www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z LOGICA Inferenta . Rationament .

. Conditii fundamentale de rationalitate Redarea cunosterii se face prin propozitii cognitive ele fiind singurele despre care putem spune ca sunt adev/false. Adevarul/falsul reprez valori de adevar ,valori logice si in general pot fi notate cu a/f sau 1/0 Stabilirea valorii de adevar se face prin 2 modalitati: - pe cale empirica ( at cand comparam info oferita cu situatia de fapt ) pe cale teoretica ( at cand ne raportam la alte propozitii a caror valoare o cunostem deja Exista situatii cand propozitiile cognitive sunt nesigure ( ex Toate tablourile cu semnatura lui grigorescu sunt autentice ) putem atribui o valoare de adev dupa verificarea tablourilor dar fara sa sti siguri ca ar mai ramne un altul Exista propozitii a caror valoare poate fi prespusa ( ex toti alesii publici sunt corecti ) INFERENTA este o extragere /derivare din 1/mai multe propozitii numite premise a unei alte propozitii numita concluzie. Se clasifica in fc de 2 criterii : dupa nr premiselor din care extragem concluzia - imediate (1 premisa) - mediate (2 premise) dupa modul in care concluzia decurge din premise 1. deductive ( concluzia decurge cu necessitate logica si info continute de concluzie sunt cele din premise care pot fi la fel de generale Ex: toti consilierii locali sunt alesi ion este consilier local ion este ales 2. inductive ( nu decurge cu necessitate logica si putem spune ca info e mai generala ca in premise ,nu fac obiectul logicii ) Ex: furtul reprezinta o incalcare a codului penal darea d mita e o incalcare a codului penal falsificarea e o incalcare a codului penal toate infractiunile sunt incalcari a codului penal Studiul inferentelor deductive poate fi privit ca o teorie a deductiei.Rezultatul unei inferente e un rationament/argument logic . Inferenta ne permite sa justificam /intemeiem concluzia pe baza premiselor . Pt constructia unei inferente se utilizeaza asa numiti indicatori de premise care introduce intro anumita inferenta premisele ( deoarece , intrucat,caci,findca ) si indicatori de concluzie ( asadar,deci,prin urmare ). Ordinea standard a unui argument logic e aceea in care intai se scriu premisele si concluzia.Forma logica mai este intalnita ca schema de arg. si e data de formele logice ale propozitiilor care intra in constructia arg respective. Toti A sunt B .A,B = variabile logice . Nici un A nu e B. Forma logica a argumentului deductive e Toti A sunt B . Toti B sunt C . Toti A sunt C.

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z EXPLICATIA . intr o explicatie se formuleaza enunturi numite explanans referitoare la fapte neunoscute cuiva, cu intentia de a arata ca e asa, descries intr-un alt enunt numit explanandum, referitor la un fapt cunoscut/presupus a fi cunoscut. Ex: Primarul X a castigat alegerile deoarece a obtinut cel mai mare procentaj de voturi. ILUSTRAREA consta dintr-un enunt general de obicei cu character de regula si unu/multe enunturi prin care se evidentiaza modalitatea de aplicare efectiva a regulii la cateva cazuri specifice. Ex: Intr-o infractiune proprie,subiectul activ tb sa aiba o anumita calitate ceruta de lege : 1.In cazul infractiunii de neglijenta in serviciu ,autorul tb sa aiba calitatea de fct. public. 2.In cazul infractiunii de incalcare de consemn,autorul tb.sa aiba alitatea de militar. ENUNTUL ipotetic este enuntul conditional.Are 2 parti: antecedentul si consecventul. Ex: Daca rata inflatia creste atunci puterea de cumparare scade. PR. IDENTITATII identitatea e o relatie introdusa prin cuvintele : este identic cu, este acelasi cu , sinomin cu. symbolic identtatea se noteaza cu =id - forma generala se exprima prin prop: A este identic cu B si este adevarat daca A,B sunt nume diferite ale aceluiasi obiect. ( primarul este acelasi cu seful administratiei publice) - prin acest pr orice obiect indiferent de natura sa are anumite proprietati care fac ca acel obiect sa fie ceea c este,adik un obiect inconfundabil cu orice altul dincolo de orice asemanare cu unul/mai multe obiecte. - Obiectul poate fi reprezentat prin cuvinte,concepte - Formula a=id a PR. NECONTRADICTIEI se refera la valoarea de adevar 0/1 si exprima necesitatea de a nu atribui unei prop. Ambele valori de adevar in acelasi context - intr-un context dat este imposibil ca o prop. Sa fie adev si falsa. PR. TERTULUI EXCLUS intr-un context dat orice propozitie este sau adevarata sau falsa , a treia posibilitate fiind exclusa - exprima idea de a nu avea prop. nevalorizate. Combinarea celor 2 pr duce la : intr-un context dat opropozitie are una si numai una din cele 2 valori de adevar acceptate ; ca o consecinta putem spune ca a fi adevarat inseamna acelasi lucru cu a nu fi fals, si a fi fals e acelasi lucru cu a nu fi adevarat. Ex: Mihai are cel mult 1.80h Mihai are cel putin 1.80h Rezulta ca aces propozitii reciproc inconsistente nu pot fi impreuna adevarate (o prop si negatia sa sunt reciproc inconsistente) Prop aflate in rap de contrarietate sunt cele care dupa forma lor nu pot fi impreuna adevarate dar poti false PR RATIUNII SUFICIENTE daca consideram 2 propozitii notate p si q atunci vom spune ca p un temei/ratiune pt q daca p e utilizata pt a justifica adev. privind q . - p este un temei necesar pt q daca p nu poate fi adevarata fara ca p sa fie adevarata - P este un temei suficient pt q daca din faptul ca p e adevarat result ca q nu poate fi falsa adevarul lui P garanteaza adevarul lui Q

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z Ex: P : Eminescu si Creanga au fost contemporani Q : Eminecsu si creanga au fost amici - P este un temei necesar pt Q si P este un temei sufficient pt P, adevarul lui Q implica adevarul lui P VALIDITATEA JURIDICA/ADMINISTRATIVA - notiunea de validitate se exprima prin idea unor rationamente corecte. - corectitudinea logica reprez mecanismele si procedeele prin care se stabileste valoarea de adevar a unei propozitii si daca aceste mecanisme sunt adevarate dpdv logic. - corectitudinea exprima proprietatile operatiilor si formulelelor logice de a se conforma unor asambluri de conditii de rationalitate specifice fiecarui tip de operatii si formula logica - argumentul /rationamentul deductive este logic correct in conditiile in care concluzia decurge cu necessitate logica din premise => ca intr-un arg deductive logic correct premisele reprezinta un temei sufficient pt concluzie ceea c inseamna ca din premise adevarate nu poate rezulta o concluzie falsa, in caz contrar arg nu e valid. - Pt a stabili raportul intre corectitudinea logica si adevar in cazul arg. deductive exista 2 reguli : corectitudinea logica a unui arg deductive este independenta de adevarul premiselor sale ; adevarul concluziei unui arg deductive depine cu necessitate de corectitudinea sa logica prin urma corectitudinea logica devine conditie necesara a adevarului concluziei sale. - Validitatea juridica reprez o abordare in sens restrans a notiunii de validitate . 5situatii : a) o lege/reglementare jurd e considerate valida daca e in vigoare b) o reglementare jurd e valida daca are aplicabilitate in cazul respectiv/speta. c) actele administrative produse de o institutie publica sunt valide daca aceea institutie e competenta pt asa ceva d)o decizie e valida daca e exista o baza legala pt a fi luata aceea decizie e)2legi/reglementari sunt reciproc valide in raport cu o anumita speta daca ele nu indeamna la comportamente care se exclude reciproc. LOGICA FORMALA PROPOZITIONALA este teoria functiilor de adevar si ofera model pt analiza relatiilor formale dintre propozitii si pt evaluarea argumentelor deductive ;reprez un cadru logic fundamental pt dezvoltarea altor teorii logice. ELEMENTE : 1. Propozitiile . in general sunt affirmative ; daca e vb d una negative aceasta e deja o prop compusa. - simple (prop cognitive in a caror alcatuire nu intra alte prop) - compuse (mai multe prop) 2. Vocabularul : cu ajutorul lui se obtin formulele logice ale prop. - elemente : A.variabilele prop : pt a formaliza o prop comp (PC) ea tb impartita in prop simple (PS) care d-obicei se noteaza cu p,q,r,s,t B. operatori prop/logici : negatia( ~ nu , este fals ca) conjunctia ( & si) disjunctia ( V sau) conditional ( implica, daca..atunci) biconditional ( echivalent) formula logica o succesiune de variabile propozitionale ,op logici care poate fi stransa legatura cu un text/poate fi o simpla formula ; se noteaza culitere mari ale aflabetului latin

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

LEGILE LOGICE o formula se numeste lege logica /tautologie daca in orice interpretare a variabilelor sale propozitionale valorile obtinute pt formula este /sunt de 1/adev , se numeste interpretare a formulei atribuirea de valori logice pt fiecare din variabilele propozitionale FORMULE CONTINGENTE sunt acele formule logice care iau valoarea de adevar 1 / 0 in cel putin o interpretare

FORMULE INCONSISTENTE formule logice care in toate interpretarile variabilelor sale propozitionale iau numai valoarea d adevar o/falsul DECIZIA in logica propozitionala stabilirea unui nr finit d pasi daca o formula logica e lege logica/nu.Exista 2 metode :

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z tabelelor de adevar complete : stabileste ordinea de construire a formulei respective/ordinea operatiilor ; ultimul operator logic se va numi operator principal in fctie de care putem denumi o formula ; se pp apoi atribuirea pt variabile a tuturor interpretarilor posibile si determinarea valorilor de adevar a operatorului principal ; de identif apoi daca e o formula logica/nu tabelelor de adevar incomplete : utilizeaza reducerea la contradictie ; se pp ca intro anume interpretare formula ia valoarea de adevar 0 ; se iau parantezele unde sunt mai putine variante de calcul;apoi se copiaza dintr-o parte in alta in toate valorile gasite la variabile ; se intalneste o contradictie ce inseamna ca formula nu ia nici makr o data valoarea 0,adica o lege logica.

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z STABILIREA VALIDITATII , pasi : 1. formalizarea argumentului respective descompunerea in prop simple si folosirea operatorilor prop se obtine forma logica a arg. 2. formalizarea trebuie sa indeplineasca conditia de pp ca arg obtinut prin refacere in sens invers a corespondentelor stabilite e acelasi arg care a fost formalizat. Prin procedeele de verificare se bazeaza si p idea ca un arg valid este logic imposibil ca toate premisele lui sa fie adevarate si concluzia falsa A1,A2,An formule premiselor si B concluiei rezulta A1/A2//An///B Verificarea validitatii arg compuse cu cele 2 metode : 1. Metoda tabelelor de adevar complete Ex. Legea X a fost adoptata de Camer Deputatilor intr-o forma si de Senat in alta forma.Daca legea X a fost adoptata de Senat intr-o alta forma , atunci presedintii celor doua camere vor initia procedura de mediere.Prin urmare presedintii celor doua camere pot initia procedura d mediere. P= legea X a fost adoptata de camera deputatilor intr-o forma Q= legea X a fost adoptata de senat intr-o alta forma R=presedintii celor doua Camere vor initia procedura d mediere Argumentul e valid deoarece din premise adevarate iese o concluzie falsa 2.

Contradictie logica arg e valid deoarece nu exista nici o interpretare in care din premise sa rezulte o concluzie falsa. Pp ca arg nu e valid ceea c inseamna ca intr-o anumita interpretare concluzia ia valoarea d adevar falsul iar premisele sunt simultan adevarate, deci vom aseza in dreptul concluiziei cifra 0 si premisele 1 .Refacand,putem obtine sau nu o contradictie logica daca da, arg e valid; daca nu, arg nu e valid.Deci arg nu e valid daca pe o linie a coloanei concluziei apare o val. de adevar falsul. Logica prop simple de predicatie. SILOGISMUL este arg deductiv bazat pe cel putin 3 judecati , in care concluzia nu poate decurge dintr-o singura premise iar daca ele sunt categoric,atunci silogismul va fi categoric. - prop categorice sunt : Toti S sunt P ; Nici un S nu e P ; Unii S sunt P. - este tipul fundamental de interferenta deductiva mediata. - Schema deductiva : se bazeaza pe asa numita axioma a silogismului care poate fi exprimata p scurt a spune despre toti si despre niciunul - Tehnica silogismului categoric cuprinde : analiza logica a term, studiul prop. simple de predicatie, cercetareainterferentelor cu astfel d prop. Analiza logica a termenilor cuprinde distingerea a 2 clase de elemente lingvistice: - cuvinte ce descriu forma logica a prop toti ,sunt,niciunul,unii constante logice

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z restul cuvintelor care exprima continutul specific al fiecarei prop, fiind numite compponente extra-logice variabilii prop,fac un sens propriu prop. Termenii toate componentele extra-logice ale prop simple de predicatie ; atribuie anumita calitate - la nivel lingvistic termenii sunt asociati cu concepte - fiecare termen va avea o forma logica si una lingvistica - term pt care stau S si P in prop de predicatie categorice , se numesc subiect si predicat logic ; ele nu coincide cu subiectele si predicatele gramaticale. - O prop categorica in forma standard enunta o rel de incluziune/excluziune totala/partiala , intre clasa de obiecte a subiectului si cea a predicatului. - Termenii care inlocuiesc S si Ppot fi simpli/compusi, su/fara negatie. - Cuv sunt arata o relatie de incluziune ; toti niciunu arata ca relatia este totala fiind semen de cantitate. - Cuv nu este , nu sunt arata ca relatia dintre clase de obiecte este de excludere iar semnul cantitativ unii unele o desemneaza ca fiind partiala. - Daca relatia e de incluziune ( intre clasa subiectului logic si cea a predicatului logic ) atunci prop e afirmativa iar daca e de excluziune atunci e negative. - Prop negativa nu tb confundata cu prop care contin termini negativi. Notiunea :forma de cunoastere prin care se reflecta lanivel rational proprietatile esentiale ale claselor si multimilor de obiecte - se exprima prin unul/mai multe cuvinte care constituie suport lingvistic ; una si aceeasi notiune se poate exprima prin alte cuvinte( ex : primar, constitutie, aval ) - dubla raportare : 1. calitativa : prin care notiunea e un model abstract inn care nu se regasesc insusirile accidentale prin care elementele unei multimi se diferentieaza ci numai trasaturile esentiale,comune fara d care un obiect s-ar exclude din multimea respectiva (ex : primar toti sunt alesi) 2.cantitativa : unei notiuni i se subsumeaza toate elemntele din clasa respectiva (ex : primar toti care sunt primari) - distingem astfel continutul unei notiuni care reprezinta asamblul insusirilor comune ale unei clase de obiecte ,de sfera-extensiunea care reprezinta totalitatea membrilor clasei respective grupati dupa criteriul insusirilor comune (ex : student-continut : diploma de bac, sfera-totalitatea studentilor ) intre continut si sfera exista un raport de variatie inversa. - clasificarea notiunilor este o operatie logica prin care term mai putin generali sunt grupati, utilizand anumite note din continutul acestora in sfera unor termeni mai generali - se obtin clase de obiecte si multimi din c in c mai largi - componentele unei clasificari : elementul clasificarii (term care formeaza obiectul clasificarii sunt notiuni individuale) ; clasele (term maigenerali obtinuti din clasificare) si criteriul de clasificare (notele) ; - reguli pt o clasificare sa fie corecta : sa fie completa (elem. introdus intr-o clasa) , elem introduse doar intr-o singura clasa , pe aceeasi treapta de clasificare sa fie un criteriu unic , asemanarile dintre obiectele unei clase sa fie mai importante decat deosebirile - tipuri : artificiala /pragmatica (grupare elementelor pe baza unor proprietati neesentiale) si natutala (note, insusirile esentiale ale obiectelor) - clasificarea notiunilor dupa sfera : a) vide / imaginare : nu au nici un element si sunt rezultatul unor erori de gandire ne-vide/reale : au cel putin un sg element in sfera lor (ex fctionar public) b) individuale : se refera la un sg element ( ex capitala Rom) generale : clasa de elemente ( student ) -

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z c) colective : se refera la clase intregi de elemente privite ca o tatalitate de elem avand unele proprietati distincte fata de proprietatile fiecarui elem ( ex biblioteca , padure ) distributive : exprima ceea c estte general si comun tuturor obiectelor dintr-o clasa ( ex carte ,trunchi ) d) precise : daca satisfac urm conditii : oricare ar fi obiectul ales putem spune cu certitudine ca el apartine/nu clasei pe care o reprezinta notiunea respectiva ( ex primar M vanghelie ) vagi : in cazul in care alegem un obiect nu putem spune cu certitudine daca el apartine/nu acelei clase ( ex inteligent ) - clasificarea notiunilor dupa continut: a) abstracte : desemneaza prin insusiriconceptul in sine ,nelegandu se de un obiect ( culoare ) concrete : lo se asocieaza un elem real si desmneaza insusirile legate de obiecte ( automobil , copac ) b) absolute : prin ele insusirile care formeaza continutul pot fi enuntate despre obiecte independent unele fata de altele ( student) relative : trebuie sa indeplineasca urmatoarea conditie : insusirile din continutul acestora caracterizeaza un obiect numai in cadrul unei relatii cu unul/multe obiecte ( camarad , insotitor ) c) pozitive : pt care continutul lor se defineste in prezenta unor insusiri raportate la un obiect ( rosu ; alb ) negative : ale caror continut se exprima prin anumite privatiuni/insusiri care nu exista pt. obiectul respectiv ( surd , orb ) raporturile intre notiuni : daca consideram 2 not notate cu A si B intre aceste doua exista 2 tipuri de raporturi : - raport de concordanta , in cazul in care sferele celor 2 notiuni au cel putin un element in comun ; diagramele lui Euler : a) rap de identitate 2 not. identice , sferele coincid ; ex : A=constitutie , B=lege fundamentala b) rap de ordonare at cand sfera unei notiuni contine si sfera celeilalte ; 2 feluri : de subordonare ( A subordonata lui B )= specie si supra-ordonare ( B supraordonata lui A)=gen

c) rap de incrucisare exprima situatia in care sferele notiunii coincid partial ; ex: A=student B=bursier

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z raport de opozitie/ excludere , daca sferele nu au in comun nici un element : A=demnitar B=fctionar public.

DIVIZIUNEA - op logica prin care, pornind de la o notiune generala dezvaluie mai multe specii ale acestuia, apoi subspeciile ei si putem continua astfel din treapta in treapta pana c punem in evidenta obiectele individuale care apartin clasei reprez de notiunea initiala. - op logica inversa clasificarii - structura : obiectl diviziunii fundamentul/ criteriul diviziunii , elementele diviziunii - diviziunea tre sa respecte anumite reguli : a) tre sa fie completa b) p fiecare treapta a diviziunii intre speciile care reprezinta membrii diviziunii tresa fie un raport d opozitie c) p aceeasi treapta a diviziunii fundamentul tre sa fie unic d) nu tb sa faca salturi , adik tb sa fie operata astfel incat notiunea d p o treapta a diviziunii sa se afle p treapta imediat anterioara propriului gen. DEFINITIA fiecare domeniu teoretic se caracterizeaza printr-un asamblu de not/concepte specifice - progresul cunoasterii in domeniu se bazeaza p profunzimea cunostintelor si gradul de organizare atins. ; acest grad d organizare atins depinde de uitlizarea corecta a unei op logice cu not, dintre care cele mai importante sunt definitia si clasificarea. - Este o op logica cu notiuni in care se precizeaa continutul/sfera acestora respectiv sensul/aria de aplicabilitate a notiunilor. Structura logica a definitiei 3 elem definit exprimat de not care constituie obiectul definitiei b) definitorul repezinta ceea c se spune despre obiectul definitiei c) exprima relatia de definire suprapunand relatia dintre definit si definitor. ; d regula relatia e exprimata prin este identic prin definitie este prin definitie Structura generala a definitiei este A=B definitorul (A = definitul ; B= identic prin definitie - o def e corecta numai daca relatia de definire coincide cu un raport de identitate intre A si B. - nici o notiune nu se poate autodefini - daca A se defineste prin B at este exclus ca B sa se defineasca prin A. ; inseamna ca A=B (A=B)&(B=A)= forme lipsite de sens. - O formula corecta din punct de vedre al analizei logice a termenilor este urmatoarea : (A=B)&(B=C) rezulta (A=C). Reguli : - tb sa fie caracteristica = definitorul sa corespunda intregului definit si numai acestuia - nu tb sa fie circulara = definitorul nu tb sa contina in alcatuirea sa definitul/elementele din sfera acestuia.

a)

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z Clasificare : a) b) a) b) c) d) e) f) g) - Obiectul definitiei : reale cele ale unor notiuni despre care stim ca au corespondent in realitate ( fctionar pb = cetatean intr-o fctie publica ) nominale def care urmaresc sa precizeze sensul unei notiuni ( terifiant = calitatea de a fi cumplit ) - Procedeul de definire : prin gen proxim si diferenta specifica definitul exprima o specie ,definitorul genul ( patratul = un romb cu un unghi drept ) operationale definitorul indica sursa din care provine obiectul definitului si procesul prin care acesta ajunge sa fie ceea c este ( electoratul democratic = proces prin care cetatenii participa la vot si aleg in mod liber) genetice definitorul indica sursa din care provine obiectul definitului si procesul prin care acesta ajunge sa fie ceea c este constructive indica procesul natural prin care ia fiinta obiectul definitiei realtionale indica sistemul unor rapoarte esentiale in care se afla definitul cu definitorul enumerative precizarea definitului se face prin enumerarea completa/partiala in definitor a obiectelor ( cal de adevar= adevarul, falsul si caracterul probabil al unei prop cognitive. ostensive se atesta efectiv obiecte care fac parte din extensia definitului (lebada = indicarea prin gest a unei lebede /fotografi) DEONTICA (logica normelor ) - intemeietor : Henric van Wricht norma administrativa dispozitie , regula obligatorie ; ca si cea juridica e o regula de conduita cu caracter general si impersonal omisa de autoritatile administrative competente a carei respectare poate fi asigurata prin constrangere ; - logica deontica se ocupa cu analiza normelor sensurile termenului de norma : a) n prescriptive enunturi care cuprind expresii de obligatie , interdictie/permisiune ; sunt formulate imperativ , dat de prezenta operatorilor deontici : tb , este permis, este interzis. b) N apreciative enunturi care contin aprecieri de evaluare normativa , predicate axiologice ( bine,rau,insuficient),ierarhii(superior,inferior),aprecieri morale. c) N cantitative/descriptive- enunturi normative care obliga subiectele sa realizeze realitatea cuprinsa in descriptie/impun limite cantitative unor activitati desfasurate de acestia Specii de norme : a) Regulile de joc= include reguli gramaticale,matematice b) Prescriptiile/reglementarile = emise de o autoritate normativa ; se adreseaza unor agenti ; exprima vointa autorit. ca subiectele sa se comporte intr-un anumit fel ; au atasata o sanctiune ; denota o relatie de comanda /supunere,adica presupune doi poli asezati pe trepte diferite iererhic ; reprezinta legile statului. Tb sa fie clara si precisa adica definitorul sa nu contina termeni confuzi necunoscuti/notiuni vide cat si termenifigurati,metaforici. Tb sa fie consistenta adica sa nu intre intr-un raport de opozitie cu alte def/opozitii acceptate anterior din domeniul din care face parte definitia

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z c) Obiceiurile = norme care se aseamana cu legile in unele privinte ; sunt normative,dar emise de comunitati si se adreseaza membrilor acesteia, sa se conformeze. d) Instructiunile/n tehnice = se refera la mijloacele si conditiile necesare folosite in atingerea unui scop; nu sunt descriptive/prescriptive. e) N morale = au relatii cu toate tipurile de norme; se raporteaza la notiuni axiologice de bine/rau. f) Reguli ideale = se refera la ceea c tb/nu tb facut ; se leaga de un concpt de bine si se deosebesc de cele morale prin faptul ca se refera la modul de atingere a unor odealuri si propun modele ale perfetiunii umane (curaj,dreptate) Componentele normelor legale : a) caracterul = o norma ordona ,interzice/permite savarsirea unei actiuni ; cea care ordona caracterul de tb ( simbol 0 ) cea care interzice si are caracter interdefinibil ( -0 ) si cele permisive ( simbol P) b) continutul = exprima ceea c tb/ este interzis / ceea c poate face ; deosebim : norme de actiune(acte administrative/acte prin care sunt obtinute dr) si de activitate (normele permisive) c) conditia de aplicare : conditia care tb indeplinita pt ca sa existe posibilitatea realizarii continutului normei ; este o premisa a validitatii normei ;deosebim norme categorice (cond de aplicare e suficienta) si ipotetice ( se mai cere o alta conditie) d) autoritatea = emitentul normei ( ex autoritatea statului,traditia e) subiectele = ag caruia I se adreseaza norma respectiva , cel c tb sa efecueze/nu o actiune ; dupa subiectul normei avem : n particulare(unui sg agent) si generale (tuturor/unui grup de indivizi) f) ocazia =locatia temporara/intervalul in care tb sa se realizeze norma:norme particulare (pt o sg ocazie/nr finit) si generale(n nelimitat de ocazii)