ALTE DOCUMENTE

DEFINIREA CALITATII
MACH FTD
Bazele stiintei marfurilor - Merceologie
Analiza rentabilitatii firmelor cotate la
LUCRARE DE DIPLOMĂ
bursa
Succesul pe internet pas cu pas
IMPORTANŢA ÎNTOCMIRII ANALIZA PERFORMANTELOR
FIRMEI
BUGETULUI DE VENITURI sI Analiza factoriala a cifrei de afaceri
CHELTUIELI LA „S.C. GRADUATION THESIS -
FINANCIAL RATIOS ANALYSIS
ROMVELO S.A.” LUDUs Rolul afacerilor si a omului de afaceri in
economia de piata
LUCRARE DE DIPLOMA -
CUPRINS
IMPORTANTA INTOCMIRII
BUGETULUI DE VENITURI SI
CAPITOLUL 1 : PREZENTAREA
CHELTUIELI LA „S.C. ROMVELO
GENERALĂ A „ SOCIETĂŢII S.A.” LUDUS
COMERCIALE ROMVELO S.A.”

LUDUs..........................................................................................................4

1.1.  Cadrul
organizatoric................................................................................................................4

1.1.1.      Cadrul general de functionare a „S.C. ROMVELO S.A.”

Ludus......................................4

1.1.2.      Localizarea
societatii..........................................................................................................6

1.1.3.      Organele de decizie ale „ S.C. ROMVELO S.A.”

Ludus..................................................7

1.2.  Analiza structurii capitalului

social.........................................................................................9

1.2.1.      Prezentarea capitalului

social.............................................................................................9
1.2.2.      Structura capitalului
social...............................................................................................10

CAPITOLUL 2 : BUGETUL DE
VENITURI sI
CHELTUIELI..........................................12
2.1. Bugetul de venituri si cheltuieli – principalul instrument de previziune si urmarire a
echilibrului financiar al
întreprinderii...........................................................................................12

2.1.1. Continutul si structura unui buget de venituri si

cheltuieli.................................................14

2.1.2. Clasificarea bugetelor de venituri si

cheltuieli....................................................................15

2.1.3. Principalii indicatori economico –

financiari......................................................................19

2.2. Procesul de bugetare – premisele procesului de

bugetare......................................................23

2.2.1. Caracteristicile procesului de

bugetare................................................................................25

2.2.2. Principiile procesului de

bugetare.......................................................................................26

2.2.3. Istoricul bugetarii în

România.............................................................................................28
CAPITOLUL 3: ÎNTOCMIREA BUGETULUI DE VENITURI sI CHELTUIELI
LA „ S.C. ROMVELO S.A.”
LUDUs...............................................................................................29

3.1.          Programarea veniturilor pe anul 2002 la „ S.C. ROMVELO S.A.”

Ludus........................29

3.1.1.      Programarea cifrei de afaceri prin metoda pragului de

rentabilitate.................................30

3.2.          Programarea cheltuielilor pe anul 2002 la „S.C. ROMVELO S.A.”

Ludus.......................38

3.2.1.      Cheltuielile pentru exploatare la „S.C. ROMVELO S.A.”

Ludus.....................................38

3.2.2.      Cheltuielile financiare la „S.C. ROMVELO S.A.”

Ludus.................................................45

3.2.3.      Cheltuielile exceptionale la „S.C. ROMVELO S.A.”

Ludus............................................46

CAPITOLUL 4: CONCLUZII sI
PROPUNERI................................................
......................51
ANEXE.........................................................
........................................................................
........55
BIBLIOGRAFIE..........................................
........................................................................
.......67
CAPITOLUL 1: PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII COMERCIALE
„ ROMVELO” S.A. LUDUs

1.1           . CADRUL ORGANIZATORIC

1.1.1.  CADRUL GENERAL DE FUNCŢIONARE A S.C. „ROMVELO”

S.A. LUDUs

Societatea comerciala „ROMVELO” SA LUDUs a fost înfiintata în temeiul Legii

nr.15 din 1990, fiind înmatriculata la Oficiul Registrului Comertului J-26-7/1991.

Sediul social se afla la Ludus, str.1 Mai, nr.40, judetul Mures si nu are sucursale sau
filiale în tara.

Societatea comerciala „ROMVELO„S.A LUDUs este organizata si functioneaza

ca unitate economica cu personalitate juridica de societatea pe actiuni. Ea a fost înfiintata
în actuala forma juridica prin Hotarârea Guvernului nr.1200 din data de 12 noiembrie
1990 si a fost înmatriculata la Oficiul Registrului Comertului la data de 17 ianuarie 1991.

Unitatea a luat fiinta în anul 1949, dupa nationalizarea principalelor mijloace de

productie, prin comasarea mau multor ateliere particulare de activitati diferite de pe raza
fostului raion Ludus. În perioada de la înfiintare în 1965 productia fost eterogena si
numai dupa acesta începe sa se prefigureze actualul obiect de activitate iar în 1970 sa se
produca primele obiecte de cauciuc care vor merge la export, în Germania, Ungaria si
Cuba.

Denumirea unitatii era „Fabrica Mixta de Industrie Locala” Ludus care se

dezvolta în continuu pentru ca în anul 1977 în cadrul unui proces de reorganizare sa
treaca în subordinea
Ministerului de Chimice, primind noua denumire „fabrica de Confectii Metalice si
Articole din Cauciuc” cu sediul în Ludus.

Dupa reorganizare, întreprinderea are 2 domenii importante de activitate care se

realizeaza în cadrul a 2 sectii principale:

-         Sectia de prelucrari, confectii si constructii metalice

-         Sectia de resapare anvelope, articole tehnice din cauciuc si mase plastice

În 1981 întreprinderea obtine transferul unei instalatii de fabricat camere si anvelope

velo Moreni devenind astfel „Fabrica de Anvelope „ Ludus.

Sectorul de activitate al Societatii comerciale „ROMVELO” S.A LUDUs este cod

C.A.E.N sectiunea E, industria prelucratoare.

Ramura de activitate: Subsectiunea EH – industria de prelucrarea a cauciucului si a

maselor plastice diviziunea 25 cu,

Activitatea de baza :

1.      2511 – fabricarea pneurilor si a camerelor de ser

2.      2513 – fabricarea altor produse de cauciuc

3.      2932 – fabricarea altor masini si utilaje agricole si forestiere

4.      2875 – fabricarea altor articole din metal

5.      5156 – comert cu ridicata al altor produse intermediare

Principalele produse ale Societatii comerciale „ROMEVELO” S.A LUDUs sunt:

- anvelope si camere moto si velo

- camere auto
 - garnituri presate din cauciuc

- matrite si piese de schimb din metal

În ceea ce priveste pozitia fata de concurenta, conform unui studiu efectuat anul trecut
de catre o firma independenta la cererea conducerii Societatii comerciale „ROMVELO”
S.A LUDUs aceasta se claseaza aproximativ 90% în ceea ce priveste calitatea. Din punct
de vedere al preturilor practicate în acest moment de Societatea comerciala
„ROMEVELO” S.A LUDUs

acestea sunt sub cele practicate de concurenta la unele repere si produse finite în timp ce
la altele acestea sunt peste nivelul concurentei.

Principalele societati comerciale concurente pe categoriile de produse ale Sociertatii

comerciale „ROMVELO”S.A LUDUs sunt:

Camere auto: S.C Danubiana S.A Bucuresti, S.C Silvana S.A Zalau, S.C Victoria S.A
Floresti, S.C Rotrans S.A Turnu-Severin.

Anvelope si camere moto si velo: la aceste produse concurenta provine din partea a
aproximativ a 10 societati care importa din China la un pret mai mic decât cel practicat de
S.C „ROMVELO” S.A LUDUs.

Garnituri presate:. S.C Fartec S.A Brasov, S.C Jilava S.A Bucuresti, SC Artego SA Tg
Jiu si o multime de alte societati private mai mici de importanta locala în diferite regiuni
ale tarii.

Principalii furnizori:
S.C Carom S. A Onesti,. S.C Arpechim S.A Pitesti, S.C Fibrex S.A Savinesti, S.C Bicapa
S.A Târnaveni, S.C Danubiana S.A Bucuresti, S.C Amco S.A Otopeni, S.C Chemtrades
S.R,.L Bucuresti, S.C Bridexim S.R. L Bucuresti.

Principalii beneficiari:
Sunt 28 de reprezentante care acopera tot teritoriul tarii ce functioneaza în structura de
S.R.L, S.C Roman S.A Brasov, precum si regiile miniere din Petrosani si Abrud..

1.1.2 LOCALIZAREA SOCIETĂŢII

Orasul Ludus este situat aproape în centrul Transilvaniei, fiind împartit de râul
Mures în doua, orasul nou, unde este situat si Societatea comerciala „ROMVELO” S.A si
orasul vechi, prin care trece drumul E 60 care leaga municipiile Tg Mures si Cluj
Napoca.

Societatea comerciala „ROMVELO” S.A LUDUs este singurul producator de anvelope si

camere velo din România.Societatea are linie de cale ferata racordata la statia Ludus.

Asigurarea energiei electrice se face din sistemul national, iar aburul este produs î
18218g63s n centrala proprie situata în incinta societatii prin folosirea drept combustibil
al gazelor naturale din reteaua nationala.

Apa necesara consumului tehnologic este preluata din râul Mures, iar apa potabila
este preluata de reteaua orasului Ludus.

1.1.3. ORGANELE DE DECIZIE ALE SC ROMVELO SA LUDUs

Din organigrama SC ROMVELO SA LUDUs se poate observa ca Adunarea

Generala a Actionarilor decide politica ei economica si comerciala fiind organul de
conducere al societatii.

Gestiunea societatii este supravegheata de actionari si de comisia de cenzori.

Organul de decizie este deci Adunarea generala a Actionarilor care la începutul

exercitiului financiar aproba indicatorii economico-financiari prin intermediul Bugetului
de venituri si cheltuieli care la rândul sau este analizat si avizat de Consiliul de
Administratie.
 Consiliul de Administratie prin intermediul presedintelui care este directorul
general, transmite datele din buget directorilor executivi care conduc, urmaresc si duc la
îndeplinire, prin birourile, compartimentele si formatiile de lucru din subordine,
dispozitiile primite pentru realizarea indicatorilor economico-financiari în conformitate
cu hotarârile Adunarii generale a Actionarilor, potrivit specificului de activitate.

La rândul lor compartimentele informeaza luna de luna Consiliului de

Administratiei despre realizarea indicatorilor privind productia obtinuta, volumul
desfacerilor si încadrarea în indicatorii economico-financiari stabiliti prin hotarârile
Adunarii Generale a Actionarilor dupa cum urmeaza:

· compartimentul comercial – prin intermediul caruia societatea aprovizioneaza

procesul de productie precum si desfacerea productiei obtinute, pune la dispozitie
compartimentului financiar în primul rând documentele privind aprovizionarile cu
materii prime iar prin desfacerea produselor finite furnizeaza acesteia documentele
privind vânzarile.

· compartimentul productie – pune la dispozitie compartimentului financiar-

contabil prin documentele specifice datele privind productia obtinuta

· compartimentul financiar-contabil – prelucreaza informatiile primite de la

cele doua compartimente reusind sa conduca o evidenta contabila corecta privind
realizarea indicatorilor economico-financiar într-o anumita perioada.

Având în vedere acest caracter centralizat al conducerii societatii în orice moment

se poate lua o decizie privind corectarea neîncadrarile în indicatori iar prin masurile luate
sa se realizeze indicatorii ecnomico - financiari trasati.

Organele de conducere ale societatii sunt prezentate în tabelul 2 al acestui studiu.

Conducerea societatii:

Consiliul de Administratie:
 TABEL 1: Componenta Consiliului de Administratiei:

Nr.crt. Nume prenume Profesia Functia

1. BORDA IOAN Inginer Presedinte
2. GRAMA EMIL Inginer Membru
3. ZAHARIA CONSTANTIN Inginer Membru
4. GALEA ELENA Inginer Membru
5. MOLDOVAN SILVIA Subinginer Membru

Sursa: cercetare proprie

Comisia de cenzori:

TABEL 2: Componenta Comisiei de cenzori

Nr.crt. Nume prenume Profesia Functia

1. DOTARU MONICA Economist Cenzor
2. SZITAS LIVIA Economist Cenzor independent
3. POPESCU VICTOR Economist Cenzor
4. RADU MIRCEA DRAGOs Economist Cenzor

Sursa: cercetare proprie

1.2           . ANALIZA STRUCTURII CAPITALULUI SOCIAL

1.2.1.    PREZENTAREA CAPITALULUI SOCIAL

Capitalul social al Societatii comerciale „ROMVELO” S.A. LUDUs a suferit o

serie modificari din momentul de la înmatricularii la Oficiul Registrului Comertului de la
data de 17 ianuarie 1991.La data înfiintarii societatii capitalul social subscris si varsat a
fost de 287.000 lei împarti în 57.540 actiuni nominative în valoare nominala de 5.000 lei
fiecare.
 În 1992, 1993, 1994 si 1997 au avut loc o serie de majorari ale capitalului social
reprezentând fie reevaluari ale activelor societatii, fie înscrierea valorii trenului în
capitalul firmei.

În prezent capitalul social al Societatii comerciale „ ROMVELO”S.A LUDUs este

de 16.306.675.000 lei care este împartit în 652.267 actiuni cu valoare nominala de 25.000
lei pe actiune.

Societatea a participat la programul de privatizare în masa (P.P.M) desfasurat în

România în anii 1995-199 în conformitate cu Legea nr.55/1995 privind Programul de
privatizare în masa. La momentul respectiv principalii actionari erau F.P.S, F.P.P 3
Transilvania, si persoane fizice care au subscris certificate de proprietate la aceasta
societate.

De la înfiintarea celei de a 2-a piete secundare de valori mobiliare, RASDAQ,

actiunile Societatii comerciale „ROMVELO” S.A LUDUs sunt tranzactionabile astfel
încât structura actionariatului a suferit frecvente modificari.

Este important de mentionat ca F.P.P 3 Transilvania a fost reorganizat în aceasta

perioada si s-a transformat în Societatea de Investitii Financiare Transilvania cu sediul la
Brasov.

Totusi obiectivele ale acestei societati cu privire la Societatea comerciala

„ ROMVELO” S.A LUDUs nu s-a modificat importanta fiind cresterea valorii actiunilor
si a dividentelor acordate anual. Fondul Proprietatii de Stat si-a vândut actiunile unui
investitor privat care a mai achizitionat actiuni de pe piata secundara de valori mobiliare,
astfel încât la începutul anului 2002 actionariatul se prezenta ca în tabelul urmator:

1.2.2.    STRUCTURA CAPITALULUI SOCIAL

TABEL 3: Structura capitalului social

         mii lei-

SPECIFICATIE TOTAL SIF S.C. ZRC ALTI

 INVEST
ACTIONARI
S.R.L.

Numar actiuni
652.267 314.505 290.141 47.621
Valoare nominala 25.000 25.000 25.000 25.000
Valoare pachet
16.306.675 7.862.625 7.253.525 1.190.525
(mii lei)
Procent 100% 48,22% 44,48% 7,30%

Sursa: cercetare proprie

GRAFIC. 1. – Structura capitalului social

Unitatea detine masini si utilaje tehnologice care îi permit sa execute repere si

produse diverse din lemn , mase plastice, cauciuc si metale dar nivelul dotarilor
tehnologice este din perioada anilor 1960 – 1975 iar unele utilaje au mai mult de 40 de
ani vechime în exploatare.

Ca urmare a nivelului tehnologic existent, costurile de fabricatie ale produselor

„S.C. ROMVELO S.A. „ Ludus sunt superioare celor din import, în special cele
provenind din Comunitatea Europeana. Produsele au consumuri energetice si de
manopera ridicate, pierderile tehnologice sunt mari iar calitatea este fluctuanta, fiind
influentata de componenta factorului uman .

CAPITOLUL 2: BUGETUL DE VENITURI sI

CHELTUIELI
2.1. BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI - PRINCIPALUL
INSTRUMENT DE PREVIZIUNE SI URMARIRE A ECHILIBRULUI
FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII.

Toate deciziile adoptate la nivelul întreprinderii – tehnice, economice,

organizatorice, etc. au drept consecinta afectarea echilibrului financiar existent si fac
necesar un nou echilibru, angajând în acest scop modificari în nivelul si structura
necesarului de fonduri si a resurselor de finantare a acestora. Realizarea noii calitati ale
echilibrului financiar impune fundamentarea pe un plan superior a indicatorilor financiari
prin elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli.

Bugetul de venituri si cheltuieli este, deci, programul financiar al întreprinderii cu

ajutorul caruia se prevad veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare ale activitatii
acestuia, fondurile proprii si cele împrumutate, relatiile cu agentii economici, cu
salariatii, varsamintele la buget, etc.

Pornind de la necesitatea asigurarii principiilor universalitatii , echilibrului si

realitatii, care trebuie sa se afle la baza elaborarii si executarii oricarui buget, prin bugetul
de venituri si cheltuieli se urmaresc urmatoarele obiective:

-         proiectarea tuturor fluxurilor în lei si valuta, ocazionate de întreaga activitate a

agentilor economici, pentru cunoasterea si tinerea sub control a intrarilor si
iesirilor de bani si în final, al capacitatii de a onora integral si la timp platile;

-         reflectarea tuturor veniturilor si cheltuielilor, proiectarea si optimizarea capacitatii

agentilor economici de a realiza beneficii ( profit);
 -         desfasurarea tuturor resurselor de care dispune agentul economic pentru
finantarea nevoilor de finantare a actiunilor social-culturale si a altor actiuni;

-         evaluarea si dimensionarea relatiilor banesti ale agentilor economici cu salariatii

proprii, cu bugetul statului, cu bancile, cu furnizorii, cu alte persoane fizice si
juridice în calitate de debitori sau creditori;

-         proiectarea evolutiei patrimoniului administrat de agentii economici, prin

reflectarea modificarilor ce se estimeaza în structura acestuia.

Modificarile de bugeturi si cheltuieli nu contine date specifice programului de

productie, acesta constituind o sectiune distincta care conditioneaza realizarea veniturilor
si a tuturor resurselor de finantare.

Ca urmare, cele doua sectiuni importante – programul de productie si bugetul,

trebuie elaborate într-o restrânsa coleratie asigurându-se, în felul acesta, urmatoarele
cerinte vizând realizarea gestiunii economice si autonomia financiara:

-         agentii economici pentru a obtine profitul trebuie sa se asigure cu venituri

provenite din activitatea lor toate cheltuielile;

-         determinarea incorecta a profitului rezultat din propria activitate prin

subevaluarea veniturilor si „umflarea „ cheltuielilor se sanctioneaza drastic de
legislatia financiara;

-         în bugete nu pot fi înscrise si aprobate cheltuieli fara stabilirea resurselor din care
ar urma sa fie finantate;

-         eventualele subventii de la bugetul statului se acorda numai în cazurile prevazute

de lege si în limitele aprobate;

-         creditele bancare se prevad în buget numai în limitele si conditiile legale si numai
dupa negocierile acestora cu bancile.
2.1.1. CONŢINUTUL sI STRUCTURA UNUI BUGET DE VENITURI sI
CHELTUIELI

Bugetele de venituri si cheltuieli au drept scop tinerea sub control alea activitatii
agentilor economici prin intermediul prognozarii si urmaririi cheltuielilor ce pot fi
acoperite din venituri sau din alte surse punând în evidenta posibilitatile de finantare a
cheltuielilor unitatilor patrimoniale.

Prin bugetele de venituri si cheltuieli se limiteaza cheltuielile necesare obtinerii de

venituri.Continutul si structura unui buget de venituri si cheltuieli al activitatii
generale se prezinta astfel

TABEL 4 Continutul si structura bugetului de venituri si cheltuieli

Bugetul activitatii generale

Exercitiul financiar
Curent
Nr Total
Precede (prelimina Din care
Specificatie .
nt t)
rd.
realizat Tri Tri
Tri
Trim I m m
m II
III IV
0 1 3 4 5 6
2
A
I. Venituri totale din care: 01
(rd.02+rd.08+rd.09)
1. Venituri din exploatare total, din 02
care:
a) subventii pe produse si activitati 03
b) subventii pentru acoperirea 04
diferentelor de pret si tarif
c) transferuri 05
d) prime acordate producatorilor 06
agricoli
e) alte venituri 07
2. Venituri financiare 08
3. Venituri exceptionale 09
II. Cheltuieli totale din care: 10
(rd.11+rd.18+rd.19+rd.20+rd.21+rd
.22)
1. Cheltuieli pentru exploatare, total 11
din care:
a) cheltuieli materiale 12
b) cheltuieli de personal, din care: 13

-         salarii brute 14

-         asigurari si protectie sociala 15

c) cheltuieli de exploatare privind 16
amortizarile si provizioanele
d) cheltuieli de protocol reclama si 17
publicitate
2. Cheltuieli financiare 18
3.Cheltuieli exceptionale 19
4. Rezerve legale 20
5. Acoperirea pierderilor din anul 21
precedent
6. Impozitul 22
III. Rezultatul net al exercitiului 23
(rd.01-rd.10)
Manager Conducatorul compartimentului financiar
contabil

2.1.2.  CLASIFICAREA BUGETELOR DE VENITURI sI

CHELTUIELI

În practica se poate face o clasificarea a bugetelor de venituri si cheltuieli dupa

mai multe criterii ca:

1 – conceptia care sta la baza bugetarii veniturilor si cheltuielilor;

2 – obiectivul activitatii bugetare;

3 – perioada pentru care se bugeteaza veniturile si cheltuielile;

4 – dupa sfera de cuprindere a activitatii bugetate;

5 – variatia cheltuielilor si veniturilor bugetate;

1.      În raport cu aceasta conceptie bugetele de venitui si cheltuieli se clasifica în:

a)      bugetul de tip financiar potrivit caruia veniturile reprezinta intrari în sistemul
condus (S) în calitate de fonduri alocate în vederea acoperirii cheltuielilor care
reprezinta iesirile din sistemul condus; Bugetul este utilizat ca instrument de
management jucând rolul de “regulator” sau de “feedback” a cheltuielilor în functie
de resursele bugetare alocate. Ecuatia matematica a acestui tip de buget se reprezinta
astfel:

+DC= Fd. a – Ch. E

în care:

-         + DC – economii (+) sau depasiri (-) ale cheltuielilor bugetate;

-         Fd. a – fonduri alocate;

-         Ch. e – cheltuieli efective;

b)      bugetul de tip economic este bugetul potrivit caruia cheltuielile reprezinta întrari în
sistemul condus (S) în calitate de consumuri de resurse necesare realizarii veniturilor
care reprezinta iesiri din sistemul condus. Bugetul este utilizat ca instrument de
management, jucând rolul de

“regulator” sau “feedback” a maximizarii rezultatelor economico – financiare

calculate ca diferente între venituri si cheltuieli.

Ecuatia matematica a acestui tip de buget se prezinta astfel:

+R = V – Ch

în care:
 -         + R - profit (+) sau pierdere (-);

-         V – venituri;

-         Ch – cheltuieli;

c)      bugetul de tip banesc conform caruia încasarile reprezinta intrari în sistemul xondus
(S), iar platile reprezinta iesiri din sistemul condus. Ecuatia matematica a acestui tip
de buget este:

+T= I – P

  

în care:

-         + T – excedentul (+) sau deficitul (-) de trezorerie;

-         I - încasari;

-         P – plati;

2.      În functie de cel de al doilea criteriu avem:

a) bugete de venituri si cheltuieli, respectiv bugete numai de venituri sau numai de

cheltuieli operationale prin care se evalueaza veniturile si/sau cheltuielile generate de
fabricarea unui produs, lucrare, serviciu (PLS). Ele se mai numesc si bugete proiect
sau programe de activitati.

De regula, bugetul de venituri si cheltuieli pentru a putea oferi date si informatii

suplimentare cu privire la activitatea desfasurata are doua componente suplimentare:
 -         componente “Repartizarea profitului net”;

-         componente “Principalii indicatori economico – financiari” pe acare îi

prezentam în continuare.

b) bugete de venituri si cheltuieli, respectiv bugete numai pentru venituri sau numai
pentru cheltuieli structurale prin care se evalueaza si/sau cheltuielile unei subdiviziuni

organizatorice apartinând unitatii patrimoniale ca de exemplu: sectii, ateliere,

magazine, depozite etc. Ele se mai numesc bugete organizare.

c) bugete de venituri si cheltuieli, respectiv bugete numai de venituri sau numai de

cheltuieli functionale care evalueaza veniturile si/sau cheltuielile generate de
principalele functii, activitati, subactivitati ale unei unitati patrimoniale ca de
exemplu: comerciala, productie administrativa etc.

3.      În functie de factorul timp avem:

a)      bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru
cheltuieli periodice. Ele sunt elaborate si au o perioada de valabilitate de regula un
an calendaristic având o defalcare trimestriala si/sau lunara;

b)      bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru
cheltuieli glisante (conturi). Ele presupun actualizarea veniturilor si/sau
cheltuielilor ori de câte ori apar schimbari în cerintele perioadei curente sau a
celor urmatoare.

4.      Dupa acest criteriu ( sfera de cuprindere ) avem:

a)      Bugete de venituri si cheltuieli generale, care se întocmeste pe ansamblu

activitatii unei unitati patrimoniale;

b)      Bugete de venituri si cheltuieli partiale, care se întocmeste pe diferite

segmente ale activitatii unei unitati patrimoniale;
5.      În functie de variatia veniturilor si cheltuielilor care are loc în raport cu volumul de
activitate programate avem

a)      bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru
cheltuieli statistice (constante sau fixe)care sunt influentate de volumul activitatii
programate si variabile care sunt direct proportionale cu volumul activitatii
programate;

b)      bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru
cheltuieli flexibile în care veniturile si/sau cheltuielile sunt dimensionate în
functie de diferite praguri de activitate sau de utilizarea capacitatilor de productie.

2.1.3. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO - FINANCIARI

Componenta „ Principalii indicatori economico – financiari ” cuprinde indicatorii

economici si financiari ce permit caracterizarea unitatii economice, permitând
utilizatorului multiple modalitati de interventie si actiune pentru a asigura cresterea
valorii întreprinderii, limitând la minimum dependenta unitatii si riscul daca se
promoveaza si respecta exigentele bugetarii financiare.

1)      Pragul de rentabilitate: reflecta nivelul cifrei de afaceri pentru care

profitul este egal cu zero.

Costuri fixe

P.r. = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾

Pretul de livrare unitar – Costuri variabile unitare

2)      Lichiditatea globala: reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale

curente de a se transforma intr-un termen scurt în lichiditati pentru a
satisface obligatiile de plata exigibile.

Active circulante

L.g. = ¾¾¾¾¾¾¾¾
 Datorii curente

3)      Lichiditatea redusa

Active circulante - Stocuri

L.r. = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾

Datorii reduse

4)      Lichiditatea imediata

Trezoreria

L.i. = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾

Datorii pe termen scurt

5)      Securitatea financiara: reflecta gradul în care capitalurile proprii asigura

finantarea activitatii

Capitaluri proprii

S.f. = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾

Datorii pe termen scurt

6)      Rata rentabilitatii economice: masoara eficienta mijloacelor materiale si

financiare alocate.

Profitul exploatarii

R.e. = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾

Total active

Rata rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei inflatiei; trebuie sa

permita reînnoirea si cresterea activelor într-o perioada cît mai scurta.

7)      Rata rentabilitatii financiare: exprima capacitatea capitalurilor proprii de a

produce profit.
 Profitul net

R.f. = ¾¾¾¾¾¾¾¾

Capitaluri proprii

8)      Solvabilitatea patrimoniala: reprezinta gradul în care unitatile

patrimoniale pot face fata obligatiilor de plata.

Capital propriu

S.p. = ¾¾¾¾¾¾¾ ´ 100

Total pasiv

Solvabilitatea patrimoniala este considerata buna atunci când rezultatul obtinut

depaseste 30 %, indicând ponderea surselor proprii în totalul pasivului.

9)      Rata autonomiei financiare ( rata generala a solvabilitatii )

Capital strain

R.a.f. = ¾¾¾¾¾¾¾

Capital propriu

10)  Gradul de îndatorare: arata limita pâna la care agentul economic este
finantat din alte surse decât fondurile proprii.

Plati exigibile

G.i. = ¾¾¾¾¾¾¾ ´ 100

Total activ

11)  Rata profitului

Profit brut

R.p. = ¾¾¾¾¾¾¾¾ ´ 100

Cifra de afaceri
12)  Potentialul de dezvoltare / crestere

Prelevari din profit pentru fondul de dezvoltare

P.d. = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾

Fond de rulment

13)  Perioada de recuperare a creantelor

( Debitori + Facturi încasate )

P.r.c. = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾ ´ 365 ( zile )

Cifra de afaceri

14)  Perioada de rambursare a datoriilor

Obligatii

P.r.d. = ¾¾¾¾¾¾¾ ´ 365 ( zile )

Cifra de afaceri

15)  Rotatia stocurilor

Cifra de afaceri

R.s. = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾ ´ 365 ( zile )

Total stocuri – Facturi neîncasate

16) Productivitatea muncii

Cifra de afaceri

P.m. = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾

Numar total de personal

17) Ponderea salariilor în costuri

Salarii directe
 P.s.c. = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾ ( % )

Costuri directe de productie

Normele metodologice de elaborare a bugetelor de venituri si cheltuieli urmeaza

sa se actualizeze în functie de prevederile actelor normative ce se vor elabora ulterior, dar
indiferent

de acestea, managerii, administratorii, directorii economici si orice alte persoane cu

obligatii în gestionarea patrimoniului se fac responsabile pentru aplicarea corecta a
acestor norme metodologice.

Elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli de catre fiecare entitate patrimoniala

se impune ca o necesitate fireasca pentru fixarea obiectivelor imediate si de perspectiva
ale unitatii, iar organizarea contabilitatii de gestiune, a cheltuielilor si veniturilor corelate
cu prevederile bugetului permite compararea permanenta a marimii indicatorilor
programati cu cei efectivi, amplificând rolul informatiilor contabile în procesul
conducerii activitatii.

2.2. PROCESUL DE BUGETARE – PREMISELE PROCESULUI DE

BUGETARE

Existenta, dezvoltarea si adaptarea la mediu a unui entitati economice genereaza o

retea complexa de fluxuri financiare care o definesc în ansamblul general al economiei
financiare atât la nivel microeconomic cât si la nivel macroeconomic, national si
international.

Dezvoltarea unei firme trebuie sa se bazeze pe cunoasterea propriilor capacitati,

puncte slabe si puncte forte dar si a mediului exterior macroeconomic.

Din toate aceste rezulta ca este absolut necesara elaborarea unei politici adecvate
cu scopul de a asigura nu numai mentinerea firmei la un anumit nivel cât si pentru
dezvoltarea acesteia în concordanta cu mediul economic în care exista si cu tendintele
acestuia.
 Pentru ca aceasta politica sa fie cât mai exacta si cât mai utila organelor executive
ale agentului economic ea trebuie sa îsi fixeze cu precizie obiectivele financiare de atins
si sa dimensioneze nevoile de capital ce pot fi utilizate în conditii de rentabilitate în mod
cât mai exact. De asemenea o astfel de politica trebuie sa fie orientata si spre viitor si sa
încerce sa

prevada posibilitatile optime de finantare în functie de costurile existente pe pietele de

materii prime, capital si produse finite pe care actioneaza societatea.

Pentru asigurarea unui echilibru dinamic atât pe termen scurt cât si pe termen lung
al societatii conducerea este obligata sa acorde o atentie deosebita modului în care sunt
programate si se desfasoara toate procesele financiare :

· Evaluarea nevoilor de capital

· Gasirea posibilitatilor de finantare

· Organizarea folosirii capitalului atras în modul cel mai eficient posibil.

În conditiile unei economii de piata concurentiale, activitatea firmelor trebuie sa

se desfasoare profitabil conform unei relatii de echilibru între venituri si cheltuieli. Pentru
a desfasura o activitate rentabila conducerile oricarei unitati economice trebuie sa-si
preconizeze cheltuielile, încasarile si platile pentru o anumita perioada de timp.

Reprezentând un instrument principal al previziunii financiare a unitatilor

economice, elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli a devenit unul dintre obiectivele
contabilitatii de gestiune, fapt reglementat prin Regulamentul de aplicare a legii
Contabilitatii nr. 82 din 1991, republicata. În acest sens bugetul de venituri si cheltuieli
se întocmeste pe feluri de activitati, iar controlul executiei bugetare se realizeaza în
scopul cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor fundamentarii deciziilor privind
gestiunea unitatii patrimoniale.
 Planificarea finantelor unei societati comerciale se realizeaza prin intermediul
bugetului activitatii firmei. Aceasta este un plan operational, pe un anumit orizont de
timp, de regula un an, ce cuprinde previzionarea veniturilor si cheltuielilor unei firme,
nevoile suplimentare de capital si modalitatea de finantare a acestora precum si
principalii indicatori care caracterizeaza eficienta sperata.

Procesul de bugetare presupune alegerea obiectivelor concrete ale activitatilor

viitoare ale firmei precum si precizarea politicilor , programelor si procedurilor menite sa
asigure conditiile necesare pentru atingerea acestor obiective.

Scopul de baza al procesului de bugetare este acela de a asigura ca resursele

financiare de care dispune firme sunt utilizate în mod eficient fie ca este vorba despre
surse atrase de catre

societate pentru finantarea activitatii proprii, fie ca este vorba de fluxuri excedentare de
capital rezultate din activitatea anterioara care sunt plasate ca investitii ale unitatii.

“La baza bugetarii financiare anuale sta o strategie privind dezvoltarea firmei într-
un interval de timp previzibil cu o acceptabila probabilitate de realizare. Vârful de lance a
acestei strategii îl reprezinta studiile de marketing care pot releva dimensiunile posibile
ale pietei viitoare precum si felia de piata pe care ar putea conta firma.”*

2.2.1.    CARACTERISTICILE PROCESULUI DE BUGETARE

Procesul de bugetare prezinta urmatoarele caracteristici:

1.      Orienteaza întreprindere spre un anumit scop, respectiv cresterea productiei, implicit
a vânzarilor, a rentabilitatii, solvabilitatii, micsorarea riscurilor, întarirea pozitiei pe
piata etc. Fara un buget (plan), conducerea întreprinderii nu are alte repere decât
realizarile din perioadele precedente sau/si ale concurentei. Dar a ne conduce numai
dupa acestea ar însemna doar sa se extrapoleze conditiile din trecut în viitor ceea ce
nu este întotdeauna de dorit sau realizabil.
 *Aurel – Ioan Giurgiu – bugetarea afacerilor - abordarea teoretica si practica – Cluj –
Napoca 2000

2.       Favorizeaza introducerea unui sistem de control asupra modului de gestionare a

tuturor categoriilor de resurse utilizate la nivelul întreprinderii. De aceea este
necesar sa se formeze o mentalitate a salariatilor si a conducatorilor asupra drepturilor
si libertatilor individuale si colective cu privire la gestiunea întreprinderii în
ansamblul ei si pâna la ultimul loc de munca.

3.      Coordoneaza eforturile tuturor structurilor organizatorice ale firmei în realizarea

obiectivelor prevazute, întrucât toate sunt antrenate si implicate în procesul bugetar.
Pentru aceasta este necesar ca la nivelul fiecarei structuri sa se utilizeze instrumentele
de dimensionare a eforturilor si rezultatelor care sa nu fie în contradictie cu interesul
general si cel al grupului. Orice dezechilibru în cadrul firmei anuleaza functiile si
rolul întregului proces de bugetare.

Procesul de bugetare poate sa conduca la aparitia unor “limitari” daca prevederile

bugetare sunt considerate imuabile. Un asemenea pericol este cu atât mai mare cu cât
bugetele sunt mai detaliate si nu asigura un spatiu de manevra în cadrul propriilor
prevederi .

2.2.2. PRINCIPIILE PROCESULUI DE BUGETARE

Literatura de specialitate mentioneaza unele principii ale caror respectare asigura

coerenta necesara sistemului bugetar.

· Principiul totalitatii respectiv cuprinderea tuturor activelor întreprinderii într-o

coordonare care sa asigure echilibrul dintre diferitele compartimente functionale si
operationale. Acest principiu trebuie sa asigure armonizarea întregului sistem de
interese existent la nivelul firmei.
· Principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sistemul de autoritate al
întreprinderii – un buget este întotdeauna sub autoritatea unui responsabil de
activitate.

· Principiul mentinerii solidaritatii între departamente si al concordantei cu politica

generala a întreprinderii. Bugetarea trebuie sa diminueze tendinta de supraevaluare a
importantei unor compartimente în detrimentul altora si sa contribuie la realizarea cât
mai eficace a obiectivelor strategice ale întreprinderii.

· Principiile supletei într-un cadru economico social tot mai încarcat cu diferite
categorii de constrângeri. Un buget trebuie sa fie flexibil, sa permita adaptarea la
modificarile mediului, unul dintre acestia fiind inflatia .

Inflatia este un fenomen complex generat de acuze multiple si care a afectat si

afecteaza în continuare economia României. În esenta inflatia este caracterizata prin
procesul cresterii continue a preturilor într-o anumita perioada de timp. Existenta unui
mediu inflationist distorsioneaza deciziile implicate atât în elaborarea, cât si în
realizarea bugetelor.

De aceea în etapa de elaborare a bugetelor este necesar ca evaluarea veniturilor si

a cheltuielilor sa se faca luându-se în considerare inductoarele de preturi prognozate
pentru domeniul în care activeaza întreprinderea respectiva.

În lipsa acestor indici se poate opera cu indicele mediu al inflatiei estimat pentru
perioada considerata. Totusi nu se recomanda o aplicare mecanica a unui asemenea
indice la venituri si cheltuieli deoarece:

1. Se pot prognoza venituri care nu se vor realiza ca urmare a unor preturi de

vânzare necompetitive, atât datorita cererii solvabile cât si posibilei concurente;
2. Costurile directe sunt mai sensibile la inflatie fata de cele indirecte. Costurile
directe cresc înainte ca majorarea preturilor de vânzare sa fie posibila, fapt ce
poate conduce la scaderea disponibilului si implicit profitului asteptat.
 2.2.3.  ISTORICUL BUGETĂRII ÎN ROMÂNIA

Prima încercare de reglementare a procesului de bugetare a activitatii agentilor

economici s-a facut în 1991, când Ministerul Economiei si Finantelor a introdus un model
de buget constând din 9 (noua) situatii distincte. În acest demers al autoritatilor a prevalat
mai mult caracterul birocratic decât motivatia necesitatii financiare.

În 1995 Ministerul Finantelor a îmbunatatit procesul bugetar.

Prin O.M.F. nr. 596/1995 au fost aprobate normele metodologice privind întocmirea
bugetelor de venituri si cheltuieli de catre Regiile Autonome si Societatile Comerciale cu
capital de stat fara sa faca nici o precizare la societatile cu capital privat.

Desi cu aceasta ocazie a fost pastrat numarul situatiilor acestea au fost corelate mai
logic. Evident la momentul respectiv economia româneasca era dominata înca de
societatile cu capital de stat astfel încât majoritatea actelor normative se refereau în mod
expres la acestea.

În luna mai 2000 au fost abrogate toate reglementarile anterioare referitoare la

desfasurarea procesului de bugetare a afacerilor printr-un nou ordin: Ordinul Ministrului
Finantelor nr. 616 din 28 martie 2000 – pentru aplicarea Normelor Metodologice
referitoare la întocmirea Bugetului de Venituri si Cheltuieli de catre regiile autonome si
societatile comerciale, publicat în Monitorul Oficial al României partea 1 nr. 7 din 2000.

Prin acest ordin s-au adus 3 (trei) modificari majore procesului de bugetare a
afacerilor din România:

· au fost cuprinse pentru prima data si societatile comerciale cu capital privat, ordinul
adresându-se în mod expres societatilor nationale, companiilor nationale, societatilor
comerciale cu capital de stat, institutelor nationale de cercetare – dezvoltare, si tuturor
agentilor economici cu capital privat denumiti în ansamblu agenti economici;

·structura bugetului a fost redusa la 4 situatii în loc de 9;

 · agentii economic pot utiliza în activitatea de elaborare a bugetului de venituri si
cheltuieli si formulare specifice necesare intereselor proprii de conducere a afacerilor;

CAPITOLUL 3: ÎNTOCMIREA BUGETELOR DE VENITURI sI

CHELTUIELI LA S.C. “ROMVELO” S.A. LUDUs

Principala componenta a bugetului de venituri si cheltuieli anume bugetul activitatii

generale din cadrul formularului 01 cuprinde date referitoare la veniturile, cheltuielile si
rezultatele preconizate a fi realizate în anul curent, precum si date referitoare la profitul
repartizat, surse de finantare a investitiilor, cheltuieli pentru investitii si date de
fundamentare.

Cele 11 subdiviziuni ale formularului pot fi împartite în 2 mari grupe:

· Rezultate financiare ale activitatii curente (subdiviziunile I-VII si XI);

· Nevoile de investitii si finantarea lor (subdiviziunile IX si X);

Prima grupa cu rezultatele financiare ale activitatii curente se refera la stabilirea

profitului brut din cadrul exercitiului previzionat si la repartizarea acestuia în
conformitate cu hotarârile organelor de decizie din cadrul firmei si cu prevederile legale
în domeniu.

Pentru determinarea profitului brut este necesara cunoasterea totalitatii veniturilor si a

cheltuielilor aferente realizarii acestora, informatii pentru obtinerea carora trebuie
consultate departamentele de marketing, vânzari, productie, tehnic, personal, pe lânga cel
financiar – contabil.

3.1.                    PROGRAMAREA VENITURILOR PE ANUL 2002 LA

S.C. “ROMVELO” S.A. LUDUs

Pe baza studiilor de marketing fiecare firma îsi cunoaste întinderea pietii de care ar
putea beneficia în viitorul apropiat, în conditiile cererii globale si a concurentei existente.
Pornind de la astfel de date orice societate îti poate programa veniturile pe 2 cai:
· Metoda pragului de rentabilitate

· Analiza marginala a productiei

3.1.1. PROGRAMAREA CIFREI DE AFACERI PRIN METODA

PRAGULUI DE RENTABILITATE

Cele mai multe firme produc un numar mare de repere iar cheltuielile de regie
sunt greu de repartizat separat pe fiecare categorie de produse obtinute. Pentru a elimina
problemele care pot apare din repartizarea cheltuielilor fixe asupra diferitelor produse
obtinute de catre firma datele de pornire pot fi simplificate, trecându-se la utilizarea cifrei
de afaceri care pot asigura profitul dorit.

Pe baza informatiilor oferite de departamentul contabil al firmei si de la celelalte

departamente de control si verificare a productiei pot fi considerate ca informatii certe
urmatoarele date:

· Cheltuielile fixe prognozate pe anul urmator (CF 1);

· Profitul dorit (P 1);

· Cifra de afaceri pe anul anterior (CA 0);

·Totalul cheltuielilor variabile corespunzatoare cifrei de afaceri din anul anterior

(CV 0);

Cheltuielile fixe pe anul 2002 contin regia totala care reprezinta suma tuturor
regiilor si amortismentul corespunzator activelor imobilizate amortizabile pe care le va
avea în posesie. Toate aceste informatii sunt accesibile celor care întocmesc bugetul din
registrele contabile ale firmei.

Cifra de afaceri pe anul anterior în cazul nostru 2001 la S.C. “ROMVELO” S.A.
LUDUs a fost de 71,65 miliarde de lei dupa cum poate fi observat în tabelul 4:

TABEL 4: Structura cifrei de afaceri pe sortimente de produse în anul 2001:

 Bucati Lei (miliarde)
Sortiment
Anvelope 261.000 13,16
Camere 717.000 46,95
Altele 11,54
Total 71,65

Sursa: cercetare proprie

GRAFIC 2: Structura cifrei de afaceri în 2001

În aceasta perioada cheltuielile totale au reprezentat 69,83 miliarde din care cheltuielile
fixe 21,05 miliarde lei, restul de 48,78 miliarde de lei fiind cheltuieli variabile.

Activul total în anul de baza a fost de 43,226 miliarde lei iar profitul brut de 1,927
miliarde lei.

Capitalul propriu al societatii înregistrat în anul 2001 a fost de 18,73 miliarde lei.

Rata rentabilitatii economice exprimata ca raportul dintre profitul brut si capitalul

permanent utilizat de firma în anul 2001 este de 0,102.
 Rata rentabilitatii economice exprimata ca raportul dintre profitul brut în anul de
baza si totalul activelor utilizate este de 0,045 dar având în vedere contractia pietei
interne ea a permis, totusi supravietuirea societatii. Pe baza acestui profit se va încerca
continuarea activitatii în domeniul investitiilor mai ales în proiectarea si introducerea de
noi produse în gama de fabricatie si reducerea consumurilor specifice.

În ultima perioada a anului 2001 s-a sondat piata externa, în special cea a Comunitatii
Europene, unde s-au semnat contracte mai ales pentru anvelope velo si moto dat si pentru
o serie de produse conexe. Astfel, pentru anul urmator au fost semnate contracte ferme
care permit

previzionarea cresterii productiei de camere cu aproape o treime la 822.000 de bucati si

cea de anvelope cu 21.000 de bucati. Pentru produsele conexe au fost semnate deja
contracte în valoare de peste 7 miliarde de lei care permit o previzionare a cifrei de
afaceri în acest domeniu la 10,62 miliarde de lei.

Pentru aceasta crestere de productie specialistii societatii au determinat ca e

nevoie de o crestere a activelor circulante cu 10 %.

TABEL 5: EVOLUŢIA STRUCTURII ACTIVELOR

Anul 2001 (miliarde lei) Anul 2002 (miliarde lei)

Active imobilizate 11.811 11.811
Active circulante 31.415 40.839
Total active 43.226 46.367

Sursa: cercetare proprie

Grafic 3: Evolutia structurii activelor

Fiind unicul producator de cauciuc în domeniul velo din România concurenta de pe piata
interna provine de la importatori. Compararea ratei rentabilitatii celor doua activitati
productie si comert, nu este relevanta. S.C. “ROMVELO” S.A. LUDUs nu are acces la
date comparabile privind rentabilitatea economica a producatorilor concurenti din
exterior astfel încât nu se poate face o comparatie a rentabilitatii economice.

Având în vedere contractele la export S.C. “ROMVELO” S.A. LUDUs îsi propune
cresterea ratei rentabilitatii economice cu 25% deci are tinta stabilita la 5,2%.

P1 = AT1 × rc 1

Unde:

P 1 este profitul dorit pentru anul urmator;

AT 1 activele totale în anul urmator;

rc 1 rata rentabilitatii economice tinta pentru anul urmator

P1 = 46.367× 5.2 = 2,435 miliarde lei

Din calculele specialistilor din cadrul rezulta ca pentru a acoperi cresterea cererii în aczul
celor 2 categorii de produse pe baza de cauciuc respectiv anvelope si camere va fi nevoie
de o crestere a cheltuielilor fixe cu 1,55 miliarde lei

Astfel: CF 1 = 21,05 + 1,55 = 22,6 miliarde lei

Cifra de afaceri previzionata pentru anul urmator se obtine dupa formule:

CA1 = (CF1 +P1) /(1-CV0/CA0)

 

unde:

CA1 = cifra de afaceri cautata pentru anul urmator capabila sa asigure profitul dorit

CF1= cheltuieli fixe prevazute pentru anul urmator

P1 = profitul dorit în anul urmator

CV0 = cheltuieli variabile totale din anul anterior

CA0 = cifra de afaceri realizata în anul anterior

CA1 = (22,6+2,43) / (1-48,78 / 71,,65) = 78,53 (miliarde lei)

Aceasta cifra de afaceri este corespunzatoare pentru atingerea profitului dorit si poate fi
acoperita în totalitate cu contracte, având în vedere ca pâna –în prezent aproape 70% din
productia de camere si anvelope îsi are asigurata desfacerea.

În tabelul 6 este prezentata structura programata a cifrei de afaceri pe sortimente de

produse pentru anul 2002.

TABEL 6: Structura cifrei de afaceri pe sortimente de produse în anul 2002

Bucati Lei (miliarde)

Sortiment
Anvelope 282000 15,57
Camere 822000 52,34
Altele 10,62
Total 1104000 78,53

Sursa: cercetare proprie

GRAFIC 4. Structura cifrei de afaceri în 2002

Folosirea acestei metode pentru determinarea sumei globale a cifrei de afaceri permite si
calcularea punctului mort, adica acea valoare a cifrei de afaceri sub care societatea
ludusana ar înregistra pierdere. Aceasta valoare se calculeaza dupa urmatoarea formula:

CA1o = CF1 / (1-CV0 / CA0)

unde:

CA1o – cifra de afaceri cautata pentru anul urmator capabila sa asigure profitul 0;

CF1 – cheltuieli fixe prevazute pentru anul urmator

CV0 – cheltuieli variabile totale din anul anterior

CA0 – cifra de afaceri realizata în anul anterior

CA1o = 22,6 / (1-48,78 / 71,65) = 70,84 (miliarde lei)

Cifra de afaceri cuprinsa în bugetul aprobat de adunarea generala a actionarilor a S.C.

“ROMVELO” S.A. LUDUs este superioara celei gasite prin calcularea punctului mort.

Cu toate ca profitul prognozat prin intermediul bugetului de venituri si cheltuieli este de

doar 2,43 miliarde lei aceasta poate permite supravietuirea societatii si asigurarea unui
minim de investitii din surse de finantare proprii.

Veniturile financiare au fost evaluate la doar 70 de milioane de lei pe baza veniturilor

anticipate din diferentele de curs valutar aferente productiei livrata la export si din
veniturile din dividentele ce îi vor reveni firmei ca urmare a rezultatelor din anul trecut
înregistrate de catre reprezentantele la care S.C. “ROMVELO” S.A. LUDUs detine
actiuni sau parti sociale.

Veniturile exceptionale au fost previzionate în mod prudent la 0 întrucât pentru anul

2002 nu se prevad venituri din operatiuni de capital, vânzari de active imobilizate s.a.m.d.

Ca o însumare veniturile totale ale S.C. “ROMVELO” S.A. LUDUs pentru anul 2002
sunt evaluate la 78,6 miliarde lei.

TABEL 7: Bugetul de venituri pe anul 2002

-        
mili
oane
lei

An curent - 2002
Nr.
Nr. Realizat Din care
Indicatori
crt. rd. 2001
Total
Trim. Trim.
Trim. I Trim. II
III IV

Venituri
1 71761 78600 10084 26702 27334 14480
totale

Venituri din
I 2 71654 78530 10074 26682 27314 14460
exploatare

Venituri
II 3 95 70 10 20 20 20
financiare

Venituri
III 4 12 0 0 0 0 0
exceptionale

GRAFIC Structura veniturilor în anul 2002

 3.2. PROGRAMAREA CHELTUIELILOR PE ANUL 2002 LA
S.C. “ROMVELO” LUDUs S.A.

Cheltuielile unei firme se pot clasifica în:

· Cheltuieli pentru exploatare

· Cheltuieli financiare

· Cheltuieli exceptionale

3.2.1. CHELUIELILE PENTRU EXPLOATARE LA

S.C.”ROMVELO” S.A. LUDUs ÎN ANUL 2002

Evaluarea cheltuielilor aferente veniturilor din exploatare este un proces complex care
trebuie efectuat în concordanta cu evaluarea variantelor cifrei de afaceri.

O parte a cheltuielilor din exploatare, în speta cele directe, ca de exemplu cale materiale
sau cele cu manopera directa, pot fi repartizate direct pe produse.

În schimb celelalte cheltuieli, denumite indirecte nu pot fi repartizate în mod direct

asupra tipurilor individuale de produse obtinute în cadrul întreprinderii. Asemenea
cheltuieli sunt foarte variate si cuprind de la manopera indirecta pâna la cheltuielile cu
serviciile prestate de terti, administrarea generala a întreprinderii, sau Know – how
cumparat.

Programarea cheltuielilor directe

Cheltuielile directe cuprind în general materia prima, manopera si consumul

nemijlocit de energie necesar obtinerii productiei respective.

Cunoasterea cheltuielilor directe se poate face pe baza calculatiei de costuri

directe, folosind informatiile furnizate de contabilitatea de gestiune pe baza datelor
tehnologice:

· Normele de consumuri materiale pe fiecare produs în parte

·Normele de ore de munca pe produs

· Normele de consumuri de energie pe produs

· Volumul programat al fiecarui produs

Valorile luate în calcul la stabilirea costurilor directe pentru anul bugetar cuprind
în general valorile factorilor de productie din anul de baza dar de multe ori trebuie
aplicate o serie de corectii, fie în sensul maririi acestora ca urmare a inflatiei care se
manifesta înca în economia româneasca, fie în sensul scaderii lor în urma progresului
tehnologic, sau de reducere a unor preturi la nivel mondial.

Costurile directe sunt determinate cu ocazia calculatiei devizelor de executare a lucrarilor

necesare realizarii produselor, separat pe cheltuieli materiale si separate pe manopera
directa.

Aceasta clasificare permite o delimitare si în acelasi timp o viziune de ansamblu

asupra celor 2 tipuri de cheltuieli la nivel de firma.

Cheltuielile materiale au fost calculate pe baza programului de productie alcatuit

de catre biroul marketing al societatii. La volumul indicat de programul de productie
pentru fiecare sortiment de produs au fost luate în considerare costurile din 2001 care au
fost majorate cu 8 – 10%.

La baza acestei majorari s-a avut în vedere inflatia pe anul 2001 considerata de
peste 20 de procente.

De asemenea la unele produse prin îmbunatatiri tehnologice modeste sau prin realizarea
investitiilor este posibila scaderea consumurilor materiale cu pâna la 30%.
Din calculatia analitica a cheltuielilor pe grupe de produse cheltuielile materiale au fost
evaluate la 48,080 miliarde lei.

Cheltuielile cu personal cuprind drepturile salariale stabilite prin contractul colectiv de

munca si contractele individuale de munca inclusiv asigurarile si protectia sociala precum
si Fondul pentru asigurarile sociale de sanatate. Acestea au fost calculate pe baza
salariilor negociate între sindicat si patronat. La finele anului 2001 la presiunea
sindicatului din cadrul S.C. “Romvelo” S.A. Ludus s-a semnat un nou contract colectiv
de munca în care se prevedea ca

începând din 1 ianuarie 2002 sa se treaca la o majorare a salariilor cu 20 de procente.

Conducerea a fost de acord cu aceasta majorare salariala deoarece a fost singura din anul
2001 si

majoritatea celor care muncesc în cadrul societatii sunt unici întretinatori de familie
Ludusul fiind una din localitatile din judetul Mures în care rata somajului este ridicata.

De asemenea pentru realizarea unui volum sporit al productiei, conform programului de

productie este necesara cresterea numarului angajatilor cu 20 de persoane.

În anul 2001 la S.C. “Romvelo” S.A. Ludus au fost angajati 243 de salariati iar
totalul cheltuielilor cu personalul s-au ridicat la 16,559 miliarde de lei.

Cheltuielile cu personalul pentru 2001 au fost determinate dupa metoda globala:

Cp = Cpo×(Cr sal + P) / 100

Unde:

Cp – cheltuielile cu personalul

Cr sal – cresterea salariala

P – cresterea procentuala a numarului de salariati

P = 20 / 243× 100 = 8 (%)

Cp = (20+8) × 45,164 = 49,085 (miliarde lei)

Restul cheltuielilor cu personalul au fost calculate în conformitate cu legile în vigoare iar

defalcarile pe trimestre s-au realizat pe baza programului de productie înaintat de
departamentul tehnic.

Programarea cheltuielilor indirecte

Cheltuielile indirecte sunt foarte variate, de la simplele cheltuieli de administrare a
sectiilor si departamentelor de productie si coordonare a activitatii firmei pâna la cele de
cercetare – dezvoltare sau conducere a activitatii întregii entitati economice.

Pentru activitatea de control si supraveghere a activitatii generale de la nivelul fiecarei

unitati de productive se produc cheltuieli materiale si de personal. Ca si alte categorii de
cheltuieli acestea trebuie minimizate fapt care se poate realiza doar prin reorganizarea
întregului proces de realizare a produsului final.

Activitatile specializate ce gestiunea calitatii, serviciul tehnic sau cel de marketing sunt
consumatoare de resurse materiale, financiare si umane care trebuie evidentiate în bugete
proprii de tipuri de cheltuieli. Acestea trebuie colectate în final si adunate în cadrul
diferitelor tipuri de cheltuieli la nivelul firmei.

De asemenea pe baza lor poate fi determinata eficienta activitatilor desfasurate de

diferitele departamente ale firmei. Pentru o bugetare cât mai corecta a necesarului de
resurse din cadrul acestor departamente este utila fixarea unor obiective precise pentru
fiecare departament si precizarea operatiunilor de efectuat pentru atingerea lor. Pornind
de la aceste date se poate trece la o dimensionare corecta a necesarului de resurse pentru
fiecare compartiment.

Cheltuielile indirecte includ de asemenea cheltuielile cu amortizarea si cu provizioanele.

Cheltuielile cu amortizarea:

Amortismentul reprezinta pentru firma în acelasi timp o cheltuiala cât si o sursa de

finantare a investitiilor pentru pastrarea sau chiar dezvoltarea unitatii. Valoarea lui
influenteaza marimea profitului impozabil, deci veniturile finale realizate de firma. În
România pot fi utilizate în conformitate cu prevederile legale 3 regimuri de amortizare:

· Regimul liniar

· Regimul degresiv

· Regimul accelerat

În timp ce amortizarea liniara se produce prin trecerea pe cheltuieli a unor sume fixe,
lunar pe toata durata normala de utilizare a mijlocului fix în celelalte 2 variante valoarea
mijlocului fix este amortizata mai rapid.

În cazul amortizarii degresive cotele de amortizare sunt multiplicate cu un factor cuprins

între 1,5 si 2,5, iar în cazul amortizarii accelerate în primul an sunt incluse pe cheltuieli în
primul an de functionare 50 de procente din valoarea de intrare a mijlocului fix iar în anii
urmatori valoarea ramasa este amortizata liniar.
Potrivit legislatiei românesti regimul amortizarii accelerate poate fi aprobat numai de
catre Ministerul Finantelor la propunerea adunarii generale a actionarilor în care scop sa
se solicite o documentatie de fundamentare. Aceasta trebuie sa cuprinda datele de
prezentare ale firmei solicitante, indicatorii de eficienta economica si trebuie sa
întruneasca un punctaj pentru fiecare indicator în parte.

Calcularea amortismentului de catre o firma se poate efectua utilizând una din

urmatoarele 2 metode:

· Metoda analitica

· Metoda globala

Metoda analitica este utilizata în special de firmele noi sau cele care prevad o crestere
substantiala a fondurilor fixe. În acest scop, întreaga masa a fondurilor fixe se ordoneaza
pe grupe în functie de câte durate de amortizare distincte exista, adica cote de amortizare
diferite si pentru fiecare se calculeaza amortismentul anual aferent.

Amortismentul total anual pe firma se stabileste prin însumarea amortismentelor anuale

ale tuturor categoriilor de mijloace fixe.

La firmele vechi la care cresterile de fonduri fixe sunt relativ modeste nedeterminând
modificari de structura pentru anul urmator programarea amortismentului anual se face
mai simplu prin metoda globala. Aceasta este si cazul S.C. “ROMVELO” S.A. Ludus.

Pentru anul anterior se determina o cota medie de amortizare ca raport între suma
întregului amortisment al firmei si masa fondurilor fixe existente.

Valoarea totala a fondurilor fixe prevazute a fi în functiune în anul de calcul se înmultesc

cu cota medie anuala de amortizare din anul anterior.

Pentru aceasta se folosesc urmatoarele formule.

a = Ao / Vro

Vm1 = Vro + Vmr1 – Vme1

A1 = Vm1 × a

Unde:
a – cota anuala medie din anul anterior

Ao – amortismentul anual total din anul anterior

Vro – valoarea anuala a fondurilor fixe

Vm1 – valoarea medie anuala de amortisment în anul de calcul

Vmr1 – valoarea medie anuala a fondurilor fixe programate a intra în anul de calcul

Vme1 – valoarea medie anuala a fondurilor fixe programate a iesi în anul de calcul

Din datele furnizate de catre departamentul financiar contabil se cunosc:

Ao = 1,105 miliarde lei

Vo = 14,580 miliarde lei

si se amortizeaza ca:

Vmr1 = 1,930 miliarde lei

Vme1 = 46 milioane lei

De aici rezulta ca:

a = 1,105 / 14,580 = 0,0758

Vm1 = 14,580 + 1,930 – 0,046 = 16,464

A1 = 16,464* 0,0758 = 1,248 (miliarde lei)

Baza de calcul a amortismentului o reprezinta valoarea de inventar a mijloacelor fixe

astfel încât amortismentul este una dintre marimile care se pot determina cu certitudine.

Cheltuielile prevazute de Legea de aprobare a bugetului de stat sunt dimensionate în

fiecare an în mod diferit. Aici sunt cuprinse cheltuielile de protocol, cheltuielile de
reclama si

publicitate, cheltuielile cu sponsorizarea diferitelor tipuri de activitati culturale,

sportive sau umanitare. Dintr-un anumit punct de vedere si cheltuielile cu sponsorizarile
pot fi considerate drept cheltuieli de publicitate deoarece fiecare sponsor tine sa i se faca
cunoscuta contributia la desfasurarea activitatii sponsorizate.
Dimensionarea fiecarui tip de cheltuiala prezentata anterior se face prin întocmirea unui
buget prin care sa se argumenteze cifrele previzionate fie prin comparatie cu valorile din
anii anteriori.

Cheltuielile de protocol au fost dimensionate la o treime din cale care au fot realizate
anul trecut. Acestea se cifreaza la 38 de milioane de lei, împartite aproape egal pe cele 4
trimestre ale anului. Au fost dimensionate la câte 10 milioane de lei trimestriale în care
cererea de pe piata este mai mare si în concordanta si volumul productiei este mai mare.

Cheltuielile de reclama si publicitate au fost dimensionate la 100 de milioane de lei.

Pentru realizarea unei vânzari corespunzatoare dar si pentru prospectarea pietei si
participarea la diferite târguri si expozitii din România si din strainatate este nevoie de o
serie de fonduri mai consistente. În cadrul Bugetului de Venituri si Cheltuieli au fost
alocate câte 25 de milioane de lei pentru fiecare trimestru dar acestea este posibil sa nu
fie suficiente pentru atragerea de noi clienti.

Cheltuielile de sponsorizare au fost dimensionate la 30 de milioane de lei ca si cele de

protocol având aceeasi împartite pe trimestre ca si acestea.

3.2.2. CHELTUIELILE FINANCIARE LA S.C. “ROMVELO” S.A.

LUDUs ÎN ANUL 2002

Cheltuielile financiare cuprinse în cadrul Bugetului de Venituri si Cheltuieli sunt doar

acele cheltuieli care sunt previzibile, deci care se pot previziona. Ele nu includ si
pierderile

financiare deoarece în mod logic scopul unei societati comerciale este realizarea de profit
si nu obtinerea unor rezultate economice negative.

Pierderile financiare ar trebui acoperite, daca vor avea loc din provizionale special
constituite.

În special cheltuielile financiare cuprind dobânzile pentru creditele bancare contractate

de catre societate pentru obligatiunile emise sau pentru alte datorii asimilate.

Tot aici pt fi cuprinse si sconturile prevazute a fi acordate clientelei, sau cedarea unor
titluri de plasament catre salariatii proprii. În acest caz pot aparea 2 situatii: în cazul în
care titlurile de plasament au fost achizitionate anterior atunci întreaga valoare acestora
este trecuta pe cheltuielile financiare, iar în cazul în care urmeaza sa fie cumparate se vor
sa capitolul cheltuieli financiare doar diferentele între preturile de achizitie si preturile de
cesiune. O astfel de recompensare a propriilor salariati este foarte raspândita la nivelul
marilor companii din strainatate iar cele cotate la bursa ofera de cele mai multe ori drept
recompensa pachete cu propriile actiuni salariatilor. În acest fel sunt stimulati de doua
ori: o data prin valoarea intriseca a actiunilor pe care le pot vinde la bursa si în cel de al
doilea rând ei sunt interesati ca prin activitatea lor sa contribuie la cresterea valorii de
piata a actiunilor deci a întregii firme.
Tot în capitolul de cheltuieli financiare trebuiesc cuprinse si provizioanele pentru
deprecierea imobilizarilor financiare, precum si primele privind rambursarea
obligatiunilor amortizate.

În catul S.C. “ROMVELO” S.A. Ludus cheltuielile financiare includ doar cheltuielile
necesare achitarii dobânzilor la creditele bancare utilizate în mod curent de catre
societate.

Cheltuielile financiare se ridica la 150 de milioane de lei si au fost repartizate în felul

urmator:

· Trimestrul I – 50 de milioane de lei

· Trimestrul II – 30 de milioane de lei

· Trimestrul III– 30 de milioane de lei

· Trimestrul IV – 40 de milioane de lei

Pentru dimensionarea cheltuielilor financiare au fost luate în calcul programul de

productie si necesarul de finantare pe fiecare trimestru.

3.2.3. CHELTUIELILE EXCEPŢIONALE LA S.C. “ROMVELO” S.A.

LUDUS ÎN ANUL 2002

Cheltuielile exceptionale sunt acele cheltuieli care survin în afara desfasurarii activitatii
curente unei entitati economice.

În cadrul Bugetului de Venituri si Cheltuieli pot fi cuprinse doar acele cheltuieli care sunt
certe:

Acestea pot fi grupate:

· Amenzi si penabilitati datorate în viitor pentru fapte petrecute în trecut. Pentru a putea
fi prevazuta în Bugetului de Venituri si Cheltuieli acestea trebuie sa aiba la baza un act
final al unei autoritati de stat care obliga firma la plata amenzii sau penalitati si aceste
sume sa nu fie imputabile unui angajat.

· Donatii si subventii ce se vor acorda în viitor, suplimentar fata de valorile care pot fi
deduse în mod legal. În acest caz pentru a fi incluse în Bugetului de Venituri si Cheltuieli
trebuie întocmita o documentatie amanuntita prin care sa se elimine orice posibilitate de
evaziune fiscala.

· Pierderile provenite de la debitorii declarati îndoielnici de catre instanta

Fata de anul 2001 cheltuielile exceptionale au crescut de mai bine de 2 ori. Principala
cauza a acestei cresteri o reprezinta cresterea penalitatilor pentru datoriile istorice fata de
bugetul de stat si fata de bugetul asigurarilor sociale de stat.

Pentru anul 2002 au fost prevazute cheltuieli în acest sens în valoare de 1,138 miliarde de
lei .Repartizarea acestora pe trimestre s-a facut în felul urmator:

· Trimestrul I – 0 lei

· Trimestrul II – 1038 de milioane de lei

· Trimestrul III– 100 de milioane de lei

· Trimestrul IV – 0 lei

Pentru primul trimestru al anului 2002 nu au fost prevazute varsaminte în contul acestor
datorii deoarece cererea foarte scazuta din lunile decembrie – ianuarie se repercuteaza
negativ asupra încasarilor firmei pe întreaga durata a acestei perioade.

Pentru trimestrul I este prevazuta chiar o pierdere de 731 de milioane de lei.

Sarcina maxima cade pe seama trimestrului Ii în care este disponibilizat în acest scop
peste 1 miliard de lei. Nu a fost împartita aceasta sarcina si pe celelalte trimestre în mod
egal pentru a scapa cât mai repede posibil de aceasta problema si a reduce penalitatile
aferente.

Astfel ramâne pentru trimestrul III doar 100 de milioane de lei care pot fi acoperite usor
din profiturile perioadei respective.

TABEL 8: Bugetul de cheltuieli pe anul 2002

-         milioane lei –

Anul curent 2002

Nr.
Nr. Realizat Din care
Indicatori
crt. rd. 2001
Total
Trim. Trim.
Trim. I Trim. II
III IV

Cheltuieli
1 69831 76165 10815 25618 25932 13800
totale

I Ch. pt. 2 69872 74877 10765 24550 25802 13760

exploatare din
 care:

1 Ch. materiale 3 45164 49085 5838 16870 17892 8485

Ch. cu
2 personalul din 4 16559 21354 4161 6349 6503 4341
care:

2.1 Salarii brute 5 11879 15208 2964 4522 4631 3091

2.2 CAS 6 3105 4030 785 1198 1227 820

2.3 somaj 5% 7 534 760 148 226 232 154

2.4 CASS 8 719 1065 207 317 324 217

Alte ch. cu
2.5 9 322 219 57 86 89 59
personalul

3 Amortizarea 10 1105 1248 312 312 312 312

Ch. prev. de
legea
4 11 540 463 102 131 133 97
bugetului de
stat

Ch. de
5 12 110 38 9 10 10 9
protocol

6 Ch. de reclama 13 26 100 25 25 25 25

Ch. de
7 14 0 38 9 10 10 9
sponsorizare

8 Alte ch. 15 5568 2551 309 843 917 482

II Ch. financiare 16 215 150 50 30 30 40

Ch.
III 17 547 1138 0 1038 100 0
exceptionale

Sursa: cercetare proprie

GRAFIC 6: Structura cheltuielilor

Rezultatul brut al exercitiului financiar 2002 prevazut în bugetul de venituri si cheltuieli
este de 2.436.000.000 lei repartizat dupa cum urmeaza:

· Trimestrul I – 731 de milioane de lei

· Trimestrul II – 1084 de milioane de lei

· Trimestrul III– 1402 de milioane de lei

· Trimestrul IV – 680 de milioane de lei

CAPITOLUL 4: CONCLUZII sI PROPUNERI

Piata pe care activeaza S.C.”ROMVELO” S.A. Ludus este într-o continua scadere la
nivel local si international. Productia de camere auto care este în una din principalele
ramuri aducatoare de profit continua scaderea atât la nivel local cât mai ales la nivel
international.

Tot mai multi constructori de automobile trec la echiparea produselor lor cu anvelope
fara camera.

Productia S.C.”ROMVELO” S.A. Ludus se adreseaza în acest moment doar masinilor de

productie interna cu vechime de peste 5 ani care au fost echipate din constructie cu astfel
de anvelope.
Consideram ca singurele directii în care se întrevad cresteri substantiale ale cererii sunt
cea a anvelopelor si camerelor moto si velo.

si în aceste domenii cererea provine de pe piata Comunitatii Europene unde principala

problema de patrundere o reprezinta calitatea produselor oferita la export.

În acest sens ar trebui intensificata prospectarea pietei europene.

Din analiza datelor de la „ S.C. ROMVELO S.A.” Ludus, în ultimii ani s-a observat o
reîntoarcere a transportului velo în Europa occidentala atât sub presiunea organizatiilor
neguvernamentale ecologiste cât si ca urmare a aparitiei Mountain bike – urilor ca mijloc
de transport si de recreere în acelasi timp.

Pentru aceasta piata S.C.”ROMVELO” S.A. Ludus ar trebui sa vina cu un set nou de
produse sau sa-si adapteze produsele existente.

În opinia noastra, pentru transportul velo urban produsele clasice sunt corespunzatoare
dar în ceea ce priveste Mountain bike – urile trebuie sa vina mereu cu produse noi atât
din punct de vedere calitativ cât si din punctul de vedere al designului.

În domeniul moto produsele firmei ar putea avea o potentiala piata de desfacere în tari
precum Germania, Austria, Italia, Elvetia, Franta sau Anglia unde motocrosul si
motociclismul tip enduro sunt sporturi aproape de masa.

Problema este gasirea niselor pe aceste piete dar si a canalelor de distribuire a acestor
produse. Patrunderea pe aceste piete necesita certificarea produselor la standardele
europene în domeniu dar ar permite cresterea substantiala a profitului atât pe termen scurt
cât si pe termen lung.

În ceea ce priveste nivelul costurilor acestea s-ar putea reduce atât prin renegocierea
preturilor de achizitionare a materiilor prime si a materialelor cât si prin reducerea
consumului si a pierderilor din cadrul sistemului de productie.

Unitatea detine masini si utilaje tehnologice care îi permit sa execute repere si produse
diverse din lemn, mase plastice, caiciuc si metale dar nivelul dotarilor tehnologice este
din perioada anilor 1960-1975 iar unele utilaje au mai mult de 40 de ani vechime în
exploatare.

Punctul nostru de vedere cu privire la nivelul tehnologic existent costurile de fabricatie

ale produselor S.C.”ROMVELO” S.A. Ludus sunt superioare celor din import în special
cele provenind din Comunitatea Europeana ba chiar si cele din China. Produsele au
consumuri energetice si de manopera ridicate, pierderile tehnologice sunt mai mari iar
calitatea este fluctuanta, fiind influentata de competenta factorului uman.

O posibila solutie este retehnologizarea unitatii dar în acest moment lipsesc sursele de
finantare.
Problema din punct de vedere financiar porneste de la nivelul redus al rentabilitatii
economice.

Pentru anul în curs este prevazuta o rentabilitate economica de doar 4,5% ca raport dintre
profitul brut si valoarea totala a activelor sau de 10,2% ca raport dintre profitul brut si
capitalul permanent.

Aceste valori nu sunt satisfacatoare atât timp cât dobânda bancara în acest an s-a situat
pâna în prezent la peste 22% astfel încât pentru orice investitor este mai rentabil un
plasament bancar.

Conform Ordinului Ministerului Finantelor nr. 616 din 28 martie 2000 – pentru aplicarea
Normelor Metodologice referitoare la întocmirea Bugetului de Venituri si Cheltuieli de
catre Regiile autonome si societatile comerciale publicat în Monitorul Oficial al
României partea 1 nr.

7 din 2000 ar fi trebuit sa se înfiinteze în cadrul fiecarei Directii Generale a Finantelor

Publice judetene un birou de avizare a bugetelor agentilor economici.

Cu toate ca actul normativ sus amintit prevede obligativitatea întocmirii bugetului anual
de venituri si cheltuieli pentru orice agent economic nu prevede organele de control care
sa verifice întocmirea si corectitudinea acestuia.

De asemenea datele din bugetele agentilor economici nu sunt centralizate si astfel

informatiile cuprinse în ele nu pot fi utilizate la nivel national pentru programarea cât mai
corecta a veniturilor statului.

În acest moment nu toti agentii economici întocmesc bugetele de venituri si cheltuieli iar
cei care întocmesc le utilizeaza doar în interiorul societatii.

Presiuni pentru întocmirea de astfel de documente de previziune pot veni din partea
actionarilor care doresc sa cunoasca modul în care conducerile întreprinderilor în care au
investit vad dezvoltarea în anul urmator a firmei sau din partea organismelor de
reglementare a pietelor de capital din România.

În cazul S.C.”ROMVELO” S.A. Ludus acestia sunt cei 2 factori care duc la întocmirea
cât mai corecta a Bugetului de Venituri si Cheltuieli anual.

Inflatia este un fenomen complex generat de acuze multiple si care a afectat si afecteaza
în continuare economia României. În esenta inflatia este caracterizata prin procesul
cresterii continue a preturilor într-o anumita perioada de timp. Existenta unui mediu
inflationist distorsioneaza deciziile implicate atât în elaborarea câr si în realizarea
bugetelor.
De aceea în etapa de elaborare a bugetelor este necesar ca evaluarea veniturilor si a
cheltuielilor sa se faca luându-se în considerare indicii de preturi prognozati pentru
domeniul în care activeaza întreprinderea respectiva.

În lipsa acestor indicii se poate opera cu indicele mediu al inflatiei estimat pentru
perioada considerata.

Totusi nu se recomanda o aplicare mecanica a unui asemenea indice la venituri si

cheltuieli deoarece:

· se pot prognoza venituri care nu se vor realiza ca urmare a unor preturi de vânzare
necompetitive, atât datorita cererii solvabile cât si posibilei concurente.

· costurile directe sunt mai sensibile la inflatie fata de cele indirecte. Costurile directe
cresc înainte ca majorarea preturilor de vânzare sa fie posibila fapt ce poate conduce la
scaderea disponibilului si implicit a profitului asteptat.

În cazul S.C.”ROMVELO” S.A. Ludus dimensionarea cheltuielilor si a ceviturilor se face

doar partial în functie de valoarea contractelor pe care le-a încheiat societatea.

Doar activitatea din primele 2 trimestre este evaluata în acest fel restul fiind prognozat pe
baza evolutiei din anul anterior.

În ceea ce priveste cheltuielile acestea rezulta din consumurile specifice ale unitatii ceea
ce permite o buna calculatie a costurilor.

Totusi departamentul contabilitate aplica în mod prea simplu si direct indicele de inflatie
fara a încerca sa detalieze influenta acestuia asupra costului final al productiei.

AUTORITATEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

ANEXA 1

CENTRALE SAU LOCALE..................................................

Agentul economic....................................................................

Sediul / adresa..........................................................................

Codul fiscal..............................................................................

BUGETUL ACTIVITĂŢII GENERALE

-         milioane lei –

 Indicatori Nr. Preliminat/ Prevederile Trimestrul
I II III IV
rând anului
realizat curent

în anul Total
precedent
din care:
01 823 784 100 267 273 144
I.
VENITURI
TOTALE
din care:

( rd. 02 + rd. 12 + rd. 13 )

1. Venituri din exploatare 02 716 783 100 266 273 144
din care:
a) Venituri din activitatea 03 200 200 50 50 50 50
de baza
b) Venituri din alte 04 80 80 20 15 25 20
activitati
c) Venituri din surse 05 75 83 21 25 16 21
bugetare
din care:
- subventii pentru produse 06 40 60 15 16 14 15
si activitati
- subventii pentru 07 21 65 20 15 18 12
acoperirea diferentelor de
pret si de tarif
- transferuri 08 65 90 25 35 15 15
- prime acordate de la 09 78 85 20 30 21 24
bugetul de stat
- alte sume primite de la 10 90 65 20 12 15 18
bugetul de stat
d) Venituri din fonduri 11 67 55 12 13 15 15
speciale
2. Venituri financiare 12 95 70 10 20 20 20
3. Venituri exceptionale 13 12 0 0 0 0 0
II. CHELTUIELI 14 721 861 108 256 259 139
TOTALE

din care:

( rd. 15 + rd. 33 + rd. 34 )

1. Cheltuieli pentru 15 711 841 107 245 258 138
exploatare - total
din care:
a) Cheltuieli materiale 16 451 490 58 168 178 137
b) Cheltuieli cu 17 165 213 41 63 65 84
personalul
din care:
- salarii brute 18 118 152 29 45 46 43
- contributie la asigurarile 19 31 60 7 11 12 30
sociale de stat
- ajutor de somaj 20 5 13 1 2 2 8
- contributie la asigurari 21 7 10 2 3 3 1
sociale, conform legii
145/1997
- alte cheltuieli cu 22 3 2 3 8 5 2
personalul
c) Cheltuieli de 23 11 12 3 3 3 4
exploatare privind
amortizarea si
provizioanele
d) Cheltuieli prevazute de 24 5 4 1 1 1 1
legea bugetului de stat,
din care:
- transferuri sau subventii 25 1 15 4 2 1 8
e) Cheltuieli de protocol 26 1 10 2 1 3 4
f) Cheltuieli de reclama si 27 0 26 9 8 5 4
publicitate
g) Cheltuieli cu 28 55 21 3 3 9 6
sponsorizarea
h) Tichete de masa 29 2 17 5 5 4 3
i) Alte cheltuieli 30 11 13 2 6 1 4
din care:
- taxe pentru activitatea 31 4,5 18 6 4 5 3
de exploatare a resurselor
universale
- redeventa din 32 6,5 16 4 5 3 4
concesionarea bunurilor
publice
2. Cheltuieli financiare 33 5 17 3 4 4 6
3. Cheltuieli exceptionale 34 5 16 4 4 5 3
III. REZULTATUL 35 798 885 254 169 230 232
BRUT- PROFIT
PIERDERE
IV. FOND DE 36 489 868 145 298 200 225
REZERVĂ
V. ALTE 37 551 590 150 140 160 140
CHELTUIELI
DEDUCTIBILE
STABILITE
POTRIVIT LEGII
VI. ACOPERIREA 38 265 243 111 32 75 25
PIERDERILOR DIN
ANII PRECEDENŢI
VII. IMPOZIT PE 39 218 163 28 31 54 50
PROFIT
VIII. PROFITUL DE 40 187 44 12 8 10 14
REPARTIZAT,
din care:
1. Fondul de participare a 41 19 8 1 3 2 2
salariatilor la profit
din care:
- cota managerului la 42 14 4 1 1 1 1
regii autonome
2. Varsaminte la buget 43 6 3 0 1 1 1
din profitul net al regiilor
autonome si al institutelor
nationale de cercetare
dezvoltare
3. Surse proprii din 44 22 11 1 3 5 2
finantare,
din care:
- cota de participare la 45 10 5 1 2 1 1
profit a administratorilor
4. Alte repartizari 46 22 22 5 6 6 5
prevazute de lege
din care:
- cota managerului la 47 4 5 1 1 2 1
societatile comerciale
- dividende cuvenite 48 4 10 2 4 2 2
statului
- dividende cuvenite altor 49 110 7 1 2 3 1
actionari
IX. SURSE DE 50 54 48 11 9 10 18
FINANŢARE A
INVESTIŢIILOR

din care:
1. Surse proprii 51 10 6 1 2 2 1
2. Alocatii de la buget 52 15 8 2 2 2 2
3. Credite bancare: 53 20 11 2 3 4 2
- interne 54 8 6 2 1 2 1
- externe 55 12 5 1 1 1 2
4. Alte surse 56 9 23 9 7 5 2
X. CHELTUIELI 57 24 34 11 9 7 7
PENTRU INVESTIŢII

din care:
1. Investitii, inclusiv 58 18 19 6 7 3 3
investitii în curs la finele
anului
2. Rambursari de rate 59 6 25 7 5 7 6
aferente creditelor pentru
investitii:
- interne 60 4 14 4 3 5 2
- externe 61 2 11 2 2 3 4
62 23 68 14 12 20 22
XI.
REZERVE
din care:
1. Rezerve legale 63 4 21 8 7 3 3
2. Rezerve statutare 64 9 19 7 6 3 3
3. Alte rezerve 65 10 28 6 4 9 9

AUTORITATEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

ANEXA 2

CENTRALE SAU LOCALE....................................................

Agentul economic.....................................................................

Sediul / adresa...........................................................................

Codul fiscal...............................................................................

BUGETUL ACTIVITĂŢII DE TRZORERIE

-         milioane lei –

Explicatii Nr. Anul Corelatii Total Previziuni

rând precedent cu an Trimestrul
I II III .
bilantul curent
IV
contabil din

care:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
+ Cifra de afaceri 01 980 - 924 158 224 269 273
+ Productia stocata 02 256 - 354 111 98 65 80
+ Productia imobilizata 03 145 - 165 63 45 57 33
+ Subventii de exploatare 04 43 - 78 18 18 20 22
+ Alte venituri din 05 29 - 33 11 9 5 6
exploatare si
provizioane
= Total venituri din 06 328 - 375 95 73 52 60
 exploatare
+ Cheltuieli privind 07 263 - 268 68 35 85 78
marfurile, materiile
prime si materialele
consumabile
+ Energie, combustibil 08 59 - 66 11 19 15 15
+ Salarii directe 09 42 - 44 12 10 11 11
+ Alte cheltuieli directe 10 21 - 25 5 7 8 5
= Total cheltuieli variabile 11 145 - 155 38 33 40 44
= Marja bruta ( venit din 12 138 - 144 28 31 44 41
exploatare – cheltuieli
variabile )
+ Cheltuieli fixe cu forta 13 115 - 130 25 30 35 40
de munca
+ Impozite, taxe si 14 224 - 298 89 76 90 43
varsaminte asimilate
+ Amortizari si 15 46 - 58 19 16 15 8
provizioane
+ Alte cheltuieli fixe 16 28 - 30 5 8 7 10
= Total cheltuieli fixe 17 298 - 301 99 85 56 61
= Rezultatul din 18 75 - 86 26 29 15 16
exploatare ( + / - )
+ Venituri financiare 19 26 - 33 6 7 9 11
- Cheltuieli financiare 20 18 - 20 5 5 5 5
= Rezultatul financiar ( + / 21 8 - 11 3 4 3 3
-)
+ Venituri exceptionale 22 22 - 25 5 8 4 8
- Cheltuieli exceptionale 23 16 - 18 6 5 5 2
= Rezultatul exceptional 24 6 - 9 2 3 3 1
= Rezultatul brut al 25 89 - 91 29 22 20 20
exercitiului
- Impozit pe profit 26 25 - 24 6 9 5 4
= Rezultatul net al 27 64 - 70 19 21 16 14
exercitiului
Flux de numerar 28 19 - 22 6 6 5 5
± Profit sau pierdere 29 100 - 105 31 28 24 22
+ Amortizare inclusa în 30 15 - 23 3 5 8 7
costuri
- Variatia stocurilor 31 22 - 28 6 7 9 6
- Variatia creantelor 32 18 - 25 5 6 5 9
+ Variatia furnizorilor si 33 15 - 14 2 4 4 4
clientilor creditori
- Variatia altor elemente 34 11 - 18 6 3 4 5
de activ
+ Variatia altor pasive 35 9 - 19 3 7 5 4
= Flux de numerar din 36 35 - 44 11 11 11 11
activitatea de exploatare
+ Sume din vânzarea 37 24 - 28 8 5 7 8
activelor si mijloacelor
fixe
- Achizitii de imobilizari 38 5 - 11 2 4 3 2
corporale
- Cheltuieli pentru 39 18 - 22 5 4 7 6
imobilizari corporale si
necorporale executate în
regie proprie
= Flux de numerar din 40 29 - 34 9 8 8 9
activitatea de investitii
+ Variatia 41 22 - 26 6 5 7 8
împrumuturilor , din
care:
+ - credite pe termen scurt 42 16 - 21 4 4 6 7
de primit
- - restituiri de credite pe 43 11 - 17 5 3 4 5
termen scurt
+ - credite pe termen 44 32 - 35 10 8 8 9
mediu si lung de primit
- - restituiri de credite pe 45 33 - 37 10 10 8 9
termen mediu si lung
+ Subventii primite pentru 46 45 - 48 12 11 13 12
investitii
+ Dividende de platit 47 16 - 22 5 4 6 7
= Flux de numerar din 48 38 - 41 10 9 18 4
activitatea financiara
+ Disponibilitati banesti la 49 29 - 33 9 6 8 9
 începutul perioadei
+ Flux de numerar net 50 36 - 42 10 9 16 6
= Disponibilitati banesti la 51 27 - 35 10 7 9 8
sfârsitul perioadei

AUTORITATEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

ANEXA 3

CENTRALE SAU LOCALE.................................................

Agentul economic...................................................................

Sediul / adresa.........................................................................

Codul fiscal..............................................................................

ÎMPRUMUT GARANTAT DE STAT

- milioane moneda de contract -

- milioane lei -

Exercitiul financiar

Specificatie Nr. Realizat Preliminari din care:

Trim. Trim. Trim. Trim.
rând în anul
an curent I II III IV
precedent

total
A 0 1 2 3 4 5 6
Soldul împrumutului 1 * * * *
la începutul
perioadei
Intrari din 2
împrumuturi
Plati aferente 3
împrumuturilor
( rd. 5 + rd. 7 )
din care: 4 * * * * *

- plati restante

( rd. 6 + rd. 8 )
Rambursari de 5
capital
din care: 6 * * * * *
- plati restante
Dobânzi, 7
comisioane, spete
bancare
din care: 8 * * * * *
- plati restante
Soldul împrumutului 9 * * * *
la sfârsitul perioadei
( rd. 1 + rd. 2 – rd.
5)

S.C. ROMVELO S.A.

ANEXA 4

LUDUs, JUD. MUREs

SITUAŢIA

ACTIVELOR SOCIETĂŢII

AN VALOAREA VALOAREA
DENUMIRE ACTIV DE INVENTAR CONTABILĂ DESTINAŢIA
PIF RĂMASĂ LA
CONF. H. G.
31. 12 2001
500 / 1994
Hala productie resapare 1975 1.189.501.812 310.118.096 Productie

Hala productie cauciuc 1977 75.256.856 55.072.121 Productie

Hala plasturi 1986 347.742.020 330.920.468 Productie

Hala dozare 1986 1.662.524.846 1.596.095.178 Productie

Hala productie mingi 1935 59.451.570 57.656.523 Productie

Cladire mase plastice 1935 32.903.197 31.039.642 Productie

Bloc spatiu cazare 1982 67.218.118 33.976.861 Administrativ

Cladire administrativ 1970 797.837.047 243.681.389 Administrativ

Hala prod. confectii metalice 1974 2.077.594.091 445.967.159 Productie

Hala prod. prelucrari 1972 1.294.579.243 1.019.109.808 Productie

mecanice

Hala prod. prelucrari 1970 593.432.547 114.183.390 Productie

aschiere

Hala productie velo 1981 3.569.424.398 1.801.287.797 Productie

Centrala termica 1982 267.443.511 228.328.706 Productie

Constr. întretinere + 1984 1.437.769.427 831.887.778 Productie

transport

Depozit carburanti 1972 2.568.928 514.798 Depozitare

Grup social velo 1983 445.340.624 209.142.557 Administrativ

Depozit magazia centrala 1970 12.727.035 49.628.695 Depozitare

Constructie gospodarie 1985 502.921.781 10.077.305 Administrativ

anexa

Cladire pentru post incinta 1970 51.543.260 224.965.642 Productie

TOTAL 14.487.780.351 7.593.653.995

BIBLIOGRAFIE

1. DUMBRAVĂ, PARTENIE si - „ Contabilitatea de gestiune în industrie”,

Ed. ATANASIU, POP Intelcredo Deva 1997

2. DUMBRAVĂ, PARTENIE - „ Contabilitatea de gestiune în constructii”

Ed. Intelcredo Deva 2000

3. GIURGIU, AUREL – IOAN, - „ Bugetarea afacerilor – abordarea teoretica

si

KOVACS – ALEXANDRU, practica” Ed. Efes Cluj- Napoca 2001

LICINIU

4. GIURGIU, AUREL - „ Finantele firmei” Ed. Presa Universitara

Clujeana Cluj Napoca 2000

5. MUREsAN, MARIANA - „ Contabilitatea de gestiune în comertul

interior

si în comertul exterior” Ed. Presa

Universitara Clujeana Cluj Napoca 2001

6. RUS, IOAN - „ Contabilitate de gestiune” Ed. Dimitrie

Cantemir Târgu- Mures 2002

*** - „ Ordinul Ministerului Finantelor nr. 616

din 28

martie 2000 – preambul”

*** - „ Ordinul Ministerului Finantelor nr. 616

din 28

martie 2000 – pentru aplicarea Normelor

Metodologice referitoare la întocmirea
Bugetului
 de Venituri si Cheltuieli de catre Regiile
Autonome

si societatile comerciale, publicat în Monitorul

Oficial al României partea 1 nr. 7 din 2000”

*** - „ Legea 82 / 1991, Legea Contabilitatii

modificata

prin O. G. 61 / 2001

Document Info A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca

Accesari: 3449 merita
Apreciat: sa adaugi un link catre el la tine in site

Comenteaza documentul: Copiaza codul

in pagina web a site-ului tau.
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a
putea comenta

Creaza cont nou