INSTITUTII POLITICE Parlamentul: In principiu,parlamentele au o istorie de peste 800 de ani.

Dar,daca la inceput erau doar organe consultative,in ultimii 200 de ani au devenit organe decizionale Parlamentul este principalul organ legislativ dintr-o tara. Functiile parlamentului Romaniei: - Functia legislativa: este principala functie a parlamentului,dar pe care acesta o imparte cu guvernul (care are initiativa legislativa si are dreptul sa emita ordonante cu putere de lege),precum si cu presedintele romaniei,in orice tara,seful statului este cel care promulga legea Parlamentul adopta: -legi (constitutionale,organice si ordinare) -hotarari (unele cu caracter individual,altele cu caracter general,dar inferioare,ca forta juridica,legii) -motiuni (sunt tot hotarari,dar care exprima atitudinea parlamentului fata de guvern) Parlamentul decide prin intermediul legilor pe care le adopta,principalele directii de dezvoltare ale tuturor domeniilor de activitate Parlamentul infiinteaza,desfiinteaza institutii,numeste sau revoca din functie inalti functionari publici,astfel: -voteaza directorii serivciilor secrete propusi de presedinte (SRI,SIE) -membrii CNA,AICCJ (inaltei curti de casatie si justitie),presedintele curtii de conturi Parlamentul acorda vot de incredere primului ministru si guvernului,si dupa caz,poate demite guvernul prin motiunea de cenzura In republicile parlamentare,parlamentul este cel care alege si poate demite pe presedintele tarii (Italia,Germania,Grecia) Functia de control a parlamentului: decurge din caracterul conducator al parlamentului (cine conduce,controleaza) Teoretic,controlul exercitat de parlament este general si deplin.Practic,in statele in care guvernul se afla in subordinea parlamentului,controlul parlamentului asupra guvernului este formal Forme de control parlamentar: 1. Control exercitat prin audierea si dezbaterea: -mesajelor (presedinte),rapoarte de activitate (avocatul poporului,curtea de conturi,SRI),dari de seama (guvern),programe de dezvoltare 2. Control exercitat prin intrebari si interpelari Acestea sunt formulate in fiecare zi de luni,cu prilejul "orei guvernamentale".Intrebarile sunt solicitari de raspunsuri,interpelarile sunt solicitari de explicatii,ele sunt mai ample,se

formuleaza in scris si se prezinta mai intai biroului permanent al camerei parlamentului.Ministrii interpelati au termen de 5 zile pentru a raspunde 3. Control prin solicitarea de informatii: Informatiile solicitate nu trebuie utilizate in scop privat.De asemenea,daca informatiile solicitate au caracter secret,guvernul poate refuza,in chip motivat,sa le furnizeze 4. Control prin dezbaterea si solutionarea reclamatiilor,sesizarilor si plangerilor venite de la populatie Fiecare camera are un birou specializat in primirea unor astfel de reclamatii.Ele se dezbat public in camera.Parlamentul,in colaborare cu guvernul,incearca apoi sa solutioneze aceste reclamatii 5. Control exercitat prin intermediul comisiilor parlamentare: Comisiile parlamentare se infiinteaza conform principiului proportionalitatii,prin votul fiecarei camere Comisiile parlamentare sunt de doua feluri: -permanente -temporare Comisiile permanente: fiecare camera are cate 14 comisii permanente,numite astfel fiindca sunt alese pe toata durata mandatului parlamentar.Comisiile permanente se organizeaza in functie de configuratia guvernului,pentru a putea exercita un control pertinent asupra acestuia.Membrii comisiilor permanente sunt alesi in functie de criteriul specializarii,al competentei sau chiar al preferintelor Un parlamentar poate face parte dintr-o singura comisie.Participarea la comisie se remunereaza.Comisiile permanente au rolul: -de a controla guvernul -de a aviza proiectele de lege primite de parlament -rareori,au si rolul de a formula proiecte de legi -comisiile temporare: Comisiile temporare sunt infiintate numai pe durata pana la care isi incheie misiunea.Sunt alcatuite tot conform principiului proportionalitatii,membrii lor fiind votati de catre camera respectiva. Comisiile isi incheie activitatea cu un raport sustinut in fata parlamentului Comisiile temporare sunt creatie a parlamentarismului britanic,desi nu toate tipurile de comisii au fost preluate si in parlamentarismul romanesc Comisiile speciale (select commitees): sunt regasite si in parlamentarismul romanesc.Sunt utilizate in diverse scopuri (evaluarea unor proiecte legislative,formularea unor propuneri legislative etc) Comisiile mixte: sunt formate din reprezentanti ale celor doua camere in vederea realizarii unui scop comun (de exemplu, comisiile de redactare a proiectului de constitutie sau a proiectelor legilor de revizuire a constitutiei Comisiile de ancheta : sunt cele mai eficiente,si cele mai respectate,deoarece ele au si prerogative judiciare (pot convoca martori,pot solicita expertize sau depozitii ale unor experti)

Comisiile de mediere: pana la revizuirea constitutiei din anul 2003,comisiile de mediere erau utilizate atunci cand apareau divergente intre cele doua camere privind textul unei legi In prezent,comisia de mediere formata dintr-un numar egal de deputati si senatori se mai utilizeaza doar in cazul divergentelor dintre cele doua camere privind textul unei constitutii sau a unei legi de revizuire a constitutiei In afara acestor comisii,in parlamentarismul britanic mai intalnim: - comisia intregii camere: ea nu exista in romania intrucat comisiile se formeaza tocmai pentru a simplifica activitatea parlamentului.Totusi,englezii utilizeaza astfel de comisii atunci cand in dezbatere sunt fie probleme constitutionale,fie probleme fiscale - comisiile fara obiectiv (standing commitees): sunt comisii care se infiinteaza fara a avea o sarcina anume si care se activeaza atunci cand este cazul (de regula tot pentru dezbaterea unor proiecte de lege 6. Control parlamentar exercitat prin intermediul ombudsman (aparatorul/avocatul poporului): aceasta institutie a fost creata in Suedia,in anul 1766 si are in vedere investirea de catre parlament a unei (unor) persoane cu rolul de a proteja pe cetatean fata de abuzurile administratiei de stat privitoare la drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor Prin urmare,institutia avocatului poporului nu are drept de decizie;ea are insa dreptul sa ancheteze sesizarile privind abuzurile statului si in colaborare cu puterea executiva,sa incerce sa le solutioneze. Avocatul poporului este varianta romaneasca a ombudsmanului;alte state il denumesc procuror parlamentar,prietenul poporului,aparatorul poporului.In UE,exista institutia mediatorului european.In unele state exista un singur avocat al poporului;in altele exista doi si chiar mai multi Institutia avocatului poporului in romania Institutia Avocatul poporului este reglementata in constitutie in articolul 58-60,precum si prin legea numarul 35/1997,republicata in iulie 2004 In romania,avocaul poporului este ales de catre parlament in camerele reunite,pentru un mandat de 5 ani.Are dreptul sa execute doar 2 mandate Avocatul poporului apara drepturile si libertatile persoanelor fizice;este ajutat de adjuncti specializati pe domenii de activitate Avocatul poporului si adjunctii,in perioada mandatului,nu pot indeplini nici o alta functie,publica sau privata,cu exceptia acelei de cadru didactic universitar,si nu pot fi membri al unui partid politic (deci nu pot candida in alegeri) Avocatul poporului isi exercita functia din oficiu sau la cerere,pentru persoanele lezate in drepturile lor.Pentru aceasta,autoritatile publice sunt obligate sa acorde avocatului poporului sprijinul necesar Prin hotarare de guvern,in 2004 au fost create 12 birouri zonale ale avocatului poporului Avocatul poporului reprezinta celor 2 camere ale parlamentului rapoarte anuale de activitate (sau la cerere).In aceste rapoarte,avocatul poporului are dreptul sa formuleze recomandari legislative privitoare la apararea drepturilor omului. De asemenea,dupa revizuirea constitutiei din 2003,avocatul poporului are dreptul de a ridica direct in fata curtii constitutionale exceptia de neconstitutionalitate 5.Functia externa: Parlamentul a pierdut competitia cu guvernul (in ultimul veac),in ceea ce priveste

initiativa in politica externa,initiativa care in prezent apartine guvernului.Totusi,parlamentul mai pastreaza urmatoarele prerogative,in domeniul politicii externe: - ratifica tratatele internationale negociate de catre guvern - Instituie starea de razboi sau,dupa caz,decide incetarea starii de razboi (dreptul de a institui starea de urgenta,starea de asediu,sau starea de razboi le are si presedintele romaniei,dar decretul de instituire a unei astfel de stari trebuie aprobat de catre parlament Mentionam ca in conditiile instituirii starii de razboi,parlamentul trebuie sa se reuneasca de drept (automat),in 24 de ore,iar in cazul instituirii starilor de urgenta sau de asediu,parlamentul trebuie sa se reuneasca de drept in 48 de ore 6.Functia de autoorganizare: aceasta functie presupune unele activitati precum: - validarea mandatelor parlamentare Validarea: in cel mult 20 de zile de la alegeri,presedintele statului convoaca noul parlament ales in prima lui sedinta.Pana la alegerea presedintilor de camera,primele sedinte sunt conduse de catre decanii de varsta In primele sale sedinte,camerele organizeaza comisii de validare a mandatelor.Aceste comisii verifica legalitatea fiecarui mandat parlamentar si intocmesc un raport care este supus votului.Abia dupa validarea mandatelor,parlamentul poate trece la activitatea propriu-zisa - alegerea birourilor permanente,precum si a comitetului de conducere a sedintelor comune Functia de adoptare a bugetelor de functionare Posibilitatea parlamentului de a ridica imunitatea la cererea ministrului justitiei a unor deputati si senatori Structura parlamentului: in principiu,unui stat unitar ii corespunde un parlament unicameral,iar unui stat federal ii corespunde obligatoriu un parlament bicameral 13 state contemporane, desi unitare,si-au pastrat 2 camere ale parlamentului,invocand traditia.Teoreticienii vorbesc insa si de un posibil multicameralism,invocand o a treia camera a parlamentului,cu rol consultativ,si care este formata prin vot colegial sau corporatist (in acest sens,si in romania exista un Consiliu economic si social cu rol de camera consultativa a parlamentului) Cu privire la mentinerea senatului in statele unitare,argumentele formulate pro si contra au fost: - argumente in favoarea mentinerii senatului: - se inlatura riscul unei tiranii parlamentare (regimul de conventie) - atenueaza conflictele posibile care ar aparea intre parlament si guvern - existenta senatului aduce mai multa chibzuinta in elaborarea legilor argumenta in favoarea desfiintarii senatului: - exista un dezacord intre caracterul unitar al statului si caracterul bicameral al parlamentului (un stat unitar se exprima printr-o singura voce - se creeaza riscul aparitiei unor blocaje constitutionale - cheltuieli suplimentare -

In 1967,Suedia si Danemarca si-au desfiintat senatele.Franta a incercat acelasi lucru,dar a esuat in 1969.In Romania, prin referendumul din noiembrie 2009,populatia a decis cu majoritate (prin intermediul unui referendum) desfiintarea senatului Camerele parlamentului isi creeaza organe de lucru interne,cum ar fi: - grupurile parlamentare (in unele state se mai numesc factiuni parlamentare sau cluburi parlamentare.Ele sunt asocieri ale parlamentarilor in functie de afinitatea lor ideologica).Grupurile parlamentare dobandesc anumite avantaje care le fac atractive.In Romania,un grup parlamentar este format din minimum 7/15 parlamentari;in tarile nordice,un grup parlamentar este format din minim un membru;in Franta,numarul minim de membri este 30.Sunt state insa care interzic existenta grupurilor parlamentare si,in general,activitatea politica in parlament Totusi,intre grupurile parlamentare si partidele politice nu exista o legatura juridica De altfel sunt state care nu recunosc opozitia in parlament si state care acorda opozitiei un statut egal cu cel al puterii,inclusiv in ce priveste renumeratia - birourile permanente: sunt formate din 11 membri:un presedinte,patru vicepresedinti,patru secretari si doi chestori Numai presedintii birourilor permanente sunt alesi pe intreaga durata a mandatului parlamentului;restul membrilor biroului permanent se realeg la inceput de fiece sesiune.Presedintii celor doua camere: senat, camera deputatilor (in ordine), preiau interimatul functiei de presedinte al romaniei atunci cand titularul acestei functii se afla in imposibilitatea de a-si executa mandatul Dintre atributiile birourilor permanente,mentionam: - voteaza ordinea de zi a sedintelor - propune programul de desfasurare a sesiunii - primeste si programeaza spre dezbatere proiecte si propuneri legislative Regula de constituire a birourilor permanente este regula proportionalitatii :regula potrivit caruia fiecare partid detine in birourile permanente un numar de membri proportional cu ponderea sa parlamentara (de obicei 6 membri sunt ai puterii si 5 ai opozitiei) Pentru sedintele comune ale celor doua camere,se constituie un comitet parlamentar; sedintele comune se conduc alternativ de catre cei doi presedinti de camera De asemenea,o alta categorie de organe interne de lucru ale parlamentului sunt comisiile parlamentare (vezi functia de control a parlamentului) Camerele lucreaza in 2 sesiuni ordinare: septembrie-31 decembrie si februarie-30 iunie Parlamentarii au 2 luni de concediu (iulie si august) ,iar luna ianuarie este destinata contactului nemijlocit cu alegatorii din colegiul electoral din care au fost alesi In afara celor 2 sesiuni ordinare,se pot organiza si sesiuni extraordinare,la solicitarea birourilor permanente,a unui sfert din numarul de senatori/deputati, sau la solicitarea presedintelui romaniei Sedintele parlamentului Sunt 4 sedinte saptamanale ale parlamentului;ziua de vineri fiind destinata contactului in teritoriu cu alegatorii

Luarile de cuvant se fac prin inscriere;se admite dreptul la replica,dar nu se ingaduie dialogul cu sala.Nu se admite utilizarea de jigniri sau invective,presedintele camerei putand dispune sanctiuni cu ajutorul chestorului (care asigura politia sedintelor) Lucrarile sedintelor se stenografiaza si se publica in monitorul oficial (daca nu sunt secrete) Teoretic,lucrarile parlamentului sunt publice,dar la noi aceasta inseamna ca la sedinte pot participa: - presa - diplomatii straini - ministrii - invitati speciali ai parlamentului Votul in parlament este de doua feluri: - vot secret: prin buletine de vot,prin bile sau chiar electronic.De obicei se utilizeaza pentru numiri sau revocari de persoane - vot deschis:este votul nesecret exercitat fie prin ridicarea mainii,fie prin ridicarea in picioare,fie prin apel nominal si electronic In ultimele doua veacuri,votul in parlament a evoluat de la caracterul secret la caracterul deschis,deoarece votul deschis prezinta avantaje: - permite controlul alegatorilor asupra alesilor - permite controlul partidelor asupra reprezentantilor lor parlamentari asupra majoritatii parlamentare care il sustine Mandatul deputatilor si senatorilor: de regula,mandatul deputatilor este de 4 sau de 5 ani (in Romania,mandatul deputatilor si senatorilor este de 4 ani de zile).In statele in care mandatul senatorilor este mai lung (6 ani in SUA,9 ani in Franta),la fiecare 2,respectiv 3 ani,senatorii se innoiesc cu o treime.In Romania,mandatul parlamentarilor se poate prelungi prin lege organica,in caz de razboi sau de catastrofa naturala.In cel mult trei luni de la incetarea mandatului parlamentar,se organizeaza noi alegeri parlamentare Mandatul parlamentarilor incepe in ziua alegerilor,exercitarea lui incepe odata cu prima sedinta a noului parlament,si se incheie: - prin deces - prin demisie - prin incompatibilitate - prin ramanerea definitiva a unei condamnari penale De obicei statutul de parlamentar de detine prin alegeri,deoarece alegerile ofera persoanei autonomie,prestigiu social si insemnatate in viata politica.Exista insa si alte modalitati de dobandire a mandatului parlamentar: - prin numire (parlamentari regalieni):parlamentarii sunt numiti de seful statului - parlamentarii de drept (de obicei sunt senatorii care au detinut sau detin anumite demnitati publice - sunt parlamentari care dobandesc mandatul prin efectul legii (vezi cazul minoritatilor nationale inregistrate din romania)

In executarea mandatului lor,parlamentarii beneficiaza de drepturi specifice (indemnizatie,concediu,gratuitati).Mandatul de parlamentar inregistreaza anumite compatibilitati: - nimeni nu poate fi in acelasi timp si deputat si senator;calitatea de parlamentar este incompatibila cu orice functie de autoritate publica;de asemenea,mandatul de parlamentar este incompatibil cu anumite profesii stabilite prin legea statutului deputatilor si senatorilor,sau pot exercita anumite profesii cu aprobarea biroului permanent In executarea mandatului lor,parlamentarii beneficiaza de imunitate.Imunitatea este o protectie juridica acordata parlamentarilor fata de actiunile sicanatorii la care acestia ar fi expusi in instanta:* Imunitatea are doua dimensiuni: - impunitatea:parlamentarii nu raspund juridic pentru opiniile lor sau pentru voturile acordate in executarea mandatului - inviolabilitatea: In 1991 prin Constitutia de atunci se conferea imunitate totala (deplina) parlamentarilor. Nicaieri nu se mai intampla asa ceva. Acea imunitate asigura protectia chiar si impotriva celor mai mari crime si faradelegi comise. Intre mandate erau doar 3 luni pana putea fii reales un parlamentar. Daca apucau 3 mandate parlamentare, curge prescriptia si puteau scapa de urmarire penala. In 2003 s-a revizuit imunitatea acordata parlamentarilor Romani, in sensul ca ei aveau imunitate doar in ceea ce priveste discursurile politice, si alegerile din cadrul Parlamentului si activitatii parlamentare din cadrul Parlamentului si atat. Anii in care m am sustras pedepsei se considera ca au fost ani de surescitare a acuzatului si ca aceasta teroare psihica este o teroare suficiennta- aceasta este teoria prescriptiei in Dreptul Penal Principiul celeritatii celeritas principiul rapiditatii. Ideea a fost sa se grabeasca actul de justitie. Pe partea anchetatorilor, grabind actul de jstitie, acestia nu au timp sa adune probele necesare la timp. Inviolabilitatea conform Constitutiei Art. 72 , deputatii si senatorii pot fii urmaritii si trimisi in judecata penala pt fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile exprimate in exercitarea mandatului, DAR: Nu pot fi perchezitionati Nu pot fii retinuti Nu pot fii arestati preventiv

fara incuviintarea Camerei din care fac parte , dupa ascultarea lor.

Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa ICCJ (Inalta Curte de Casatie si Justitie) procurorul general al acestui Parchet este si Procurorul General al Romaniei. Competenta de judecata apartine ICCJ. Retinerea este numai pt maxim 24 de ore si trebuie intotdeauna motivata, pe durata retinerii tu poti sa ti soliciti avocatul si aceasta retinere este urmata de punerea in libertate sau arestarea preventiva pe 29 de zile pana la maxim 129 de zile. Pentru ca un parlamentar sa fie retinut 24 de ore trebuie ca Ministrul din camera din care face parte cel retinut sa isi dea acordul. Cele 29 de zile de arest preventiv se poate prelungi si este dispus de un judecator (fiind independent, nu se supune nimanui, fata de procurorul care este subordonat sefilor sai ) iar prelungirea sa nemotivata ar fii fost obiectul uni abuz: Dupa maxim 2 luni de zile daca nu se revine la munca, ajungi somer. Mandatul de arestare chiar si cel pe 24 de ore dispune arestul doar judecatorul, ci nu procurorul care nu poate decat sa il solicite judecatorului. In caz de infractiune flagranta, parlamentarii pot fii retinuti si perchezitionati, dar Ministrul Justitiei trebuie sa informeze neintarziat pe Presedintele Camerei respective despre aceste masuri; Camera decide mentinerea sau revocarea acestor masuri. Retinere si perchezitie nu pot face decat politia si procurorul, normal n ar trebui sa aiba competenta de a dispune eliberarea celui prins in flagrant. Sunt state care acorda parlamentarilor dupa caz, fie imunitate civila ( adica in dr civil), fie imunitate penala , dupa cum statele nordice nu acorda nici un fel de imunitate parlamentara. Raspunderea parlamentarilor In Romania : Parlamentarii nu raspund (nu sunt sanctionati) decat disciplinar de catre Presedintele Camerei dupa cum urmeaza: Avertisment Chemarea la ordine (cand sub anumit pretext politizezi discursul) Retragerea cuvantului (taierea microfonului) Presedintele Camerei are un buton care poate opri microfonul daca incalci timpul discursului sau daca se bat campii , se abat de la subiectul disputat. Sunt state in care dreptul la cuvant este nelimitat: SUA sau Japonia. Piratarea timpului, incerci sa mananci timpul, fiecare isi pirateaza timpul si in acest fel se ajunge ca legea sa fie amanata.

Eliminarea din sala de sedinte se dispune de catre Presedinte si daca nu se admite, vine chestorul si il da afara. Din sala n-ai voie sa ripostezi, ci numai de la Tribuna. Sunt 2-3 -4 microfoane care se imprastie prin sala a. i replicile pot veni si din sala pt a se purta cat mai repede un dialor in cazul in care exista riposte din sala fata de cel de la Tribuna.

Interdictia de a participa la lucrari pe durata de 15 zile. (o ia Biroul Permanent) Excluderea temporala din Parlament (in general pe durata de 30 de zile). Pe aceasta perioada acesta nu este remunerat. Cazul lui Vadim Tudor care a iscat express un scandal pt a fii liber o luna sa se ocupe de campania sa electorala 2000

Actele Parlamentului Actele sunt de 2 feluri: - Cu caracter politic - Cu caracter juridic. Acte cu caracter exclusiv politic. Ele nu au efecte juridice, fiind doar afirmatii sau atitudini dar care genereaza prestigiu si influenta: declaratiile, mesajele si apelurile. Actele cu caracter juridic : Acestea sunt fie: Acte cu caracter normativ (legile , regulamentele Parlamentului, unele Hotarari) Acte cu caracter individual (unele Hotarari date pentru subiecte bine determinate - , motiunile acte de atitudine ale Parlamentului fata de Executiv,.) motiuni simple si motiuni de cenzura. cele de cenzura care sunt semnate in majoritate de parlamentari, guvernul este demis. Onorabil ar fii ca un parlamentar sa se autodemita in urma unei motiuni simple impotriva lui. Acest lucru nu s-a intamplat niciodata in Romania. legea act juridic al Parlamentului Legile sunt acte juridice elaborate conform unei proceduri prevazute de Constitutie si care reglementeaza relatiile sociale cele mai generale. Unele Constitutii ( Franta) stabilesc domeniul legii. Constitutia Romaniei stabileste doar domeniul legilor organice (C. Art. 73) Fazele procesului de elaborare a legii: 1. Initiativa legislativa: inseamna posibilitatea de a propune proiecte de legi corelata cu obligatia parlamentului de a examina, dezbate si supune la vot aceste proiecte.De obicei initiativa legislativa care provine de la guvern poarta numele de "proiect legislativ",in vreme ce initiativa legislativa care provine de la parlamentari sau de la populatie poarta numele de "propunere legislativa".Prin urmare,in Romania au initiativa legislativa : -guvernul (peste 85% din initiativa legislativa apartine guvernului.Conform articolului

74,guvernul isi exercita initiativa legislativa prin transmiterea proiectului de lege catre camera competenta sa-l adopte ca prima camera sesizata) -parlamentarii : deputatii si senatorii au dreptul sa depuna propuneri legislative care se dezbat mai intai in camera competenta sa le adopte Propunerea legislativa venita din partea populatiei trebuie sustinuta de minim 100 000 cetateni cu drept de vot provenind din minim un sfert din judetele tarii cu minim 5 000 de semnaturi per judet.Nu pot face obiectul initiativei legislative ale cetatenilor problemele fiscale,cele cu caracter international,amnistia si gratierea Mentionam ca pentru a putea fi depus in parlament,spre a fi luat in dezbatere,un proiect (propunere) legislativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii,de conformare cu normele tehnicii legislative si sa fie avizat pe anumite organe (consiliul legislativ,respectiv consiliul economic si social) Proiectul de lege trebuie insotit de o expunere de motive formulata de initiator.Un proiect de lege se poate retrage oricand din parlament Mentionam ca dupa revizuirea constitutiei din 2003,proiectele sau propunerile legislative se depun obligatoriu mai intai la una dintre camere,in functie de specificul (continutul) proiectelor 2. Examinarea proiectelor de legi de catre comisiile permanente de specialitate: proiectul de lege se depune de fapt la biroul permanent al camerei respective,care in felul acesta se considera sesizata Biroul permanent sesizeaza proiectul de lege pe care apoi il trimite spre avizare comisiei permanente de specialitate.Comisia de specialitate poate sa propuna amendamente la proiect,dar nu poate interveni in textul proiectului.Comisia avizeaza proiectul,fie pozitiv,fie negativ.Indiferent de avizul comisiei,proiectul se pune totusi in dezbaterea camerei.Dupa realizare,proiectul este retrimis biroului permanent, care il programeaza pentru dezbaterea in plen 3. Sesizarea camerei competente: Camera sesizata( adica aceea la care se depunde proiectul) este denumita camera de reflectie In camera de reflectie legile trebuie studiate dezbatute si votate in 45 de zile daca legea este una obisnuita sau in 60 de zile daca legea este de mare complexitate. Daca aceste termene se depasesc se considera ca proiectul a fost adoptat( aprobare tacita). Proiectul adoptat in camera de reflectie se trimite apoi celeilalte camere numite( Camera decizionala) deoarece prin vot decide definitiv asupra proiectul de lege respectiv. Daca proiectul a fost aprobat tacit de prima camera, atunci camera decizionala se considera sesizata din oficiu. Daca Intre textele proiectului apar divergente, acestea se pot solutiona prin acordul camerei decizionale. Daca insa nu se ajunge la un acord, decide prima camera in procedura de urgenta. In acest fel a fost desfiintata medierea Cu prilejul dezbaterii proiectului de lege in camera initiatorul formuleaza o expunere de motive. Fiecare parlamentar are dreptul sa formuleze amendamente. Fiecare amendament se supune voturilor.

Se noteaza fiecare articol in parte apoi textul in ansamblul sau.Odata definitivat si votat textul se trimite celei de-a 2a camere. Textul se semneaza de catre presedintele camerei respective si apoi este trimis celeilalte camere pentru dezbatere si aprobare. Daca proiectul de lege este votat de ambele camere si semnat de presedintii acestora, el este trimis sefului statului pentru promulgare. Promulgarea nu semnifica doar simpla operatiune de semnare a legii de catre seful statului. Prin promulgare seful statului- Confirma ca legea a fost corect elaborata d.p.d.v tehnic. In calitate de sef al puterii executive prin promulgare seful statului confirma ca a luat cunostinta de continutul legii pe care se angajeaza sa o execute. Dupa promulgare seful statului trimite spre publicare legea la monitorul oficial( Legea intra in vigoare daca nu sunt alte conditii, in 3 zile de la publicarea in monitorul oficial. Seful statului are un termen de reflectie de 20 de zile pentru a promulga legea. Daca seful statului are obiectii privitoare la legea primita spre promulgare, el poate retrimite pentru reexaminare parlamentului legea in cauza, o singura data( Dreptul de veto). Dupa ce parlamentul repune in dezbatere legea retrimisa de presedinte si o supune dinou , el trimite dinou legea reexaminata presedintelui, care in 10 zile este obligat sa o promulge Alte modalitati de adoptare a legii: Adoptarea legii prin referendum: Legile constitutionale, adica cele de revizuire a constitutiei dupa votul in parlament, cu majoritate calificata de 2./3 sunt supuse in termen de 30 zile referendumului popular. Adoptarea legii cu procedura de urgenta: Procedura de urgenta poate fi solicitata fie de catre parlament fie de catre initiator. Procedura de urgenta nu inseamna elminarea vreunei etape Adoptarea legii prin angajarea raspunderii guvernului Guvernul isi poate asuma raspunderea in Parlament in sedinta comuna asupra unui program,unei declaratii politice sau unui proiect de lege.Daca in 3 zile Parlamentul nu initiaza motiune de cenzura impotriva guvernului ptr proiectul de lege depus in Parlament , proiectul se considera adoptat desi Parlamentul n-are voie sa dezbata proiectul, nu are sa il voteze, iar eventualele amendamente propuse sa fie agreate de guvern, e astfel si o modalitate prin care guvernul verifica fidelitate majoritatii care il sustine.In cazul in care presedintele statului cere reexaminarea acestei legi, ea se pune in dezbaterea camerelor reunite. 4.Sunt legi care se adopta direct in sedinta comuna a camerelor ( de ex:legea bugetului) 5.de asemenea o modalitate de adoptare a legii In parlament e confirmarea prin votul parlamentului a ordonantelor emise de guvern. Hotararile parlamentului Sunt acte juridice ale parlamentului cu deosebirea ca numai unele hotarari au caracter normativ.Oricum hotararile parlamentului au intotdeauna forta juridica inferioara legilor.Din punct de vedere procedural hotarirlor nu li se aplica procedura initiativei legislative,hotararile nu trebuie examinate si avizate de catre comisiile de specialitate.Ele nu trebuie promulgate ci doar semnate de presedintele camerei respective.Dintre hotararile cele mai importante mentionam:

-regulamentele parlamentului (acte normative care desi semnate doar de presedintele camerei sunt supuse controlului de constitutionalitate). -motiunile(motio=a certa): dojane catre guvern din partea parlamentului;sunt hotarari prin care se exprima atitudinea parlamentului intro anumita problema;de regula,prin motiuni parlamentul isi exprima pozitia fata de guvern. Motiuni: -simpla art. 112 din Constitutie -de cenzura art 113 din Constitutie

a)Motiunea simpla Exprima pozitii ale parlamentului fata de politica interna sau externa a guvernului fiind de fapt niste interpelari mai ample.Desi se supun votului ele nu produc consecinte juridice(instrument de piratare al timpului de dezbatere pentru trecerea legii) Motiunea de cenzura Exprima atitudinea Parlamentului fata de intregul guvern si poate duce la demiterea guvernului.Se poate initia din cel putin un sfert din numarul total de deputati si senatori.Guvernul e instiintat inca de la data depunerii.In cinci zile de la data depunerii textul motiunii se comunica in plenul parlamentului(depusa la biroul permanent al camerei din care fac parte cei mai multi dintre semnatari). !!!mentionam ca un parlamentar nu are voie in timpul aceleasi sesiune sa semneze decat pentru o singura motiune,cu exceptia angajarii raspunderii de catre guvern.In 3 zile de la comunicare motiunea se depune in dezbaterea parlamentului.Daca motiunea e votata in sedinta comuna cu maj,absoluta guvernul e demis si se procedeaza la formarea altui guvern.Daca motiunea nu intruneste majoritatea absoluta ea se considera respinsa si guvernul isi continua activitatea. Institutia Sefului de Stat Mandatul prezidential In general durata mandatului unui presedinte de republica dureaza intre un an (Elvetia) si 7 ani(Irlanda).In Romania mandatul e de 5 ani.Se pot executa si doua mandata care pot fi si succesive.Mandatul presedintelui Romaniei incepe la data depunerii juramantului in Parlament.Mandatul se incheie: -la termen(poate fi prelungit in caz de razboi,catastrofa) -in caz de deces -in caz de demisie -in caz de incompatibilitate(nu are voie sa faca parte dintr-un partid politic si nu are voie sa execute nici o alta functie sau privata cu exceptia functiilor onorifice -in caz de pierdere a drepturilor electorale

-prin demiterea prin referendum dupa suspendarea lui de catre parlament -prin ramanerea definitiva a hot.judecatoresti de condamnare Presedintele romaniei este ales printr-un sistem electoral majoritar cu doua tururi pentru un mandat de 5 ani. Presedintele Romaniei poate executa maximum doua mandate care pot fi si successive(de consultat numai manuale de dupa 2003). Rolurile presedintelui Rolurile presedinteluis sunt sarcinile fundamentale pe care acesta trebuie sa le execute, in vreme ce atributiile presedintelui sunt caile de realizare a rolurilor sale. 1.Presedintele reprezinta statul in relatiile internationale(decide deschiderea/ inchiderea ambasadelor, desemneaza ambasadorul, ridica sau coboara in rang misiunile diplomatice). Herald=sol, ambasador 2. Presedintele vegheaza la respectarea constitutiilor si a legilor 3. Presedintele este garantul independentei si suveranitatii nationale Comandant suprem= doar decide mobilizarea, nu si tactica 4. Presedintele este mediator intre cele trei puteri ale statului, precum si intre stat si societatea civila. Mediator= impaciuitor Atributiile presedintelui in raporturile cu parlamentul(raport de colaborare) - presedintele poate sa trimita mesaje parlamentului: este forma lui principala de colaborare cu Parlamentul, presedintele poate prezenta nemijlocit mesajul, il poate trimite prin intermediul purtatorului sau de cuvant, sau poate comunica mesajele prin intermediul presei centrale. Mesajul presidential se audiaza in regim de urgenta in parlament dar nu se poate dezbate in prezenta presedintelui. - presedintele promulga legile primite de la parlament(semnarea legilor) - presedintele poate dizolva parliament daca cel putin doua tentative de formare a unui guvern au esuat si pentru aceasta au trecut mai mult de 60 zile. In ultimele 6 luni ale mandatului insa, presedintele nu poate dizolva parlamentul. - Presedintele poate initia un referendum consultand parlamentul - In caz de fapte grave de incalcare a constitutiei parlamentul poate suspenda din functie pe presedinte pe o durata de 30 zile, iar pt crima de inalta tradare il poate deferi justitiei. Atributiile presedintelui in raporturile cu guvernul: - desemneaza candidatul la functia de Prim- Ministru - presedintele poate consulta Guvernul

- presedintele participa la sedintele de guvern atunci cand se dezbat probleme de interes national. Cand participa la sedinte, presedintele prezideaza sedintele. - in caz de remaniere Guvernamentala, la propunerea prim- ministrului dupa caz, presedintele poate elibera din functie ministri, si poate numi in functie ministri prin decret prezidential. Presedintele poate refuza o singura data propunerea primului ministru. - presedintele numeste trei judecatori la curtea constitutionla. - presedintele infiinteaza, desfiinteaza si ridica in rang misiunile diplomatice ale Romaniei peste hotare, acriditeaza sau recheama pe diplomatic romani de peste hotare, acridities pe reprezentantii diplomatic starini in Romania. - presedintele semneaza in numele Romaniei tratatele internationale negociate de Guvern si le trimite intr-un termen rezonabil spre ratificare parlamentului. -Inalta la gradele de general si maresal -Confera ordine,declaratii,medalii In situatii exceptionale (stari de razboi),presedintele are urmatoarele prerogative: -poate institui starea de urgenta,de asediu sau de razboi (dar,in 5 zile,Parlamentul trebuie sa confirme sau sa infirme aceasta decizie a presedintelui) -seful de stat poate decreta mobilizarea partiala sau totala Raporturile presedintelui cu puterea judecatoreasca: -presedintele numeste 3 dintre judecatorii Curtii Constitutionale -numeste in functie sau elibereaza din functie pe magistrati (judecatori si procurori) prin decret prezidential -presedintele poate dispune gratierea individuala Raspunderea presedintelui Romaniei: (in sens de tragere la raspundere,raspundere juridica) -ideea dominanta este ca presedintele nu trebuie sa raspunda pentru actele savarsite de acesta in calitate de sef de stat (de aceea majoritatea actelor oricarui sef de stat trebuie contrasemnate) -in functie de felul institutiei sefului de stat (monarh sau presedinte),si raspunderea este diferentiat: a)in executarea mandatului,presedintele se bucura de imunitate,teoretic,o imunitate similara celei parlamentare b)raspunderea politico-juridica a presedintelui Romaniei intervine: -atunci cand presedintele savarseste fapte grave care incalca Constitutia.Sanctionarea se poate cere de catre minim 1/3 din numarul total de deputati si senatori.Pentru aceasta se cere si avizul consultativ al Curtii Constitutionale.Dezbaterea privind suspendarea presedintelui se face

in sedinta comuna a celor doua Camere.Presedintelui I se da posibilitatea sa se explice.Daca Parlamentul,cu majoritate absoluta,voteaza pentru sanctionarea presedintelui,acesta este suspendat din functie pentru 30 de zile. In cele 30 de zile se organieaza un referendum privind demiterea presedintelui.Daca prin referendum,poporul decide demiterea presedintelui,interimatul se prelungeste inca 3 luni,timp in care se organizeaza noi alegeri prezidentiale.Daca prin referendum poporul decide mentinerea in functie a presedintelui,suspendarea acestuia inceteaza c. Raspundera penala a presedintelui Romaniei Presedintele raspunde penal pt crima de inalta tradare Procedura raspunderii penale a presedintelui conta defapt in trimiterea in justitie a presedintelui. Parlamentul in sedinta comuna decide cu majoritate calificata de 2/3 din nru total sesizarea parchetului de pe langa I.C.C.J cu privire la fapta presedintelui de inalta tradare. Odata votata sesizarea parchetului presedintele este considerat suspendat pe drept din functie. PArchetul dupa caz in urma anchetei poate decide trimiterea in instanta a presedintelui prin rechizitoriu sau neincperea urmaririi penale( si atunci presedintele isi reia activitatea) Daca parchetul trimite in intanta pe presedinte acesta va fi judecat de catre I.C.C.J. Presedintele are dreptul sa beneficieze de toate caile de atac, ordinare si extraordinare. Daca presedintele este dovedit nevinovat el isi reia activitatea. Daca este gasit vinovat iar hotararea de condamnare ramane definitiva, el este considerat demis de drept din functie. ( conform noului cod penal crima de inalta tradare se sanctioneaza cu inchisoare pe viata). ACtele presedintelui: -Actele presedintelui se numesc decrete. Decretele prezidentiale sunt acte de aplicare, deci nu au putere normativa generala. -Pentru a produce efecte, decretele prezidentiale trebuie publicate in monitorul oficial. Marea majoritate a decretelor prezidentiale, pentru a fi valide, trebuie contrasemnate de catre primul ministru. Daca primul ministru nu contrasemneaza decretul, acesta nu intra in vigoare. Din momentul in care primul ministru contrasemneaza decretul prezidential, el este cel care raspunde politic pentru acesta. Guvernul este format din seful guvernului ( este figura politica dinstincta) din ministrii, unii secretari de stat precum si alti membrii cu drepturi depline. Identitatea guvernului este data de identitatea primului ministru. De aceea, guvernul isi inceteaza activitatea: -La termen in mod ideal mandatul unui guvern ar trebui sa dureze cat mandatul parlamentului, daca guvernul este sprijinit de o majoritate stabila. Inainte de termen daca: -guvernul demisioneaza -guvernul este demis prin motiune de cenzura -primul ministru demisioneaza -primul ministru decedeaza -primul ministru se afla in imposbilitatea de a-si exercita mandatul mai mult de 45 de

zile -primul ministru este suspendat din functie de catre presedinte fiindca impotriva lui s-a declansat urmarirea penala. -primul ministru a devenit incompatibil -primul ministru isi pierde drepturile electorale -prin legea 115/1999 republicata membrii guvernului raspund penal pentru modul in care si-au exercitat mandatul intre 2 si 12 ani inchisoare si interzicerea vreme de 8ani a exercitarii unei functii publice daca au dezinformat grav parlamentul sau au comis abuz in serviciu. Formarea guvernului: Este un proces alcatuit din urmatoarele faze: 1. Dupa alegeri presedintele desemneaza un candidat la functia de prim ministru astfel: -Daca un partid detine majoritatea absoluta a mandatelor in parlament, presedintele desemneaza un candidat consultand conducerea acelui partid. Daca nu exista un partid majoritar, atunci presedintele desemneaza un candidat, consultand partidele reprezentate in parlament Candidatul desemnat de presedinte trebuie ca in minim 10 zile sa alcatuiasca si sa sustina in parlament un program de guvernare si o lista a membriilor Guvernului.Termenul de 10 zile nu este termen de decadere. Programul de guvernare si lista cabinetului sunt puse in dezbaterea Parlamentului.Daca Parlamentul acorda votul de incredere(jumatate+1 din total),Guvernul a fost acceptat si merge pentru confirmare la presedintele tarii.Daca Guvernul nu primeste votul de incredere in Parlament,procedura se reia:presedintele desemneaza un alt candidat sau pe acelasi,dar atunci trebuie schimbate fie programul de guvernare fie lista cabinetului.Daca cel putin doua incercari de formare a Guvernului au esuat si au trecut pentru aceasta 60 de zile,presedintele poate dizolva Parlamentul. Daca a fost obtinuta majoritate absoluta Guvernul depune juramantul de credinta in fata sefului statului. Prin decret prezidential presedintele numeste apoi in functie Guvernul votat de Parlament. Dupa numirea in functie a Guvernului,presedintele Romaniei nu-l mai poate revoca din functie pe primul ministru.