MAI s.a.

TREBUIE

SA

CAUT

DESCRIEREA

ATRACTIILOR MOLDOVEI, DESCRIEREA MOLDOVEI,

Cunoasterea pietei tinta este esentiala deoarece produsul trebuie sa fie agreat de cei carora li se adreseaza. Germania este o tara dezvoltata din punct de vedere turistic. Ea atrage anual peste 35 milioane de turisti. n anul 1999, 8% din PIB-ul Germaniei a provenit din industria turistica. Turismul ofera 2,8 milioane locuri de munca; exista 18 000 touroperatori si agentii de turism.1[78] Piata turistica a Germaniei s-a schimbat considerabil n ultimii zece ani, transformndu-se dintr-o piata a vnzatorului ntr-o piata a cumparatorului . Piata turistica este caracterizata printr-o concurenta extrem de mare si prin numeroase activitati de concentrare si cooperare a ntreprinderilor turistice. In Germania ca si n alte tari industriale piata turistica este o piata saturata, ceea ce nseamna ca oferta turistica poate fi cu greu satisfacuta din punct de vedere al relatiei calitate pret, ct si din punct de vedere cantitativ. Turistii cer o mbunatatire permanenta a ofertei iar produsele turistice au devenit din ce n ce mai substituibile. Existenta a nenumarate posibilitati de informare si oferte, au dus la disparitia turistului simplu ; turistii pot fi mpartiti pe diferite grupe de interes ale caror motive de calatorie satisfac nevoi dintre cele mai complexe. Astfel, piata turistica a Germaniei este una puternic segmentata n functie de criterii demografice si sociale cum ar fi : vrsta, situatia familiala, stilul de viata, interese sau activitati individuale. Circulatia turistica2[79]. Presedintele DRV, Klaus Loepple a afirmat la conferinta anuala a Asociatiei Tour-operatorilor si Agentiilor de Turism din Germania (DRV) din octombrie, ca anul turistic 2002 2003 s-a ncheiat cu o scadere mare, de o zecime, a ncasarilor, datorita conditiilor economice din Germania. Destinatii n crestere au fost Bulgaria, Romnia, Croatia, Turcia, Italia, Austria, Marea Britanie, tarile 1 2

nordice, Africa de Sud, n timp ce destinatiile care au pierdut au fost Tunisia, Maroc, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Grecia si insulele Baleare. Piata germana a tour-operatorilor a fost, n 2003, de 20 miliarde de euro (conform statisticilor DRV). Primii 6 tour-operatori au fost TUI Germania (cifra de afaceri 4,6 miliarde euro), Thomas Cook (3,6 miliarde euro), Rewe Touristik (2,7 miliarde euro), FTI (870 milioane euro), Alltour (860 milioane euro), ger Tours (570 milioane euro). Cifra de afaceri a TUI Group a totalizat 13,5 miliarde Euro, n perioada 1999 2000, iar n Europa detine locul nti n ceea ce priveste numarul de turisti voiajati (12,9 milioane n sezonul 1999 - 2000, cu un volum de ncasari de 25,5 miliarde DM). TUI Deutschland, cea mai importanta componenta a TUI Group, a avut ncasari n valoare de 7,645 miliarde DM, n sezonul 1999 - 2000, si a voiajat 6,58 milioane persoane. TUI Group opereaza cu 3600 de agentii n toata lumea si poate oferi 137.000 de paturi n 270 de structuri turistice cu care are relatii de afaceri. Din mai 2003 TUI a intrat si pe piata hoteliera romneasca, odata cu investitia de 1,5 milioane de dolari pentru modernizarea hotelului Riviera din Mamaia. De asemenea, grupul TUI a preluat, la nceputul lunii martie 2003, 70% din actiunile companiei Danubius Travel Agency din Constanta, cu activitate n sectorul turismului de afaceri, al croazierelor si al vnzarii biletelor de avion3[80]. Conform unei analize anuale a BAT (Biroul de Turism din Germania), piata germana a turismului extern a stagnat n 2004 (dar se preconizeaza o revenire), cauza principala constituind-o economia nceata a tarii. Turismul intern si destinatiile europene vor fi marii cstigatori. Numarul germanilor care aleg o vacanta n tara va creste de la 20% la 23%. Italia, cu o cota de piata de 9%, va creste de asemenea puternic, alaturi de Grecia si Turcia (fiecare cu 6%). Spania va ramne destinatia

favorita (cu o cota de 13%), dar n scadere fata de anul trecut cnd a atras 15% din turistii germani.Cererea pentru calatorii, n comparatie cu alte cheltuieli, a scazut cu 3%. n anul 2002 Germania a ocupat locul patru n ierarhia tarilor emitatoare de turisti, dupa ponderea numarului de sosiri, cu 7,48%, dupa Ungaria 24,04 %, Republica Moldova 17,87% si Bulgaria cu 7,57%. n 2003, Germania a urcat n clasament pe locul trei cu o pondere de 7,42%, dupa Ungaria 26,64% si Republica Moldova 17,99%.4[81] Tabelul nr. 1 Evolutia sosirilor de turisti germani n Romnia - mii Anul Total sosiri turisti straini Sosiri turisti germani 1997 5.149 272 1998 4.831 259 1999 5.224 249 2000 5.264 255 2001 4.938 328 2002 4.794 359 2003 5.056 380

Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2003, INS Turismul Romniei, Breviar statistic, Editia 2004, INS Se observa ca numarul de turisti germani sositi n Romnia, n perioada 1995 2000, a nregistrat o evolutie oscilatorie, crescatoare pna n 1997, urmata de o perioada de scadere n 1998-1999 dupa care, n 2000 creste din nou si se mentine pna n prezent, cresteri datorate unor serii de actiuni de colaborare turistica ntre cele doua tari. Fata de anul 2001, n anul 2002 a avut loc o crestere a numarului de vizitatori straini cuprinsa ntre 5 si 40% n functie de tara de provenienta. Germania se afla pe primul loc n privinta numarului turistilor aflati n evidenta agentiilor de turism, cu 14 540 de locuri rezervate pna la mijlocul lunii aprilie 20025[82].

4 5

Germanii, n vacante, prefera mai mult confort, servicii de calitate si securitate, mai putina aventura si risc. n timpul vacantelor (de obicei 6 saptamni pe an), germanii adora sa calatoreasca. Sunt printre calatorii cei mai activi din lume. Mai mult de jumatate din populatie face cteva calatorii, n fiecare an6[83]. Germanii se caracterizeaza prin: nivel de educatie si de cultura ridicat (sistem de nvatamnt solid); interes ridicat pentru nvatarea de limbi straine (fluenta n cel putin o limba de circulatie internationala); experienta profesionala internationala; nivel de trai ridicat; separa viata profesionala de afaceri; prefera vacantele lungi; nu obisnuiesc sa-si rezolve problemele de afaceri n timpul vacantei; nu tolereaza excentricitatea; manifesta respect pentru autoritati. Pe baza informatiilor prezentate putem considera urmatoarele forme de turism ca fiind potrivite pentru turistii germani: turismul cultural, turismul balnear si de tratament, turismul de litoral. Agentia MAGELLAN TURISM se va orienta pentru realizarea unui produs turistic conform cu profilul turistului german. Acesta se va numi Perlele Moldovei, (Die Perlen der Moldova) manastirile Moldovei, mai ales cele din Bucovina, reprezint o atractie unic n peisajul turistic romnesc (frescele exterioare ce le mpodobesc, deosebit de valoroase, pot fi admirate doar aici, n spatiul bucovinean). Produsul se prezinta sub forma unui pachet de servicii ce vor realiza satisfacerea nevoii de cunoastere a turistilor, avnd servicii de baza: transport, cazare, alimentatie, agrement si servicii optionale: excursii optionale si alte servicii la cerere. Se stie ca, n domeniul serviciilor, elementul-cheie l reprezinta combinarea acestora si obtinerea unei mari diversitati de produse, ceea ce constituie un factor fundamental al satisfacerii la un nivel nalt al dorintelor consumatorilor. n cadrul produsului turistic oferit, combinarea serviciilor are o importanta majora deoarece cu ct aceasta este mai bine realizata, cu att rezultatele obtinute sunt mai bune. 6

Pachetul de servicii cuprinde: transport (cu microbuz Mercedes Sprinter model 2002, capacitate 20 + 2 locuri, aer conditionat, scaune rabatabile si extensibile, statie audio cu microfon, frigider, cala bagaje), 4 nopti cazare n hoteluri de 3*, masa, excursii la manastirile Voronet, Sucevita, Moldovita, Arbore si Humor etc., servicii optionale (excursii la centre etnofolclorice, case memoriale etc.). Agentia va pune la dispozitia turistilor soferi profesionisti, ghizi-interpreti specializati, si nsotitori de grup (vegheaza la buna executare a serviciilor turistice si rezolva situatiile neprevazute). Lansarea produsului turistic implica crearea de colaborari cu diferiti agenti economici intermediarii si furnizorii de la care se obtin serviciile necesare realizarii produsului: cazare, alimentatie (transportul este asigurat prin mijloace proprii). Agentia trebuie sa gaseasca furnizori si colaboratori seriosi, care sa asigure servicii de calitate. Distributia se va realiza pe piata externa (piata-tinta Germania), printrun numar redus de intermediari specializati n difuzarea produselor turistice. Principali intermediari sunt, pe de o parte, tour-operatorii si agentiile de turism de pe piata tinta (marii tour-operatori germani TUI, ITS, Neckermann si agentiile de turism locale) si, pe de alta parte, agentiile detailiste din Romnia. Un rol important l au intermediarii de marketing: intermediari financiari, firme de publicitate, de cercetari de marketing, de consultanta, societati de asigurari. Promovarea se va realiza, pentru nceput, exclusiv pe piata germana, printr-o activitate permanenta (pliantele si alte materiale promotionale vor fi permanent prezente la sediul agentiilor intermediare), n functie de bugetul alocat vor fi alese si mijloacele promotionale. Pe lnga pliante si oferte speciale care sa existe permanent la agentiile intermediare, promovarea se va face si prin site-ul de pe Internet unde este prezentata agentia (www.magellanturism.ro), la trgurile de turism (de exemplu, Trgul International de Turism de la Berlin Internationale Turistik Borse, cea

mai mare manifestare comerciala si de promovare turistica din lume. n martie anul acesta Romnia a fost reprezentata la Berlin de 42 de firme de turism si patru asociatii de promovare regionala7[84]), conferinte de presa, vizite de documentare pentru reprezentantii mass-media si distribuitori. n ceea ce priveste promovarea Romniei pe plan extern, tour-operatorii din tara vor fi ajutati, n promovarea ofertei lor, de o serie de actiuni ale Ministerului Transportului, Constructiilor si Turismului. Pe site-ul actualului minister al turismului (www.romaniatravel.ro) sunt prezentate o serie de programe de turism pentru anul 2004, printre acestea si programul de promovare Romnia mereu surprinzatoare. Datorita competitiei existente pe pietele turistice externe, prin acest program, se impune realizarea unor campanii de promovare si publicitate diversificate si de mare amploare, cu impact puternic n cadrul segmentelor potentiale de populatie, n tarile care prezinta interes fata de oferta tarii noastre (Germania, Austria, Olanda, arile Scandinave etc.). Promovarea se va realiza prin expunerea ofertei turistice romnesti n mijloacele de transport, prin difuzarea video-clipului publicitar Romnia - mereu surprinzatoare, de 30 de secunde, care reprezinta marca nationala a turismului romnesc pe canale de televiziune paneuropene ca CNN, EuroNews, EuroSport. Etapele realizarii programului turistic 1. Conceperea programului Itinerar: Bucuresti Ploiesti Brasov Miercurea Ciuc Bicaz Vatra Dornei Suceava Piatra Neamt Focsani Bucuresti Programul circuitului

Ziua I Bucuresti, Aeroport Otopeni ora 7.00, tur panoramic de oras cu trecerea n revista a principalelor puncte de interes bucurestene Traseu: Bucuresti Ploiesti Brasov (170 km) Ziua II Brasov mic dejun Traseu: Brasov Miercurea Ciuc Bicaz Vatra Dornei (303) popas Cheile Bicazului sosire n Vatra Dornei dejun vizitare: Manastirea Moldovita (ctitorita n 1532 de Petru Rares pe locul alteia mult mai veche, biserica pastreaza valoroase fresce interioare si exterioare, n incinta sa se afla, intr-un muzeu, celebrul trofeu Pomme Dor decernat Bucovinei pentru valorile sale istorice, artistice si peisagistice); Manastirea Sucevita (ctitorie a familiei Movilestilor n sec. XVI, pastreaza stilul initial moldovenesc, si valoroase fresce interioare si exterioare); Manastirea Putna (prima ctitorie a lui stefan cel Mare n 1466 - 1469 si locul unde este nmormntat domnitorul alaturi de o parte din familie). Toate manastirile sunt monumente UNESCO. Cina si cazare n Suceava. (traseul manastirilor si pna n Suceava 60 km) scurt popas Kilometrul 66 66 km de Bucuresti pentru o gustare Brasov vizitarea Bisericii Negre (1383 1477, impresionanta colectie de covoare orientale peste 100) cina si cazare Brasov

Ziua III Suceava fosta nfloritoare capitala a Moldovei, mic dejun, tur de oras cu vizitarea Cetatii de Scaun (ctitorie a lui Petru Musat n sec. XIV), statuii lui stefan cel Mare, Manastirii Sfntul Ioan cel Nou (construita ntre 1514 1522 de domnitorii Bogdan al III-lea si stefanita Voda), Bisericii Sfntu Dumitru (ctitorie a lui Petru Rares ntre 1534 1535) Ziua IV Traseu: Suceava Trgu Neamt (65 km inclusiv traseu manastiri) Suceava mic dejun. Dejunul va fi luat intr-o pensiune din Voronet Plecare pe Valea Humorului prin sate majoritar poloneze (Poiana Micului si Plesa) si vizitarea manastirilor: Humor monument UNESCO (ctitorita n 1530 de boierul Teodor Bubuiog cu picturi interioare si exterioare de mare valoare si un turn de aparare fortificat, ctitorit de Vasile Lupu), n apropiere ruinele primei manastiri de piatra a Humorului; Voronet, una dintre cele mai apreciate manastiri din Romnia, supranumita Capela Sixtina a Orientului monument UNESCO (ctitorita de stefan cel Mare la 1488 cu fresce interioare si exterioare de mare frumusete si valoare). Ziua V Traseu: Trgu Neamt-Piatra Neamt (60 km inclusiv traseu manastiri) Trgu Neamt mic dejun Plecare spre Trgu-Neamt, cazare si cina. Program liber, optinal vizita Casa Memoriala Ciprian Porumbescu Cazare si cina n Suceava. (traseu manastiri dus-ntors 104 km)

Vizitarea manastirilor: Neamt (prima biserica construita de Petru I Musat, muzeu de arta medievala); Varatec (1785, colectie de icoane, sec. XV-XVII, mormntul Veronicai Micle, atelier de tesut covoare si vesminte); Agapia (1644-1647, pictata de Nicolae Grigorescu 18581860)

Ziua VI

Optional excursii la Cetatea Neamt, ateliere etnofolclorice, Casa Memoriala Ion Creanga, Casa amaemoriala Veronica Micle cazare si cina n Piatra Neamt.

Traseu: Piatra Neamt Focsani Bucuresti (370 km) Piatra Neamt mic dejun, tur de oras cu vizitarea bisericii Sfntu Ioan si Turnului lui stefan cel Mare plecare spre Bucuresti si sosire n jurul orei 14.00 Aeroport Otopeni, dejun.

2. ntocmirea analizei de pret Servicii asigurate Transport cu microbuz capacitate 20 de locuri (plus doua) CUC 80% (coeficient de utilizare a capacitatii) 20 locuri *80% CUC = 16 locuri kilometraj: 1132 km traseu + 35 km tur oras Bucuresti + 25 km tur oras Suceava + 20 km tur oras Piatra Neamt + 50 km rezerva deplasari neprevazute = 1262 km cazare 5 nopti masa: 6 mic dejunuri + 6 dejunuri + 5 cine (deci, 5 pensiuni complete pc si o demipensiune dp) Costuri directe:

masa: pc = 40 euro/pax si dp = 25 euro/pax cazare: 5 nopti * 20 euro/pax/loc n dubla transport: 0,32 euro/km cheltuieli culturale: intrare muzeu, alte cheltuieli legate de vizitarea obiectivelor turistice = 20 euro/pax cheltuieli cu soferul: cazare = 20 euro/zi si diurna 20 = euro/zi cheltuieli cu ghidul (cota ghid): cazare = 20 euro/zi si diurna 30 = euro/zi Costuri indirecte: comisionul agentiei 10% TVA 19% Tabelul nr. 2

Analiza de pret
Articole de Nr.crt. 1. 2. 3. 4. calculatie Per pax Cheltuieli directe Transport Cazare Cheltuieli culturale Cazare 5. Cheltuieli sofer Diurna Cazare 6. 7. 8. Cheltuieli ghid Diurna Alte cheltuieli TOTAL CHELTUIELI DIRECTE 11,25 3 180 48 372,91 5966,6 7,5 6,25 120 100 Elemente de cheltuieli Masa 1 262*0,3euro/km 40 euro/dbl*5 5*pc 23,66 100 15 6,25 Elemente de calcul Valoare Per grup 200 378,6 1 600 240 100 3 200

9. 10. 11. 12. 13.

COMISION TVA TOTAL COSTURI ROTUNJIRI (+,-) TOTAL PRE VNZARE

37,291 7,085 417,286 -0,286 417

596,66 113,365 6676,625 -0,625 6676