EcologiesiConsumdecarne

Vegetarianismulprevine:
1. Abatoarele:cucatmaiputinalumeconsumacarne,cuatatvafinevoiedemaiputine centredeprelucrareacarnii. 2. Suferinta animalelor: pentru a satisface cererea de produse animale ieftine, se obisnuieste adoptarea unor metode dureroase de tratarea a animalor, cum ar fi conditiidetransportcrude,inchidereaanimalelorinspatiifoartemici,etc. 3. Macelurifarasens:milioanedepersoanedovedescinfiecarezicaodietavegetariana esteposibilasisanatoasainacelasitimpavandovarietatedemeniurigustoasebazate peplante. 4. Eticile contradictorii: torturarea si uciderea animalelor pentru a satisface gusturile uneipersoanenupoatesacoexistecuniciuncodetic. 5. Bolile: in prezent stilul de viata occidental cu nivelele ridicate de carne prezente in nutritieestepartialresponsabilpentrumultedinbolilesocietatii. 6. Deficituldehrana:hranireacuhranavaloroasaaanimalelorsacrificatepentrucarnea lorducelaopierderede90%dincaloriileinitiale.Aceastaincarcareaalantuluitrofic ducelaorisipauriasadesemintesiplante. 7. Poluarea mediului cauzat de cresterea animalelor: excrementele animalelor de sacrificiupolueazasolul,apafreatica,lacurilesioceaneleprinsuprafertilizaresisupra acidifiere. 8. Risipireabanilor:Producereacarniiesteneeconomicasipoatefisustinutadoarcuo uriasa sustinere financiara. Producerea si prelucrarea produselor de origine animala este subventionata in fiecare an cu uriase sume de bani provenite din buzunarul contribuabilului,eainsinefiindneprofitabila.

ConsecinteleEcologicealeConsumuluideCarne

Mai multe argumente pentru un mod de viata vegetarian si ajutor pentru a realiza trecerea la vegetarianism pot fi oferite de catre Societatea VegatarienilordinRomania(SVR).

Acesta este o organizaie nonprofit dedicat educrii publicului despre vegetarianism ca stil de viacarepreuietesntateanoastr,animaleleimediulnconjurtor.Deasemenea,dorims venim n ajutorul vegetarienilor cu multe resurse folositoare: brouri, articole, reete, tiri, dar i alteresursepentrupromovareavegetarianismului. Unaltaspectfoarteimportantpentrunoiesteconstruireauneicomunitivegetarieneputernice, iarprimulpasafostdezvoltareauneiwebsite.ActivitateaSVRestesusinutnumaidevoluntari, deaceeadacmprtetiidealurilenoastreteinvitmsnitealturi.Oriceajutorestebinevenit!

Urmatoarelecantitatidealimentepotfiproduse folosindaceeasisuprafatadeteren:6

Morcovi Mere Cirese 1000kg Carnedevita 50kg

6000kg 4000kg

SocietateaVegetarienilordinRomania(SVR),Adresa:OP7CP135,Bucuresti, Tel.:+40749273371,Website:www.svr.ro,Email:info@svr.ro

SocietateaVegetarienilordinRomania(SVR)www.svr.ro SocietateaVegetarienilordinRomania(SVR)www.svr.ro

EcologiesiConsumdecarne

EcologiesiConsumdecarne
Holzer privind emisiile de azotat si amoniac legate demoarteatreptataapadurilor,1993. 20. Declaratia comuna a 27 de membrii ai Comitetului de ancheta in care sunt reprezentate toate partidele de la conducere si la care participa 14oamenidestiinta. 21. Particulele de praf provoaca boli, BUWAL, 2005,www.buwalshop.ch 22. Pentru a produce carne de porc pentru populatia Elvetiei, sunt necesare 890.000 de tone 3 furajesi2,5milioanem balegarlichidsuntproduse (calculate de Konsum und Umwelt", WWF Switzerland,revsitaNr.1/94). 23.CARNEANuecevapersonal! 24. Potrivit programului TV Carnea mananca oamenii de pe canalul WDR (televiziunea Vest germana)din17/12/1987. 25. Cross, Russell H., Byers, Floyd M., u.a.: Probleme actuale in productia alimentara: o perspectivaasupracarniidevitadreptcomponenta aldieteiamericanilor,April1990,pag.5.26. 26.AlanB.DurningsiHollyB.Brough. 27.JeremyRifkinBeyondBeef:TheRiseandFallof theCattleCulture,CampusVerlag,pag.12,1992. 28.J.RifkinsiAlanB.DurningsiHollyB.Brough. 29.AlanB.DurningsiHollyB.Brough. 30. 90% din viteii elvetieni primesc antibiotice, VegiInfo2004/2,pag.4. 31.Oprirealactieiprinantibiotice 32. Germania: antibioticele pentru cresterea animalelorgasiteinplantesialimentepentruprima data,25.5.2005,EVANA. 33. Rosamund Naylor.: Efectul culturii acvatice asupra proviziilor globale de peste, Nature, 29. Iunie2000,pag.10171024. 34.ZiarulWorldwatch171,pag.25. 35. John Robbins: Revolutia alimentara, Nietsch Verlag,ISBN3934647502,pag.314. 36. Suferinta cauzata de tsunami: doar un capriciu al naturii?), VegiInfo 2005/1, pag. 20, and EVANA: Suferinta cauzata de tsunami: a fost intradevar doarvinanaturii?. 37. Chiar daca unele schimbari sunt evidente (din motivedesanatate),productiaglobaladecarnenu esteinscadere.Surplusulcrescandalproducatorilor de carne este in schimb exportat pentru preturi ridicoldescazuteintariincursdedezvoltareunde duc la un consum de carne ridicat. In acelasi timp, pietelelocalesuntdevastatedecatreaceastacarne ieftina. 38.AlanB.DurningsiHollyB.Brough. 39.AlanB.DurningsiHollyB.Brough.

Productiamondialadecarneeste incontinuacrestere
Productiamondialadecarne: 1990: 170mil.tone 1994: 194mil.tone 1997: 210mil.tone 1999: 217mil.tone 2003: 253mil.tone 2004: 258mil.tone Desi consumul de carne din tarile industrializate a scazut in ultimii ani, consumul global a continuat sa creasca. Productia de carne este astazidublafatadeceadin1970.1In 2004aufostproduse258milioanede tone de carne, 600.000 numai in Elvetia.2 Consecintele ecologice sunt enormesidinpacate,nuaufostluate seriosinconsiderarepanaacum.

Notedesubsol
1. Ziarul Worldwatch 171: Danielle Nierenberg: Gustari mai placute regandind industria globala decarne,2005,ISBN1878071777,pag.9. 2. Cooperativa Elvetiana pentru Sacrificarea AnimalelorsiAprovizionareacuCarne. 3.ZiarulWorldwatch171,pag.7. 4. CARNEA Acum, nu e ceva personal!, din Revista WorldWatch Iulie/August 2004, www.worldwatch.org 5.ibid. 6.FundatiaSalvatiPamantul. 7.CARNEANuecevapersonal! 8. Institutul International al Apei din Stockholm (SIWI): Apa mai multa hrana la fiecare picatura; Spre o productie alimentara si modele de consum sustenabile intro lume rapid schimbatoare, 2004. www.siwi.org. 9. Rockstrm, J.: Apa pentru hrana si natura in tropicele secetoase: deplasarea vaporilor in agricultura bazata pe ploaie. Rapoarte filozofice: Stiinte biologice, 29 Decembrie 2003, vol. 358, ed. 1440,pp.19972009(13)RoyalSociety. 10.Rockstrm,J.,Gordon,L.,Folke,C.,Falkenmark, M., and Engwall, M.: Legaturi intre circulatia vaporilor de apa, productia alimentara si serviciile ecosistemelorterestre1999,ConservationEcology 3(2):5. 11. Spiegel online: Grundwasserspiegel sinken dramatisch,26.8.2004. 12. Cooperativa Elvetiana pentru Sacrificarea AnimalelorsiAprovizionareacuCarne. 13.FundatiaSalvatiPamantul. 14. Ziarul Worldwatch Zeitbombe Viehwirtschaft (Aprovizionarea: cresterea animalelor si mediul inconjurator)deAlanB.Durning,pag.36. 15.AlanB.DurningsiHollyB.Brough. 16. H. Mohr apartine Academiei Germane a Naturistilor si Academiei de Stiinta din Heidelberg, unde aceasta a condus echipa de cercetare asupra asimilarii nitratului din 1996. H. Mohr detine un doctorat onorific acordat de Universitatea din StrasbourgsiLimburg. 17.Amoniul(NH4+)seformeazainaerdinamoniac (NH3). 18. Hans Mohr in Spektrum der Wissenschaft, ianurie 1994, pagina 50 si Mitteilungen zur LuftreinhalteVerordnung LRV NR. 13 (informari privind regulile mentinerii aerului curat) ale Ministerului Mediului, Padurilor si Zonelor Rurale (BUWAL),2002. 19.Studiuasupratehnicilordeprotejareamediului la TU Munchen: contributia dipl. ing. Matthias

Combinatele zootehnice par la prima vedere sa consume putin spatiu, dar de fapt, suprafete enorme de teren sunt necesarepentrucultivareafurajelor.

Utilizareapamantului
Pe aceeasi suprafata de pamant necesaraproduceriiunui kilogramde carne ar putea fi recoltate in aceeasi perioada de timp 200 kg de rosii sau 160 kg de cartofi. In Elvetia, aproximativ 67% din terenul agricol este folosit pentru a hrani animalele de ferma. Acest procent corespunde cu mediamondiala.3InSUA,230.000 km2 de teren agricol sunt folositi pentru producerea de fan pentru consumanimalsidoarpeosuprafata de 16.000 km2 (=7%) se cultiva vegetale pentru consum uman.4 Suprafetele imense necesare pentru productia de carne dauneaza si padurilor tropicale: 40% din totalul padurilor tropicale din America Centrala au fost defrisate sau arse in ultimii 40 de ani pentru a face loc 2

pasunilor pentru animale si cultivarii furajelor.5 1.5milioanedetonedecarneaufost importateinUEin2004.Maimultde o treime din aceasta provenea din Brazilia. Consumuldeapa Sa afirmat ca in viitor, razboaiele nu vormaiaveacascoppetrolul,ciapa. Ogospodariearenevoieinmediede 25 litri de apa de baut si 100500 litripentrurestulnecesitatilor(igiena, spalatulrufeloretc.),cantitateinfima Suprafatanecesaraproducerii unuikg(incluzandhrana): Carnedevita.....................323m2
(dinfurajeconcentrate)

Carnedevita.....................269m2
(dinpascut)

Peste..................................207m2 Porc.....................................55m2 Pui.......................................53m2 Oua......................................44m2 Orez.....................................17m2 Paste....................................17m2 Paine....................................16m2 Legume/cartofi....................6m2

Sursa:WWFElvetia

www.euroveg.euEuropeanVegetarianUnion(EVU)

SocietateaVegetarienilordinRomania(SVR)www.svr.ro

11

EcologiesiConsumdecarne de crabi de unde se exporta in tot restullumii.35 Din cauza pescuitului excesiv, a fost nevoie ca tehnicile de pescuit sa devina mult mai radicale. Pentru a prindesiultimiicativapestiuneorise foloseste dinamita. Acesta metoda nesabuita, ca si marile plase de pescuit tarate pe fundul marii, distrugerecifuriledecorali.Impreuna cu multe alte consecinte ecologice, pierderea recifurilor de corali reduce efectuldeincetinirepecareacestiail au in mod normal asupra valurilor uriase.36 ajunge capital privat in timp ce costurile sunt in continuare pasate publicului, deci contribuabilului. Conform estimarilor renumitului Institut Worldwatch din Washington, pretul carnii ar trebui dublat sau triplat daca sar lua in cosiderare totalitatea costurilor ecologice, incluzand arderea combustibililor fosili,scadereaniveluluiapeifreatice, poluarea chimica a solului si emisia de gaze precum amoniac si metan,38 nementionand costurile rezultate in cadrulsistemuluidesanatatepublic.

in comparatie cu 20005000 litri necesarizilnicproductieidealimente pentruofamilie. O persoana ar putea face dus zilnic un an de zile cu aceeasi cantitate de apa necesara produceiiunuisingurkgdecarne.7 Inluptaimpotrivafoameteimondiale, accentulestepuspeapovizionareacu hrana, in timp ce apa, esentiala productiei alimentare, este ignorata. Inconsecinta,oconferintaexclusivpe temaaprovizionariioamenilorcuapa a avut loc in Stockholm in 2004.8 Concluziifoarteinteresanteauiesitla iveala: dieta unei familii influenteaza foarte mult cantitatatea de apa necesara producerii hranei, aceasta variind intre 2000 si 5000 de litri. La nivel mondial, aproximativ 1200 m3 de apa sunt necesari pe persoana intrun an pentru productia de alimente. In cele mai sarace regiuni ale lumii, unde oamenii cu greu isi permit produse de origine animala, cantitatea de apa necesara este de 600m3.Pedealta parte, regiunilein care se consuma cel mai mult carne (SUAsiUE)necesitaaproximativ1800 m3anualdepersoana. O comparatie directa arata si mai bineimpactulconsumuluidecarne:o Necesarul de apa pentru diverse alimente: Carnedevita min.15m3/kg
(dinfurajeconcentrate)

EcologiesiConsumdecarne

Onebuniesubventionatadestat
Desimajoriateacosturilorsuntpasate publicului (i.e. contribuabilii), asta nu e suficient pentru a mentine productia de carne profitabila. Imaginea acestei industrii este distorsionata de uriase finantari pentru a asigura ca productia de carne este atractiva companiilor. Cresterea animalelor este ajutata financiarpeplaninternationalinmod regulat si astfel mentinuta in viata. Intre anii 1963 si 1985, Banca Mondiala a pompat 1.5 miliarde de dolari in cresterea animalelor de carne doar in America Latina, majoritatea mergand catre ferme carecresteaubovine.39

Economia
Cum e posibil ca la nivel mondial consumul de carne sa fie inca in crestere,inciudamarilordezavantaje ale unei societati consumatoare de carne?37 Dincolo de diverse motivatii psihologice si sociale, majoritatea cauzate de promovare (e.g. afirmatia cainurmaconsumuluidecarneobtii energie), exista un aspect care nu trebuiesubestimat:banii. La prima vedere aceasta pare a fi o contradictie, in conditii normale o ramura a economiei avand ca destinatie distrugerea rezervelor de hranasiaresurselorarficolapsatde mult.Costurilecreatelanivelmondial de catre productia actuala de carne nu mai sunt in concordanta cu presupuselesalebeneficii.

Cele mai sarace segmente ale populatiei sufera in mod deosebit din cauza consumului enorm de apa necesar productieidecarne.

Costurilesuntpreluatede contribuabili
Un motiv pentru care industria carnii inca exista este pentru ca profitul 10
Aceasta brosura este o traducere dupa un articol realizatdeUniuneaElvetianapentruVegetarianism.

http://www.vegetarismus.ch/info/eoeko.htm

Carnedemiel 10m3/kg Carnedegaina 6m3/kg Grane 0,43m3/kg Uleidepalmier 2m3/kg

dieta constand in proportie de 80% dinvegetalesi20%dincarne(intarile industrializate proportia de carne este de 3035%)9 necesita 1300 m3 deapapean,intimpceodietastrict vegetariana foloseste jumatate din aceastacantitate.10 Consumul sporit de produse animale a dus la cresterea cantitatii de apa necesare in agricultura. Apa este pompata de la adancimi de peste 1000 m in anumite regiuni ale Indiei. Cu o generatie in urma, puturile sapate de mana omului erau suficiente pentru irigatii. Astazi, 95% din aceste puturi au secat.11 Aceasta situatieesteintalnitasiinaltetaridin Asia. 3

www.euroveg.euEuropeanVegetarianUnion(EVU)

SocietateaVegetarienilordinRomania(SVR)www.svr.ro

EcologiesiConsumdecarne

termenlungsuntimposibildeprezis.

EcologiesiConsumdecarne kilogramedepestesalbaticsuntluate din mare ca hrana.33 Acelasi lucru se aplicasialtorvietatimaritimecumar ficrabi,crevetietc. Pe langa aceasta risipa, populatia de pesti din mare sufera si de pe urma faptului ca o treime din capturile mondialedepesteinurmaprelucrarii ajung ingrasamant si doua treimi ajung in troacele animalelor sacrificatepentrucarne.34 In ultimii ani, cantitatile de creveti consumate in Europa au crescut considerabil. Asta a condus la creare de mari ferme pe plajele Asiei unde odata erau paduri de mangrove. Padurile de mangrove au un rol ecologic important prin faptul ca actioneaza ca un tampon impotriva valurilor care inunda. In anul 2004 tsunamiul din Asia a fost atat de devastator partial din cauza ca majoritatea padurilor de mangrove au fost defrisate pentru a face loc fermelorpiscicole. De exemplu, mai demult erau peste 500.000 hectare de paduri de mangrove in Filipine. In prezent mai sunt doar 36.000 hectare. Restul (in jurde93%)aufostinlocuitedeferme

Risipadehrana
716 kg de grane sau de boabe de soia sunt necesare pentru a produce 1 kg de carne. Se poate afirma ca aceasta este una din cele mai eficiente metode de a irosi alimentele. Extensia artificiala a lantului trofic cauzata de transformarea cerealelor in carne provoaca o pierdere imensa de nutrienti, dintre care 90% proteine, 99% carbohidrati si 100% fibre. In plus, numai o mica parte din corpul unuianimalsacrificatestecarne:35% din greutatea unei vaci sau 39% din ceaaunuivitel(excluzandoasele).12 Cu toate acestea, in Elvetia, 57% din totalul productiei de cereale constituia in 1990 hrana pentru animale. In SUA, 8 miliarde de animale sacrificate consuma 80% din recolta totala de cereale. 90% din productiamondialadesoiareprezinta furaje.13 In total, aproximativ jumatate din productia mondiala de grane este intrebuintata ca hrana pentru animale, pentru obtinerea de carne. Dacaamericaniiarmancacu10%mai putina carne, cantitatea de cereale economisita ar putea salva de la foamete aproximativ un miliard de oameni. Numai in Elvetia, 1.700.000 de tone de nutreturi (preponderent cereale)suntfolositepentruhranirea animalelor. Elvetia siar putea permite aceasta risipa; totusi, cifrele nudiferamultniciintarileincursde dezvoltare.Unraportdin1981alFAO atentiona ca 75% din importurile de grane din tarile din Lumea a Treia erau folosite ca furaje. Cultivarea 4

Ocaledescapareprinhranadin mare?
Zilele in care barcile mici mergeau la pescuit pe mare sunt de mult apuse. In prezent pescuitul se face cu plase kilometrice. Cum numarul pestilor scade pe zi ce trece din cauza pescuitului intensiv, in ultimii ani atentia sa intors catre fermele piscicole. Aceleasi probleme ecologice au aparut si aici ca si in cazul celorlaltor specii mentionate anterior. Unexemplu:ovarietatedechimicale, incluzand antibiotice, pesticide si fungicide sunt folosite in fermele in care se cresc somoni. In plus, acestia trebuie vaccinati impotriva bolilor pentru a putea face fata vietuirii alaturi de o gramada de alti pesti. Cum antibioticele si alte medicamente/chimicale sunt turnate direct in apa impreuna cu hrana pentru pesti, raspandirea lor in ecosistemeinevitabila. Somonul salbatic in mod normal calatorestemiidekilometripedurata vietii lor. Viata in custi intro ferma piscicola este atat de nenaturala pentru ei incat carnea lor nu mai devineroza(asacumconsumatoriise asteapta sa fie). Pentru a rezolva aceasta, pestii de obicei sunt hraniti cu hrana ce contine coloranti artificiali. Bolile pestilor de ferma se transmit fratilor lor salbatici, astfel decimand populatia de somon salbatic. Hrana pentru pestii din fermele piscicole provine din mare. Pentru fiecare kilogram de peste crescut, 2

Animalele sacrificate sunt hranite cu cantitatidinceincemaimaridecereale sileguminoase.

domestica a hranei concureaza cu productia mondiala de furaje: in Egipt, in ultimii 25 de ani, cultivarea porumbului ca furaj a constituit o prioritate in zone in care se cultivau inainte alimentele de baza precum grau,orezsaumei.Proportiadeteren cultivat cu cereale pentru nutreturi a crescutastfeldela10%la36%.14 Unefectsimilarseintalnestesiinalte tari unde consumul de carne a crescut.In1950,170kgdecerealepe persoanaerauocantitateconsiderata rezonabila pentru a hrani populatia Taiwanului. In ciuda cresterii recoltelor, Taiwanul nu face fata cereriidecatcuajutorulimporturilor. Intimpcein1950aceastataraeraun mare exportator, in 1990 a fost nevoitasaimporte74%dincantitatea necesara, in special sub forma de furaje.15

Nici in oceane, animalele nu sunt in siguranta din cauza consecintelor cunsumuluidecarnealoamenilor.

www.euroveg.euEuropeanVegetarianUnion(EVU)

SocietateaVegetarienilordinRomania(SVR)www.svr.ro

EcologiesiConsumdecarne

afirma ca fusesera gasite pentru prima oara antibiotice in cereale.32 Excrementele animalelor tratate cu antibiotice sunt folosite ca ingrasamant pentru terenurile agricole si astfel ele patrund in ecosistem. Desi valorile erau sub limita permisa pentru alimentele destinate consumului uman, absorbtia constanta a unor mici cantitati de antbiotice dezvolta rezistenta bacteriilor la antibiotice care in mod normal lear omori. In timp, aceste antibiotice isi pierd eficienta. Rezultatul il constituie fabricarea unor medicamente si mai puternice, ceea ce produce un dezechilibrusimaimare. Toate medicamentele si hormonii care sunt administrati animalelor (folosite frecvent in SUA pentru a mari productia de carne si lapte) ajunginfinalinecosistemprincarne, oua, lapte sau excremente. Consecintele acestui proces pe Cifre similare se aplica si Uniunii Sovietice:cosumuldecarnesatriplat fata de 1950, in timp ce cererea de furajeacrescutdepatruori.In1990, vitele din fosta Uniune Sovietica consumau de trei ori mai multe cereale decat oamenii. Aceste date sunt reflectate de importurile de grane folosite ca furaje, cresterea mergand de la aproape 0 in 1970 panala25demilioanedetonepean in 1990. Prin aceasta, Uniunea Sovietica devenea al doilea mare importatordefurajedinlume.

EcologiesiConsumdecarne din agricultura. [] Problema principala continua sa o reprezinte inlaturarea cantitatilor crescande de balegar lichid si de excremente umane. La ora actuala, materiile fecale umane sunt inlaturate prin statii de epurare ; materiile fecale animale insa sunt turnate sau stropite pe campuri. Ca urmare a acestui fapt, 85% din azotul (N) sub forma de amoniac(NH3),incaconsideratcacel mai important factor in distrugerea padurilor, este emanat de catre fermele animale19. Azotul, care este de fapt un element nutritiv esential pentru pasuni, paduri si viata acvatica, poate duce la suprafertilizare daca se gaseste in excess. Acest lucru insa a fost descoperitpreatarziu,dinpacate.La inceput,padurileaucrescutmairapid candaexistatoconcentratieridicata deazot,primelesemnealedistrugerii lor aparand doar cand solul devenise dejasuprasaturatcuazot. In 1992, comitetul de cercetare asupra conservarii atmosferei pamantuluiaparlamentuluigermana ajuns la aceleasi concluzii. In ceea ce privesteamoniacul(NH3),comitetula publicat urmatorul text in Schimbarile climaterice ameninta dezvoltarea nationala: 90% din emisiile de amoniac provin din agricultura, dintre care 80% din cresterea de animale atat in Germania de Vest si Europa de Vest catsilanivelglobal.528.000detone de amoniac sunt emanate anual in GermaniadeVest.Amoniaculprovine dinzonagrajdurilor,dinpasunisiprin depozitarea si prin stropirea cu 5

Antibioticesihormoni
Un aspect al problemei a fost totusi neglijatpanaacumindiscutiaprivind consecintele ecologice ale productiei de carne. Cresterea unor specii pentruunrandamentmaibun,hrana anormala care le este administrata si conditiile nenaturale in care sunt tinute au ca efect cresterea imbolnavirilorinrandulanimalelor.In multe tari este interzisa in prezent administrarea preventiva a antibioticelor animalelor sanatoase. Aceasta interdictie este necesara, in conditiile in care antibioticele (precum si alti hormoni) au fost folosite gresit de fermieri ca stimulente de crestere. Cu toate acestea, administrarea antibioticelor animalelorbolnaveesteincapermisa. Tratamentul curent al animalelor de ferma inseamna ca aproape fiecare animalprimesteantibiotice. Desi administrarea preventiva a antibioticelor animalelor sanatoase a fost interzisa in Elvetia din 1999, un studiu efectuat in 2004 arata ca 90% din viteii din Elvetia fusesera tratati cu antibiotice.30 Administrarea antibioticelor vacilor de lapte este deci un procedeu frecvent, deoarece vacile de lapte pot face usor infectii ale ugerului din cauza aparatelor de muls.31 Pentrumulttimpafostlimitatnivelul reziduurilor de antibiotice in produsele de origine animala destinateconsumului.Inaprilie2005, un studiu publicat de Ministerul Protectiei Consumatorului din NordrheinWestphalen, Germania, 8

Distrugereapadurilor cubalegarlichid
Cercetarilestiintificeidentificainmod cert cresterea animalelor in masa ca fiind una dintre cauzele majore ale distrugeriipadurilor.Biologuldr.Hans Mohr16 explica in Spektrum der Wissenschaft, din ianuarie 1994: Informatii esentiale acumulate timp de zece ani de cercetare asupra distrugerii forestiere arata necesitatea reducerii cantitatii de azot, si in special cea de amoniac17, emanat in atmosfera in primul rand

Solicitarea intensiva a ugerului unei vaci de lapte necesita de cele mai multe ori tratament medicamentos pentru prevenirea infectiilor. Medicamentele administrate ajung apoi direct in ecosistem.

Mirosul de balegar din grajduri irita multa lume. Consecintele ecologice insa suntmultmaigrave.

www.euroveg.euEuropeanVegetarianUnion(EVU)

SocietateaVegetarienilordinRomania(SVR)www.svr.ro

EcologiesiConsumdecarne InSUA,poluareacauzatafermelor deanimaleestede130deorimai maredecatpoluareadatorata oamenilor.23 gospodariile animale sunt rareori mentionate in lupta impotriva prafului fin. Reactia presedintelui elvetiansiceaaministruluidemediu, Moritz Leuenberger, la o conferinta de presa tinuta pe 2 februarie 2006 pe tema pulberilor de suspensie, demonstreaza cat de dificil le este politicienilor sa abordeze aceasta problema. Intrebati despre contributia fermelor de animale la problema prafului fin, cel din urma a afirmat numai: este un subiect penibil.

cauzata de cresterea de animale in masa. Azotatul rezultat din agricultura a patruns deja atat de adancinapafreticaincatunelemarci de apa minerala nu mai corespund valorilor directivelor pentru apa de consum.24 In SUA, agricultura contribuie mai mult la poluarea apei decat toate orasele americane si toateramurileindustriale.25

EcologiesiConsumdecarne Pasunilepentruvitedejaocupao treimedinsuprafatapamantului planeteinoastre.29

InstitutulWorldwatch

ingrasamant biologic. [] Emisiile de azotsideamoniacarputeafireduse prin limitarea numarului de animale, prin schimbarea alimentatiei animalelorsiprinlimitareafolosiriide balegar lichid [] Acest lucru este de dorit nu doar din consideratii ecologice ci si din consideratii economice.20

Supraacidifiereasolului
Amoniaculsioxiduldeazotcontribuie de asemenea substantial la supra acidifiereasolului.Acestaproblemaa aatinsasemeneaproportiiinOlanda Pana in 1989, incat un departament ministerial a sesizat problema. In rezultatele Institutului Olandez pentruSanatatesiProtectiaMediului seafirma:26 Nitratul din balegarul lichid eliberat in atmosfera sub forma de amoniac este o otrava pentru mediul inconjurator care cauzeaza asa numita ploie acida si alte depuneri continand acizi. In Olanda, majoritatea precipitatiilor provin de la amoniacul din grajdurile vacilor ele cauzeaza mai multe pagube tarii decattoateautomobilelesiuzinelela unloc.

Poluareaaeruluicauzatade crestereaanimalelor
Amoniacul din materiile fecale animale nu reprezinta doar un rol crucial in ploaia acida. Aerosoluri secundare se formeaza in atmosfera prinintermediulamoniacului,ceeace puneinpericolsanatateaumanasub formadepulberiinsuspensie(PM10) sau sub forma de praf fin. Directorul Ministerului Mediului, padurilor si agriculturii din Elvetia, Philippe Roche,consideraca3.700deoameni moranualinElvetiadincauzaacestui praf fin. Domnia sa estimeaza costurile aditionale de sanatate a se situa in jurul a 4,2 milioane de franci elevetieni pe an.21 In ciuda contributiei lor semnificative, Aproximativ90%dinemanatiile deamoniacdinagriculturaprovin dinbalegarsibalegarlichid.18 6

Poluareaapei
Amoniacul nu are doar consecinte devastatoarepetntrupadurisiaer,ci si pentru apa. Suprafertilizarea cauzeaza cresterea puternica a dezvoltarii nenaturala a algelor care la randul lor extrag oxigenul din apa. Fermele de animale, care astazi au nevoiedemultmaiputinterendecat inainte, produc a cantitate atat de mare balegar lichid incat aceasta ameninta serios apa freatica.22 890.000tonedehranasuntnecesare pentru a produce carne de porc pentru populatia Elvetiei si 2,5 milioane m3 de balegar lichid sunt create prin acest proces. Spre exemplu, lacurile elvetiene Sempach and Baldegg deja au nevoie de respiratieartificialacuajutorulunui pompe gigantice de oxigen. Peste 50%dinpoluareaapeiinEuropaeste

Efectuldesera
Pana acum, traficul si industria au fost aproape exclusiv considerate Din1970,maimultde20milioane dehectare(1hectar=2,47acri) depaduritropicaleaufosttrans formateinpasunipentruvite.
InstitutulWorldwatch

responsabile pentru efectul de sera. Si in acest caz, influenta cresterii animalelor asupra acestui fenomen a fost neglijata pentru multa vreme. Directorul Institutului Wuppertal pentruClima,MediusiEnergie,Ernst Ulrich von Weizscker afirma: Contributia cresterii animalelor la efectul de sera este asemanatoare traficului, daca luam in considerare defrisarile pentru pasunat si cultivarea furajelor. [...] Si transformareasavanelorindeserturi, eroziunea zonelor montane, necesitatea excesiva de apa pentru vite si cererea enorma de energie pentru cresterea animalelor constituie argumente in plus ca noi continuam sa distrugem mediul cu fiecare kilogram de carne pe care il consumam.27 Efectul de sera este cauzat printre altele de 3 gaze: metan, dioxid de carbon si oxid de azot. Aceste trei gazeprovinintromaremasuradela cresterea animalelor. Cele 1,3 miliarde de vite din intreaga lume (si consumatorii acestora) sunt responsabili pentru 12% din emisiile anuale de metan. Cresterea animalelor genereaza 115 milioane de tone (115.000.000.000 kg) de gaz metan pe an. Situatia devine si mai ingrijoratoaredacaneimaginamcao molecula de metan contibuie de 25 de ori mai mult la efectul de sera decat o molecula de dioxid de carbon.28 7

www.euroveg.euEuropeanVegetarianUnion(EVU)

SocietateaVegetarienilordinRomania(SVR)www.svr.ro