parlament ,Statutul de la Westminster etc). In concluzie , familia dreptului anglo-saxon prezinta o seama de caracteristici (fata de dreptul romano-germanic): Are o structura aparte (dreptul comun , echitatea si dreptul legislative); Sistemul izvoarelor , procedeele de conceptualizare, limbajul juridic sunt diferite; Nu se recunoaste diviziunea dreptului in drept public si drept privat , drept urmare ,ramurile dreptului nu sunt atat de structurate; Crearea dreptului nu este neaparat rodul activitatii specializate, guvernate de principii de tehnica legislative; Nu exista , in general , coduri, dupa modelul continental European. Trebuie insa subliniata tendinta de perfectionare a dreptului englez si remarcata miscarea de reforma a acestuia in toate domeniile : justitia civila (raportul Woolf),penala ,administrativa,unificarea si reorganizarea tribunalelor

Feraru Bianca Loredana Grupa 101

.Totodata, prin adoptarea legii the Constitutional Reform Act , 2005 , se creeaza chiar perspective adoptarii unei Constitutii britanice scrise. Common-law a fost sistemul juridic al unei societi feudale n tiparele cruia a fost turnat coninutul unui drept burghez. Dup expresia lui Bentham, dreptul englez este o judge made law, o creaie a jurisprudenei. Dei n zilele noastre locul ocupat de dreptul scris este considerabil dreptul englez rmne un drept al precedentelor. Precedentul judiciar reprezint mecanismul cel mai important n formarea unui sistem. Acest drept al precedentelor cuprinde cel mai adesea reguli extrem de tehnice i formaliste, accesibile doar specialitilor, fcute pentru tribunale, iar nu pentru justiiabili. Aspectul original al common-law-ului este reprezentat de coexistena a trei subsisteme normative, autonome i paralele, care reglementeaz uneori diferit sau contradictoriu, relaiile sociale: common-law n sens restrns, equity i statute-law. Ele exprim cele trei izvoare principale ale dreptului englez. Cel mai vechi dintre ele este common-law. Acest termen poate fi neles prin dou accepiuni. n sens larg este denumit marele sistem de drept de origine englez. n sens restrns, termenul indic unul din cele trei izvoare sau subsisteme, dar rmne cea mai fundamental parte a dreptului englez. Common-law provine din commune ley legea comun i i gsete n cutumele aflate n vigoare nainte de cucerirea normand i care au fost meninute printr-o declaraie a lui Wilhem Cuceritorul. El reflect opera de unificare acestor cutume locale ntr-un drept comun pentru ntregul regat, datorat exclusiv Curilor regale de la Westminster. Dup cucerirea normand exista un mare numr de organe jursdicionale, care aplicau fiecare cutume i reglementri diferite. Regele nu exercita dect o justiie suprem, care nu opera dect atunci cnd pacea regatului era ameninat. Curia regal instana regal, reprezenta o jurisdicie de excepie. Cu timpul de aici s-au desprins Curile regale de Justiie n secolul al XIII-lea existau trei astfel de curi: - Curtea eicherului Exchequeur, competent n materie financiar; -Curtea plngerilor comune Common Pleas, competent n materia proprietii funciare i a posesiunii imobiliare;
3

Feraru Bianca Loredana Grupa 101

-Curtea bncii regelui Kings Bench, competent n materie penal i de tulburare a pcii regelui. Cu timpul diviziunea de competen dintre cele trei Curi a disprut fiecare din ele dobndind o competen general. ara Galilor este singura provincie britanic n care referendumul cu privire la crearea unui parlament local a dat rezultate extrem de slabe. Parlamentul local din ara Galilor nu are competene legislative, avnd doar atribuiile de a adopta legislaia secundar i de aplicare a celei votate n parlamentul de la Westminster. ara Galilor nu are un pachet distinct de legi pentru conducerea administrativ, n consecin multe dintre ele sunt comune cu cele din Anglia. Cu toate acestea, ara Galilor are o structur administrativ proprie cu un departament de stat, numit Biroul rii Galilor, constituit nc din 1964, care este condus de ctre Secretarul de Stat pentru ara Galilor, n persoana unui Ministru de Cabinet. n cadrul acestui departament i desfoar activitatea cteva grupuri funcionale din care fac parte minitrii cu responsabiliti proprii. n perioada 1974 - 1979 Guvernul Laburist a propus un plan pentru descentralizarea puterii Parlamentului de la Londra dar propunerea a fost respins de ctre populaia rii Galilor prin referendum n anul 1979. Anglia este condus de un Guvern ale crui atribuii sunt bine structurate. De exemplu, n Anglia departamentul Sntii deservete doar Anglia, altele deservesc i alte regiuni ale Regatului, iar unele deservesc ntregul Regat. Exist totui cteva diferenieri regionale, cum ar fi, de exemplu, ntre Londra, partea de sud - est i restul Angliei. La acest nivel i desfoar activitatea un sistem de consilieri ai districtului respectiv, ns puterile lor sunt limitate i nu se pot compara cu statele americane i nici cu landurile germane. Menionm c nu exist guverne regionale, dar la nivel local se disting cteva elemente caracteristice celor patru componente ale Regatului Unit. Astfel, n Anglia i ara Galilor exist 49 de districte nemetropolitane, conduse de ctre consilieri alei ai districtului, i 6 districte metropolitane. n afara de acestea a existat pn n 1986 Marele Consiliu din Londra. Domeniile de care se ocup aceste instituii administrative locale sunt: planificare strategic, nvmnt, poliie, stingerea incendiilor i servicii de asisten social. Ali 369 de consilieri ndeplinesc funcii la nivel local, n special n urmtoarele domenii:
4

Feraru Bianca Loredana Grupa 101

ngrijirea sntii, planificare, locuine. De asemenea, n 32 localiti din jurul Londrei ali consilieri metropolitani realizeaz alte servicii n afara celor menionate mai sus. Regatul Unit este o monarhie constituional ereditar eful statului Dei puterea formal a monarhiei exprimat prin "Prerogativele Regale" nu a fost modificat nc din secolul al XVII-lea, n prezent prerogativele monarhiei, n sensul exercitrii libere a puterii, sunt foarte mici, iar cele mai multe atribuii ale monarhiei sunt mai mult formale, manifestate n cadrul unor ceremonii, sau pentru acordarea avizului legislativului de discutare a unor legi. Monarhul exercit o anumit influen n ceea ce privete numirea minitrilor, dei aceasta nu este hotrtoare. El poate demite Guvernul n mod implicit, prin demiterea primului minisnu principiul responsabilitii colective solicitnd n asemenea situaii ca toi minitrii s demisioneze in mod solidar. n practic, un astfel de caz nu s-a mai produs ns din anul 1834. Doctrina britanic nu este unanim n a aprecia dac suveranul poate s demit un guvern care acioneaz ntr-un mod neconstituional. Monarhul poate s dizolve Parlamentul, dar aceast msur nu se poate efectua fr aviz. respectiv un Ordin al Consiliului privat, condus de lordul prezident i o Proclamaie pentru care lordu! cancelar i asum responsabilitile. Alte modaliti prin care monarhia i poate manifesta influena n viaa politic sunt: crearea pairilor, cu avizul primului ministru; exercitarea dreptului de veto n cazul unor legi (prerogativce nu a mai fost folosit de pe timpul lui George al IV-lea) i graierile. In prezent, n exerciiul puterilor care i rmn, Regina ndeplinete totui unele funcii executive importante, n anumite situaii precis limitate cum ar fi, de pild, cazul demisiei unui prim-ministru. In discuiile cu minitrii, Regina poate s prezinte propriile sale vederi i s primeasc informaii din cele mai variate domenii.

Autoritatea legislativ
5

Feraru Bianca Loredana Grupa 101

Parlamentul de la Londra este alctuit din dou camere: Camera Comunelor i Camera Lorzilor. Cei 659 de membrii ai Camerei Comunelor sunt alei prin vot direct. Membrii Camerei Comunelor au un mandat de 5 ani. Orice cetean care a mplinit 21 de ani poate participa pe listele electorale ca i candidat dup ce a achitat o sum de bani. Regina poate dizolva Camera Comunelor, la cererea primului ministru; n schimb Camera lorzilor nu poate fi niciodat dizolvat. Majoritatea membrilor Camerei Lorzilor sunt bine cunoscuii Lorzii pe via, ocup locuri n Camera Lorzilor, la fel ca i Episcopii Bisericii Anglicane. Legea din 1999 privind Camera Lorzilor stabilete un numr de 92 de membri care motenesc statutul de membrii n aceast camer. n ceea ce privete atribuiile Camerei lorzilor trebuie precizat c acestea sunt n primul rnd de ordin legislativ. Camera lorzilor poate adopta singur anumite acte, dar are i competena de a aciona n cazul revizuirii unor anumite legi. Ea perfecteaz i definitiveaz de fapt anumite proiecte care nu i-au putut gsi soluionarea n dezbaterile Camerei comunelor, contribuind astfel la mplinirea procesului legislativ. n afar de aceste atribuii, Camera lorzilor are i dreptul de a dezbate, n mod independent, anumite probleme importante.

Autoritatea executiv eful Guvernului este Primul-Ministru, unul din liderii politici ai partidului (coaliiei) care a ctigat alegerile. El este nominalizat de Regin. Prin convenie Regina invit liderii partidelor politice care conduc majoritatea n Camera Comunelor pentru a-i consulta n vederea formrii unui Guvern. PrimulMinistru conduce edinele Cabinetului, selecteaz minitrii i are puterea s-i demit. El intervine n orice probleme politice aprute la nivel de departament i rspunde timp de 15 minute de dou ori pe sptmn la ntrebrile membrilor Camerei Comunelor, ntrebri care de regul acoper mare parte din activitatea guvernamental. Primul-Ministru ia cuvntul la majoritatea dezbaterilor i din
6

Feraru Bianca Loredana Grupa 101

cnd n cnd formuleaz puncte de vedere referitoare la politica extern i la alte iniiative politice. Primul- Ministru este i Ministrul pentru Serviciile Publice. n acest sistem i desfoar activitatea peste 200 funcionari publici care sunt numii cu aprobarea Primului-Ministru, iar distribuirea sarcinilor n cadrul departamentelor se face n funcie de prioritile politice i administrative. Primul Ministru are, de asemenea, responsabilitate formal pentru Serviciile de Securitate. El selecteaz persoanele care urmeaz s primeasc distincii i are competene i responsabiliti majore pentru a exercita unele prerogative regale. Mrimea i structura Cabinetului variaz n funcie de prioriti. n general, atribuiile acestuia sunt ntreinerea legturii cu departamentele guvernamentale, formularea unor variante pentru diferitele probleme particulare n care Primul-Ministru este interesat (de exemplu, aspectele de politic economic), facilitarea procesului de comunicare a Primului-Ministru cu massmedia, desfurarea serviciilor de secretariat i de interes privat pentru Primul Ministru. n prezent, Cabinetul Primului Ministru este format din aproximativ 80 de persoane. n calitate de Ministru al Serviciilor Civile, Primul-Ministru a constituit Biroul Serviciilor Publice. Acest birou este responsabil pentru problemele de management al resurselor umane din toate organizaiile publice din administraie. Dreptul englez si astazi ramine un drept judiciar, elaborat de catre judecatori in procesul examinarii cazurilor aparte. Luind in consideratie regulile precedentului, o asemenea abordare asigura situatia in care normele de drept ale sistemelor romano-germanice, in schimb fac dreptul mai cazuistic si mai putin concret. Structura dreptului in familia juridica anglo-saxona, conceptia dreptului, sistemul de izvoare ale dreptului, limbajul juridic totul este diferit de cele din sistemele juridice ale familiei romano-germanice. In cadrul dreptului englez lipseste divizarea dreptului in public si privat, care este inlocuita aici cu divizarea in drept comun si dreptul de echitate. Ramurile dreptului englez nu sint atit de bine pronuntate ca in sistemele de drept continentale, fapt ce l-au determinat doi factori: in primul rind, toate
7

Feraru Bianca Loredana Grupa 101

judecatoriile au o jurisdictie comuna, adica pot examina diferite categorii de dosare de drept public si privat. Jurisdictia impartita duce la delimitarea ramurilor dreptului, iar cea unificata are efect opus. In al doilea rind, dreptul englez s-a dezvoltat treptat, pe calea practicii judiciare si a reformelor legislative in cazuri aparte. In Anglia nu exista coduri de tip european. Deaceea pentru un jurist englez dreptul este omogen. Doctrina engleza nu cunoaste discutii despre diviziunile structurale ale dreptului, preferind mai mult rezultatul decit argumentari teoretice. Revolutia Americana a inaintat pe primul plan ideea dreptului american national independent, care ar rupe legaturile cu trecutul sau englez. Adoptarea Constitutiei federale scrise din 1787, a constitutiilor statelor ce au intrat in competenta SUA, a fost un prim pas pe aceasta cale. Se presupunea o respingere totala a dreptului englez, iar odata cu el a principiului precedentului si altor semne caracteristice pentru dreptul comun. Dar trecerea dreptului american in familia juridica romano-germanica nu a avut loc. Numai unele state, fostele colonii franceze sau spaniole ( Luiziana, California ) au adoptat coduri de tip european, care cu timpul s-au pomenit absorbite de dreptul comun. In general, in SUA s-a format un sistem dualist, asemanator celui englez: dreptul precedentului in interactiune cu cel legislativ. In Anglia si SUA exista aceeasi conceptie a dreptului si a rolului sau. In ambele tari exista aceesi divizare a dreptului, se folosesc aceleasi metode de interpretare a dreptului. Pentru un jurist american ca si pentru unul englez, dreptul este mai intii de toate un drept al practicii judiciare. Normele elaborate de legiuitor patrund cu adevarat in sistemul de drept americat numai dupa o aplicare si interpretare a lui repetata de catre judecatorii si numai dupa ce se va putea face referire la hotaririle judiciare care lau aplicat si nu la norme nemijlocit. Prin urmare, dreptul SUA, in general, are o structura analogica cu structura dreptului comun. Dar numai in general. In procesul examinarii unei probleme apar diferite deosebiri structurale dintre dreptul englez si cel american, multe din care sint considerabile cu adevarat si nu pot fi neglijate1. Una din aceste deosebiri considerabile este legatura de structura federala a SUA. Statele din componenta SUA sint dotate cu o competenta destul de larga, in cadrul careia ele isi fauresc legislatia lor si sistemul de drept precedent, in legatura cu aceaste se poate spune ca in SUA exista 51 sisteme de drept 50 a statelor membre si una federala. Judecatoriile feicarui stat isi exercita jurisdictia
8

Feraru Bianca Loredana Grupa 101

independent una fata de alta si de aceea nu este neaparat conditia de respectare a hotaririi luate de judecatoria unui stat in altul. Cit de puternica nu ar fi tendinta spre un caracter unitar al practicii judiciare, nu sint rare cazurile cind judecatoriile state adopta asupra unor dosare asemanatoare hotarira neidentice, uneori chiar contradictorii. Acest fapt provoaca coliziuni. Inca o deosebire a dreptului american de cel englez este actiounea putin mai libera a regulii precedentului, instantle superioare judiciare ale statelor si Curtea Suprema a SUA nici odata n-au fost legate de propriile lor precedente. De aici libertatea considerabila si capacitatea de manevre in timpul procesului de adaptare a dreptului la conditia ce se schimba. Aceasta comportare mai libera cu precedentul capata o deosebira importanta in legatura cu competenta judecatoriilor americane, necunoscuta judecatoriilor engleze, de a exercita controlul asupra constitutionalitatii legilor. Dreptul controlului constitutional, folosit activ de Curtea Suprema, subliniaza rolul puterii judiciare in sistemul american. Posibilitatile mari ale influentei judiciare asupra legislatiei nu exclude faptul ca legislatia in sistemul juridic al SUA sa aiba o pondere mare si sa fie mai importanta decit dreptul statular in Anglia. Aceasta se datoreaza in primul rind existentei constitutiei scrise, mai corect constitutiilor, si in plus competentei legislative destul de largi a statelor, folosita destul de activ de catre ele. In dreptul statular al SUA se intilnesc numeroase coduri, care sint cunoscute dreptului englez. In citeva state actioneaza codurile civile, in jumatate din statele SUA coduri de procedura civila, in toate penale, in unele de procedura penala. O forma de codificare deosebita in SUA a devenit crearea asa numitelor legi si coduri cu caracter unitar, scopul carora este de a stabili o posibila unitate a acelor parti ale dreptului, unde acest lucru este deosebit de necesar. Pregatirea proiectelor acestor legi si coduri este infaptuita de Comisia Nationala a reprezentantilor tuturor statelor impreuna cu Institutul American de drept si Asociatia Americana a avocatilor. Pentru ca proiectul sa devana lege, el trebuie sa fie adoptat de state. Printre codurile de acest gen, primul si cel mai cunoscut este Codul comercial unitar, care a fost adoptat oficial in 1962.
9

Feraru Bianca Loredana Grupa 101

In SUA ca si in Anglia aplicarea legii depinde de precedentele judiciare, de interpretarea lor si nu sint garantii ca legile sau codurile unitare vor fi interpretate peste tot la fel de practica judiciara. Deci, intr-o viziune generala, preocuparea dominanta a normelor de common-low este restabilirea imediata a ordinii juridice tulburate si nu stabilirea normelor de baza ale societatii.

10