1) CONSTITUTIA ANGLIEI

-flexibila=poate fi oricand modificata printr-o lege ordinara

- Marea Britanie nu are o constitutie scrisa. Constitutia Marii Britanii este compusa dintr-un set de legi, tratate,
statuturi si decizii ale curtii.

Regatul Unit nu are o constituie scris propriu-zis. Constituia este format din mai multe
categorii de norme juridice cuprinse n: dreptul statutar (Statute law), dreptul
jurisprudenial (Common law) i obiceiul constituional (conventional rules).
2) Dreptul statutar cuprinde, n primul rand, anumite mari carte, petiii i statute:

Magna Charta Libertatum (1215)

The Petition of Rights (1628)

Habeas Corpus (1679)

Bill of Right (1689)

Act of Settlement (1701)

Parliament Act (1911, 1949)

The Statute of Westmister (1931)[1]

5) Dreptul jurisprudenial. Unele dintre cele mai importante principii ale constituiei britanice sunt
principii de drept comun, adic nu au fost stabilite prin nici o lege trecut prin Parlament sau
hotarte de rege, ci sunt stabilite la tribunal prin folosirea deciziilor din cazurile individuale ca
precedent pentru cazuri ulterioare.

Parlamentul, corpul legislativ al Marii Britanii, este format din Camera Comunelor, Camera
Lorzilor i regin n rolul su constituional. Camera Comunelor are atribuiile cele mai importante:
adopt legi, deine competenele financiare, are competena de a controla guvernul i de a pune
n discuie responsabilitatea sa. Limitarea puterii Camerei Lorzilor se bazeaz pe principiul c
aceasta este o camer de revizuire care trebuie s completeze Camera Comunelor, nu s
rivalizeze cu ea. Odat trecute prin cele dou camere, proiectele de lege au nevoie de acordul
regal pentru a deveni legi.

6) Modificarea constituiei
Parlamentul poate aduce amendamente constituiei printr-o simpl majoritate n ambele camere,
urmat de acordul regal. Conveniile pot fi schimbate, deoarece nu au statut legal. Dar ele tind s
fie tolerate pentru ca permit sistemului s funcioneze.

- literatura de specialitate admite c istoria constituionalismului ncepe cu constituia englez

ca fiind prima constituie aprut n lume. Sistemul constituional britanic, de cteva sute de ani se
bazeaz pe
un set de documente istoric definite ca fiind componente ale constituiei britanice, concept aprut
odat cu
adoptarea n 1215 a documentului intitulat Magna Charta Libertatum, i continuat i dup adoptarea
primelor
constituii scrise. Alturi de Magna Charta Libertatum amintim, ca izvoare scrise ale Constituiei
engleze,
Petiia drepturilor (Petition of Rights) din 1628, Habeas Corpus, Bill-ul drepturilor (Bill of Rights)
din
1689, Actul de stabilire a succesiunii la tron (Act of Settlement) n 1701; Reform Act, n 1832;
diversele
Acte ale Parlamentului (1911, 1949, 1958). Pe lng regulile scrise, cuprinse n actele amintite,
constituia
englez mai are i alte dou categorii de reguli i anume:
uzane (simple practici), care nu provin de la autoritatea legislativ, nici de la cea
judectoreasc4
i
common law, adic reguli care, fr a fi n mod necesar nscrise ntr-un text legislativ, au fost
sancionate de instanele judectoreti;
n acest context, n ultimii 25 de ani, n Marea Britanie, s-au purtat discuii doctrinare foarte

aprinse, avnd
la baz ideea dac a sosit sau nu timpul ca Regatul Unit s aib sau nu o Constituie scris,
ca mai toate statele
federale moderne. Din acest punct de vedere, adepii ideii unei constituii scrise aduc n
discuie, argumente
dintre cele mai pertinente att teoretice ct i din practica instanelor judectoreti
britanice n diverse domenii.
Influene n ceea ce privete procedura parlamentar a elaborrii legilor.
Doctrina juridic din Marea Britanie, recunoate faptul c sunt trei mari chestiuni care
influeneaz crearea
legilor n Regatul Unit. Acestea sunt:

I.

II.

Programul de guvernare
Cnd un Guvern se formeaz acesta are un program de reforme pe care dorete
s le
urmeze pe perioada legislaturii. Acest program se fixeaz ntr-un program de
partid
care este supus votului popular la alegerile generale. De asemenea, la startul
fiecrei
sesiuni parlamentare guvernul aun, prin cuvntarea Reginei, ce legi anume,
particulare, dorete s promoveze n respectiva sesiune. Deci, marea majoritate
a
iniiativelor legislative provine de la Guvern.
Dreptul Uniunii Europene
poate conduce ctre elaborarea unor noi acte normative care s fie emise cu
scopul de a aduce dreptul britanic pe aceeai linie cu cel european.

III. Alte influene privind legiferarea, includ propunerile de lege iniiate de diverse agenii
de reformare juridic, cum ar fi Comitetul de reform legislativ (nfiinat n
1952),
Comitetul de revizuire a Codului Penal (creat n 1957), Comisia de Drept (creat
n
1965 printr-o lege special). Mai pot fi menionate grupurile de presiune care
pot fora
Guvernul s reconsidere o anumit lege ntr-un anumit domeniu.

II TEHNICILE DE REVIZUIRE
A) PROCEDURILE DE REVIZUIRE
Exist o mare varietate de proceduri de revizuire. ntotdeauna trebuie avut n vedere:
- pe de o parte, o corect formulare a legii de revizu

B) LIMITELE REVIZUIRII
Problema teoretic a limitelor revizuirii este complex: distincia dintre puterea
constituant
originar i cea derivat, existena unei ordini supraconstituionale

3) Magna Charta Libertatum este un document emis n Anglia n 1215 n timpul domniei
regelui Ioan Fr de ar. Prin aceast Cart se urmrea ngrdirea puterii regelui n
scopul eliminrii abuzurilor comise de monarh sau de reprezentanii si direci, precum i
garantarea unui numr de drepturi pentru toi cetenii. n timp, Magna Carta s-a afirmat ca
un element de baz a parlamentarismului englez.
Parte a Constitutiei M B , contine o serie de dispozitii ce au profunde conotatii
religioase . Semnatarii jura, prin Carta in fata lui Dzeu si confirma ca Biserica
Angliei va fi libera si va avea drepturi depline si libertati nestirbite
Printre altele, documentul prevedea: 1. ...Biserica Angliei va fi libera si va fi pastrata
libertatea alegerii episcopilor. (...) 7. Orasul Londra va pastra toate vechile libertati si
privilegii atat pe uscat cat si pe apa. (...) 39. Nici un om liber sa nu fie prins sau inchis,
sau lipsit de drepturile sale, sau pus in afara legii sau exilat, sau vatamat in vreun chip,
nici nu vom merge impotriva lui, nici nu vom trimite pe nimeni impotriva lui, decat in
temeiul unei judecati legiuite a egalilor sai si potrivit cu legile tarii.

4) HABEAS CORPUS nici un om liber ar putea fi reinut n arest, cu excepia pe o

acuzaie penal sau condamnare sau pentru o datorie civil. Acest drept este
exprimat n Carta Marea
Actul Habeas Corpus (1679) a fost adoptata in timpul domniei lui Carol al II-lea,
dup Rzboiul Civil. Acesta a consolidat actul vechi i puternic Magna Carta. A
servit pentru a proteja libertatea individual, prevenirea nchisorii ilegale sau
arbitrare. Habeas Corpus in latin = "ai putea avea corpul" - obiectul unei
examinri legale n faa unui tribunal, sau unui judector.

HABEAS CORPUS Drept care garanteaz libertatea

individual i ngrdete arestrile i reinerea arbitrar a
persoanei.