LUCRARE LA ECONOMIA TURISMULUI

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI BRASOV

Nume : Nedelcu Narcisa Stefania Facultate : Comert Grupa : 371 An : II , ID Profesor : Minciu Rodica

Cuprins 1. Localizarea si caracterizarea zonei................................3 2. Prezentarea potentialului turistic al judetului..............4 3. Analiza infrastructurii generale si specifice.................... 4. Analiza circulatiei turistice............................................. 5. Propuneri de valorificare a potentialului turistic din judetul Brasov.................................................................... 6.Bibliografie...................................................................

1. Localizarea si caracterizarea zonei

Situat n partea central a rii , pe cursul mijlociu al rului Olt, n interiorul arcului Carpatic i deinnd 2,3% din suprafaa rii (5351 km2), judeul Braov se nvecineaz cu opt judee. La est se mrginete cu judeul Covasna, n sud-est cu judetul Buzau, n sud cu judeele Prahova, Dmbovia i Arge, la vest cu judeul Sibiu, iar n nord cu judeele Mure i Harghita. Relieful judeului este accidentat i crete n altitudine de la nord spre sud. La nord se afl Depresiunea Fgraului i Depresiunea Braov, desprite de ctre culmile scunde ale Munilor Perani, iar la nord-vest se ntinde o parte din Podiul Trnavelor. Spre sud se nal versantul nordic al Fgraului, care depete n unele locuri 2000m altitudine, Munii Bucegi, Piatra Craiului, Postvaru, Piatra Mare, Munii Ciuca i o parte din Munii ntorsura Buzului. In anul 2009 , peste 43% din numrul total de ntreprinderi active din judeul Braov au avut ca activitate principal serviciile. Cel mai mare numr mediu de salariai s-a nregistrat n industrie (33,9%) . In jude sunt concentrate 29,7% din unitile locale active ale regiunii Centru. Acestea au realizat 30,7% din cifra de afaceri a regiunii n anul 2009. Intreprinderile din industrie au deinut cea mai mare pondere n ceea ce privete numrul de salariai (33,9%), urmate de cele din servicii (31,5%). Judeul Braov deine primul loc n cadrul Regiunii Centru din punct de vedere al cifrei de afaceri totale (30,7%), urmat de judeul Mure (22,1%), Sibiu (21,8%),Alba (10,7%), Harghita (8,7%) i Covasna (6,0%) (anul 2009). n acelasi an, n cadrul Regiunii Centru, judeul ocup locul 1 dup numrul mediu de salariai cu o pondere 29,1%, urmat de Sibiu cu 20,4%, Mure 20,0%, etc. In judetul Brasov ,in luna ianuarie a anului 2009 , rata somajului a fost sub procentul inregistrat la nivel national(4,9%) si anume de 4,8 %. In Brasov exista o retea vasta de transport, calatorii putand opta pentru autobuz, troleibuz sau taxi.In oras se poate ajunge cu trenul (exista numeroase tronsoane catre diferite orase din tara si din Europa ) sau cu masina (drumuri nationale-DN1, drumul european E60 , sosele internationale-E574 , ) . In 2004 au inceput lucrarile la Autostrada

Transilvania, pe ruta Bucuresti - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfurat n estul Uniunii Europene. De asemenea ,in 2012 va fi finalizat, la Ghimbav, un aeroport international care va deservi Brasovul. In situatii de urgenta se foloseste o pista pentru avionete existenta deja acolo.

Harta judetului Brasov

2. Prezentarea potentialului turistic al judetului

Potentialul turistic al unui teritoriu poate fi definit ,la modul general , prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atractii turistice si care se preteaza unei amenajari pentru vizitare si primirea calatorilor. Potentialul turistic se imparte in doua categorii principale : natural si antropic. Potentialul turistic natural cuprinde ansamblul conditiilor pe care le ofera cadrul natural ,prin componentele sale relief ,clima ,hidrografie , vegetatie ,fauna ,monumente naturale ,rezervatii- ,pentru petrecerea vacantei si respectiv atragerea unor fluxuri turistice .Fiecare dintre componentele mentionate isi exercita influenta asupra activitatii

turistice printr-o serie de aspecte specifice ,determinand ,la randul lor ,forme particulare de manifestare a turismului. Cea de-a doua mare categorie ,potentialul turistic antropic reuneste creatiile omului de-a lungul timpului ,concretizate in elemente de cultura ,istorie, arta si civilizatie ,tehnicoeconomice si socio-demografice care,prin caracteristicile lor atrag fluxurile de turisti. Relieful judeului este accidentat i crete n altitudine de la nord spre sud. La nord se afl Depresiunea Fgraului i Depresiunea Braov, desprite de ctre culmile scunde ale Munilor Perani, iar la nord-vest se ntinde o parte din Podiul Trnavelor. Spre sud se nal versantul nordic al Fgraului, care depete n unele locuri 2000m altitudine, Munii Bucegi, Piatra Craiului, Postvaru, Piatra Mare, Munii Ciuca i o parte din Munii ntorsura Buzului. Cel mai important ru este Oltul, care strbate judeul pe o distan de 210 km. Pe parcurs primete: Baraoltul, Vrghiul, Aita, Homorodul Vechi, Valea Mare, Rul Negru, Timiul, Brsa, Ghimbelul, inca, Smbta, Vulcnia, Sebeul, Berivoiul, Breaza, Vitea i Rodbavul. n categoria apelor stttoare se nscriu lacurile glaciare din Munii Fgra (Urlea, Podragul) i cele antropice pentru alimentarea cu ap potabil a localitilor. Clima judeului este temperat-continental, mai precis caracterizat de nota de tranziie ntre clima temperat de tip oceanic i cea temperat de tip continental; mai umed i rcoroas n zonele montane, cu precipitaii relativ reduse i temperaturi uor sczute n zonele mai joase. Pe vrful Omul se nregistreaz cea mai joas temperatur medie anual (-2,6 oC) i cea mai ridicat medie de precipitaii anuale din ar (1.346 mm). Temperatura medie anual n jude este de 8 oC. Temperatura minim absolut pe ar a fost nregistrat la 25 ianuarie 1942 n localitatea Bod (-38,5 oC). Vnturile nu prea strbat depresiunile, dar pe culmile munilor ajung chiar i la 25-30 m/s. Vnturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord i nord-est concur la pstrarea timpului frumos. Fauna este foarte variat, graie multitudinii biotipurilor ntlnite din v. Oltului pna pe crestele muntoase. Dac n mlatinile eutrofe ale Tarii Brsei se ntlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tmpa sau Dealul Cetatii sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte i de es sunt populate de specii diferite de peti (pstravi, lipan, mreana, etc.) iar n sistemele cu

exces de umezeala, ca si n paduri, abund specii de amfibieni, reptile, psri (orecarul comun, orecarul ncaltat, barza alb, barza neagr, vnturei, herei, potrnichi, acvile, cocoul de munte, prundriul de piatr) i mamifere (capra neagr, ursul, cpriorul, mistreul, rsul, etc). Muntele Tmpa este declarat rezervaie natural (203,4 ha) care protejeaz cteva specii de plante rare i endemice. Spre exemplu, pe versantul sudic exist mici suprafae cu vegetaie de step. Exista de asemenea ,numeroase monumente ale naturii : Rezervaia Natural Tmpa (singura din lume aflat in centrul unui ora) , Munii Fgra , Tigile din Munii Ciuca , Parcul Naional Piatra Craiului , Poiana Narciselor de la Dumbrava Vadului, (rezervaie natural) , Petera Comna , Mlatina Hrmanului , Petera Brlogul Ursului , Petera Valea Cetii , Petera Liliecilor de la Petera, comuna Moieciu , Cheile Zrnetilor ,Cheile Gradistei , Vulcanii noroioi de la Bile Homorod , Muntele Postvaru ,Cascada Tamina i Canionul apte Scri din Masivul Piatra Mare , Cheile Dopca , Turbria de la Mndra, (Rezervaie natural) ,etc. Printe elementele antropice , gasim vestigii istorice si monumente de arta si cultura importante : Bastionul Tesatorilor ,Poarta Ecaterina , Strada Sforii ,Canalul si Bastionul Graft ,Turnul Lemnarului ,Poarta Schei ,Turnul Alb,Turnul Negru ,Cetatea Brasov ,Cetatea Fagaras (Mihai Viteazu a locuit aici ), Cetatea Feldioara , castrul roman de la Cumidava (Rasnov), Cetatea Cohal (Rupea), cetatea de la Breaza, cetatea de la Codlea, Casa Sfatului ( turnul de 58 m inaltime al cladirii domina centrul orasului), Biserica Neagra(numele provine de la zidurile sale innegrite in urma marelui incendiu din 1689) ,Biserica Bartolomeu (cel mai vechi monument architectural din Brasov) ,Biserica Sf.Nicolae, Biserica Sf.Nicolae din Fagaras (ridicata de Constantin Brancoveanu), Manastirea Sambata de Sus (ctitoria lui Constantin Brancoveanu),etc. De asemenea ,cunoscut in intreaga lume este si castelul Bran - construit in 1377 1382 pe o stanca de 60 m, avand rol militar si administrativ. Este sociat cu mitul contelui Dracula. Alte castele existente in judetul Brasov : Haller (Hoghiz, 1553), Racos (1625), Sambata de Sus (20 km de Fagaras, ridicat de Constantin Brancoveanu), Sambata de Jos (construit de baronul Bruckenthal in 1770).

Judetul Brasov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice si infloritoare judete din tara. Datorita pozitiei geografice privilegiate si a infrastructurii sale de astazi, el permite dezvoltarea multor activitati economice, culturale si sportive. Putine judete ale Romaniei au o imbinare atat de armonioasa a potentialului natural turistic cu valorile culturale si istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic. Datorita potentialului geografic turistii veniti in judetul Brasov pot practica activitati sportive atat vara cat si iarna. Astfel, doua statiuni turistice importante (Poiana Brasov, Predeal) ofera turistilor o gama larga de sporturi practicabile iarna sau vara. Dintre acestea putem mentiona ski-ul, snowboard-ul, inotul, tenis de camp, alpinism etc.Poiana Brasov, situata la poalele versantului de nord al Postavarului, detine cea mai densa si mai moderna dotare turistica montana din tara noastra: de la primul hotel modern construit (Hotelul Sporturilor) la noile hoteluri de doua ,trei ,patru si cinci stele, cu piscina, sali de spectacole si conferinte, debarcader, centru de echitatie, baze sportive si stana turistica. Doua linii de telecabina si una de telegondola asigura accesul turistilor - si iarna al schiorilor - spre culmile Postavarului, la care se adauga, sezonier, mai multe linii de teleschi. Masivul invecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Sapte Scari, Tamina si Pestera de Gheata, dispune numai de cabane periferice: Dambu Morii, Susai si Campingul Darste. Versantul nordic al Bucegilor prezinta cele mai atractive peisaje de pe teritoriul judetului Brasov: spectaculoasele vai glaciare: Gaura, Malaiesti, Tiganesti, Clincea, turnurile varfului Scara si Brana Caprelor. Singura cabana care sta la dispozitia turistilor este Diham, la care se adauga refugiile Scara, Malaiesti si cateva case de vanatoare. Intre Muntii Bucegi si Postavaru se afla platforma Predealului, cu orasul statiune turistica situat la altitudinea de 1038 m si numeroase hoteluri si pensiuni turistice, partiile de schi de la Clabucet si cabanele Trei Brazi, Poiana Secuilor, Clabucet si Garbova - in muntii din apropiere. Turistii interesati de cultura etnografie si folclor au suficiente motive de multumire vizitand centrele etnografice ale judetului Brasov. Astfel traditiile si obiceiurile multiseculare se pastreaza si in zilele noastre. In diferite puncte turistice descoperim muzee

etnografice. La Brasov poate fi vizitat Muzeul Etnografic, la Ungra exista Muzeul Satesc de Etnografie si Istorie. In acelasi context sunteti invitati la Centrul de Ceramica Romaneasca de la Tohanu Nou , iar in Comana, la Muzeul Satesc se face o prezentare a traditiilor si obiceiurile Tarii Fagarasului. Tot aici anual are loc un festival folcloric. Traditii, obiceiuri si folclor exista si in zona etno folclorica de la Rupea. Traditii populare intalnim si in Ghimbav (nunta la romani si carnavalurile sasesti) la Apata (impuscatul cocosului si Farsangul) si Feldioara (Dardaica). Traditii si obiceiuri brasovene: Borita, joc asemanator calusarilor in Tara Barsei practicat de ceangai, Junii Brasovului, dansuri ce au apartenenta timpurilor stravechi cum ar fi Brasoveanca, Sarbatoarea Florilor de la Bunesti, Ceata Feciorilor de la Maierus, Dansul Fetelor de la Crihalma, Balul Penasilor de la Harman, Sarbatoarea Socoverzilor de la Holbav si obiceiul intitulat Plugaru de la Vad (langa Sercaia). In mod cert, turistii ce indragesc etnografia si folclorul brasovean au la dispozitie diverse locuri ce prezinta traditii si obiceiuri multiseculare,cu folclor autentic ce poate fi ascultat in direct in cadrul festivalelor folclorice ce au loc anual in diferite centre culturale ale Tarilor Barsei si Fagarasului. Judetul Brasov dispune de foarte multe puncte de interes general ce nu au fost incluse in paginile de fata ele fiind insa recunoscute de turistii ce calatoresc in judet intr-un numar mare. De aceea si listele cu oferte cazare si campare a turistilor sunt numeroase si cuprind toate modalitatile: hoteluri, pensiuni, vile, cabane, case de vacanta, campinguri, hanuri si cazare la particulari. Pentru a accede pe soselele ce starbat meleagurile brasovene puteti folosi urmatoarele cai rutiere: DN1, DN1A, DN1E, DN10, DN11, DN13, DN73 si DN73A si DN73A. Pe calea ferata aveti la dispozitie tronsoanele feroviare Brasov-Codlea-Fagaras-spre Sibiu, Brasov-Predeal-spre Bucuresti, Brasov-Zarnesti, Brasov-Feldioara-Rupea -spre Sighisoara . In plus administratia locala a municipiului Brasov face eforturi pentru ca orasul sa aiba in viitorul apropiat si un modern aeroport,lucru ce va duce la marirea afluxului de turisti spre obiectivele de interes brasovene.

ntre cele mai importante realizri ale unei civilizaii, podurile snt construcii deosebite. Dincolo de funcia lor practic, aceea de a strbate distanele pe deasupra apelor, podurile nglobeaz art i tiin, iar pentru realizarea lor, arhitecii i inginerii i-au pus n joc priceperea i originalitatea. Nu avem poduri de talia celor de la Cernavod, nici poduri romantice, cum e cel din inima Sibiului, dar cel puin unul dintre podurile Braovului poate fi considerat o minune inginereasc. Podul de la Hoghiz, este cel mai lung si cel mai inalt pod din cele 99 ale judeului. Judetul Brasov este compus din 4 municipii(Brasov, Codlea ,Fagaras si Sacele) , 6 orase(Ghimbav ,Rasnov ,Rupea ,Victoria Zarnesti ,Predeal ) si 48 de comune(Bod ,Bran ,Cristian ,Dumbravita ,Moieciu ,Sambata de Sus ,Sercaia ,Tarlungeni ,Vulcan ,etc.), dominand populatia urbana.

3. Analiza infrastructurii generale si specifice

In teorie si practica de specialitate exista mai multe modalitati de structurare a componentelor bazei tehnico-materiale a turismului .Cea mai importanta si frecvent utilizata clasificare foloseste drept criteriu destinatia principala si delimiteaza doua mari categorii :baza tehnico-materiala specific turistica si baza tehnico-materiala generala(infrastructura ). n ansamblul micrii turistice din Romnia, judeul Braov ocup locul II (dup judeul Constana), constituind cea mai important i frecventat zon sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrnd totodat o mare diversitate de obiective turistice. La 31iulie 2008 ,Judeul Braov dispunea de 493 structuri de primire turistic cu functiuni de cazare turistica din care 66 hoteluri si moteluri, 45 vile turistice si 9

bungalorui,14 cabane turistice , 153 pensiuni turistice urbane, 206 pensiuni turistice rurale,2 campinguri si unitati tip casuta ,1 tabara elevi si prescolari ,2 sate de vacanta,3 hoteluri pentru tineret.
tabere pentru elevi sate de vacanta hoteluri tineret campinguri hoteluri si moteluri vile turistice cabane turistice pensiuni urbane pensiuni rurale

Capacitatea si activitatea de cazare turistica existenta , in judetul Brasov, in anul 2008 era de 15729 locuri.Cea in functiune era de 4907,8 mii locuri-zile.Sosirile erau de 582,0 mii persoane ,iar innoptarile de 1279,6 mii persoane.Indicele de utilizare neta a capacitatii in functiune era de 26,1 %. Structuri de primire cu functie de cazare(reteaua unitatilor de cazare) 2005 Numar unitati/structuri Numar locuri Capacitatea in functiune (locuri-zile) Inidice de utilizare neta a capacitatii in functiune 403 12037 4219,0 23,7 2008 493 15729 4907,8 26,1

10

In anul 2008, se observa o crestere a numarului unitatilor de cazare fata de anul 2005.Evident ,odata cu aceasta crestere ,se mareste si numarul locurilor de cazare de la 403 la 493.Capacitatea creste cu aproximativ 700 de locuri-zile ,iar indicele de utilizare neta a capacitatii in functiune inregistreaza o crestere de 2,4 %.Aceste modificari ne conduc la faptul ca in anul 2008 ,fata de anii precedenti , am fost vizitati de mai multi turisti . Exista numeroase statiuni turistice in judetul Brasov care merita vizitate. De exemplu spre statiunea Cheia avem diferite cai de acces : DN1 Bucuresti - Ploiesti (75 km), apoi DN1A Ploiesti - Cheia (70 km) - Brasov; DN1A Brasov - Cheia (50 km); ruta feroviara Bucuresti - Ploiesti, apoi Ploiesti - Maneciu, de unde drumul continua pe soseua spre Cheia - Brasov; exista microbuze, care se pot inchiria ,dar si microbuze care circula din toata tara spre Brasov, de unde se circula apoi cu trenul spre Cheia. Accesul in depresiunea Intorsura Buzaului se poate face pe doua cai, feroviar pe linia Brasov - Intorsura Buzaului unde veti avea placerea sa treceti prin cel mai lung tunel din tara (4369 m), sau pe drumul national 10 Brasov - Buzau care va ofera peisaje de o frumusete impresionanta.

11

4. Analiza circulatiei turistice

Indicatorii circulatiei turistice sunt : sosirile ,innoptarile , sejurul mediu si densitatea circulatiei turistice . Anii Sosiri turisti Nr.sosiri 2004 2005 2006 2007 2008 (mii) 421,8 448,1 484,0 556,8 582,0 I. de dinamica cu b. fixa 26,30 62,20 135,0 160,20 Innoptari turisti Nr innoptari (mii) 960,8 1000,3 1054,9 1191,5 1279,6 I. de dinamica cu b. fixa 39,50 94,10 230,70 318,80

Anii 2004 2005 2006 2007 2008 Anii 2005 2006 2007 2008 2009

Sejurul mediu 2,27 2,24 2,18 2,14 2,20 Nr turisti 448147 484044 556816 581983 451683

Sejurul mediu se calculeaza ca fiind raportul dintre nr innoptarilor si nr sosirilor.

Populatia rezidenta 595211 595758 593928 596642 597439

Densitatea circulatiei 0,76 0.82 0,94 0,98 0.76

Densitatea circulatiei turistice se calculeaza ca raportul dintre nr turisti si nr populatie rezidenta.

5. Propuneri de valorificare a potentialului turistic din judetul Brasov

12

6.Bibliografie
1.Economia turismului-Rodica Minciu , editura Uranus ,Bucuresti ,2005 2.www.wikipedia.org 3.www.director-turism.com 4. www.brasov.insse.ro

13