Alimentatia si bolile O alimentatie corecta asigura o dezvoltare normala armonioasa a organismului in crestere, sanatate si rezistenta la factorii nocivi ai mediului,

o inalta capacitate intelectuala si fizica, o longevitate activa. Se vorbeste in ultimul timp de asa numita foame ascunsa generata de carente de micronutrienti ce afecteaza grav o cincime din populatia globului, mai ales copii si femei. Comparand omul modern cu omul din paleolitic progresele sunt indiscutabile cu o singura obiectie aspectul nutritional al alimentatiei : omul primitiv consuma de 3 la 10 ori mai multe vitamine si in medie 75 soiuri de plante salbatice . Astazi 3 plante, graul, orezul si porumbul hranesc majoritatea omenirii, desi nici una dintre ele nu contine aminoacizii esentiali in formatie completa si nici spectrul vitaminic necesar. Revolutia Neolitica a insemnat aparitia cerealelor si domesticirea animalelor. Cerealele inseamna faina, trecandu-se de la o dieta variata la o alimentatie bazata pe una sau doua plante, societatea moderna a trecut la obtinerera caloriilor ieftine cu pretul unei nutritii deficitare. Genele noastre sunt extrem de semanatoare cu cele ale omului din paleolitic, dar genele omului in noile conditii au soarta cobrei- pretul inadaptarii, bolile cronice ale civilizatiei : arteroscleroza si infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, diabetul adultului, multiplele forme de cancer, hipertensiune arteriala, emfizem, obezitate. Omul se afla astazi in fata unei situatii critice de sanatate a speciei, alimentatia avand un rol esential. Supraponderabilitatea devine un factor de risc in conditiile in care foarte multe persoane nu reusesc sa arda excesul caloric ingerat iar consecintele sunt multiple : dispnee(gafaiala) dureri in regiunea cardiaca dureri de cap umflarea picioarelor tulburari ale scaunului tensiune arteriala ridicata creste nivelul colesterolului in sange arteroscleroza varice, hemoroizi gastrita,colita,constipatie,colecistita ,probleme ale pancreasului diabet nefrita dereglarea sistemului nervos: insomnii, depresii, nervozitate, intoleranta la stress afectarea potentei afectarea ciclului menstrual depuneri de saruri(calculi) imunitate scazuta longevitatea vietii se reduce cu 12-15 ani .

Persoanele obeze se supun la riscuri si mai mari: Mortalitate mai mare cu 20% ; Sunt afectate sistemul respirator, cardiovascular, gastrointestinal, endocrin si hepatic ; Subiectii prezinta osteoartrita, sciatica, dilatarea varicoasa a venelor, tromboembolism, hernii, colelitiaza, guta; Obezitatea este asociata cu leziuni ale organelor interne ; Obezul este candidat la moarte cardiaca subita ; Pentru fiecare kg. de tesut adipos debitul cardiac creste cu 100 ml/minut iar implicatiile asupra aparatului cardiovascular sunt multiple (aritmii ventriculare) ; Infiltratia grasa a ficatului, ciroza ; 57% din cazurile de diabet sunt cauzate direct de obezitate ; fertilitatea la femei este cu 60% mai redusa prezentand adesea un ciclu menstrual neregulat si perturbari de ovulatie ; Cercetarile in domeniu arata ca intre 10-70% din cancere au origine alimentara. OMS estimeaza ca pana in 2020 asa numitele boli netransmisibile (crize cardiace, accidentul vascular cerebral, diabetul de tip II, cancerul) vor fi responsabile pentru mai mult de 70% din totalul morbiditatii la nivel mondial. Educatia in nutritie presupune ca omul sa decida constient in optiunile sale alimentare si sa evalueze corect atunci cand sunt riscuri. In planul mental al oricarui individ exista o permanenta disputa intre : utilitate si placerea pe termen scurt si valoarea de perspectiva a oricarui comportament alimentar. Deseori riscul paleste in fata placerii. Adesea manifestam tulburari de comportament alimentar,devenind sclavii cantitatii cand hrana nu mai e destinata sa calmeze senzatia de foame ,ci alte hiper-excitatii,agreabile sau dezagreabile,sa echilibreze stari emotionale perturbante,sa evite prin substitutie stari de angoasa,apropiate atacului de panica. OMS estimeaza ca obiceiurile alimentare bune si o activitate fizica moderata pot reduce riscul unei crize cardiace, a accidentelor vasculare cerebrale, pot preveni 60% din cazurile de diabet zaharat de tip II, 1/3 din cancere ar putea fi evitate.

Privind prin aceasta prisma ceea ce mancam si cat mancam ne face sa castigam ani de viata sau sa ii pierdem.